Tema 1 Ştiinţa economică în perioada

contemporană
1. Caracteristicile şi tendinţele actuale ale ştiinţei
2. Particularităţi ale cunoaşterii ştiinţifice economice
3. Tipurile cercetării ştiinţifice
4.Etapele procesului de cercetare ştiinţifică
• Cursul “Metodologia cercetarii stiintifice economice” are rolul de a dezvolta la masteranzi aptitudinile specifice
activitatii de creatie stiintifica pentru a îmbina spiritul creator cu exigentele profesiei de economist.
• Obiectivele cursului sunt:
• Cunoaşterea etapelor procesului de cercetare ştiinţifica
• Modalităţi de administrare a programelor de cercetare ştiinţifica
• Cunoaşterea posibilităţilor de documentare în cercetarea ştiinţifica
• Cunoaşterea posibilităţilor de abordare sistemica a fenomenului economic
• Măsurarea economica si formularea ipotezelor
• Verificarea ipotezelor si fundamentarea concluziilor ştiinţifice economice
• Reguli specifice privind componentele unei lucrări ştiinţifice economice
• Reguli de baza pentru susţinerea publica a unei lucrări ştiinţifice economice
Bibliografie recomandata:
1. Rădulescu Mihaela St., Metodologia cercetării științifice, Ed. Didactică și Pedagogică 2011.
2. Ristea Ana-Lucia, Franc Valeriu-Ioan, Metodică în cercetarea științifică, Ed. Expert 2009
3. Feuraş E. Metodologia cercetării economice, Ed. ASEM 2008;
4. Moscovici S., Buschini F., Metodologia științelor socioumane, Ed. Polirom 2007.
5. Spalanzani D., A., Cercetarea în economie și management. Repere epistemologice și metodologice. Ed. Economica, București 2006
6. Raboacă Gh. Ciucur D., Metodologia cercetării ştiințifice economice, ed. III-a, Ed. ASE, Bucureşti 2003
7. Chelcea S., Metodologia cercetării sociologice, Ed. Economica 2001/(2007)
8. Rotariu T., Bădescu G., Culic C. ş.a., Metode statistice aplicate în ştiințele sociale, ed. Collegium, Polirom 2000
 1. Caracteristicile şi tendinţele actuale ale ştiinţei
• “Tot interesul rațiunii mele… e
cuprins de
• următoarele trei întrebări:
• 1. Ce pot şti?
• 2. Ce trebuie să fac? Apogeul științei contemporane e reprezentat de:

• 3. Ce-mi este îngăduit să sper?” • Descifrarea și relevarea precisă a legilor alcătuirii

și dezvoltării materiei, a diferitor ei stări și
Kant modificări
Interogația Kantiană
• Producerea eficientă de substanțe și bunuri care
Interogația socratică nu există în natură
Interogația experimentală

Întrebarea este instrumentul mental al cunoașterii

 Trăim azi într-o societate cu o economie total diferită de cea a secolului XX,
definită ca fiind economie bazată pe cunoaștere.

• Noua economie ar putea fi caracterizata prin:

• (1) apariţia unor ramuri industriale dominante noi , in principal tehnologiile
informației şi ale comunicării;
• (2) o schimbare in accentele activitaţii de management, orientata acum, in primul
rând, pe buna gestionare a resurselor tehnologice şi pe activitatea de inovare;
• (3) o schimbare a naturii produselor, care conțin componente provenind din ramuri
industriale dintre cele mai diferite;
• (4) scurtarea considerabila a perioadei intre descoperirea de catre cercetatori a unui
nou fenomen fizic/chimic/biologic şi aplicarea lui în industrie.
• (5) apariţia unor constrangeri mult mai puternice in activitatea de management,
materializate într-o mondializare a concurenței şi obligația de a lua in considerație, ca
un factor determinant, a interacțiunilor cu mediul inconjurator şi a cerințelor de
protecție a acestuia.
Domeniile tehnologice dominante ai
secolului al XX-lea si XXI-lea
XX XXI
 Ritmurile de afirmare a știinţei

• Ocolul Pământului
de către Magellan
– 3 ani (1519-1522)
• Ocolul Pământului
de către Gagarin
– 90 min
• De la prima armă de foc
până la motorul cu aburi –
6 secole
• De la prima bombă
atomică până la prima
centrală atomică – 10 ani
Large Hadron Collider (LHC)
 Definirea Știinţei

• “Știinţa este orice cunoaştere care s-a maturizat suficient de

mult pentru a putea fi predată ca disciplină universitară”
T. Katorbinski
• Ştiinţa este încercarea de a face diversitatea haotică a
experienţelor noastre senzoriale să corespundă unui sistem de
gândire uniform din punct de vedere logic” A. Einstein
• “Ansamblu sistematizat de cunoştinţe dintr-un anumit
domeniu al cunoaşterii” DEX
 Structura ştiinţei

• Materialul faptic acumulat în procesul de dezvoltare a ştiinţei

• Ipotezele confirmate şi neconfirmate
• Rezultatele observaţiilor şi experienţelor, generalizările
teoretice făcute pe baza materialului faptic (legi, teorii, axiome)
şi confirmate de practică
• Modelul de cercetare a realităţii (metodologia)
 Legităţile ştiinţei
• Ştiinţa se realizează treptat, prin acumulări sistematice în domeniul cunoaşterii.
Crearea şi dezvoltarea ştiinţei reprezintă un proces istoric, mai lung sau mai scurt,
în cursul căruia se descoperă mereu noi legi, teorii, axiome
• Succesiunea, folosirea şi îmbogăţirea continuă a cunoştinţelor acumulate de
generaţiile precedente
• Trecerea de la fenomen la esenţă, progresul către o cunoaştere tot mai adîncă şi
mai cuprinzătoare a lumii obiective, apropiinduse de infinit, de adevărul absolut
• Organizarea procesului cunoaşterii de la simplu la complex
• Legile naturii, societăţii şi gândirii sunt diferite de legile formulate de om în ştiinţă,
pentru ca omul doar reflectă legile naturii mai mult sau mai puţin fidel
• În ştiinţă acţionează lupta dintre idei vechi şi noi
• Ştiinţele se dezvoltă în legătură unele cu altele, ele nu sunt independente
 Există diferite înţelesuri ale "ştiinţei„
doctrine filosofice
• Potrivit empirismului, teoriile ştiințifice sunt obiective,
verificabile empiric şi sunt predicții ale rezultatelor empirice care
pot fi confirmate sau infirmate (toată cunoașterea umană
provine din simțuri și din experiență)
• În contrast cu aceasta, potrivit realismului ştiințific (lansat de
René Descartes), ştiința încearcă să identifice fenomene şi
entități, forțele care le cauzează, mecanismele prin care ele
exercită aceste forțe, şi sursele acelor forțe în sensul structuriilor
interne ale acestor fenomene şi entități. Adevărul trebuie să fie
determinat în virtutea forței rațiunii și nu pe baza credinței sau a
dogmelor.
 Ce este cercetare știinţifică?

• Studiu detaliat al unui subiect, în special pentru a descoperi noi

informații sau a obține noi explicații despre fenomenele și
procesele care ne înconjoară. Cambridge Dictionary
• Investigarea sistematică a materialelor și surselor în scopul de a
stabili noi fapte și a trasa noi concluzii. Oxford Dictionary
• Activitate de elaborare, sistematizare şi verificare a noilor
cunoştinţe necesare explicării, anticipării și transformării
realităţii umane.
 2. Particularităţi ale cunoaşterii ştiinţifice
economice.
 Cunoașterea este un proces complex de reflectare a realităţii practice în
conștiinţa oamenilor și în activitatea lor productivă
 Cunoașterea în fiecare moment, este o reflectare aproximativ-exactă a
realităţii, însă rezultatele cunoașterii verificate în practică - sunt
cunoștinţe adevărate, care se mișcă permanent de la adevăruri relative la
adevăruri absolute (next)
 Cunoașterea știinţifică se bazează pe cea cotidiană şi o asimilează, dar are
un conţinut complex şi sistematizat care explică şi anticipează evoluţia
unor fenomene şi procese
 Conţinutul cunoașterii știinţifice se bazează pe creaţia știinţifică şi include
un segment de învăţare știinţifică
THE BLIND MEN AND THE ELEPHANT
 Epistemologia

• Epistemologia este o parte a gnoseologiei, care studiază specificul

cunoaşterii, aşa cum se manifestă el în ştiință, cercetează principiile, legile şi
ipotezele formulate în diferite ştiințe din punct de vedere al genezei, al
evoluției şi al valorii cunoaşterii, precum şi metodele folosite în diferite
ştiințe. În cadrul epistemologiei, un loc deosebit îl ocupă metodologia sau
teoria asupra metodelor pe care ştiința le utilizează pentru a obține
cunoştințe adevărate.
• Gnoseologia - ramura filozofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaștere
• Obiectul gnoseologiei este cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său
esențial separată de modalitățile particulare de cunoaștere.Elementele obiectului gnoseologiei sunt
obiectul cunoașterii, subiectul cunoașterii, mecanismul cunoașterii, condițiile cunoașterii, cauzele
cunoașterii, legile cunoașterii, căile de cunoaștere, genurile de cunoaștere umană.
 Particularitățile cunoaşterii ştiințifice se
bazează pe:
 Interferenţa şi asocierea fenomenelor economice cu celelalte tipuri
de fenomene sociale (noneconomice)
 Apariţia şi evoluţia diferită în plan spaţial (de la o ţară la alta şi chiar
în interiorul unei ţări) a fenomenelor economice, precum şi în plan
temporal (de la o perioadă la alta)
 Explicarea proceselor şi fenomenelor economice este afectată de
interesele şi comportamentele oamenilor
 Caracterul aleatoriu şi probabilistic pronunţat al ştiinţelor
economice
 Caracterul istoric al ştiinţelor economice
 Dificultăţile de măsurare ale fenomenelor economice
 Structura sistemului stiintelor economice

• ştiinţele economice fundamentale (economia politică);

• ştiinţele economice funcţionale – management, marketing, finanţe-
bănci, contabilitate, statistică, prognoză economică etc;
• ştiinţele economice teoretico-aplicative, de ramură ;
• ştiinţele istorice economice şi ale gândirii economice;
• economia mondială:
• ştiinţele economice de graniţă – econometria, cibernetica economică,
informatica economică, psihologia economică, sociologia economică
etc.
 Realizări principale şi procese esenţiale
în ştiinţa economică

Marile doctrine Economice

• Antichitatea: lipsa unei doctrine (Xenofon - 430-355 î. Hr. Economica;
Platon — 428-348 î. Hr. Republica. Legile; Aristotel — 384-322 î. Hr. Politica)
• Naşterea Creştinismului- sfârşitul Evului Mediu: Gîndirea economică
(Thomas D Aquino - 1225-1274, Suma teologică; Nicolas Oresme 1320-1382,
Originea, natura, dreptul şi mutația monedei
• Epoca modernă: naşterea doctrinelor — mercantilismul (Laffemas 1545-
1612, Istoria comerțului; Th. Mun 1571-1641 Discurs despre comerțul englez
în Indiile orientale, J.B. Colbert- 1619-1683, Josias Child 1630-1699)
 Epoca contemporană
• Fiziocraţii ( Quesnay 1733-1787 Tabloul economic, Turgot 1727-1781)
• Liberalismul (Adam Smith 1723-1790, Eseu despre natura şi cauzele bogăției națiunilor, J.B.
Say 1767-1832, R. Malthus 1766-1836 Eeseu asupra principiilor populației, D. Ricardo 1772-1824,
J.St. Mill 1806-1876 Principiile economiei politice)
• Naţionalismul economic- protecţionismul (Fr. List 1789-1846 Sistemul național de
economie politică, Ch. H. Carey 1793-1879, Armonia intereselor)
• Internaţionalismul ( S. Sismondi 1773-1842)
• Socialismul (Cl. Saint-Simon,1760-1825, Ch. Fourier 1772-1837, P.J. Proudhon 1809-1865)
• Marxismul (K. Marx 1818-1883, Fr. Engels 1820-1895, Lenin 1870-1924)
• Neoclasicismul (A. Marshall 1842-1924, revoluția marginală)
• Intervenţionismul (J. M. Keynes 1883-1946 , Lord H. Beveridge 1879-1963 Statul bunăstării)
• Capitalismul matur (J. A. Schumpeter 1883-1950, J. K. Galbraith 1908)
• Monetarismul (Milton Friedman 1912)
 3. Tipurile cercetării ştiinţifice și formele de
organizare a ştiinţei

• Cercetarea ştiințifică sau cercetarea-dezvoltarea(C-D) este definită ca o

activitate sistematică şi creatoare, menită să sporească volumul de
cunoştințe, inclusiv cunoştințe despre om, cultură şi utilizarea acestor
cunoştințe pentru noi aplicații
• C-D este clasificată în 3 mari categorii:
• Cercetarea ştiinţifică fundamentală
• Cercetarea ştiinţifică aplicativă
• Dezvoltarea tehnologică (experimentală)
 Cercetarea ştiinţifică fundamentală
 Este o activitate teoretică şi/sau experimentală
fundamentală care are ca scop principal acumularea de noi
cunoştințe privind aspectele fundamentale ale
fenomenelor şi faptelor observabile, fără să aibă în vedere
o aplicație deosebită specifiă
 Este menită să descifreze legile naturii, gîndirii şi societății
şi să asigure astfel noi soluții care asigură progresul
tehnologic, progresul economic şi social (creştere
economică şi modelare, analiza proceselor economice,
politici economice, relația politică-economie-societate)
 Efectuată de cercetătorii din mediul academic şi
universitar, tematica depinde de interesul lor ştiințific.
Graficul de lucru flexibil. Evaluarea — indicatorii
scientometrici ai publicațiilor. Finanțarea — din fonduri
publice.
 Cercetarea ştiinţifică aplicativă

 Este o activitate de investigare originală în scopul acumulării de

noi cunoştințe dar orientată, în principal spre un scop sau
obiectiv specific
 Cercetarea aplicativă foloseşte rezultatele celorlalte forme de
cercetare ştiințifică, pentru ale transforma în tehnici şi
tehnologii concrete, maşini şi utilaje, măsuri de organizare,
conducere, studiere a pieței
 In cadrul cercetării aplicative sistemul de organizare este mai
dur, cu obiective precise şi limită de timp. Evaluarea se bazează
pe lucrări publicate şi brevete. Finanțarea are loc frecvent din
partea agenților economici
 Dezvoltarea tehnologică (experimentală)

 Constituie o activitate sistematică, în care se folosesc cunoştințele

existente acumulate de pe urma cercetării şi/sau a experienței practice, în
vederea lansării în fabricație de noi materiale, produse şi dispozitive,
introducerii de noi procedee, sisteme şi servicii sau îmbunătățirii
substanțiale a celor deja existente
 Dezvoltarea experimentală este consacrată utilizării rezultatelor
cercetări fundamentale şi aplicative pentru obținerea unor soluții de
principiu, pentru proiectare, executare şi încercare de prototipuri
experimentale şi de produse.
 În cazul dezvoltării tehnologice există o comandă din partea unui
beneficiar. Se evaluează pe baza licențelor de fabricație. Este finanțată
de către agenții economici direct interesați
Evoluţii pe durata etapelor curbei ciclului de
viaţă în structura export-import în SUA

SUA exportator

SUA importator

Etape I II III IV V

 I Întreaga producție p/u piața SUA şi export

 II Export SUA în Europa şi țările în curs de dezvoltare (TCD)
 III Europa și SUA exportă în TCD
 IV Europa exportă în SUA
 V TCD exportă în SUA
 PARTICULARITĂŢI ALE CERCETĂRII ÎN ECONOMIE

 Complexitatea obiectului de studiu care implică un caracter complex

cercetării economice. Procesele şi fenomenele economice sunt
interdependente şi totodată se află sub influența unor factori
extraeconomici: naturali, demografici, sociali, politici.
 Volum de muncă mare şi divers pentru a putea cuprinde multitudinea
de aspecte datorate interdependențelor ce caracterizează procesele şi
fenomenele economice.
 Caracter costisitor datorat investigațiilor complexe şi a
volumului mare de informații de cules şi de prelucrat.

Grad ridicat de dificultate în realizarea cercetării datorită complexității

problematicii, volumului de muncă mare şi divers, costurilor ridicate.
 Formele de organizare a ştiinţei
 Şcoala ştiinţifică — grup de savanți care studiază o anumită problemă ştiințifică şi au
concepții asemănătoare
 Asociaţia ştiinţifică — totalitatea cercetătorilor cu o pregătire ştiințifică specială
 Instituţii ştiinţifice:
• Academia de ştiințe
• Instituțiile superioare de învățămînt (universități)
• Instituții de cercetări ştiințifice
• Laboratoare ştiințifice
 Formele de organizare a vieţii ştiinţifice:
• Seminarele
• Mesele rotunde
• Conferințele de presă
• Simpozioanele
• Conferințele şi congresele ştiințifice
 4. Etapele procesului de cercetare ştiinţifică
Procesul de cercetare ştiințifică presupune parcurgerea următoarelor etape de
investigație:

• Alegerea unei probleme de rezolvat, formularea temei şi planificarea procesului

de cercetare ştiinţifică
• Investigarea a ceea ce se cunoaște deja și ar putea fi relevant prin documentare şi
sinteza bibliografică
• Stabiirea metodologiei activităţii de cercetare
• Obţinerea accesului la informaţii
• Culegerea și prelucrarea datelor rezultate din cercetările întreprinse
• Analiza şi interpretarea datelor rezultate din cercetare
• Prezentarea concluziilor și recomandărilor
• Redactarea, susţinerea şi valorificarea lucrării
ştiinţifice
 Fazele şi etapele procesului de creaţie
• Graham Wallas (1858-1932),profesor de Științe Politice la London School of Economics, propune o clasificare
mai larg acceptată de cercetători, sub forma a patru faze:
• Pregătirea;
• observația sau sesizarea problemei;
• - analiza şi definirea problemei;
• - acumularea materialului informațional;
• - formularea de ipoteze preliminare, încercarea de restructurare a materialului, schițarea primelor soluții.
• Incubarea;
• etapa de aşteptare
• Activitatea se desfăşoară preponderent pre şi inconştient
• Iluminarea;
• Mecanismele psihice cele mai frecvent utilizate în această fază a creației sunt:
• - asociațiile îndepărtate;
• - efectuarea de analogii între diferite domenii;
• - elaborarea de metafore.
• Iluminarea este faza în care ideea, soluția la o problemă apare brusc, fără ştirea sau intervenția ersoanei.
• Verificarea
• Verificarea se desfăşoară în trei mari faze:
• - de proiect, are loc desăvârşirea ideii şi materializarea ei într-o soluție tehnică reală;
• - de execuţie, materializarea fizică şi aplicarea soluției tehnice în laborator;
• - de experimentare, în vederea confirmării sau infirmării validității soluției respective.
 Etapele cercetării
ştiinţifice economice

1. Alegerea temei 3. Stabilirea

de cercetare
(stabilirea problemei) metodologiei

4. Cercetarea
2. Documentarea propriu zisă
ştiinţifică (explicarea
fenomenului )

Formularea ipotezei
Documentarea Documentarea Verificarea ipotezei Elaborarea
(metode de analiză,
bibliografică directă (experimentul,
metode de măsurare concluziilor
(teoretică) (practică) modelul, simularea)
etc.)

5. Redactarea 6. Valorificarea
raportului rezultatelor cercetării
de cercetare (difuzarea rezultatelor)
Alegerea temei lucrării
Variante:
• Alegerea liberă de către student (trebuie acceptată de conducător/catedră)
• Propunerea temei de către profesor
• Alegerea subiectului din lista de teme stabilite a priori

Întocmirea planului de lucru:

• Stabilirea titlului
• Propunerea unui cuprins provizoriu
• Elaboraea unei schițe de lucru care oferă răspunsul la 3 întrebări:
Ce se urmărește în acestă lucrare de absolvire?
De ce este important să se furnizeze o anumită informație prin realizarea tipului de
cercetare științifică întreprinsă în lucrare?
Cum, prin ce mijloace se vor stabili (fundamenta) concluziile din lucrare?
 Problema de cercetare (ce dorim să cercetăm?)
 Ce se intenţionează să se realizeze prin rezolvarea problemei?
 Importanţa teoretică și practică a problemei:
 Contradicţii între cunoştinţele existente şi faptele noi, care nu mai pot fi explicate în baza lor;
 contradicţie între două sau mai multe interpretări alternative ale aceloraşi fenomene (de exemplu,
cauzele crizelor);
 depistarea unor noi fapte sau comportamente;
 lipsa unor metode adecvate de cercetare a proceselor reale.
Identificarea problemei de cercetare
Etapa Întrebări
1.Înţelegerea sensului problemei Care este necunoscuta? Ce trebuie de soluționat?
2.Posibilitatea de soluţionare A existat o problemă similară în trecut? Dacă da, cum a fost ea
soluționată? Metodele existente de cercetare permit soluționarea
problemei?

să conţină : obiectul cercetării + scopul Nu se recomandă

Cerinţe faţă de cercetării;
• Titluri precum: Considerații generale..., Unele
denumirea aspecte..., Probleme ale..., Importanța...
să fie scurt şi nesofisticat (5 – 12 cuvinte);
temei • Redundanţe: Studiul fenomenelor.., Abordarea
experimentală...
concretizarea temei se înscrie în subtitlu. • Inclderea termenului “ cercetare”, “?”, “critica..”
 Scopul cercetării BAZA PLANULUI CERCETĂRII
Exprimă clar și sintetic finalitatea demersului științific care va fi întreprins.
Determinarea scopului cercetării Ipoteza de cercetare
Tema Întrebare de plan general
Interacţiunea dintre Care este rolul instruirii de tip MBA în constituirea
mediul de afaceri şi businessului civilizat ? Enunţ cu caracter de probabilitate despre
instruirea de tip MBA
Angajarea În ce măsură angajarea prin Internet a noilor lucrători
relațiile existente între variabilele
personalului prin este mai eficientă comparativ cu metodele tradiţionale economice, care urmează a fi verificate
Internet de angajare? empiric.
Publicitatea şi Cum poate publicitatea televizată influenţa creşterea
valoarea acţiunilor cursului acţiunilor firmei? Cerinţele de validitate
corporative
Fixează ţinte intermediare şi presupun obţinerea unor
caracteristici cantitative şi calitative ale rezultatului ştiinţific
Obiectivele cercetării preconizat.  coerență logică;
 posibilitatea verificării empirice;
Determinarea obiectivelor cercetării în baza întrebărilor concrete  valoare practică.
Întrebări Obiectivele cercetării
1. Ce schimbări în mediul de afaceri 1. Analiza evoluţiei mediului de afaceri şi a dinamicii
stimulează cererea la instruirea de tip MBA ? instruirii de tip MBA.

2. Care din schimbări sunt favorabile şi care – 2. Structurarea schimbărilor intervenite în mediul de
defavorabile, de lungă şi de scurtă durată ? afaceri

3. Ce modificări în conţinutul MBA introduce 3. Studierea restructurării conţinutului MBA în vederea

mediul de afaceri ? adaptării la mediul de afaceri.

4. Cum influenţează instruirea de tip MBA 4. Determinarea impactului instruirii de tip MBA asupra
ameliorarea mediului de afaceri ? ameliorării mediului de afaceri.