,

Fie cii vand sau informeazii, O Un ati~ realizat

de Jules Cheret care
cu o puternicii tentii politicii a fast cansiderat a ti
parintele artei
sau doar pentru delectarea
ati~elar maderne. El
ochilor, afi~ele au devenit o prefera sa utilizeze
imagini vizuale
artii de mai bine de o sutii de izbitaare ~i era cele-
ani, datoritii evolutiei tehnicii bru mai ales pentru
persanajele sale
tipiiririi ~i a reproducerilor feminine indragas-
tite -chiar ~i atunci
colorate.
cand facea reclama
la cambustibili.
U tilizarea afi~elor ca mijloc de rnspftn-
dire a informatillor are un trecut de mil
de ani. in Grecia antica, erau fo.Josite
panouri dreptunghiulare Incrustate (axones)
pentru a anunta ordinea atletilor sau numele
competitorilor de la jocurile sportive. Tezau-
rele vechi sau albumele cu inscriptii sau O Acest afi~ (c
anunturi, au fost descoperite atat In Pompei 1910), creat de
cat ~i In alte a~ezariromane. in secolele XVII Walter Crane pentru
~i XVIII strazile Parisului au devenit atat de societatea de asi-
aglomeratecu afi~eIncat a fost necesaraintro- gurari Sun Life
ducerea unor reglementari legale. Assurance Society,
Asemenea afi~e erau pur informative ~i este viu colorat ~i
constau de obicei din denumirea unor arti- decorativ, cu toate
cole, produse, date ale evenimentelor, cum ar ca se reintoarce spre
fi meciuri de box, circuri sau chiar executii o mai veche tendin,a
publice. Majoritatea lor aveau .tiraj scazut. de utilizare a
Doar la Inceputul secolului al XIX-lea, tipografiei pentru a
evolutia tiparului (Indeosebi a tehnologiei permite privitorului
reproducerii color) a revolutionat designul accesul la informa,ii.
af~elor, ridi~ndu-le la nivel de arta. .~
~
...
le~irea in lume w
Dupa inventarea litografiei, in 1793,o metoda
de tiparire de pe o matrita plana pe o supra- afi~ele ulterioare ale lui Cheret sunt
fata metalica, au Inceput sa se produca afi~e asemanatoarecu cele din apusurile de soare
de calitate In serie mare. Asemenea inovatii venetiene ale lui Turner. in timpul ~ederii sale
tehnologice au dus la o buna colaborare Intre In Anglia, Cheret s-a familiarizat ~i cu tehnica
tipografi ~i arti~ti, contribuind la o adevarata modema de tiparire a litografiilor colorate.
Inflorire a artei afi~elor, Intre 1870-1939. Ca multi alti arti~ti, Cheret a fost ~i el influ-
Cel mai prolific creator de afi~e de la entat de arti~tii japonezi care gravau In lemn.
Inceputul acestei epoci a fost artistul francez intre 1880-1890,cand gravurile japoneze au
Jules Cheret, considerat pe drept cuvant lnceput sa invadeze pe scara larga Europa;
parintele afi~elor moderne. Cheret a abando- ascutimea contururilor ~i culorile spalacite au
nat stilul afi~elor ca simple purtatoare de fost o revelatie pentru creatorii de afi~e.
informatil, pur tipografice (doar o In~iruire de Temele favorite ale afi~elor japoneze -prosti-
cuvinte), In favoarea imagini vizuale suges- tuate, slujnice de la baile comunale ~i scenele
tive, cu un personaj central colorat. de teatru -sunt o alta explicatie pentru tre-
Cheret a creat mil de afi~e cu teme diferite, cerea afi~elor europene de la stilul sentimen-
~um ar fi publicitatea pentru teatrul Folies tal, istoric, spre un stil mai lasciv, chiar erotic.
Bergeres,pana la reclama pentru caile ferate,
statiunile sau produse comerciale. Personajele T oulouse-Lautrec
sale feminine -fete In jupoane rava~ite Un alt entuziast al gravurii japoneze a fost
flirtand ~i turnftnd Dubonnet In pahare minus- Toulouse-Lautrec, maestrul afi~elor litografice
culesau zambind seducator sub lumina colorate. Din 1888 el a inceput sa ilustreze
stralucitoare a intrarii de .Ja "Saxoleine" - teatrele, salile de spectacole(mai ales celebrul
proveneau din traditia stilului francez de pic- Moulin Rouge), cafenelele ~i viata de mahala
tura rococo. Utilizarea culorilor- stacojiul viu, a Parisului. Directorul de la Moulin Rouge l-a
tonuri de albastru ~i galben -era .lnsa, la rugat sa-i creeze un afi~ pentru a reu~i sa inlo-
Cheret, originara din Anglia unde artistul a ~i cuiasca unul realizat de Cheret. Rezultatul a "
trait Intre 1859-1866.in aceastaperioada artis- fost celebrul Moulin Rouge -La Goulue, din 1

tul a fost captivat de arta peisagistuluiJ. M. W. 1891.Aceastalucrare a demonstrat imediat ta- ~

Turner ~i multe dintre culorile utilizate In lentul artistului pentru arta afi~elor, cu o uti- ~

203
 ART A AFI$ELOR
lizare incitan~ a culorilor, denaturare, cari-
caturn ~i contururi accentuate.
in anti care au unnat, Toulouse-Lautrec a
realizat afi~ele lui cele mai faimoase: pentru
cant~reata excentric~ Aristide Bruant ~i artista
Jane Avril pe care o iubea cu pasiune (cele
mai reu~ite sunt Le Divan ]aponais, Confetti
Belb ~i Les Cbaines Simpson). Stilul lui de
viat~ dezordonat (era alcoolic ~i suferea de
sifilis) i-a scurtat viata ~i Toulouse-Lautrec a
munt prematur la doar 36 de ani. Cu toate
acestea, lucr~rile sale remarcabile au con-
tribuit la recunoa~terea afi~elor litografice ca
fonn~ de art~.
Doi alti mari creatori de afi~e care au p~~it
in unnele lui Toulouse-Lai.itrec au fost artistul
ceh Alphonse Mucha ~i Theophile Steinlen.
Marele talent allui Steinlen era de a reprezen-
ta s~racti Parisului a~a cum erau -sp~l~torese
strigand insulte ~i prostituate a~teptand in
t~cere in vreme ce filfizonti bajbaiau dup~
bani. Pe de al~ parte, Mucha a r~mas cunos-
cut pentru frumoaseleafi~e ale celebrei actrite
a vremti, Sarah Bemhardt.
Multicolore ~i decorative
Mucha, ca multi alti arti~ti ai zilelor sale, a fost
putemic infiuentat de stilul Art Nouveau.
Acest stil era unul foarte decorativ care a
1nflorit in majoritatea t~rilor Europei de Ve'5t,
.din 1890 pan~ la primul r~zboi mondial.
Principalele trns~turi ale unei ilustratti Art
Nouveau sunt lintile unduitoare, care se
1ncol~cesc ~i se amestec~ constant, 1ntr-un
model f~rn sfar~it. Exponentul acestei mi~c~ri
a fost graficianul englez Aubrey Beardsley. in
1894, tan~rul talent a creat un afi~ pentru
Avenue Theatre care a schimbat 1ntreaga con-
c~Ptie despre arta afi~elor. "Nicicand nu fuse-
se creat ceva atat de captivant, atat de
irezistibil1n arta afi~elor, ca un adev~rat teza-
ur al metropolei" a scris un critic de art~
cativa ani mai tarziu. Afi~ul de o simplitate
arogan~ al lui Beardsley, Avenue, a dat
204
O Amanfii, realizat de Alphonse Mucha, O Acest afi~, creat de Gladys Peto, in 1920,
marele creator de afi~e ceh, in mod evident incuraja oamenii sa ia trenul ~i sa se bucure
influen,at de stilul decorativ, alambicat al de o zi in mediul rustic.
curentului Art Nouveau, cu larga raspandire
in Europa, la sfar~itul anilor 1800.
O in anii 1920-'30, oamenii au devenit
aproape obseda,i de calatorii. Boga,ii i~i
cumparau automobile luxoase. Ceilal,i se
mul,umeau sa priveasca afi~ele, cum e cel de
aici, realizat de Otto Ernst, ~i sa viseze.
na~terela comentarii favorabile. in ciuda unei
s~n~~ti ~ubrede ~i a mortli sale timpurli (la
doar 25 de ani), opera lui Beardsley a fost
prodigioas~ ~i artistul a avut o mare influent:I
asupra multor arti~ti creatori de afi~e din
lntreaga Europ~ dar ~i din America.
Puterea afiselor
o dat~ cu expansiunea ind~strial~ din secolul
al XX-lea ~i cu cre~tereapublicului consuma-
tor, arta afi~elor s-a dovedit a fi un mijloc pU-
ternic de reclam~ ~i propagand~.
Profitand de elementele de efect ale stil-
urilor Art Nouveau, cubismului ~i Art Deco,
creatorii de afi~e din urm~toarele decad~ au
conferit lucrarilor lor un stil inconfundabil ~i
de o mare diversitate. Afi~ele Art Nouveau, de
exemplu, sunt foarte contrastante cu afi~ele
publicitare robuste create de englezl;ll John n;lscut In Rusia, sub numele s;lu real Adolphe
Hassall, al c~rui afi~ SkegnessIs So Bracing a Mouron. El a creat muJ.te afi~e pentru statiuni
fost o creatie clasic~ a acelei perioade. de litoral ~i pentru croaziere, printre care un
Multe dintre afi~ele celebre ale secolului al afi~ ~ocant, din 1935, ilustrand o vedere
XX-Iea fac reclam~ turistic~, o nou~ form~ de frontal;l a transatlanticului Normandie. Vapo-
amuzament ~i de recreere. Motivele multora rul imens traversand o mare calm;l sugera
dintre afi~ele viu colorate ale anilor 1920-1930 siguranta, pacea scenei fiind Intrerupt:l doar
se caracterizau printr-o energie pura ~i exu- de zborul pesc;lru~ilor.
berant:I, partial datorit~ noli obsesli a vitezei MuJ.te afi~e turistice britanice reu~ite de
~i a c~l~torlilor care se potriveau cu autoturis- dup;l cel de-al doilea rnzboi mondial au fost
mele luxoase, trenurile rapide ~i vapoarele de create pentru compania London Transport.
croaziera ale vremli. Frank Pick, directorul general al metroului
Unul dintre cei mai buni creatori de afi~e londonez, cu spirit inovator, a angajat tineri
turistice a fost AM Cassandre (1901-1968) arti~ti ~i proiectanti talentati pentru a crea o

noua imagine a sistemului. Cel mai talentat
protejat al acestuia a fost E McKnight Kauffer,
de origine americana, al carui afi~ pentru
Muzeul Londrei (1922) a devenit clasic. Stilul
noilor afi~e era diferit: In loc sa reprezinte un
tren care strabate un peisaj atragator, noile
afi~e aratau destinatia ~i informau calatorii
despre detalii ale rutei.
Si celelalte companii de transport i s-au
alaturat companiei London Underground In
cautarea noilor creatori de afi~e. W M
Teasedale, director de publicitate la London
and North-Eastern Railway, a contractat
cateva dintre afi~ele celebre: Interior of York
Minster -realizat de Fred Taylor ,
Scarborough -al lui Frank Nebould sau
Clacton-on-Sea allui Lilian Hocknell. Cea mai
mare descoperire a fost Tom Purvis care a
creat afi~e pentru coasta de Est, care redau
bucuria vietii la mare -turi~ti langa parasolare
~i colaci de salvare.
pline de umor cat ~i capricioase.in seria lui
John Gilroy, My Goodness,My Guinnessberea
brun~ este in pericol de a se v~rsa din cauza
unei foci prietenoase.Af~ullui H. Harris, Bovril
preventsthat sinking feeling, prezinta un b~rbat
buimac, Imbrncat in pijama, c~lare pe o sticl~
de Bovril in mijlocul oceanului, iar afi~ul Bisto
kids, realizat de will Owen, prezenta doi ~tren-
gari savucind mirosul sosului de came Bisto.
Afi~ele de rizboi ~i politice
Creatia de afi~e a inflorit intotdeauna pe timp
de rnzboi ~i a transform~rilor politice intense.
in ambele r~zboaie mondiale, propaganai~tii
guvemamentali s-au bazat pe abilit~tile cre-
atorilor de af~e. Lucr~rile aveau scopuri vari-
ate -de sustinere a moralului, colectare de
fonduri, recrutare sau pur ~i simplu incitarea
mandriei nationale. Creatorii erau sf~tuiti s~ nu
arate ~i partea cealalt~a monedei: moartea era
vinduta intr-o maniern vesel~ ~i in~ltatoare.
Probabil c~ afi~ul cu cel mai mare succes
dar ~i cel mai imitat a fost afi~ul de recrutare
Your Country Needs YOU!("Patria are nelJ()ie
de tine':), realizat de Alfred Leete, in care
degetul neindurntor al Lordului Kitchener
pare s~ sarn afarn din imagine. Alte afi~e de
recrutare erau chiar mai cinice. O metod~ de
a convinge un b~rbat s~ se lase recrutat era
prin intermediul familiei. intr-o celebrn creatie
a lui SavileLumley o fetit~ ce sta pe genunchii
tatalui intrebandu-l: rata, ce ai facut TV fn
timpul marelui razboi? B~rbatul prive~te
incurcat, in vreme ce b~ietelul lui se joac~ la
picioarele sale cu sold~tei.
De~i in perioada celui de-al doilea rnzboi
mondial radioul a devenit principalul mijloc
00 in timpul razboiului s-a profitat de
puterea de sugestie a afi~elor.Afi~ele de
recrutare ii obligau pe barbati sa se inroleze
(stanga), jar avertismentele erau adeseavese-
le, ca in acest afi~ realizat de Fougasse(jos).
Creatorii de reclame pentru produsele co-
merciale erau adesea restrictionati de cererea
clientului. Expertii in publicitate considerau
ca un afi~ care nu reu~easa capteze interesul
publicului in doua secunde nu era perfor-
mant. Acesta este motivul pentru care multe
companii au insistat ca afi~ele lor sa fie mai
detaliate, mai naturaliste: prezentand clar
oferta unui potential cumparator.
in ciuda ' acestui conse1Vatorism,in anii
1920-1930multi creatori de afi~e mai utilizau
stiluri ale unor mi~cari non-naturaliste, cum ar
fi cubismul sau fauvismul. Unul dintre cele
mai cunoscuie este cel realizat de Cassandre,
in 1932, pentru Dubonnet (Dubo... Dubon...
Dubonnet), prezentand in maniera cubistica
un om mic cu palarie, acoperit treptat cu
aperitivul ro~u. Mi~ul a fost preluat de firma
~i este ~i astazi semnul ei distinctiv.
Af~ele cele mai populare ~i cu cel rnai rnare
succescomercial
205
 ARTA AFI$ELOR

O Un afi~ creat de
Peter Max, intitulat
O zi minunato de
varo cu pasturile de

funde ca mesaj,
afi~ele sfar~itului
anilor '60 ~i
inceputul anilor '70
au devenit opere de
arta suficient de

ti expuse pe pere~i.

~
~
1-
W

O Un afi~ creat
de Jacqueline
Stiles pentru
Conferin,a
Na'ionala a
Studen,ilor Anti-
Razboi, din 1970.
Atat afi~ul, cat ~i
conferin,a propriu-
zisa, cereau sfar~i-
tul razboiului din
sud-estul Asiei.

!1
w

de propaganda, putine tclri ignorau impactul O Reclamele pen-

grafic al afi~elor. Un exemplu memorabil, tru Coca-Cola pot ti
Careless Talk CostsLjves -ilustrat umoristic de u~or recunoscute,
desenatorul Fougasse de la revista Puncb - indiferent de limba
reamintea oamenilor ca "Vorba farn noima (aici thailandeza),
poate CoSta vieti omene~ti". Alte afi~e indem- datorita culorilor ~i a
nau poporul britanic sa economiseasca com- graticii -un mod de I j::J

bustibil, sa munceasca mai mult, sa nu uite de abordare utilizat de

§
camuflaj, sau sa-~i cultive singuri hrana. mul,i creatori de
~
Af~ele au foSt eficiente ~i in prezentarea reclame. T

ororilor rnzboiului. Unul dintre cele mai

izbitoare a foSt cel realizat de cehul Vaclav
Sevcik. in protestul sau personal fatcl de
bomba atomica, afi~ullui prezinta o ciuperca
atomica giganta formata din cranii ~i un sin-
gurcuvant-slogan: "NU!".
Dupa cel de-al doilea rnZboi mondial uti-
lizarea altor mijloace media (televiziune, radio
sau cinematografie) dar ~i aparitia unor noi
mijloace de tiparire, prin fotografiere, au dus
la disparitia artei afi~elor grafice.
Perioada psihedelica -anii '60
Dar afi~ele grafice pure nu au murit. Aceasta
fonrul de arta a foSt readusa in atentia pub-
licului cu mult zgomot de creatorii psihedelici
de afi~e ai anilor '60. "Copiii florilor", noncon-
fo~tii consumatori de droguri, au SCoSla
iveala 0 forma de culturn bazata pe 0 vastitate
de stiluri, dand na~tere unei arte descrisa de
un critic contemporan ca "0 buliba~eala vizio-
narn ~i halucinanta". Mijloacele de exprimare a
acestui gen de arta au foSt la inceput copertele
discurilor muzicale (de exemplu Sergeant
Pepper, LP-ul celebrei formatii Beatles) sau ale
revistelor de avangarda, cum ar fi oz. Unii
a~ti insa, printre care Michael English ~i
206
Nigel Waymouth, s-au concentrat pe crearea
afi$elor psihedelice ca art:l 1n sine. Pentru
prima data afi$ele au inceput sa se produca in
masanu pentru mesajullor propagandistic sau
pentru reclaIrul ci ca opere de art:l.
Afi~ele militante
jn vreme ce arti$tii underground din Marea
Britanie $i SUA experimentau o arta de "exten-
sie a mintii", studentii francezi participanti la
"Revolutia din Mai" din 1968, au dezvoltat o
forma cruda $i durn de afi$e politice. Serigra-
flate pe panouri de Irultase, ele erau predo-
minant alb-negru $i atacau politia $i guvemul
generalului De Gaulle. Multe descriu politia ca
pe o fonru1 de rnanipulare sinistr;I, lipsita de
chip. Un afi$ cu mare efect ironizeaza domi-
natia lui De Gaulle asupra rnijloacelor media
prezentaridu-i caricatura purtand in brate un
televizor cu rnarca HMV ("Vocea Stapanului").
jn august 1968, cand tancurile ruse$ti au
invadat Cehoslovacia,studentii praghezi moti-
vati politic au utilizat acela,5i stil de afi$e
improvizate, cu oase $i cranii, pentru a-$i
rnspandi in lume mesajullor politic, $i pentru
a-$i exprima furia.
Arta ~i omul 47 -ART NOUVEAU.
Imaginea cea mai cunoscuta dintre toate
afi~ele politice realizate in anti '60 este ins~
cea a lui Che Guevara (tip~rita de Revolution
Press),eroul cubanez adorat de revolutionarii
din intreaga lume, mai ales de c~tre studenti.
Arta afi~elor, ca forrruI de protest, a fost
revitalizat~ in decursul ultimilor ani, mai
degrab~ in estul Europei decat in vest.
Liberalizareadin ce in ce mai accentuata,care
a urmat dup~ c~derea comunismului, a oferit
arti~tilor libertatea de a condarnna politicienti
prin intermediul afi~elor. Dup~ ani de
reprim~ri politice, arti~tii din Europa de Est au
redescoperit puterea afi~elor care au inflorit in
decursul anilor Revolutiei Ruse.
Arta af~elor, cu toate c~ a dep~~it de mult
perioada clasic~, care a inceput in Franta se-
colului al XIX-lea ~i a durat pana: la sfa~itul
celui de-al doilea rnzboi mondial, va supra-.
vietui ca o forrruI foarte expresiv~ de arta.
pan~ in secolul al XXi-lea. Aceasta pentru c~
generatti succesive de creatori de afi~e au
impus o m~ ~i un stil, unul dup~ altul pan~
la arta comercial~ modem~, atat in reclamele
televizate cat ~i in afi~e sau caricaturi, toate
foarte bogate ~i foarte variate.
Arta ~i omul 142 -HENRI DE TOULOUSE-LAUTREC