ME 199 Web

®
ISSN: 2066 - 4974
ANUL XVII, NR. 199, februarie 2019 DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:
EDITORIAL
„Oamenii construiesc prea multe ziduri, Simple sugestii la început de an 2
Simple suggestion at the beginning of the year
dar nu destule poduri“. (Isaac Newton) POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES
Politici privind energia și cărbunele în România 4
Energy and Coal Policies in Romania
Plan de investiții pentru Europa: BEI sprijină extinderea 8
infrastructurii de transport al gazelor naturale din România
Investment Plan for Europe: EIB supports extension
of natural gas transmission in Romania
DIN ENERGETICA INTERNAȚIONALĂ
Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, 10
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
„Prețurile și costurile energiei în Europa“
Report from the Commission to the European Parliament,
The Council, The European Economic and Social Committee
and The Committee of the Regions
"Energy prices and costs in Europe“
Uniunea Energetică: 750 milioane euro din fonduri UE puse 12
la dispoziție pentru infrastructura energetică ecologică
Energy Union: €750 million in EU funding made available
for clean infrastructure
DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY
Mesajul dlui Cédric Lewandowski, noul vicepreședinte 13
pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei
Message of Mr. Cédric Lewandowski, new Vice Chair
for Europe, World Energy Council
Programul Consiliului Mondial al Energiei de monitorizare 14
a problemelor din energie
World Energy Issues Monitor
DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY
Seminarul româno-japonez „Clean Coal Technology“, 17
ediția a II-a. Sinteza evenimentului
Romania-Japan "Clean Coal Technology“ Seminar,
second edition. Event Synthesis
Evenimente organizate de CNR – CME în perioada 20
mai – iunie 2019
Events organized by RNC WEC between May and June 2019
SENIORII ENERGIEI
Dialog de suflet cu dl Cătălin Marinescu, expert electroenergetic 22
Dialogue with Mr. Cătălin Marinescu, power expert
LEGISLAȚIE ÎN DOMENIUL ENERGIEI ȘI AL MEDIULUI
Proiect de lege privind gestionarea deșeurilor din construcții 24
și desființări („DCD“)
Draft law on the management of construction and demolition
waste ("CDW“)
PREOCUPĂRI ȘI PASIUNI EXTRAPROFESIONALE
Bobi 26
Beans
INFO
De la rețelele electrice existente în 1918 la cele de azi. 27
Partea a II-a
Electrical Networks from 1918 until today. Part 2
Editorial
SIMPLE SUGESTII LA ÎNCEPUT DE AN

Ing. Victor Vernescu, consilier al CNR – CME
Motto-ul anului 2019:

„Trăiește-ți viața din plin“
Sper că vă mai amintiți de cele Constat acum, după scurgerea nească atunci, vreme de trei-patru
ce vă spuneam cu un an în urmă, tot timpului, că am avut dreptate chiar decenii și până în zilele noastre – ca
în paginile acestui buletin, Mesagerul și când avertizam că „... este nece- reverberații și consecințe –, a fost un
Energetic. Pentru cei care nu-și mai sar să ne păstrăm credința în noi adevărat fiasco. Și, în timp ce noi ne
amintesc, reiau. Pe scurt, spuneam înșine, să ne fim nouă cel mai bun făleam cu procente de 85% – 90%
atunci că „...anul 2018 este asociat amic, fără a ne lăsa purtați pe panta agricultură cooperativizată (colectivi-
cu suișuri și coborâșuri în orice as- dezamăgirilor, credințelor false pen- zată), polonezii, ca să iau doar acest
pect al vieții. Nu este, totuși, nevoie tru că nu avem îndeajuns de multe exemplu, raportau „fără jenă“ 5 – 6%
să fim prea îngrijorați, întrucât vom atuuri pentru a ne relansa în viață, a agricultură cooperativizată, dar chiar
căpăta capacitatea de a preschimba ne bucura de succese majore“. și aceasta, după alte principii decât
ghinioanele în noroc“. Din păcate, regret că aceste pre- cele ale colectivizării (după modelul
viziuni nu au fost luate în seamă și toz-urilor sau colhozurilor sovietice).
de cei ce „fac jocurile“ în această Să fi citit polonezii cu alți ochi cartea
MESAGERUL țară. Este, după părerea mea, ab-

solut de neînțeles de ce nu reușim
lui Șolohov? Pentru că s-a demon-
strat că ceea ce se face din obliga-
să ne conducem singuri destinele și ție și/sau cu forța nu poate conduce
ENERGETIC ne lăsăm mereu și mereu dirijați de
alte „porți“, fără să conștientizăm
spre rezultate benefice. S-a dovedit
cu asupra de măsură la noi unde, în
Președinte CNR – CME: dr. ing. Iulian Iancu că, de fiecare dată, facem și ne loc să ajutăm pământul (o minunăție
orientăm pe „așa nu“. Îmi amintesc de pământ, poate cel mai mănos din
Colectivul de redacţie: că, prin anii cincizeci ai veacului Europa) pentru a ne da tot ce poate
Redactor responsabil: prof. dr. ing. Ştefan trecut, citeam o carte ce se intitula el (și poate mult, mult), ne-am risipit
Gheorghe „Bătălie în marș“. Autorul ei, scri- într-un lanț de măsuri amatoricești
Membri și referenți științifici (în ordine itorul rus, Mihail Șolohov, a reușit care au atins, pe alocuri, rizibilul.
alfabetică): atunci, în epocă de acut stalinism, Mai spuneam în urmă cu un an
prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, să scrie cu argumente un manual că „... să fim pregătiți să întâmpi-
prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, de tip abecedar despre cum nu tre- năm o serie de evenimente, deoare-
dr. ing. Gheorghe Indre, ing. Cătălin buie să trecem la munca în asocie- ce caracteristicile anului Câinelui de
Marinescu, prof. univ. dr. ing Virgil re din agricultură, descriind „pas cu Pământ ne avertizează că trebuie să
Mușatescu, dr. ing. Alexandru Pătruți, pas“ cum nu trebuie să procedăm avem răbdare și toleranță, pentru a
prof. dr. ing. Ionuț Purica, prof. Elena Ratcu, pentru ca ideea, generoasă în fond, putea trece cu bine peste probleme.
dr. ing. Vasile Rugină, ing. Ovidiu Ţuţuianu, să ne ducă la izbândă. Ei bine, noi, Pentru a ține la distanță situațiile
ing. Victor Vernescu, românii, am procedat exact pe dos. neplăcute, ar fi bine să punem mult
drd. ing. Călin Vilt Ceea ce Șolohov, om cu experiența mai mult accent pe securitate și asta
Referent layout: ing. Silvia Prundianu unei etape deja parcurse, arăta că să o obținem prin a fi solidari și să
Traduceri: EuroVerba Media nu e bine și nu trebuie să se repete, comunicăm mai mult, (acestea fiind
Tehnoredactare şi machetare: ing. Ion Marin noi am ales să luăm exact ca drum o parte dintre elementele ce definesc
Editare: Editura AGIR de parcurs, punând parcă semnul Câinele de Pământ), că anul 2018 va
Secretariat Executiv CNR – CME: de echivalență între „așa nu“ și fi unul al schimbărilor radicale și că
telefon 0372 821 475, 0372 821 476
„așa da“, transformând cu entuzi- va fi unul favorabil din punct de ve-
E-mail: secretariat@cnr-cme.ro
asm (cum altfel?!) pe „nu“ în „da“. dere financiar, Câinele de Pământ
Website: www.cnr-cme.ro
Ce a ieșit de aici? Pe scurt, com- fiind simbolul stabilității“.
Notă: Toate drepturile asupra acestei publicații sunt promiterea unei idei care la noi era Am respectat noi aceste auspicii
rezervate Asociației CNR – CME. Orice reproducere, din veacuri ritualică, prin așa numi- previzionate de o învățătură verificată
integrală sau parțială, prin indiferent ce mijloace, ta „clacă“ sau, mai nou, ca o idee și certificată de cel puțin șase mile-
a materialelor apărute în paginile publicației se pentru care a militat liderul Partidu- nii!? Exact ca în demonstrația de mai
poate face numai cu aprobarea Asociației. Opiniile
exprimate în cuprinsul articolelor publicate în
lui Țărănesc – Ion Mihalache, ide- sus, am ajuns ca momentul centena-
„Mesagerul energetic“ aparţin autorilor și nu ea cooperativelor ca asociații liber rului Marii Uniri să fie sărbătorit într-o
reprezintă punctele de vedere ale CNR – CME constituite între grupuri de oameni „superbă“ dezbinare, deși Anul Câine-
și/sau colectivului de redacţie. Potrivit legii, cu aceleași preocupări și aceleași lui de pământ putea să ne fie unul al
responsabilitatea pentru conţinutul articolelor
aparţine autorilor sau sursei citate.
interese. Unii, mai duri, spun că ce schimbărilor radicale în bine și favora-
s-a petrecut în agricultura româ- bil din punct de vedere financiar.
2 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

Editorial
Singura satisfacție plenară – pe te dificultăți pentru aceste împliniri înțelepciuna chineză, mă întreb și vă
care personal o pot declara fără tea- (astrele fiindu-ne favorabile!!!), iar întreb, mai este ceva ce s-a omis? Fie
ma de a greși – este că CNR – CME a placidul Mistreț va radia bunăvoin- în bine, fie în rău. Nu ne rămâne decât
încheiat anul 2018 cu rezultate con- ță. Totuși, deoarece Mistrețul de pă- să acționăm în direcția pe care firea
crete-pozitive și chiar în depășirea mânt este mereu dispus la glume și fiecăruia din noi ne ghidează pentru
(ca număr și ca avengură) acțiunilor „escrocherii”, este recomandabilă o dobândirea scopului urmărit. Fie ca
prevăzute în planul anual aprobat de doză de prudență în ceea ce priveș- acest scop să ne orienteze pe toți spre
Adunarea Generală din februarie. Iar te cheltuirea banilor. binele colectiv, depășind interesele
evenimentul major, Foren 2018, a 2019, ca an al Mistrețului de personale sau înguste de grup).
fost recunoscut chiar ca un real suc- pământ, poate aduce mai multă Mai vreau să spun doar că Mistre-
ces, cu toate greutățile (nejustificate implicare în acte sociale pentru că țul este harnic, dar nu în exces, de-
întotdeauna) de ordin financiar, mulți Mistrețului îi plac reuniunile sociale. oarece îi place să doarmă, să mănân-
dintre colaboratorii noștri negăsind, Așa că avem certitudinea că în 2019 ce și are o tendință accentuată spre
de fiecare dată, ieșirile din hățișul de Secretariatul Executiv, directorul său îngrășare. Prin urmare, în anul 2019
birocrație devenit, adesea, de temut, general în particular, vor găsi căile și este posibil să devenim mai leneși
grație prea multor posibilități de in- împrejurările de socializare, pe mai decât de obicei. Însă, partea poziti-
terpretare, pe articole de lege, mai multe planuri, cu membrii noștri și vă a Mistrețului este că are încredere
toate lipsite de cele mai mici semne cu reprezentanți ai domeniului nos- în sine, nu ține agende ascunse, nu
de bune intenții. tru profesional de activitate. are nicio intenție să facă rău altora și,
* Adăpându-ne puțin din înțelep- în consecință, poate aduce bogăție.
Intrăm acum în alt an, cu alte as- ciunea arhaică chinezească vom lua Astfel, 2019 poate fi un an excelent
cendente astrale, cel al Mistrețului de în seamă că în 2019, anul Mistrețului pentru a face bani din noi investiții.
pământ (05.02.2019 – 25.01.2020). de pământ, stăpânul zilei este Apa (Aceasta ar trebui să se audă până
După înțelepciunea chinezească, 2019 Yang, cel mai puternic element din sus, sus de tot: avem până și auspi-
va fi un an al norocului, dar și al bu- toate câte există (foc, metal, lemn ciile astrelor, nu ne mai trebuie decât
curiei, un an festiv, relaxat și relaxant ș.a.) și care este susținut de aspectul voință și armonie). 2019 se așteaptă,
pentru majoritatea populației țării dublu Prieten secret, Mistreț-Tigru, de asemenea, să fie un an plin de bu-
noastre. Este anul în care generozita- care generează tot element Apă. Se curie, de prietenie și de dragoste pen-
tea și dragostea au câmp deschis să pare că acest element ne va influența tru toate semnele zodiacale, un an de
pătrundă în inima multor oameni și personalitatea în anul Mistrețului de bun augur pentru că Mistrețul atrage
să le schimbe viața în bine. Dar anul pământ. Elementul Apă ne amplifică succesul în toate aspectele vieții. (Ce
Mistrețului de pământ vine și cu sa- realismul, curajul de a reuși, ne va face bine ar fi să putem asista ca institu-
crificii care se fac pentru cei iubiți, iar mai adaptabili la schimbările pe plan țional să apară, în sfârșit, coabitarea
gesturile de bunăvoință pot fi la tot politic, economic și social. Va trebui «dacă despre o colaborare se vede
pasul. Sperăm ca iertarea să fie mult să știm să profităm de acest element treaba că nu ne putem aștepta», atât
mai ușor de acceptat, iar unele relații, care ne poate face să devenim mai de necesară și atât de mult așteptată,
stricate în anii anteriori, să se repare sociabili și mai meticuloși. Pe de altă în folosul general al României). Anul
chiar și după ce unii nu și-au vorbit ani parte, elementul Apă ne poate face să Mistrețului aduce responsabilitate, in-
întregi. Depinde numai de noi. devenim excesiv de competitivi, lipsiți dependență și optimism, dar și riscul
Anul 2019 ne așteptăm să fie de focalizare, egoiști, ușor de influen- de a fi înșelați uneori de cei din antu-
unul dintre cei mai abundenți în- țat, cu toane, pesimiști și preocupați raj. Cu toate acestea, putem beneficia
trucât la dolce vita este foarte mult excesiv de imaginea publică. Dintr-o de generozitate și răbdare, pentru că
dorită și trăită de senzualul Mistreț. asemenea gamă, aparent paradoxa- Mistrețul de pământ suportă greșelile
Mistrețul este harnic și darnic. lă, de însușiri va trebui să alegem țin- altor persoane și le ajută să restabi-
Este foarte mândru de cavalerismul tele și dorințele care să corespundă lească relații interumane armonioase.
și extravaganța sa și tocmai de aceea cât mai mult cu motto-ul anului. În 2019 cu toții vom aspira la
vă recomandăm să nu cheltuiți peste Avertizez cititorul că Mistrețul un trai mai bun, deoarece în ultimii
măsură sau să investiți în ceva înainte este un semn masculin, format din- ani astrele ne-au pus la muncă și
de a face o analiză completă. Și când tr-o tulpină principală – apă yang și acum oboseala își spune cuvântul.
spun aceasta mă adresez cu multă una ascunsă – lemn yang, elemente Mistrețul nu are în sfera sa de voință
sinceritate tuturor membrilor noștri ce ne vor influența în anul 2019 la ni- să ne stimuleze dorința de a ne
colectivi, conducerilor acestora, dar și vel subconștient, deoarece Mistrețul revolta, prin urmare se anunță un
tuturor celorlalți membri ai CNR-CME. vine cu o energie puternică și dictează an mai liniștit la nivel politic și social.
De luat aminte că pot fi regretate ac- evenimentele din 2019. Energia nouă (Chiar și dacă numai aceasta s-ar
țiunile impulsive, făcute în grabă. adusă de Mistrețul de pământ ne va adeveri, în ce mă privește, m-aș
Dar Mistrețul de pământ nu este schimba, în anul 2019, modul de a declara mulțumit. În pace, liniște și
doar harnic și darnic. El este și no- interacționa cu ceilalți. Cu toții vom oleacă de armonie se poate și crea,
rocos și aduce cu el mulțumire și si- începe să manifestăm fie din calități- nu numai distruge...)
guranță. De aceea, sperăm ca anul le Mistrețului: onestitate, galanterie, Închei spunând că, printre aface-
2019 să fie un an în care să putem voluptate, ordine, disciplină, fie din rile de succes în Anul Mistrețului de
fi fericiți, fără să avem nevoie de defectele sale: încăpățânare, mate- pământ se regăsesc și domeniile elec-
prea multe succese sau prea mulți rialism, mânie, credulitate, nesigu- tric și electronic. („Cine are urechi de
bani, pentru că nu vor exista mul- ranță, lene. (După ce v-am citat din auzit, să audă“ – Matei/13-9). 
MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 3

Politici energetice
POLITICI PRIVIND ENERGIA ȘI CĂRBUNELE

ÎN ROMÂNIA
Daniela Barbu, șeful Serviciului „Resurse energetice și protecția mediului“,
Ministerul Energiei
Rolul cărbunelui rezervelor de 0,3 mil. tep/an gradul acestora în structura producției de
în Sistemul Energetic de asigurare cu resurse de huilă este energie electrică în anul 2017 a fost
Național de 104 ani, dar exploatarea acestei de 37,2% (23,4 TWh) urmată de
resurse energetice primare este con- cărbune cu 27,5% (17,3 TWh).
În prezent, în România, cărbu- diționată de fezabilitatea economică a Pentru anul 2030, rezultatele
nele este resursa energetică prima- exploatărilor. Puterea calorifică medie modelării în Scenariul Optim arată
ră de bază din componența mixu- a huilei exploatate în România, în Va- o creștere a ponderii energiei din
lui energetic, fiind un combustibil lea Jiului, este de 3650 kcal/kg. surse nucleare la 17,4 TWh, iar în
strategic în susținerea securității 2035 la 23,2 TWh. O creștere la 29
energetice naționale. În perioadele TWh va fi înregistrată pe total surse
meteorologice extreme, cărbunele Evoluția rolului regenerabile, reprezentând o pon-
stă la baza rezilienței alimentării cu cărbunelui în producerea dere de 37,9% din totalul surselor
energie și a bunei funcționări a Sis- energiei electrice de energie primară ce vor alcătui
temului Energetic Național (SEN), mixul energetic în anul 2030. Cu
acoperind o treime din necesarul de În anul 2017, ponderea resurse- toate acestea, energia produsă
energie electrică. lor energetice primare în producția de din cărbune, chiar dacă va înre-
Resursele de lignit din România energie electrică a avut următoarea gistra o ușoară scădere la 15,8
sunt estimate la 690 mil. tone [124 structură: energia electrică pro- TWh, tot va avea o pondere de
mil. tep], din care exploatabile în pe- dusă din cărbune (lignit și huilă) 20,6%. O creștere de 1,9% va în-
rimetre concesionate, 290 mil. tone 27,5% (17,3 TWh); energia electri- registra producția de energie elec-
[52 mil. tep]. La un consum mediu al că produsă în centralele hidroelectri- trică din hidrocarburi cca. 14,5 TWh.
resurselor de 4,5 mil. tep/an, gradul ce 23% (14,4 TWh); energia electri-  Producția de lignit și hui-
de asigurare cu resurse de lignit este că produsă în centrala nucleară de la lă în România depinde direct de
de 28 ani. Puterea calorifică medie a Cernavodă 18,3% (11,5 TWh); ener- cererea națională de resurse
lignitului exploatat în România este gia electrică produsă pe hidrocarburi energetice primare în sectorul
de 1800 kcal/kg și este cantonat în (petrol și gaz) 17% (10,7 TWh); ener- de producere a energiei electri-
principal în bazinul minier Oltenia. gia electrică produsă în instalații eoli- ce și de resursele/rezervele de
Resursele de huilă din România ene și fotovoltaice 13.5% (8,5 TWh), care dispune România;
cunoscute sunt de 232 mil. tone [85 energia electrică produsă din biomasă  Rolul cărbunelui în mixul
mil. tep] din care exploatabile în pe- 0,7% (0,4 TWh). de energie electrică va depinde
rimetre concesionate 83 mil. tone Grupând sursele de energie de competitivitatea prețului ma-
[30 mil. tep]. La un consum mediu al după cea regenerabilă, ponderea teriei prime, cu influență directă
în prețul energiei produse
PERIOADA din această resursă energe-
DE ASIGURARE tică primară.
PRODUCȚIE
RESURSE CU RESURSE ȘI Producția de lignit energetic
RESURSE REZERVE ACTUALĂ
PURTĂTOARE REZERVE se realizează în principal în ba-
ESTIMATĂ
DE ENERGIE zinul minier al Olteniei într-un
PRIMARĂ RESURSE REZERVE număr de 15 perimetre minie-
Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. re în care, prin capacitățile de
1) 1) 1) ANI ANI producție instalate, se poate re-
tone Tep tone Tep tone Tep
aliza o producție flexibilă între
LIGNIT 690 124 290 52 25 4,5 28 12
20 și 30 milioane t/an. Asigura-
HUILA 232 85 83 30 0,8 0,3 290 104 rea necesarului de lignit pentru
ȚIȚEI 229,2 52,6 3,4 67,4 15,5 funcționarea în condiții de efi-
ciență economică a centralelor
GAZE
NATURALE
726,8 153 10,5 69,2 14,6 electrice se va realiza prin iden-
tificarea și deschiderea unor
URANIU2) noi perimetre miniere numai în
1)
exclusiv gaze naturale, exprimate în miliarde m3 condiții de eficiență economică.
2)
date cu regim special, disponibile în anexa clasificată
Producția de huilă pentru
producerea energiei electrice
3)
Sursa ANRM 8163/28.06.2011 și termice va fi asigurată din

Politici energetice
producția minelor Vulcan și Livezeni important în privința combaterii de energie și cercetare, inovare
completat cu necesarul din import, schimbărilor climatice, prin cele și competitivitate.
până la reconfigurarea capacităților
termoenergetice nerentabile de pe
huilă pe altă resursă energetică pri-
mară mai eficientă.
 Producția totală de căr-
bune va scădea de la 32 TWh în
2030 la 12 TWh în 2050, în con-
tinuarea tendinței de diminuare
a cărbunelui în mixul energetic
(45 TWh în 2020).
Politici europene
de reducere a emisiilor
de gaze cu efect de seră
Așa cum știți, Uniunea Europea-

nă își asumă un rol de lider în com-
baterea schimbărilor climatice, atât
prin sprijinirea acordurilor globale în
domeniul climei, cât și prin politicile
sale climatice.
O dimensiune a diplomației ener-
getice europene este diplomația me-
diului, în special în contextul formării
unui regim internațional al politici-
lor climatice pe baza Acordului de
la Paris. Obiectivul global pe termen
lung convenit la Paris în 2015 este
limitarea creșterii temperaturii medii
globale la 2° C, comparativ cu nivelul
preindustrial.
UE și-a dovedit leadership-ul
prin asumarea unor ținte ambițioa-
se de reducere a emisiilor de GES,
de creștere a cotei de SRE în struc-
tura consumului de energie și de
eficiență energetică. Așa-numita
contribuție indicativă, determinată
național, a UE în cadrul Acordului de
la Paris coincide, în fapt, cu țintele
40/27/27 stabilite prin Cadrul euro-
pean pentru politica privind clima și
energia în perioada 2020 – 2030, cu
opțiunea de a crește ambiția în ceea
ce privește eficiența energetică de
la 27 la 30%. UE are ambiția de a
reduce până în 2050 emisiile de GES
cu 80 – 95% față de nivelul anului
1990, țintele fiind de 40% pentru
2030 și de 60% pentru 2040.
În acest context, al schimbări-
lor climatice și dezvoltării dura-
bile cărbunele, resursele ener-
getice fosile sunt în fața unor noi
provocări. Privirea este îndrep-
tată spre alte tehnologii de ex-
ploatare și valorificare a potenți-
alului energetic al cărbunelui. 5 direcții principale: securitate Piețele internaționale de energie
Prin Strategia Uniunii Energe- energetică, decarbonizare, efi- se află într-o schimbare dinamică și
tice, Uniunea și-a asumat un rol ciență energetică, piața internă complexă urmărind mai multe di-

Politici energetice
mensiuni: tehnologică, climatică, ÎNLOCUIREA PARTICIPAREA ECHITABILĂ
geopolitică și economică. România CAPACITĂȚILOR DE LA EFORTUL COLECTIV
trebuie să anticipeze și să se poziți- PRODUCȚIE DE ENERGIE AL STATELOR MEMBRE UE
oneze față de tendințele de pe pie- ELECTRICĂ CARE VOR DE ATINGERE A ȚINTELOR
țele internaționale, precum și față IEȘI DIN EXPLOATARE CU DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ,
de configurațiile geopolitice care CAPACITĂȚI NOI, EFICIENTE DE SRE ȘI DE REDUCERE
influențează parteneriatele strate- ȘI CU EMISII REDUSE, LA A EMISIILOR GES
gice. ORIZONTUL ANULUI 2030 Îndeplinirea țintelor asu-
PRODUCȚIA DE ENERGIE ELECTRICĂ 2017 – 2050 [TWh]

2017 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050
PRODUCȚIA DE ENERGIE,
63 69 72 77 83 84 85 86
PE TIP DE SURSĂ [TWh]
Nuclear 11,5 11,5 11,4 17,4 23,2 23,2 23,2 23,2
Apă 14,4 15,8 17,5 17,6 17,6 17,6 17,6 17,6
Eolian & solar 8,5 8,8 9,6 10,5 11,4 12,3 13,1 14,0
Cărbune 17,3 17,5 17,8 15,8 14,9 14,9 14,9 14,9
Petrol 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4
Gaz 10,2 14,0 14,5 14,5 14,5 15,0 15,0 15,0
Biomasă 0,4 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9
PONDEREA RESURSELOR ENERGETICE ÎN PRODUCȚIA
DE ENERGIE ELECTRICĂ 2017 – 2050 [%]
Nuclear [%] 18,3 16,7 15,8 22,5 28,0 27,5 27,2 26,9
Apă [%] 23,0 22,9 24,3 22,8 21,2 20,9 20,7 20,5
Eolian & solar [%] 13,5 12,7 13,3 13,6 13,7 14,6 15,4 16,3
Cărbune [%] 27,5 25,4 24,7 20,5 18,0 17,7 17,5 17,3
Petrol [%] 0,7 0,6 0,6 0,6 0,5 0,5 0,5 0,5
Gaz [%] 16,3 20,3 20,1 18,8 17,5 17,8 17,6 17,4
Biomasă [%] 0,7 1,3 1,2 1,1 1,1 1,0 1,0 1,0
Principalele obiective ale politi-  Investiții în capacități noi de mate de România pentru anul
cilor energetice naționale cu impact generare a energiei electrice, sub 2020 – 2030 – 2050.
asupra rolului cărbunelui sunt: constrângerea realizării obiectivelor  Participarea echitabilă la re-
de securitate energetică, competi- alizarea țintelor colective ale statelor
MIX ENERGETIC tivitate și decarbonare a sectorului membre UE pentru 2030, sub impera-
DIVERSIFICAT energetic. tivele garantării securității energetice și
ȘI ECHILIBRAT  Asigurarea unui cadru de ne- ale competitivității piețelor de energie.
Menținerea unui parc diver- utralitate tehnologică pentru dez-  Participarea echitabilă la rea-
sificat și flexibil al capacităților voltarea mixului energetic național. lizarea obiectivului european de re-
de producție de energie electri-  Asigurarea mecanismelor de ducere a emisiilor de GES cu 80%
că conform mix-ului energetic al finanțare pentru investițiile în ca- față de anul 1990 în anul 2050, re-
României. pacități noi de producere a energiei spectiv de limitare a schimbărilor
Adoptarea tehnologiilor avan- electrice fără emisii de GES, în con- climatice la 1,5 – 2°C.
sate în sectorul energetic, prin atra- diții de eficiență economică.
gerea de investiții private, prin sus- INVESTIȚII ÎN SECTORUL
ținerea cercetării științifice și prin REDUCEREA EMISIILOR ENERGIEI ELECTRICE
dezvoltarea parteneriatelor strate- DE GES ȘI NOXE România are nevoie de investiții
gice. ÎN SECTORUL ENERGETIC substanțiale în sectorul energetic în
Dezvoltarea de capacități de  Reducerea în continuare a următoarele decenii, în primul rând
producție a energiei electrice cu emi- emisiilor de poluanți în aer, apă și pentru a asigura securitatea SEN,
sii reduse de gaze cu efect de seră sol, aferente sectorului energetic. dar și pentru a participa la tranziția
(GES) – nuclear, hidroenergie, surse  Susținerea cercetării științifi- energetică globală și a se număra
regenerabile de energie (SRE). ce pentru decarbonarea sectorului printre beneficiarii procesului com-
Continuarea exploatării sus- energetic. plex de transformare a sectorului
tenabile a tuturor tipurilor de resur-  Promovarea combustibililor energetic în spiritul dezvoltării du-
se energetice primare ale țării. alternativi. rabile.

Politici energetice
Cele mai importante obiective celui mai recent studiu al potențialului la dispoziție prin programele de in-
de investiții în sectorul de produce- de încălzire centralizată și cogenerare vestiții europene – fonduri structu-
re al energiei electrice pe bază de de înaltă eficiență în România. În pa- rale și cel pentru investiții strategice
cărbune sunt: ralel, este necesară înlocuirea vechilor (care este de așteptat să fie pre-
● realizarea unui grup energetic centrale termoelectrice în cogenerare, lungit până în anul 2020 și supli-
nou de 600 MW la Rovinari; ce se apropie de sfârșitul duratei de mentat), respectiv cele ale băncilor
● grup energetic nou 400 MW viață, cu un necesar al investițiilor es- de investiții și de dezvoltare (BEI,
parametrii ultrasupracritici la Tur- timat între 1 și 1,5 mld €. Suplimen- BERD etc.). Un rol important îl pot
ceni; tar, vor avea loc investiții în înlocuirea juca și parteneriatele public-private.
● grup energetic nou 200 MW unei părți a cazanelor de apă fierbinte Statul poate defini și mecanisme
CCGT – Craiova II, pe gaz cu funcți- ajunse la sfârșitul duratei de utilizare, de sprijin pentru anumite tipuri de
onare flexibilă inclusiv stocarea re- cu un nivel estimat al cheltuielilor în- investiții, precum cele de garantare
sursei energetice în depozitul subte- tre 45 și 60 mil €/an. Sunt prevăzute a veniturilor.
ran Ghercești; investiții în noi capacități de cogene- O posibilă sursă importantă de
● grup energetic nou 400 MW rare, de 90 mil €/an până în 2030 și finanțare a investițiilor în sectorul
CCGT pe gaz cu funcționare flexibi- un minim de 45 mil €/an al investiți- energetic în deceniile următoare o
lă – Mintia; ilor în cazane de apă fierbinte, fiind reprezintă veniturile bugetare aso-
Totalul investițiilor pentru peri- preferate unitățile ce produc energie ciate licitațiilor pentru permisele de
oada 2019 – 2030 este de circa 14 termică și electrică în cogenerare. emisii aferente sistemului ETS. În
mld €. funcție de evoluția prețului certifica-
RESURSE FINANCIARE telor de emisii, aceste venituri vor fi
INVESTIȚII ÎN SECTORUL NECESARE PROGRAMELOR mai mari sau mai mici, însă în orice
ENERGIEI TERMICE DE INVESTIȚII caz sumele disponibile pentru inves-
Sistemele de alimentare centra- Sunt identificate investiții sub- tiții sunt substanțiale, de ordinul mi-
lizată cu energie termică (SACET) stanțiale ce sunt necesare pentru liardelor de euro în următorii 15 ani.
cuprind două elemente principale: modernizarea și retehnologizarea  Competitivitatea cărbu-
centralele termice sau cu cogenerare sistemului energetic românesc în nelui în mixul de energie electri-
de energie termică și energie electri- următorii 15 ani. Analiza scenariilor că depinde de: (1) randamentul
că, respectiv rețelele de distribuție a alternative de dezvoltare estimează instalației de ardere; (2) costul
agentului termic. Mai mult de jumă- investițiile totale în sectorul energe- cărbunelui livrat centralei elec-
tate dintre cele 60 de localități cu SA- tic (exclusiv ceea ce ține de consumul trice; (3) prețul certificatelor de
CET funcțional au nevoie de investiții energiei) între 15 și 30 mld € pentru emisii EU ETS. Proiecțiile curente
substanțiale în modernizarea produ- perioada 2019-2030, cu o estimare arată o creștere susținută a cos-
cerii și distribuției de agent termic. centrală de aproximativ 20 mld €. tului emisiilor până la 40 €/tonă
Nivelul investițiilor în rețelele de În afară de utilizarea capitalului CO2 echivalent în 2030, pentru a
distribuție a agentului termic este es- privat și/sau de stat, alte surse im- facilita atingerea țintelor de de-
timat între 1,3 și 2,6 mld €, conform portante de finanțare sunt cele puse carbonare. 

Politici energetice
PLANUL DE INVESTIȚII PENTRU EUROPA:

BEI SPRIJINĂ EXTINDEREA INFRASTRUCTURII
DE TRANSPORT DE GAZE NATURALE DIN ROMÂNIA*
Banca Europeană de Investiții evaluări strategice de mediu pentru Directorul general al TRANS-
(BEI) acordă un împrumut în va- planul său de dezvoltare pe 10 ani. GAZ, Ion Sterian, a declarat: „Co-
loare de 50 de milioane EUR (prima Maroš Šefčovič, vicepreșe- operarea fructuoasă dintre Banca
tranșă dintr-un împrumut aprobat dintele Comisiei Europene res- Europeană de Investiții și TRANS-
în valoare de 150 de milioane EUR) ponsabil cu uniunea energeti- GAZ vizează asigurarea finanțării
societății TRANSGAZ, compania pu- că, a declarat: „Salut acest nou pentru proiectele de investiții ale
blică de transport de gaze natura- proiect sprijinit de Planul de inves- societății, și anume investiții stra-
le din România, pentru finanțarea tiții pentru Europa, deoarece el va tegice care facilitează realizarea
unei noi conducte. Această tran- contribui la creșterea securității obiectivelor Uniunii Europene pri-
zacție este sprijinită de Fondul Eu- energetice și a diversificării în regi- vind o dezvoltare durabilă și compe-
ropean pentru Investiții Strategice une, aceasta fiind caracterizată de titivă a infrastructurii de transport
(FEIS), pilonul financiar al Planului o puternică vulnerabilitate în ceea al gazelor naturale, diversificarea
de Investiții pentru Europa, numit ce privește aprovizionarea cu gaze. surselor de aprovizionare cu gaze,
și Planul Juncker. precum și consolidarea securi-
Noua conduc- tății energetice și a solidarită-
tă va face legătu- ții. Anul trecut, BEI a semnat
ra între resursele două contracte de finanțare
de gaze naturale cu TRANSGAZ, în valoare de
ale României de 50 de milioane EUR fiecare,
la țărmul Mării pentru punerea în aplicare a
Negre și rețea- primei etape a proiectului de
ua națională de interes comun (BRUA). Prelu-
transport de gaze area gazelor produse în Marea
și coridorul de Neagră în sistemul național de
transport al ga- transport de gaze și transpor-
zelor BRUA (care tul acestora către piața româ-
leagă Bulgaria, nească și piața UE sunt de im-
România, Ungaria portanță strategică, permițând
și Austria), conec- sporirea securității aprovizio-
tând astfel sistemele de transport Acest proiect este nouă cărămidă la nării cu gaze a României și a UE și
ale Europei de Sud-Est cu cele ale construcția uniunii energetice, ast- protejarea securității aprovizionării
Europei Centrale și de Vest. Aceas- fel încât în UE energia să fie mai cu gaze a consumatorilor din Ro-
tă conectare la rețeaua europeană sigură, mai accesibilă și durabilă. mânia. Sprijinul financiar al BEI va
de transport al gazelor naturale va Este, de asemenea, o veste bună contribui în mod semnificativ la ex-
permite exportul de gaze în țările pentru consumatori, deoarece fac- tinderea infrastructurii naționale de
europene vecine. turile lor la gaze vor scădea, în cele transport de gaze naturale.“
Acest proiect implică construi- din urmă.“ Acest proiect reprezintă o conti-
rea unei noi conducte de transport Vicepreședintele BEI, An- nuare a cooperării fructuoase dintre
cu o lungime de 308 km, precum și drew McDowell, a declarat: „Acest banca UE și TRANSGAZ. În 2017, BEI
a infrastructurii de suprafață care proiect, sprijinit în cadrul Planului a semnat două contracte cu TRAN-
deservește conducta. Noua conduc- Juncker, este semnificativ din mai SGAZ, în valoare de 50 de milioane
tă va fi conectată la sistemul exis- multe motive: va facilita utilizarea EUR fiecare și a primit, de aseme-
tent de transport al gazelor naturale resurselor de gaze naturale recent nea, garanții acordate prin FEIS pen-
și la noul coridor de transport BRUA identificate în Marea Neagră, situate tru finanțarea primei etape a secțiu-
în localitatea Podișor, situată la vest în UE. Va asigura o legătură cu re- nii românești a proiectului BRUA.
de București. țeaua de transport de gaze din Euro-
Ca parte a proiectului, BEI, prin pa de Vest și va contribui la diversifi- Informații generale
intermediul Platformei europene de carea aprovizionării cu gaze. În cele Banca Europeană de Inves-
consiliere în materie de investiții, din urmă, va consolida competitivi- tiții (BEI) este banca Uniunii Eu-
care reprezintă pilonul „consiliere“ tatea sectorului gazelor, fapt care va ropene. Aceasta este instituția de
în cadrul Planului Juncker, va sprijini avea un impact pozitiv asupra cetă- creditare pe termen lung a UE și
TRANSGAZ în vederea elaborării unei țenilor și asupra economiei UE“. este singura bancă deținută de sta-
*) Preluare de la Comisia Europeană

Politici energetice
tele membre ale Uniunii Europene și vital în acest plan de investiții. Da- său, promotorii de proiecte din
care reprezintă interesele acestora. torită garanțiilor din partea FEIS, sectoarele public și privat pentru
Ea pune la dispoziție finanțări BEI și Fondul European de Investi- ca aceștia să poată structura într-
pe termen lung pentru investiții ții (FEI) sunt în măsură să își asu- un mod mai profesionist proiectele
solide, cu scopul de a contribui la me o parte mai mare din riscurile de investiții. Planul de investiții
obiectivele de politică ale UE. BEI proiectelor, încurajând investito- îmbunătățește, de asemenea,
cooperează îndeaproape cu alte in- rii privați să participe la proiecte. mediul de investiții din Europa.
stituții ale UE pentru punerea în Inițial, scopul
aplicare a politicii UE. FEIS era mo-
BEI este cel mai mare debi- bilizarea unor
tor și creditor multilateral ca volum investiții în va-
al tranzacțiilor, oferind fonduri și loare de 315
expertiză pentru proiecte de investiții miliarde EUR
solide și viabile, care contribuie la în întreaga UE
avansarea obiectivelor de politică ale pe o perioa-
UE. Mai mult de 90 % din activitatea dă de trei ani,
BEI se concentrează în Europa, dar până la jumă-
banca sprijină și politicile externe și tatea anului
de dezvoltare ale UE. 2018. În de-
cembrie 2017,
Planul de investiții Parlamentul
pentru Europa European și
Planul de Investiții pentru Eu- statele mem-
ropa (Planul Juncker) este una din- bre au ajuns
tre acțiunile esențiale ale UE în ve- la un acord în scopul de a pre- În decembrie 2018, Planul Jun-
derea stimulării investițiilor în Eu- lungi durata FEIS până în 2020 și cker mobilizase deja investiții su-
ropa, contribuind astfel la crearea de a mări capacitatea financiară a plimentare în valoare de 371,2 de
de locuri de muncă și la stimularea acestuia până la 500 de miliarde miliarde EUR, inclusiv peste 2,7 mi-
creșterii economice. În acest scop, EUR. Pe lângă asistența din par- liarde EUR în România, 856 000 de
vor fi utilizate în mod mai inteli- tea FEIS, noua Platformă euro- întreprinderi mici și mijlocii urmând
gent resursele financiare noi și cele peană de consiliere în materie de să beneficieze de un acces îmbună-
existente. Grupul BEI joacă un rol investiții (EIAH) sprijină, la rândul tățit la finanțare. 

Din energetica internationala
‚
ˇ
RAPORTUL COMISIEI EUROPENE CĂTRE

PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL,
COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN
ȘI COMITETUL REGIUNILOR „PREȚURILE
ȘI COSTURILE ENERGIEI ÎN EUROPA”*
Energia este vitală în viața pentru energie electrică, gaze și ei UE și sporesc beneficiile economice
noastră cotidiană: de la aprinderea produse petroliere, atât în UE în an- ale decarbonizării. Raportul evaluea-
luminii dimineața și până la întoar- samblu, cât și în statele membre și ză, de asemenea, îmbunătățirile în
cerea spre casă de la serviciu seara; pentru partenerii noștri comerciali. curs legate de funcționarea piețelor
de la încălzirea căminelor noastre Raportul analizează, de asemenea, energiei din Europa și de cadrul legis-
și funcționarea spitalelor, a școlilor date privind impozitarea energi- lativ aferent. Acesta este un aspect
și a birourilor, la operațiunile indus- ei, veniturile și subvențiile pentru important, deoarece piețele de ener-
triale. Tranziția spre energia curată energie. Majoritatea datelor din ra- gie eficiente vor diminua costul ener-
este esențială pentru combaterea în port provin de la Eurostat (comple- giei, vor menține industria competi-
profunzime schimbărilor cli- tivă, însă vor genera, de asemenea,
matice. Performanța noastră veniturile necesare pentru finanțarea
economică și relațiile noas- investițiilor majore viitoare în sector.
tre geopolitice mondiale sunt Analiza costului energiei din
modelate de energie. Astfel, raport evidențiază necesitatea de
monitorizarea și înțelegerea a proteja pe consumatorii casnici
factorilor determinanți, din vulnerabili și de a asigura faptul că
trecut și viitor, ai prețurilor și industria nu este dezavantajată și
costurilor energiei furnizează îndepărtată. Abordarea acestor as-
informații generale esențiale pecte tranzitorii și distribuționale
pentru discuțiile privind poli- ale tranziției energetice va asigura
tica în domeniul energiei și climei, tate cu studii sectoriale și alte date faptul că tranziția și îndeplinirea de
precum și pentru evoluțiile econo- colectate în mod special). Analiza către UE a angajamentelor sale din
mice din întreaga UE. tendințelor în materie de prețuri Acordul de la Paris privind schimbări-
Sectorul energetic și politica contribuie la evaluarea concuren- le climatice oferă oportunități de or-
energetică sunt în curs de evolu- ței și a relațiilor dintre producători din economic atât pentru industrie,
ție pentru a permite tranziția spre și consumatori pe piețele energiei. cât și pentru consumatorii casnici.
energia curată. În întreaga UE și în Analiza tendințelor în materie de
statele sale membre sunt instituite costuri contribuie la evaluarea im- Concluziile raportului
planuri și sunt deschise căi de ur- pactului asupra sărăciei energetice, Raportul ilustrează măsura în
mat în vederea atingerii obiectivelor asupra competitivității industriale care prețurile cresc și scad în diferi-
convenite în materie de energie și de și accesibilității energiei în general, te moduri, pe diferite piețe și pentru
climă pentru 2030, piețele gazelor și precum și asupra eficienței organi- diverși combustibili. Pe piețele com-
energiei electrice sunt reorganizate zării piețelor. Aceasta contribuie, de bustibililor fosili, prețurile sunt de-
și sunt introduse îmbunătățiri. Poli- asemenea, la evaluarea eficacității terminate în mare măsură de forțe
ticile și măsurile în vederea sprijinirii regimurilor de subvenții, a conse- globale sau sunt stabilite în regiuni
inovării și investițiilor se află într-un cințelor pentru bugetele și veniturile ale lumii de factori care sunt dificil
proces continuu de elaborare, iar naționale și a necesităților în mate- de controlat. Prețurile petrolului la
Comisia Europeană a adoptat recent rie de investiții din sectorul energe- nivel mondial cresc și scad în funcție
strategia sa pe termen lung pentru tic european aflat în tranziție. de modificările producției în țările din
reducerea emisiilor de gaze cu efect Raportul evidențiază volatilita- OPEC, în Orientul Mijlociu, în Ameri-
de seră până în 2050, în conformita- tea continuă a prețurilor energiei, în ca de Sud sau în SUA; prețurile ga-
te cu angajamentele din Acordul de special a prețurilor combustibililor fo- zelor le pot urma pe cele ale petro-
la Paris privind schimbările climatice. sili stabilite la nivel mondial, ale că- lului sau se pot modifica, de aseme-
Raportul și documentul de lucru ror majorări recente de prețuri au un nea, din cauza unor noi descoperiri
însoțitor al serviciilor Comisiei pre- impact semnificativ asupra economiei sau a unor noi surse care ajung pe
zintă date detaliate și analize ale UE și măresc factura energetică a Uni- piețele europene. În schimb, pre-
tendințelor în materie de prețuri și unii. Aceste creșteri de prețuri pun în țurile pentru energia electrică, deși
costuri ale energiei pentru consu- evidență puternicele motivații econo- aceasta este produsă în UE din ce în
matorii casnici și pentru industrie, mice pentru decarbonizarea economice mai mult prin utilizarea de re-

‚
ˇ
surse de energie regenerabilă in- lor, opțiunile de ajustare — reduce- rol direct în atenuarea și diminuarea
digene, sunt fixate în funcție de re — a consumului sunt ușor acce- impactului negativ al prețurilor ne-
prețurile „combustibililor marginali”, sibile și sunt, de asemenea, dispo- sigure la nivel mondial ale combus-
fiind vorba adesea de un combusti- nibile opțiuni de modificare a tipului tibililor fosili, precum și al riscurilor
bil fosil precum gazul. O asemenea de energie pe care o consumăm. legate de ratele de schimb valutar.
expunere a prețului are implicații Acesta este punctul în care se în- Astfel, obiectivele ambițioase pen-
pentru consumatorii casnici și pentru tâlnesc obiectivele UE de îmbună- tru 2030 privind energia din surse
întreprinderi, dar și, în sens mai larg, tățire a securității aprovizionării, de regenerabile și eficiența energetică
pentru balanța comercială și perfor- abordare a schimbărilor climatice și asupra cărora s-a convenit recent vor
manța macroeconomică a UE. de stimulare a noilor industrii ino- contribui la reducerea dependenței
Răspunsul dat de UE la această vatoare. Măsurile de eficiență ener- UE de importurile de combustibili fo-
situație are mai multe dimensiuni. getică, adoptate mai întâi de între- sili și a vulnerabilității acesteia în fața
În primul rând, crearea pieței unice prinderi (mai sensibile la factorul șocurilor și a incertitudinii prețurilor
contribuie la protejarea UE de pre- preț), au avut drept rezultat faptul combustibililor fosili la nivel mondial.
țurile volatile care afectează un stat că întreprinderile europene se nu- În același timp, investițiile în dome-
membru individual. Interconexiunile, mără printre cele mai eficiente din niul eficienței energetice și al energi-
conductele de gaz (cu flux inversat) lume din punct de vedere energetic. ei din surse regenerabile aduc UE pe
sau terminalele GNL, piețele cuplate Cu toate acestea, există niveluri di- calea respectării Acordului de la Paris
și tarifarea dinamică, flexibilitatea și ferite de eficiență și de intensitate și vor stimula inovarea necesară pen-
creșterea schimburilor comer- tru a realiza transformarea
ciale dintre statele membre energetică.
reprezintă mijloace care oferă Cel de al patrulea răs-
protecție împotriva creșterii puns analizat în raport a
prețurilor la nivel internațio- fost strategia de investiții
nal. Convergența prețurilor în a UE în domeniul energi-
continuă creștere între statele ei. Îmbunătățirile aduse
membre sugerează că aceste organizării pieței fac pie-
eforturi dau roade. Un al doi- țele mai dinamice și fle-
lea răspuns al statelor mem- xibile și, în mod esențial,
bre a fost impozitarea. Taxele mai în măsură să finan-
și prelevările destul de impor- țeze investițiile necesare
tante pe energia electrică și — investițiile în domeniul
pe produsele petroliere atenu- conservării energiei sau al
ează impactul majorărilor de energiei din surse rege-
prețuri și generează, în același nerabile — din venituri de
timp, venituri publice. Aceste pe piață și nu din sprijin
venituri sunt utilizate pentru a finan- energetică între statele membre și guvernamental. În plus, instrumen-
ța cheltuielile publice generale și in- există în continuare posibilități ca tele financiare ale UE și inițiativa UE
vestițiile în materie de energie în ve- întreprinderile, în special IMM-urile, privind finanțarea durabilă vizează
derea tranziției către energia curată să devină mai eficiente din punct de reorientarea piețelor mondiale de
ori pentru a veni în sprijinul consu- vedere energetic. În cazul indus- capital pentru a avea o mai bună
matorilor casnici cu venituri mici sau triilor energointensive, provocările înțelegere și pentru a facilita, ast-
al întreprinderilor care se confruntă sunt mai mari, chiar dacă mai mul- fel, furnizarea de capital de investiții
cu o concurență internațională nelo- te măsuri au fost deja întreprinse. pentru tehnologiile cu emisii reduse
ială. Creșterea prețurilor cărbunelui Cu toate acestea, chiar și în acest de carbon, pentru infrastructura și
poate, de asemenea, să consolideze caz, industria elaborează planuri de întreprinderile de servicii necesare
semnalele prețuri pentru a încuraja reducere a consumului de combus- pentru finalizarea tranziției energeti-
investiții mai mari în sursele regene- tibili fosili și de creare a unor ma- ce. Prin aceasta, este instituit un ca-
rabile de energie, în vreme ce sub- teriale neutre din punct de vedere dru solid, mergând de la impozitele
vențiile pentru combustibilii fosili real emisiilor de dioxid de carbon și a naționale până la politicile UE în ma-
prezintă semnale în direcția opusă și unor procese de producție eficiente terie de energie, de schimbări clima-
riscă suprimarea investițiilor necesa- din punct de vedere al costurilor. În tice și de piețe de capital, menit să
re și promovarea risipei de energie. cazul consumatorilor casnici, sunt asigure o evoluție eficientă a prețu-
Un al treilea răspuns al UE este instituite politici și măsuri multiple rilor și a costurilor energiei în Europa
axarea pe costul energiei perceput la nivelul UE în vederea facilitării cu scopul de a asigura accesul gene-
de la consumatorii casnici și de la unor reduceri majore ale consumu- ral la energie accesibilă și durabilă.
întreprinderi, și nu pe prețul unitar. lui de energie (sprijinind, totodată, *
Costul general este cel important întreprinderile din UE în demersuri- Rezumatul raportului, în lim-
pentru înțelegerea problemei ac- le acestora de a dezvolta noi mate- ba română, poate fi descărcat de
cesibilității, iar prin analiza costului riale, procese și servicii pe o piață pe website-ul CNR – CME, urmând
este evidențiat aspectul consumu- mondială în creștere). link-ul http://www.cnr-cme.ro/pu-
lui. În cazul în care există o marjă Dezvoltarea energiei din surse blicatii/Raport_CE_Preturi_costuri_
restrânsă de influențare a prețuri- regenerabile are, de asemenea, un energie_Europa.pdf. 

‚
ˇ
ENERGY UNION: €750 MILLION IN EU FUNDING

MADE AVAILABLE FOR CLEAN ENERGY
INFRASTRUCTURE*
energy security and contribute to
The Commission is releasing €750 million of funding for key Eu-
sustainable development and envi-
ropean energy infrastructure projects with major cross-border ben-
efits. Supporting the construction of necessary infrastructure, con- ronmental protection.
tributes to the Commission›s energy policy priorities of improving The received proposals for fi-
energy security, whilst giving consumers more choice, and spurring nancing, which can be for studies
economic growth and jobs. These interconnections are also essen- or construction works, will then be
tial for renewable energy sources to thrive and make Europe world evaluated against several additional
number one in renewable energy. criteria. These criteria include their
state of maturity, their benefits in
A fully interconnected European by 2030 compared to 1990, in line terms of security of supply, solidari-
network is one of the key precondi- with our international commitments ty or innovation, and to what extent
tions to deliver the ultimate goal of under the Paris agreement. public support is needed to remove
the Energy Union, i.e. to ensure se- A climate neutral European financing bottlenecks.
cure, affordable and sustainable en- economy at the horizon 2050 will be CEF-Energy envisages a to-
ergy, which has been one of the top achieved only with an adequate and tal budget of €5.35 billion for
political priorities of the Juncker Com- smart infrastructure ensuring opti- trans-European energy infrastruc-
mission throughout the mandate. mal interconnection and sectoral in- ture for the period 2014-2020. In
Commissioner for climate Ac- tegration. Increased cross boarder order to be eligible for a grant, a
tion and Energy, Miguel Arias and regional cooperation will allow proposal has to be ‘a project of
Cañete said: “Europe’s energy sys- reaping the full benefits of the mod- common interest’ (PCI). When
tem is moving fast from an energy ernisation and transformation of Eu- completed, the projects will each
system of last century to a low-car- rope’s economy. result in significant benefits for at
bon, more digital and
consumer oriented
one. The energy tran-
sition is well underway
in Europe, with record
levels of renewable en-
ergy and rapidly falling
costs. Europe’s energy
infrastructure must de-
velop in the same direc-
tion and with the same
speed to fully support
this energy transition
towards a climate neu-
tral Europe”.
The completion of a fully inter- least two Member States, enhance
connected Internal Energy Market, Background security of supply, contribute to
will allow a cost-efficient decarboni- The 2019 CEF Energy call for market integration, and enhance
sation of the energy mix by favour- proposals will be open until 13 competition, as well as reduce CO2
ing a better integration of intermit- June 2019. To apply for CEF Ener- emissions. The Union-wide list of
tent renewable energy and contrib- gy funding, projects must first be Projects of Common Interest is up-
uting to deliver collectively the EU designated Projects of Common In- dated every two years. The latest
targets of at least 32% for the share terest (PCIs). PCIs need to have a PCI list was published by the Com-
of renewable energy consumed as significant impact on at least two mission in November 2017. The
well of the at least 40% domestic EU countries and must increase CEF-Energy has allocated €3.4 bn
reduction in greenhouse emissions competitiveness, enhance the EU’s to PCIs to date. 

Din activitatea CME
MESAJUL DOMNULUI CÉDRIC LEWANDOWSKI,

NOUL VICEPREȘEDINTE PENTRU EUROPA
AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI
Stimați președinți ai Comitetelor Deci, cred că este momentul po- Congresul Mondial al Energiei de la
Membre ale CME, trivit pentru ca CME să se facă au- Abu Dhabi.
Dragi colegi, zit – la nivel colectiv, cu spectrul său De asemenea, trebuie să cuprin-
larg de energii și propuneri bazate dem și Congresul de la St. Petersburg
Permiteți-mi să încep prin a spune pe fapte. din 2021 în acțiunile noastre: acesta
că este o plăcere și un privilegiu de a În următoarele luni vom stabili va fi un eveniment major și trebuie
servi interesele Consiliului Mondial al progresiv noi acțiuni. Primele mele să ne poziționăm astfel încât să pu-
Energiei în calitate de vicepreședinte idei de a merge mai departe sunt în tem contribui în mod activ la acesta.
pentru Europa. Este un sentiment de două direcții:
onoare și responsabilitate că preiau În primul
această poziție de la dr. Leonhard Bi- rând, necesitatea
rnbaum. Aș dori să-i mulțumesc pen- unui studiu privind
tru munca excelentă făcută sub pre- „Provocările politicii
ședinția sa și sunt sigur că va avea energetice europe-
același succes în calitate de președin- ne“. Un nou grup de
te al Comitetului de Studii. lucru dedicat aces-
Ne aflăm astăzi într-un moment tui studiu va fi lan-
unic și probabil crucial pentru Euro- sat în zilele urmă-
pa. Scenariile CE pe termen lung și toare și intenționăm
cele mai recent publicate studii de să prezentăm rezul-
referință au pus în lumină incer- tatele sale Comisiei
titudinile tehnologice, economice, în exercițiu și să pu-
climatice și geopolitice, din ce în ce nem bazele relației
mai mari din sectorul energetic. noastre cu cea care
Tranziția energetică, evoluția va fi la conducere;
tehnologică rapidă și digitalizarea În al doilea
vor avea un impact major asupra ac- rând, începeți să
tivităților, organizațiilor și modelelor strângeți idei și pro-
noastre de afaceri. În plus, incertitu- puneri pentru un alt studiu pe ter- Deoarece intenționez să particip
dinea politică din fiecare dintre țările men lung: toate propunerile dvs la unele dintre evenimentele regi-
noastre crește, iar scena geopolitică sunt binevenite. onale majore pe care le organizați,
este cel puțin tulbure. În consecin- Ar trebui, bineînțeles, să ne des- aștept cu nerăbdare să colaborez cu
ță, provocările semnificative revin fășurăm activitățile în Europa, în voi toți și să vă întâlnesc personal
Uniunii Europene și politicii sale de strânsă legătură cu programul de cel mai curând posibil.
vecinătate. studiu WEC: World Energy Insights, Știu că pot conta pe voi, ca și pe
Această situație creează, de ase- World Energy Scenarios și World Einari Kisel și François Dassa, să vă
menea, oportunități. Sunt necesare Energy Trilemma. continuați angajamentul în acțiunile
investiții majore: mai mult de două Întâlnirea mea recentă de la se- CME.
miliarde de dolari doar pentru sec- diul CME din Londra a fost o ocazie Vă doresc dvs și familiilor dvs
torul energetic până în 2040. Sunt foarte bună pentru a verifica viziu- toate cele bune,
necesare reglementări și reguli de nea noastră comună, împreună cu
piață reînnoite pentru a trimite sem- Christoph Frei, și de a simți cât de Cédric Lewandowski,
nalele care vor face ca astfel de in- dinamică și pasionată este echipa Consiliul Mondial al Energiei,
vestiții să se întâmple. sa, concentrându-ne eforturile spre Vicepreședinte pentru Europa

Din activitatea CME
PROGRAMUL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI

DE MONITORIZARE A PROBLEMELOR DIN ENERGIE
(WORLD ENERGY ISSUES MONITOR)
Prof. dr. ing. Ștefan Gheorghe, directorul general executiv al CNR – CME
Monitorizarea problemelor ● Financiare (Piețele de capital); ● Resurse umane (Talent);

reprezintă unul dintre cele cinci ● Risc (Accidente la scară largă, ● Sociale (Corupția).
instrumente de analiză ale Con- amenințări cibernetice, atacuri, in- Harta problemelor monitoriza-
siliului Mondial al Energiei (CME). temperii, terorism); te a fost construită pe baza răs-
Acesta oferă o abordare integrată ● Acțiuni din piață (Scoatere din punsurilor date de experții din
a gestionării emergente a riscului funcțiune); țările sau zonele geografice re-
(riscuri financiare, vreme extremă, ● Consumatori (Transport ino- spective la chestionarul conceput
securitate cibernetică) și permite vativ); de consultant, pentru a scoate în
îmbunătățirea performanței
sistemelor și a organizații- Fig. 1. Harta problemelor monitorizate
lor energetice. Instrumen- pentru România
tul stochează şi prelucrează
date începând cu anul 2010.
Comitetul Național Ro-
mân al Consiliului Mondial al
Energiei (CNR – CME) a rea-
lizat o primă analiză a rezul-
tatelor obținute din compara-
rea hărților obținute pentru
nivelul național – România şi
nivelul regional – Europa.
Au fost propuse inițial,
de către CME, un număr de
42 de probleme care afec-
tează energetica mondială,
foarte diverse prin natura
lor, care pot fi grupate după
cum urmează:
● Tipuri de surse (GNL,
hidro, regenerabile, cărbu-
ne cu accepția producere de
energie pe cărbune, nuclear, Fig. 2. Harta problemelor monitorizate pentru Europa
biocombustibili, hidrogen);
● Tehnologice de natură
energetică sau TIC (CCS, Di-
gitalizarea, Inteligența artifi-
cială, IOT Blockchain, Mobile
Cloud, Sisteme descentrali-
zate, Stocarea energiei);
● Politici energetice (Ac-
cesul la energie, Coeziunea
UE, Subvenția pentru ener-
gie, Politici regionale);
● Comerciale (Bariere
vamale, Configurația piețe-
lor, Prețul energiei, criteriu
separat prețul electricității,
Rate de schimb);
● Geo-strategice (Rusia,
Creșterea Chinei, India, di-
namica Orientului Mijlociu,
politica SUA);

Din activitatea CME
evidență problemele de interes c. Redesenarea pieței de ener- pentru experții din Europa sunt ur-
care preocupă domeniul energie, gie; mătoarele:
sub aspectul gradului de incertitu- d. Coeziunea politicilor în EU; a. Sursele regenerabile de ener-
dine și al impactului produs. Dintre e. Informațiile de inteligență ar- gie;
cele 47 de probleme monitorizate, tificială. b. Eficiența energetică;
au fost reținute pe fiecare hartă Se poate observa că primele c. Prețul energiei electrice;
cinci probleme cu incertitudinea cinci probleme critice din România d. Digitalizarea
cea mai mare, considerate critice nu se regăsesc printre primele cinci e. Subvențiile pentru energie.
și care să-i țină treji și noap- de la nivel regional - Europa (figurile
tea pe liderii din domeniul energie 1 și 2, pag. 14). De ce oare? Acest 6. Sursele regenerabile de ener-
(culoarea portocaliu) și cinci pro- lucru arată o anume specificitate a gie și eficiența energetică sunt cele
bleme cu impactul produs cel mai temelor abordate în România, prin două acțiuni prioritare care se regă-
mare, care să-i preocupe zi de prisma nivelului de dezvoltare a sesc atât de la nivelul României, cât
zi pe liderii din domeniul energie societății. În momentul de față, în și de la nivelul Europei. Acest lucru
(culoarea albastru). Aceste hărți România, problema lipsei forței de arată o coincidență a direcțiilor, dar
ale problemelor monitorizate pot fi muncă având calificare superioară rămâne de văzut diferența de „vite-
reprezentate la nivel național, eu- are drept cauză imigrarea în zone ză“ cu care se merge către atinge-
ropean și global. cu posibilități de dobândire a ve- rea obiectivelor.
Câteva observații/concluzii pot niturilor mai mari si este percepu-
fi subliniate pe marginea hărții pro- tă ca fiind una critică. Neplasarea 7. Clasamentul abaterilor ma-
blemelor monitorizate – România schimbărilor climatice între proble- xime între coordonatele diverselor
2019, comparativ cu harta de la ni- mele critice poate fi interpretată probleme așezate în același sistem
velul regional Europa 2019: printr-o lipsă de preocupare pentru de axe România și Europa este im-
rezolvarea ei. Găsirea soluțiilor la portant de remarcat. În ordinea in-
1. România a transmis un nu- problemele critice şi desfăşurarea versă a segmentelor (de la cel mai
măr de 51 de răspunsuri la chestio- acțiunilor prioritare reprezintă di- mare), abaterea maximă se înregis-
nar, completate de către repondenții recțiile clare ale sectorului energie trează pentru criteriul corupție! Ne
din structurile următoare: din fiecare țară. În acest sens, unele place să credem că repondenții ro-
● 15 Asociații, mediul de afa- probleme considerate critice şi care mâni nu s-au referit numai la corup-
ceri; ţin mai mult de tehnologii (ca de ția din domeniul energetic la care
● 2 autorități; exemplu stocarea energiei, digitali- se cereau răspunsurile, ci la clima-
● 4 academii/universități; zarea) pot fi încadrate mai degrabă tul general care, în mod evident, se
● 4 instituții de cercetare/pro- la acțiuni prioritare. Incertitudinile reflectă major în sectorul energetic.
iectare; legate de definirea consumatorului Explicația acestui lucru trebuie cău-
● 4 companii de echipamen- vulnerabil, reglementările care limi- tată în situația economică a Româ-
te/servicii energetice; tează prețul gazelor naturale, legis- niei față de media țărilor europene,
● 15 operatori de producere, lația privind prosumatorii nu sunt situația proceselor democratice în
transport, distribuție energie; de natură să încurajeze operatorii și ultimii 50 de ani și altele.
● 1 bancă; jucătorii din sectorul energie să fie Pe locul doi în acest clasament
● 8 alți experți. preocupați de redesenarea piețelor este cărbunele, în cazul României
Se poate considera că eșantio- de energie. Pentru România, Rusia undeva în centrul hărții, dar pentru
nul din România care a stat la baza și influența acesteia asupra țărilor Europa fiind o problemă clarificată,
întocmirii hărții din figura 1 este unul vecine, precum Ucraina, Moldova și care nu mai poate avea un impact
echilibrat din punct de vedere al struc- relaționarea cu Europa ca furnizor serios. Nu credem că este tocmai
turii activităților din sectorul energie; principal de gaze naturale reprezin- așa în ce privește Europa, numai
tă o problemă critică; dacă ne gândim la faptul că unele
2. Problemele cu cea mai mare țări au luat o atitudine previzibilă în
incertitudine (critice) pentru exper- 4. Primele cinci probleme cu im- ce privește programul de închidere
ții din România sunt următoarele: pact mare si incertitudine mai mică a termocentralelor pe cărbune, în
a. Forța de muncă calificată pentru experții din România sunt timp ce altele chiar au anunțat că un
(Talent); următoarele: asemenea program nu va fi lansat
b. Sectorul nuclear; a. Redesenarea pieței de ener- prea curând. Poziționarea în harta
c. Rusia; gie; României este conformă cu toate
d. Digitalizarea; b. Sursele regenerabile de ener- acțiunile din piață.
e. Prețul energiei electrice. gie; Mai menționăm diferențe mari
c. Eficiența energetică; la criteriile Nuclear și Talent, criti-
3. Problemele cu cea mai mare d. Coeziunea politicilor în UE ce şi incerte în România, aflate însă
incertitudine (critice) pentru exper- e. Cadrul de reglementare în la coordonate normale în Europa.
ții din Europa sunt următoarele: domeniul climatic. Energetica nucleară în România este
a. Stocarea electrică a energiei; în momentul actual sub impresia in-
b. Cadrul de reglementare în 5. Problemele cu cel mai mare deciziilor repetate privind viitorul
domeniul climatic; impact și cu incertitudine mai mică unităților 3 şi 4 de la Cernavodă, iar

Din activitatea CME
forța de muncă specializată (exper- trială conversia hidrogenului într-o ● De ce problema Coeziunii în
ții) au emigrat către țările Europei formă de energie. UE nu este considerată o problemă
de vest. critică?
La coada acestui clasament se 8. O imagine mai bună o pu- 10. În România există o pia-
află Sistemele distribuție, cu co- tem avea prin studiul hărții dinami- ță de energie electrică funcțională,
ordonate aproape identice și pentru ce: evoluția problemei critice sau a dar piața de gaze naturale este în
România și pentru Europa, ceea ce ni acțiunilor prioritare monitorizate în urma celeilalte. Prioritățile acordate
se pare foarte normal, fiind un capi- timp (ani). Evoluția eficienței ener- energiei din surse regenerabile dis-
tol în care România a dovedit perfor- getice în perioada 2017 – 2019 este torsionează piața. Țintele de inter-
Fig. 3. Harta dinamică a problemelor

monitorizate pentru România
manță încă de la sfârșitul anilor ‘90. prezentată în figura 3. Se poate ob- conexiune sunt îndepărtate, atât la
Sunt multe alte aspecte de co- serva trecerea din zona de incerti- energie electrică, dar, mai ales, la
mentat din analiza celor două hărți, tudine mai mare în zona acțiunilor gaze naturale (conductele magistra-
am mai reține, ca pe un semn de prioritare. le transeuropene ne ocolesc).
întrebare, poziționarea aproape 9. Câteva întrebări pot fi puse Pentru analiza comparativă a
identică la România și Europa a cri- astăzi, iar răspunsul ar putea fi obți- fost dezvoltat un model bazat pe
teriului Economia hidrogenului, nut într-o perioadă următoare: produsul Incertitudine x Impact.
ambele considerate de repondenți ● De ce răspunsurile din Ro- CNR – CME va continua să promo-
cu incertitudine mare și impact mânia nu prevăd incertitudinea veze instrumentele CME, să publice
mic. Credem că dezvoltările tehno- în evoluția surselor regenerabile, rezultatul analizelor efectuate şi să
logice și anumite decizii de politică atât timp cât legislația în domeniu informeze membrii organizației des-
energetică vor grăbi faza de cerce- este în continuare imprevizibilă? pre acestea. În scopul îmbunătăţirii
tare în care se află acum conceptul ● De ce problema schimbărilor comunicării, aşteptăm comentariile
Power-to-X (aici Power-to-Hydro- climatice nu este considerată o pro- şi opiniile membrilor noștri pe adresa
gen) și vor aduce în aplicație indus- blemă critică în România? de email a organizației. 

Din activitatea CNR – CME
AL DOILEA SIMPOZION ROMÂNO-JAPONEZ

CLEAN COAL TECHNOLOGY/TEHNOLOGII „CURATE”
PENTRU CĂRBUNE. SINTEZA EVENIMENTULUI
Ing. Ovidiu Țuțuianu, consilier al CNR – CME
Simpozionul a fost organizat, cărbunele în România) a fost rostit partamentul de dezvoltare a aface-
din partea României de către Mi- de dna Daniela Barbu, șeful De- rilor din JCOAL.
nisterul Energiei și CNR – CME, iar partamentului Resurse energetice și În cadrul acestei părți au
din partea Japoniei, de către Minis- protecția mediului, Ministerul Ener- prezentat comunicări: Dl Koichi
terul Economiei, Comerțului și In- giei, iar cel din partea japoneză (Mi- Sakamoto, inginer șef la Divizia
dustriei (METI), Organizația pentru xul energetic la nivelul anului 2030 de proiectare a sistemelor ener-
Surse Noi de Energie și Dezvolta- în Japonia și tehnologii japoneze de getice din Mitsubishi Hitachi Power
re Tehnologică Industrială (NEDO) folosire «curată» a cărbunelui), de Systems Ltd (MHPS) – „Tehnologii
și Centrul Japonez al Cărbunelui dl Hiroyuki Tsukada. ale MHPS, pentru cicluri combinate
Energetic (JCOAL). Evenimentul a Prima sesiune a Părții a II-a gaze-abur“; dl Morio Kagami, di-
fost susținut de ISPE și Comple- – „Stadiul tehnologiilor pentru rector la Divizia de tehnologii pentru
xul Energetic Oltenia, respectiv de arderea cărbunilor în centrale sisteme de control al calității aerului
Ambasada Japoniei în România și electrice“ a fost moderată de dl (MHPS) – „Sisteme ale MHPS pen-
Organizația Japoneză de Comerț Osamu Tsukamoto, președintele tru controlul calității (depoluarea)
Exterior (JETRO) – Biroul
din București, și s-a des-
fășurat în ziua de 30 ianu-
arie 2019, în amfiteatrul
Acad. Martin Bercovici de
la ISPE SA București.
Au participat 50 de spe-
cialiști din partea română
și 30 din partea japoneză.
Întâlnirea a urmărit adânci-
rea cunoașterii și apropierii
între specialiștii celor două
părți privind tehnologiile
„curate“ de folosire a cărbu-
nelui în domeniul energetic,
în continuarea contactelor anterioare JCOAL. În cadrul acesteia, au avut aerului“; dl Sebastian Rehfeldt,
stabilite cu ocazia simpozionului pe loc două intervenții: Dl Laviniu director de producție la MHPS-Eu-
aceeași temă, organizat la București Danciu, șeful Departamentului de ropa – „Probleme cheie la reabili-
în ziua de 22 februarie 2018. reprezentare instituțională europea- tarea/modernizarea termocentrale-
Partea I – „Politici privind nă de la Complexul Energetic Olte- lor cu ardere pe lignit“; dl Cătălin
energia și cărbunele“ a fost mo- nia – „Energie curată pentru viitor: Dragostin, directorul firmei Energy
derată de dl Doru Vișan, secretar Complexul energetic Oltenia“ și dl Serv din București – „Proiecte de
de stat în Ministerul Energiei. Au Toshiyuki Oda, directorul Centru- conversie a lignitului în gaz sinte-
adresat cuvinte de salut din partea lui de strategii tehnice tic“; dna Claudia
organizatorilor: dl Doru Vișan, dl al JCOAL – „Tehnolo- Tomescu, șefa
Hiroyuki Tsukada, director pen- gii recente de folosire Departamentu-
tru politici de folosire „curată“ a «curată» a cărbunelui lui de inginerie
cărbunilor la Agenția pentru Resur- și activitatea JCOAL”. a sistemelor ter-
se Naturale și Energie (ANRE) din După pauza de momecanice din
METI și dl Noboru Aoki, directorul prânz, a urmat sesi- ISPE București
general al Departamentului Pro- unea a doua din Par- – „Impactul con-
tecția mediului din NEDO. Au rostit tea a II-a, cu aceeași cluziilor «celor
„cuvinte de bun venit“: Excelența temă, moderată de: mai bune teh-
Sa, dl Hitoshi Noda, ambasado- Dl Constantin Ioani- nici disponibile»/
rul Japoniei în România și dl Ștefan țescu, consilierul per- BAT-Decizia UE
Gheorghe, directorul general exe- sonal al secretarului de 1442/2017, asu-
cutiv al CNR – CME. stat, dl Doru Vișan, și pra centralelor
Discursul introductiv al părții dna Toshiko Fujita, electrice pe lignit
române (Politici privind energia și director adjunct la De- din România“;

dl Ryunosuke Itokazu, director peră o treime din necesarul de ener- prin injecție de uree la grupul nr. 6
Cooperare tehnologii și dl Adrian gie electrică; combustibil strategic din CTE Rovinari și la grupurile nr. 5
Ștefan, director adjunct Dezvolta- în susținerea securității energetice și nr. 7 din CTE Turceni, s-a gene-
re afaceri la Grupul IHI/Steinmüller naționale, stând la baza rezilien- ralizat la toate centralele transpor-
Engineering GmbH ței alimentării cu tul zgurii și cenușii în „strat dens“,
–„Tehnologii IHI de energie și a bunei s-au obținut „autorizații integrate
ardere a lignitului funcționări a SEN, de mediu“, precum și „autorizații
cu emisii reduse de în perioadele pentru emisii de gaze cu efect de
NOx, bazate pe ex- meteorologice seră“ pentru perioada 2013 – 2020.
periența Steinmüller extreme. Rămâne de rezolvat problema emi-
Engineering“. În anul siilor de CO2, în contextul noilor ce-
Vorbitorii au răs- 2017, producția de rințe mobilizatoare ale UE.
puns la întrebările energie electrică Pentru decarbonarea producți-
participanților, s-a în România s-a ei de energie electrică din România,
discutat pe marginea realizat cu urmă- prin politica națională, se preconi-
prezentărilor și s-au torul „mix“: în zează unele obiective de investiții:
formulat scurte con- centrale termoe- – grup energetic nou de 600MW
cluzii de către mo- lectrice pe cărbu- la CTE Rovinari;
deratori, iar la fina- ne (lignit și hui- – grup energetic nou de 400MW
lul întâlnirii de către dl Constantin lă) 27,5% (17,3TWh); în centrale cu parametri USC la CTE Turceni;
Ioanițescu. hidroelectrice 23% (14,4TWh); – grup energetic nou de 200MW
Din cuvintele de salut, din dis- în centrala nucleară Cernavodă cu ciclu combinat gaze-abur la CET
cursurile introductive și din comu- 18,3% (11,5TWh); în centrale Craiova II, pe gaze, cu stocare în
nicări s-au reținut următoarele idei termoelectrice (petrol și gaz) 17% depozitul subteran Ghercești;
principale: (10,7TWh); în instalații eoliene și – grup energetic nou de 400MW
UE, în calitate de lider în fotovoltaice 13,5% (8,5TWh); din cu ciclu combinat gaze-abur la CTE
combaterea schimbărilor climatice, biomasă 0,7% (0,4TWh). Mintia (Complexul Energetic Hune-
a fixat ca obiectiv deosebit de am- Pentru viitor, doara), pe gaze,
bițios pentru anul 2050, reducerea producția de lignit și cu funcționare
emisiilor de gaze cu efect de seră huilă în România de- flexibilă (investi-
(GES) cu 80 – 95% față de 1990, pinde direct de ce- tor probabil RO-
având drept ținte o reducere cu rerea națională de MGAZ).
40% la nivel 2030 și, respectiv, cu resurse energetice „ P l a n u l
60% la nivel 2040. primare în sectorul de strategic ener-
Totodată, România trebuie să producere a energiei getic“ al Japoniei
aplice Decizia UE 1442/2017 privind electrice și de rezer- se sprijină pe trei
utilizarea celor mai bune tehnici vele de care dispune „piloni“: securi-
disponibile (BAT) pentru reducerea țara. Rolul cărbunelui tatea energe-
în mixul de energie tică (prioritate),
electrică va depinde eficiența eco-
de competitivitatea nomică și, de-
prețului materiei pri- sigur, protecția
me, cu influență directă în prețul mediului. Obiectivele acestora vi-
energiei produse din această resursă zează: pentru primul, o creștere cu
energetică primară. După anul 2025, 25% față de situația dinaintea ma-
va depinde de prețul certificatelor de relui cutremur produs în estul țării
emisii EU-ETS. Proiecțiile curente în 2011; pentru cel de-al doilea, o
arată o creștere susținută a costului scădere a costului energiei electrice,
emisiilor până la 40€/tonă CO2 echi- iar pentru cel de-al treilea, o țintă a
valent în 2030, pentru a facilita atin- emisiei „gazelor cu efect de seră“ la
gerea țintelor de decarbonare. nivelul UE și al S.U.A.
Principala problemă cu care Mixul energiei preconizat de Ja-
se confruntă grupurile energeti- ponia în 2030: gaze lichefiate 27%;
emisiilor de poluanți de la centralele ce pe lignit din cadrul Complexu- cărbune 24%; nuclear 20 – 22%;
electrice. lui Energetic Oltenia (11 unități cu regenerabile 22 – 24%; păcură 3%.
În acest sens s-au efectuat putere electrică instalată totală de Utilizarea „curată“ a cărbune-
studii și analize de către ISPE 3240MW) o reprezintă impacturile lui în Japonia se realizează într-o
București și Ministerul Mediului. asupra mediului înconjurător. Până concepție sistemică, ținând seamă
Cărbunele are un rol impor- în prezent s-au întreprins acțiuni de toate categoriile de poluanți ce
tant în Sistemul Energetic Național de reducere a emisiilor de SO2 prin rezultă la arderea acestui combus-
(SEN) al României, fiind: Resursă montarea instalațiilor de desulfura- tibil în centralele electrice și de im-
energetică primară de bază în com- re a gazelor de ardere (începând din pacturile lor asupra mediului încon-
ponența mixului energetic, ce aco- 2016), reducerea emisiilor de NOx jurător.

Din această abordare, rezultă 710g/kWh; c) Ciclul combinat (ga- Variante de perspectivă ar pu-

în consecință și tehnologiile practi- ze-abur) cu gazeificarea integrată a tea fi gazeificarea cărbunelui sau
cate. O primă categorie a acestora cărbunelui (IGCC) perfecționat. Ran- înlocuirea lui cu gaze extrase din
urmărește reducerea SOx, NOx și a dament = 46 – 50%; Intensitatea Marea Neagră.
pulberilor din gazele de ardere eva- carbonului = cca 650g/kWh; d) Ciclul Specialiștii din Japonia au o

cuate în atmosferă. Acești poluanți triplu combinat cu gazeificarea căr- experiență bogată în tehnologii „cu-
au de regulă impact asupra mediu- bunelui și pilă de combustibil (IGFC): rate“ de utilizare a cărbunelui (cu
lui înconjurător la nivel local sau/și Randament = cca 55%; Intensitatea realizări notabile în diverse țări) și
regional. Cea de-a doua categorie o carbonului = cca 590g/kWh. având în vedere colaborările anteri-
reprezintă tehnologiile de reducere Totodată, specialiștii japonezi oare de succes cu cei din România,
a emisiilor de CO2, care au efect la au conceput un sistem complex de pot contribui în continuare, în mod
scară globală (planetară) manifestat monitoring continuu al emisiilor din eficient, la atingerea obiectivelor de
prin schimbări climatice. centralele termo- mediu ale energeticii
Sunt experimentate și tehnologii electrice (inclusiv românești.
de reținere a mercurului (Hg) din ga- pe cărbune), pre-  Anul 2019
zele de ardere, cu eficiență de 90% și cum și al imisiilor este un an hotărâ-
chiar peste această valoare. din vecinătatea tor în definitivarea
Tehnologiile cheie pentru redu- acestora. evaluării impactului
cerea emisiile de CO2 au în vedere: Există pre- centralelor electri-
1. arderea cărbunelui cu eficiență ri- ocupări și expe- ce asupra mediului,
dicată și cu emisii scăzute; 2. mixul rimentări privind pe baza studiilor și
arderii cărbunelui cu surse regene- gazeificarea, in- analizelor efectuate
rabile de energie (ex. cu biomasă); clusiv a cărbu- de specialiștii din
3. gazeificarea cărbunelui; 4. cap- nelui inferior. SEN, sub coordo-
tarea, stocarea și utilizarea CO2; 5. La centra- narea Ministerului
promovarea utilizării hidrogenului ca lele electrice cu Energiei împreună
vector energetic. funcționare pe cărbune se valorifică, cu Ministerul Mediului și cu firme
Principalele tehnologii pentru într-o mare proporție, atât zgura și de consultanță ca ISPE și Energy
decarbonare anvizate în centralele cenușa cât și gipsul rezultat de la Serv.
electrice pe cărbune sunt: a) Arderea desulfurarea gazelor de ardere. Pe această bază, în contex-

cărbunelui pulverizat în centrale con- * tul cerințelor UE, tebuie trecut cât
venționale (cu turbine cu abur), cu Concluzii la finalul evenimentului: mai urgent la aplicarea în practică a
parametri ultra-supracritici (USC): România se bazează și se va „Strategiei energetice“ a României.
Randament = cca 40%; Intensita- baza în continuare pe folosirea căr- Cel de-al doilea simpozion ro-

tea carbonului = cca. 820g/kWh; bunelui la producerea energiei elec- mâno-japonez a netezit calea către
b) Idem cu parametri supercritici trice, dar cu o grijă sporită pentru discuții aprofundate de colaborare
avansați (A-USC): Randament = cca reducerea emisiilor de poluanți, in- între ofertanții niponi și beneficiarii
46%; Intensitatea carbonului = cca clusiv a celor de CO2. români. 

EVENIMENTE CNR-CME
MAI - IUNIE 2019
legislație I resurse de energie I tehnologii noi I digitalizare I utilități
Data: 9 mai 2019 IMPACTUL MODIFICĂRILOR LEGISLAȚIEI

Loc desfășurare: NAȚIONALE ASUPRA SECTORULUI ENERGETIC
Universitatea Politehnica Bucureşti
Organizatori: CNR-CME, UPB, CNTEE Transelectrica
Motivație:
În a doua parte a anului 2018 au fost adoptate două propuneri legislative
(Legea nr. 256/2018 si OUG 114/2018 ) care au afectat puternic stabilitatea
şi predictibilitatea fiscală a mediului de afaceri din Romania.
Dacă Legea nr. 256/2018 afectează în mod direct doar titularii de acorduri
petroliere în perimetrele offshore din Marea Neagră, OUG nr 114/2018 prin
instituirea taxei pe cifra de afaceri şi plafonarea preţul gazelor şi energiei
electrice în perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022, afectează toate
companiile din sectorul energetic.
Obiective:
Clarificarea modalităților de aplicare ale prevederilor Legii nr. 256/2018 și OUG
114/2018; Posibilități de continuare a programelor de dezvoltare și investiționale
ale companiilor din sectorul energetic în noul cadru legislativ.
Subiecte de interes:
Moderatori: Legea nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea
Alexandru PĂTRUŢI, Consilier al operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la
CNR-CME şi Niculae HAVRILEŢ, perimetre petroliere offshore;
Consilier al Ministrului Energiei
OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice
Participanți țintă: și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte
Companiile și asociații din sectoarele normative și prorogarea unor termene.
titeiului, gazelor, energetic (producţie, Vorbitori invitaţi:
transport , furnizare distributie) și Reprezentanți ai ARCOMN, ROPEPCA, BlackSea Oil and Gas,
autoritățile (ANRE, ANRM, Ministerul Hidroelectrica, SN Nuclearelectrica, CE Oltenia, CNTEE Transelectrica, SE
Energiei, Ministerul Finanțelor). Electrica, SNTGN Transgaz.
Data: 23 mai 2019 GAZELE NATURALE – RESURSĂ VITALĂ DE

Loc desfășurare: ENERGIE PENTRU ROMÂNIA
Petrom City, Clădirea Infinity
Organizatori: CNR-CME, OMV Petrom; UPG Ploiești, ROMGAZ
Motivație:
Gazele naturale au fost, sunt și, cu siguranță, vor fi încă mulți ani, una dintre
cele mai importante resurse naturale, în balanța energetică mondială, dar și
din țara noastră, cu o pondere de peste 30 – 35%. În România, gazele
naturale se exploatează și utilizează pentru consumul casnic, colectiv și
industrial de peste 110 ani, țara noastră fiind, mult timp, unul dintre cei mai
mari producători din Europa și din lume. De asemenea, România a realizat
numeroase premiere europene și mondiale, în domeniul gazelor naturale,
cunoscute și recunoscute ca atare.
După cum se știe, producția maximă de gaze naturale din România s-a
realizat în anul 1986, respectiv peste 35 mld. m.c., după care a scăzut
continuu, datorită unor factori subiectivi și / sau obiectivi cunoscuți, ajungând
la 28,2 mld. în 1990, 18,9 mld. în 1995, 13,7 mld. in 2000 și 11,4 mld. în 2016.
În acest context, pentru a asigura necesarul intern de gaze naturale din
zăcăminte proprii, pe termen scurt, mediu și chiar lung, trebuie valorificate
Moderatori: optim atât zăcămintele „on shore” vechi (mature și cu debite în scădere destul
Prof. dr. ing. Niculae Napoleon de rapidă), respectiv nou descoperite, precum și, în mod special, zăcămintele
ANTONESCU, Consilier CNR-CME „off shore” din Marea Neagră, pentru care trebuie asigurate condiții
şi Daniel APOSTOL, Director Relaţii corespunzătoare din toate punctele de vedere (legislativ, juridic, instituțional,
Externe, FPPG economic etc.).
În SESIUNEA DE DESCHIDERE De asemenea, nu trebuie neglijate proiectele și parteneriatele internaționale
vor susține alocuțiuni: în domeniul gazelor naturale în general și al transportului acestora la nivel
x Iulian-Robert TUDORACHE, european și nu numai.
Secretar de Stat, Ministerul Obiectiv:
Energiei Analiză, principLală și de fond, a principalelor probleme privind industria de
x Iulian IANCU, gaze naturale din România, inclusiv perspectivele acesteia în context local,
Preşedinte CNR-CME regional, european și chiar mondial.
x Sorin GAL, Subiecte de interes:
Director General, ANRM Situația actuală a producției de gaze naturale din România │ Perspectivele
x Christina VERCHERE, privind producția de gaze naturale din zăcăminte convenționale și, eventual,
CEO, OMV Petrom neconvenționale, on shore și off shore │ Necesarul actual și de perspectivă
privind cantitatea de gaze naturale pentru consumul intern de toate categoriile
(casnic, colectiv, industrial, pentru producerea energiei ș.a.) │ Probleme privind
înmagazinarea, transportul și distribuția gazelor naturale în țară, precum și
aspecte principale privind proiectele internaționale, regionale, zonale şi
europene │ Aspecte legislative, juridice, de reglementare, investiționale,
economico – financiare ș.a. │ Alte probleme importante din acest domeniu.
Participanți țintă:
Societatile, autoritatile, institutiile si organizatiile implicate in industria gazelor
naturale
Invitați speciali:
Reprezentanții Ministerului Energiei, Ministerului Economiei, Min. Mediului,
ANRE, ANRM ș.a
Data: 20 iunie 2019 DIGITALIZARE ÎN UTILITĂȚI:

Loc desfășurare: BLOCKCHAIN ȘI ALTE TEHNOLOGII
Universitatea Politehnica Bucureşti Organizatori: CNR-CME, PwC; Cu sprijinul: UPB
Motivație:
Este esențială înțelegerea corectă a caracteristicilor actualei periode de
tranziție și a viitorului sectorului energiei, dar încă există numeroase
incertitudini, dar și vectori de progres privind noile tehnologii (Internet of
Things, Blockchain, Data AI, stocarea energiei electrice, transportul inovativ
etc). Este util, interesant și chiar incitant să se discute despre aceste lucruri
cu reprezentanții companiilor din sector, pentru a clarifica modalitățile de
aplicare ale acestor tehnologii spre binele consumatorilor. Totodată, este
important să înțelegem cum aceste lucruri vor transforma cele trei dimensiuni
ale trilemei energiei și vor contribui la identificarea soluțiilor de viitor. Aceasta
conferință ambiționează să fie prima dintr-o serie care să dezbată modalitățile
de implementare și efectele aplicării noilor tehnologii IT în sectorul energiei în
E sectorul energiei din România România.
pregătit pentru noile tehnologii de Obiectiv:
digitalizare? Clarificarea barierelor ce încă stau în fața noilor tehnologii și a modalităților de
Beneficii & riscuri înlăturare a acestora în mediul românesc.
Ce trebuie schimbat în cadrul Subiecte de interes:
legislativ și de reglementare pentru Blockchain I Alte tehnologii digitale I Utilitățile viitorului I Prosumeri I Noua
folosirea optimă a noilor tehnologii? legislaţie necesară
Ce planuri de viitor au utilitățile?
Rezultate preconizate:
Ce impact se preconizează în urma Schimb de informații, dezbateri, clarificarea conceptelor, promovarea noilor
folosirii noilor tehnologii? tehnologii, evaluarea impactului
Moderatori: Participanți țintă:
Bogdan BELCIU, Partner, Advisory Specialiști în domeniul energie, reprezentanți ai utilităților
Services, PwC Romania şi
Prof. Virgil MUŞĂTESCU, Consilier Invitați speciali:
al CNR-CME Reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare
Dacă aveți întrebări despre:

Contactați Secretariatul Executiv CNR-CME:
► taxe de participare
► parteneriate & sponsorizări Tel. 0372 821 475; 0372 821 476
► alte evenimente organizate de e-mail: secretariat@cnr-cme.ro
CNR-CME (PROGRAM website: www.cnr-cme.ro
EVENIMENTE 2019)
Seniorii energiei
DIALOG DE SUFLET CU DL ING. CĂTĂLIN MARINESCU,

EXPERT ELECTROENERGETIC
Prof. Elena Ratcu, consilier al CNR – CME
Deși am discutat despre problemele ex-

trem de serioase privitoare la crearea, dez- Născut în Oltenița-Călărași, în ziua
voltarea și consolidarea Sistemului Ener- de 7 iunie 1937, domnul Cătălin Ma-
getic Românesc, dar și despre provocările rinescu este absolvent al Facultății de
actuale și cele de perspectivă ale acestuia, Energetică – Institutul Politehnic Bu-
dialogul meu cu domnul Cătălin Marinescu curești. Și-a început activitatea ca in-
a curs firesc, ca între doi prieteni vechi care giner stagiar la fabricile de zahăr de la
se întâlnesc la o ceașcă fierbinte de ceai, în Giurgiu și Bod (1959 – 1964). În 1964
pragul sărbătorilor Crăciunului. Am vorbit s-a angajat ca dispecer energetic re-
despre locuri și oameni dragi amândurora, gional la Întreprinderea de Rețele
despre anii săi de formare și de specializa- Electrice (IRE) Câmpina, care gesti-
re în meseria de dispecer energetic, despre ona rețelele electrice din județele Pra-
seriozitatea cu care aborda fiecare sarcină, hova, Dâmbovița și Buzău. În 1969 a
despre trudnica muncă de colaborare la re- devenit inginer de exploatare instalații
alizarea „Tezaurului Energetic Românesc“. Povestind despre vremuri electrice de înaltă și foarte înaltă tensi-
de ieri și de azi, parcă simțeam alături de noi și prezența luminoasă a une în cadrul aceleiași întreprinderi.
celui care i-a fost coleg, prieten și excelent partener de drumeții ciclo- Între 1974 – 1990 a fost inginer
turiste, omul special care a fost Zonel H. Vasiliu și care ne-a părăsit cu principal la serviciul exploatare din
câteva luni în urmă. Dl Cătălin Marinescu este pozitiv, deschis și amabil cadrul Centralei Industriale de Rețele
și, imediat ce te întâlnește, îți zâmbește cald, îți spune o vorbă bună, te Electrice (CIRE) București. Din 1990 a
devenit șeful Serviciului de Exploatare
cucerește instantaneu și simți că îl cunoști de când lumea.
din cadrul DGTDEE/GTDEE (Direcția
„De mic copil eram brica de Zahăr Giurgiu, unde, odată Generală de Transport și Distribuție
într-o continuă mișcare“ cu mine au sosit și câțiva ingineri Energie Electrice/Grupul de Transport
și Distribuție a Energiei Electrice,)
Elena Ratcu: ‒ Stimate domn, tehnologi, specializați în domeniul
unde a activat până în 1999, când s-a
ce secret ascuns aveți, de sunteți chimiei alimentare și care urmau să pensionat. Între 1999 – 2007 a co-
mereu atât de activ și de energic? lucreze la producerea zahărului. În laborat cu Asociația Patronală Electra,
Cătălin Marinescu: ‒ Greu de cei cinci ani la Fabrica de zahăr de la iar din 2007 până în prezent este se-
răspuns la această întrebare. (râde) Giurgiu și apoi la Bod eu trebuia să cretarul general al Asociației Patronale
De mic copil eram într-o continuă asigur buna funcționare a centralei Energia și consilier CNR – CME.
mișcare, și la școală, și în vacanțe electrice și a cazanelor de abur, iar
când mă jucam cu prietenii mei. Par- pentru mine era o sarcină de mare tură și pentru a-i cunoaște pe viitorii
ticipam însă și la concursuri de aler- răspundere (...) mei colegi și am constatat că dispe-
gări și sărituri, făceam mult sport la cerul de serviciu este cel ce conduce
școala elementară, iar mișcarea și ac- E.R.: ‒ Aveați doar 27 de ani întregul sistem energetic în tura sa.
tivitatea au devenit un mod de viață când ați intrat direct în inima și Nimeni nu intervine în deciziile sale
pentru mine. La asta s-a adăugat și în creierul sistemului energetic, și trebuie să fie foarte atent la tot ce
faptul că, încă de când aveam 9 – 10 adică la Dispecerul Energetic discută cu personalul din subordine
ani, mătușile mele, surorile mai mici Regional de la IRE Câmpina. Ce din stațiile de transformare sau de
ale mamei mele, mă luau cu ele în însemna, atunci, să fii dispecer la centrele de rețele. Orice hotărâre
excursii pe munte și astfel am îndră- energetic de tură? a sa, pe care o transmite mai depar-
git și drumețiile și vara, și iarna când C.M.: ‒ Așa este, la 27 de ani te, are consecințe deosebite privind
schiam. Mergeam în special în mun- am ajuns la IRE Câmpina și am funcționarea sistemului, alimenta-
ții Bucegi, într-o perioadă în care se intrat în sistemul energetic unde rea cu energie electrică a consuma-
circula numai „per pedes“ pentru că îmi doream demult să ajung. Aco- torilor casnici și industriali, precum
pe atunci nu existau alte mijloace de lo l-am cunoscut pe inginerul Iuliu și cu viața personalului implicat în
transport. Nici vorbă de telecabine, Blechthal, șeful serviciului, care diverse lucrări în instalații. După o
teleferice sau altceva. (….) mi-a prezentat în mare activitățile și perioadă scurtă de timp petrecută în
sarcinile mele în calitate de dispe- camera de comandă am plecat în-
„Fiecare hotărâre cer de tură. Impactul nu a fost ușor tr-un „turneu“ pentru a cunoaște pe
a dispecerului energetic și m-am panicat când mi s-au pre- teren stațiile, podurile de transfo-
de serviciu comportă zentat pentru prima dată schemele mare, liniile electrice pe care urma
o responsabilitate uriașă“ instalațiilor și mi s-a explicat că va să le comand și, în mod deosebit,
E.R.: ‒ Unde v-ați început ca- trebui să le cunosc la perfecție și să oamenii cu care urma să lucrez ca
riera profesională și ce atri-buții învăț instrucțiunile privind modul în dispecer. În baza unui examen, am
aveați? care se conduce un sistem energe- fost admis ca dispecer în tură, o
tic. Am stat un timp în camera de meserie de mare responsabilitate
C.M.: ‒ După ce am absolvit fa- comandă pentru a mă familiariza cu pentru asigurarea funcționăroii sis-
cultatea, am lucrat patru ani la Fa- modul de lucru al dispecerului de temului energetic. (...)

Seniorii energiei
„Dar Cătălin unde este?“ „Nu vrei să punem în funcție stația „Zonel a fost cel mai bun
E.R.: ‒ Între 1969 – 1974 au asta?”, știind că eu, cu siguranță aș prieten al meu din timpuri
fost realizate peste 20 de stații fi găsit multe motive pentru care nu vechi“
de transformare, activitatea era aș fi acceptat recepția stației (râdem E.R.: ‒ Alături de regretatul
intensă, iar dumneavoastră erați amândoi). Mă mândresc cu faptul că Zonel Vasiliu, sunteți sufletul ela-
un perfecționist. Utilizarea ener- am lucrat la IRE Câmpina, unitate de borării „Tezaurului energeticii - o
gei a înregistrat o dezvoltare in- elită a sistemului energetic. istorie trăită a sistemului energiei
tensă, dar într-un ritm infernal. electrice și termice din România“,
Cum ați resimțit marile provo- E.R.: ‒ Timp de 25 de ani ați ale cărui prime trei volume, din
cări ale acelei perioade, cum le- lucrat numai în domeniul rețelelor cele 8, au fost deja editate. Ce a
ați depășit, ce ați învățat? electrice și ați parcus toate for- însemnat pentru dumneavoas-
C.M.: ‒ În perioada aceea sistemele organizatorice, inclusiv ma- tră Zonel Vasiliu, și ce înseamnă
mul energetic s-a dezvoltat mult, se rea reorganizare a RENEL – CO- acest Tezaur pentru istoria SEN?
construiau multe unități industriale NEL din 1999, când activitățile de C.M.: ‒ Zonel a fost cel mai bun
în toate domeniile și fiecare dintre producere, distribuție și transport prieten al meu din timpuri vechi. Ne-
acestea trebuia alimentate cu ener- al energiei electrice s-au separat am cunoscut când eu eram la Câmpi-
gie electrică. Această sarcină reve- complet în entități independente, na, iar el era la Galați și ne-am înțeles
nea întreprinderii de rețele electrice, având ca rezultat înființarea Elec- din prima clipă. Am colaborat cu el
unde lucram eu, și în cele mai multe trica, Transelectrica, Hidroelectri- pe plan profesional toată viața. După
cazuri secției de înaltă tensiune, de- ca și Termoelectrica, proces defi- apariția, în anul 1995, a volumului
oarece acești consumatori solicitau nitivat în anul 2000 printr-o ho- „Dezvoltarea Sistemului Energetic
puteri mari care nu puteau fi asigu- tărâre de Guvern. A fost această al României“, la sugestia lui Zonel și
rate decât printr-o stație de 110 kV. reorganizare benefică sau nu pen- a altor colaboratori ne-am gândit că
Stația și linia de 110 kV se execu- tru sistemul energetic românesc? acea istorie ar trebui continuată până
tau de Electromontaj, dar modul de C.M.: ‒ Cred că desființarea în anul 2005. Astfel, în 2008 au fost
execuție și, mai ales, încadrarea în Ministerului Energiei Electrice și se- finalizate cele patru volume intitulate
termen se urmărea de la nivelul mi- pararea activității de producere de „File din istoria energeticii românești“,
nisterului. Nu se admiteau întârzieri. cea de transport și de distribuție a la care am colaborat cu mare drag.
Eu trebuia să urmăresc direct aceste energiei electrice a fost o greșeală. Lucrarea este completată cu încă
lucrări, mergeam pe teren împreună Noua conducere a statului nu a în- trei volume care cuprind interviuri cu
cu constructorul, făceam o serie de țeles că sistemul energetic este unic specialiști energeticieni, prezentarea
observații, stabileam termene de re- și trebuie să funcționeze integrat pe unor personalități din cadrul sistemu-
mediere și i le comunicam. Eram ri- verticală, nu separat. A urmat apoi o lui și istoria comunicațiilor și tehno-
guros și nu acceptam explicații. Con- greșeală și mai mare, prin separare logia informației. În 2009, colectivul
structorul trebuia să finalizeze lucra- producției de energie electrică pe ti- de elaborare a gândit scrierea unei
rea la termen. Am învățat repede că puri de combustibil, respectiv termo, alte lucrări, mult mai ample, proiec-
ceea se realizează până la termenul hidro și nuclear, menționându-se tată să apară în 8 volume și gândită
de punere în funcțiune era tot ce se că astfel se vor pune în concurență tot de Zonel Vasiliu. Până în 2018 au
obținea. După punerea în funcțiune, aceste centrale electrice. Nu este fost editate trei volume. Volumul IV
constructorul nu mai intervenea pen- posibil să concureze o centrală elec- este în curs de finalizare, după care
tru că avea alte lucrări de făcut. Din trică pe cărbune cu o centrală hidro- vor urma și celelalte, care însă vor fi
cauza exigenței mele eram conside- electrică. Din acest motiv s-a ajuns elaborate mai greu, deoarece Zonel
rat cârcotaș, dar nu voiam să cedez acum la o situație total inaccepta- Vasiliu, cel care era creierul acestei
sub nicio formă. Iată și o întâmplare bilă: centralele pe cărbune să devi- acțiuni și care adunase foarte mult
amuzantă din acea perioadă. Se con- nă nerentabile și să fie scoase din material documentar, a plecat la cele
struia stația 220 kV Brazi Vest, iar eu, funcțiune. Nu se analizează faptul veșnice la începutul anului 2018. (….)
ca de obicei, aveam multe observații că într-o situație de secetă extremă,
pe care constructorul, Electromontaj așa cum a fost în urmă cu câțiva ani *
Câmpina, trebuia să le remedieze. La centralele hidro nu mai pot produce * *
întâlnirile periodice pentru verificarea energia electrică planificată, iar fap- Despre întreaga activitate
stadiului lucrărilor, venea și inginerul tul că se poate conta pe energia eo- a domnului Cătălin Marinescu,
Viorel Grigoriu din partea ISPE, pro- liană nu este o gândire corectă, de- despre fermecătoarele locuri ale
iectantul stației, cu care eu colaboram orece vântul nu bate când vrem noi României, descoperite în trasee-
foarte bine. În ziua punerii în funcți- și, în lipsa producției din centralele le sale anuale pe două roți, ală-
une, inginerul șef m-a trimis însă la pe cărbune, trebuie să se apeleze la turi de prietenii săi de drumeții
Buzău să fac unele verificări. Vine Vi- importul de energie electrică la tarife prin cele mai pitorești și neaștep-
orel Grigoriu la Ploiești împreună cu impuse de cei care o livrează. Dacă tate colțuri ale țării noastre, unde
membrii comisiei de recepție pentru nu se vor lua măsuri de reparare a au avut parte de aventuri specta-
verificarea lucrării și punerea stației greșelilor făcute, numai o avarie de culoase, despre mentorii, priete-
în funcțiune. Văzând că eu nu apar în sistem îi va trezi pe cei care au pu- nii și colaboratorii săi de suflet,
biroul inginerului șef, Viorel îl întreabă tere de decizie pentru a lua măsurile despre frumoasa și armonioasa
pe acesta: „Dar Cătălin unde este?”, corecte. Orice întrerupere a alimen- sa familie veți afla în forma in-
el știind că de fiecare dată când ve- tării cu energie electrică are conse- tegrală a acestui dialog ce va fi
nea el, eu îl însoțeam în stație. La cințe incalculabile asupra economiei publicat în volumul III „Seniorii
care inginerul șef a răspuns mucalit: țării și asupra vieții fiecărui cetățean. Energiei – Dialoguri de suflet“. 

Legislatie
‚ în domeniul energiei ¸si al mediului
Legal Newsletter
Februarie 2019 February 2019

Proiect de lege privind gestionarea deΊeurilor Draft law on the management of construction
din construcΌii Ίi desfiinΌări („DCD“) and demolition waste (“CDW”)
În data de 13 decembrie 2018, Ministerul Mediului a On 13 December 2018 the Ministry of Environment
lansat în dezbatere publică Proiectul de Lege privind launched for public debate the Draft law on the
gestionarea DCD („Proiectul“). management of CDW (the “Draft”).
Principalele noutăΌi aduse de Proiect: The main novelties brought by the Draft:
1. Modalitatea de gestionare a DCD 1. Ways of managing CDW
9 direct; 9 directly;
9 prin contract de delegare (operatori 9 thorough delegation agreement
autorizaΌi). (authorized operators).
2. Reguli de gestionare a DCD 2. CDW management rules
9 la locul producerii, dacă este posibil; 9 on generation site, if possible;

9 pe amplasamentul operatorilor autorizaΌi; 9 on the premises of authorized operators;
9 deΊeurile periculoase – separate de celelalte 9 hazardous waste - separated from other
tipuri de deΊeuri, la locul de generare; types of waste, on generation site;
9 eliminare DCD – doar după tratare (sortare Ίi 9 eliminating CDW - only after treatment
separare); (sorting and separation);
9 transport DCD – autovehicule monitorizate 9 transporting CDW - GPS-monitored vehi-
GPS, cu sistem propriu de cântărire Ίi sistem cles with own weighing system and radio
de identificare prin frecvenΌă radio. frequency identification system.
3. Planul de gestionare a DCD 3. CDW management plan

Se întocmeΊte de titularii autorizaΌiilor de Prepared by holders of building/ demolition
construire/ desfiinΌare („AC/AD“) pentru proiec- permits ("BP/DP") for projects such as:
te precum: 9 having a built-up area > 200 sqm;
9 având suprafaΌa construită > 200 mp; 9 buildings’ demolition, refurbishment, reno-
9 desfiinΌare, renovare, recondiΌionare a clădi- vation generating >= 100 cm CDW;
rilor care generează un volum 100 mc DCD; Approved by the local EPA and submitted with
Se vizează de APM local Ίi se depune la the BP/DP issuing authority prior to its issuing
autoritatea emitentă a AC/AD, înainte de Note: The content of the CDW management
eliberare. plan will be set by order of the Ministry of
Nota: ConΌinutul planului de gestionare a DCD se Environment (within 120 days from the entry
va stabili prin ordinul Ministerului Mediului (în 120 into force of the Draft).
zile de la intrarea în vigoare a Proiectului).
4. Scutire la plata impozitului 4. Tax exemption

Dacă la construcΌia unui imobil nou s-au folosit If for the construction of a new building >= 30%
30% materiale reciclate de la punctele de recycled materials from the CDW collection and
colectare Ίi tratare a DCD, raportat la cantitatea treatment points were used, in relation to the
totală de materiale de construcΌii utilizate, total quantity construction materials used, the
imobilul beneficiază de la APM local (în baza building benefits from the local EPA (based on
bilanΌului de materiale) de un certificat ECO, supporting documentation) from an ECO
folosit pentru scutirea de la plata impozitului pe certificate used for building tax exemption for 2
clădiri pentru 2 ani. years.

Legislatie
‚ în domeniul energiei ¸si al mediului
5. Raportarea 5. Reporting

Titularul AC/AD sau operatorul delegat sunt The BP/DP holder or the delegated operator
obligaΌi să transmită către autoritatea emitentă a must submit with the BP/DP issuing authority
AC/AD Ίi APM local un raport privind realizarea and the local EPA a report regarding the
obiectivelor de gestionare a DCD: meeting of the CDW management objectives:
9 în 30 de zile de la recepΌia finală a lucrărilor; 9 in 30 days from the works’ final reception;
9 anual, dacă construcΌia durează > 1 an. 9 annually, if construction lasts > 1 year.
6. GaranΌia financiară 6. Financial guarantee
Se constituie în favoarea autorităΌii emitente a Set in favor of the issuing authority of the
AC/AD înainte de eliberare, în vederea acoperirii BP/DP prior to its issuing, in order to cover the
costurilor de gestionare a DCD. costs of CDW management.
Nota: Modalitatea de calcul Ίi cuantumul Note: The computation method and the
garanΌiei se stabilesc prin ordinul Ministerului amount of the guarantee will be set by order of
Mediului (în 120 zile de la intrarea în vogoare a the Ministry of Environment (within 120 days as
Proiectului). of the entry into force of the Draft).
Pentru mai multe detalii vă rugăm For further details, please contact:
să ne contactaΌi:
Ήtefan ENE Ήtefan ENE
Partener Partner
+40 735 008 495 +40 735 008 495
stefan.ene@vepartners.ro stefan.ene@vepartners.ro
Acest newsletter a fost pregătit exclusiv în scop de informare This newsletter was prepared solely for general infor-
generală Ίi nu se va interpreta ca Ίi consultanΌă juridică. În mation purposes and shall not be construed in any way as
măsura în care consideraΌi util să aflaΌi mai multe despre legal advice. Should you find it useful and want to know
aspectele ce fac obiectul acestui newsletter, vă rugăm să ne more about the issues presented herein, please do not
contactaΌi. hesitate to contact us.

Preocupari
ˇ si
‚ pasiuni extraprofesionale
BOBI
Ing. Victor Vernescu, consilier al CNR – CME
Valurile vieții și ale sărăciei m-au desființată încă din 1949, dar repre- – Departe de București, i-am re-
condus, total neplanificat și negân- zentanții ei „nu dormeau“. Ei, deși plicat eu. Nu cred că-ți spun ție ceva
dit, spre liceul militar, deși era evi- în putrefacție, organizau și finanțau bobii aceia.
dent că numai către militărie nu mă armate de sabotori. În ura lor mor- Nu știu cum făcea ea cu acele
recomanda firea. Și totuși, în jocul de bidă față de emanciparea celor ce treizeci sau patruzeci și nu știu câte
atunci al vremurilor, asta era singura muncesc, nu pregetau nimic. Până la boabe de porumb, cum le arunca,
condiție și șansă ca fiul unui slujbaș urmă, tot vor veni americanii și-i vor cum le grupa și le regrupa dar foar-
al Căilor Ferate Române, aruncat de readuce la putere redându-le moșiile, te multe din spusele ei, mai devre-
sorți și de nevoi într-o gară din buri- averile, proprietățile...), trebuiau în- me sau mai târziu, s-au adeverit. Ca
cul bărăganului ialomițean, să poată grădite până la nimicire. Metodele de să o verific, i-am propus un joc:
urma cursurile unui liceu, chiar dacă îngrădire erau diverse, începând de la – Fii atentă, eu îmi pun ceva în
pentru aceasta trebuia să dea un deposedarea de proprietăți, continu- gând și tu fă-ți jocurile cu boabele
concurs cu mulți candidați pe loc (în ând cu impunerea la cote majorate și acelea și să-mi spui la ce mă gân-
care pregătirea fizico-sportivă era terminând cu marginalizarea lor și a desc. Te prinzi?
una și cea mai grea triere), deși în urmașilor lor la ocuparea unor locuri – Mă prind.
baza matricolei de la gimnaziu pu- în școli, facultăți, funcții administrati- M-am gândit la lucruri necuminți
tea intra fără concurs la orice școală ve și tot așa mai departe. Ce însem- ce s-ar putea petrece între noi. Ea
medie tehnică sau liceu din structura nau cotele majorate n-a fost nevoie a început ritualul aruncării, aranjă-
civilă de învățământ mediu. să studiez la MPPA pentru a cunoaște. rii și al rearanjarii boabelor și, la un
Am ajuns, așadar, la vârsta de În vacanța mare de dinain- moment dat s-a în-
șaisprezece ani (cam târziu, veți tea concursului de admitere roșit, a dat cu palma
spune, dar asta era: un an întârziere în liceu am lucrat, ca zilier, violent peste boabe
la intrarea în clasa I, în timpul războ- la laboratorul de analiză a împrăștiindu-le prin
iului, din lipsa unei școli mai aproa- cerealelor ce se însilozau toata camera, eram
pe de gara în care tăticu’ își făcea din cotele anuale. Fusesem la ele acasă, s-a scu-
atunci slujba și încă un an pierdut la atras de o colegă cu nume lat de pe scaun și
intrarea în gimnaziu – ciclul al doilea la modă, Tamara, fiica unei mi-a zis, cu un înce-
elementar după botezul vremii – ca- basarabence văduve (neofi- put de furie în glas:
uzat de boală și de posibilitatea găsi- cializată) de război. În fapt, soțul ei – Niciodată să nu mai gândești
rii unui internat, gara în care fusese fusese ridicat într-o noapte din satul așa. Cel puțin în ce mă privește.
mutat tăticu’ nefiind decât la margi- lor de peste Prut, Cibilia parcă, și tri- Asta dacă vrei să mai fim prieteni.
nea unui sat cu doar școală de patru mis, se zice, pe front. Alții spuneau M-am înroșit și eu, am încercat
clase) să fac liceul militar la Iași, la că, de fapt, pentru că vorbise româ- să râd și să-i spun că n-a fost decât
peste 600 km depărtare de casă. nește în relațiile cu autoritățile locale o glumă nevinovată, o probă de ve-
În structura programei, cumva fusese trecut în categoria dușmanilor rificare pe care ea o trecuse și prin
diferită de cea a liceelor similare din popoarelor sovietice și trimis nu spre care m-a convins.
viața civilă, una dintre materii se front, ci spre taiga. Adevărul nu-l ști- Că avea unele intuiții și chiar bro-
chema Munca Politică și de Partid în au nici măcar soția și fiica lui. Ele abia dea premoțional pot crede și dacă
Armată. Pe scurt, MPPA. au reușit să se strecoare, cu ajutorul judec cele ce-mi spunea mie: reușita
La ce ne trebuia MPPA? Ei bine, unor lipoveni și să ajungă în câmpia din toamna aceea de la concursul de
armata, după reforma din 1948, era Bărăganului ialomițean. Fata, o figu- admitere în liceu, reușitele și necazu-
numită a poporului. Tot în teorie, po- ră romantică, pistruiată și cu obrazul rile avute ulterior, putința ei de a stră-
porul slujea partidul. Care partid, ca alungit către bărbia-i ascuțită, nu-și punge barierele formale ce-i stăteau
forță politică unică și conducătoare, putea îngădui să urmeze o formă su- în cale și devenirea de mai târziu, fi-
era reprezentantul cel mai de sea- perioară ciclului al doilea elementar xarea duratei, în ani, a cotelor. Patru
mă al poporului. Aceasta era spirala de învățământ la cursurile de zi. Au- ani a zis, patru ani au fost. De-ar fi
pe care se construia noua ideologie tobiografia, piesă importantă la orice știut și acel căruțaș, predător de cote,
pornită din teoria dictaturii proletari- dosar, constituia pentru ea o barieră pe care l-am surprins privind spre
atului. Dar, cum România își formase, nesurmontabilă. Se angajase, cu car- steaua în cinci colțuri așezată pe cel
cu adevărat, proletariat abia în dece- te de muncă, la siloz. Conștiincioa- mai înalt punct al silozului și recitând:
niul antebelic, această clasă era puțin să și muncitoare a convins și, încet, „câte stele sunt pe cer/pân-la ziuă
numeroasă, era clasa în formare, pe încet, cu eforturi proprii, muncind și toate pier/numai steaua de la gară/
baza unor legi noi, subiective, menite învățând la seral sau fără frecvență, pân-la toamnă tot ne cară“! În fond,
să „perfecționeze“ (sâc!) legile obiec- nu mai țin minte, a ajuns să conducă, nu știu ce-ar fi putut să facă altceva
tive ale progresului oricărui mod de după 1964, un laborator de cercetare bietul om decât să vină iar și iar la
producție și organizare socială (!). la nou înființatul institut de cercetare gară să predea și grâul, și floarea soa-
Aliatul de nădejde al proletariatului a cerealelor și plantelor tehnice de la relui, și porumbul rânduite după cote.
a fost declarată țărănimea. Aceasta Fundulea. În vara aceea, a dat ea în Și asta încă patru ani…(dar el nu știa
însă nu în totalitate, ci numai partea bobi că eu voi reuși la concursul de că doar patru ani vor mai fi. Și nu știa
săracă a clasei și majoritatea mijlo- admitere în liceu și că voi „ajunge“ nimeni asta atunci. Poate nici cei din
cașilor. O parte a țărănimii mijlocașe departe, dar că nu voi fi scutit de ne- fruntea țării, pardon, a Partidului con-
și chiaburimea (moșierimea fusese plăceri, unele majore, în viață. ducător...). 

INFO
DE LA REȚELELE ELECTRICE EXISTENTE ÎN 1918,

LA CELE DE AZI
Prof. dr. ing. Miron Laurențiu Goia, consilier al CNR – CME
(continuare din nr. 197) rețelele și centralele din Regatul alimentarea utilizatorilor, reducerea
Figurile 1 și 2 din prima parte a Românei Unite am pomenit câteva pierderilor de energie și economia
articolului, deși cam vagi, nu sunt informații în prima parte a acestei funcționării complexului SURSĂ/RE-
iluzorii. Zone dezvoltate industrial istorii. Exemple bine cunoscute pot ȚEA/UTILIZARE, apare mai târziu,
în primele decade ale secolului XX, fi: Bucureștiul cu Centrala Diesel după 1930 și aparține iluștrilor pro-
evident pentru nivelul de atunci de Filaret (1908) și Uzina Grozăvești fesori și energeticieni români, Dorin
dezvoltare, nu lipseau de pe terito- (1912) sau orașul Sinaia, cu cen- Pavel și Dimitrie Leonida, cel care a
riul monarhiei ce stăpânea Maramu- trale si rețele bine conturate. Ce inițiat și primul plan de electrificare
reșul, Crișana, Banatul și Transil- lipsește ilustrației din figura 2 pen- a României (1938). Inițierea practi-
vania, dar nici în zonele aparținând tru a fi fost definită ca o schemă a că a acestui plan aparține inginerului
Principatelor Unite. Trebuie să po- unui sistem energetic, chiar într-o Nicolae Caranfil, director general al
menim de Reșița (cu hidrocentra- fază incipientă? (Erau, desigur, câ- Societății Generale de Gaz și Electri-
la sa de la Grebla – 1904, cea mai teva interconectări firave la medie citate (SGGE) în 1939, sub titulatura
veche din Banat) și câteva termo- tensiune, ca de exemplu cele din cam exagerată: „Electrificarea Mun-
centrale funcționând în paralel, pen- București, Reșița – Bocșa sau Alba teniei de la Munte la Mare“. În fapt,
tru alimentarea cunoscutelor uzine Iulia – Sebeș, ori cele din Sibiu și această acțiune a fost precedată de
metalurgice locale, zona Aradului cu numeroase altele). Răspunsul vine câțiva factori favorabili și anume:
calea ferată Arad – Ghioroc –Pân- din faptul că nu exista, în acea eta- – Punerea în funcțiune a Hidro-
cota (1908, electrificată în 1913), pă a noii Românii, ideea unui sistem centralei Dobrești, a CTE Schitu Go-
cu industria textilă și vestita sa po- energetic interconectat. Necesitatea lești, interconectate cu centralele
dgorie (Miniș) dar și alte numeroase interconexiunilor puternice, de mare Grozăvești și Filaret din București,
orașe în dezvoltare, populate cu o capacitate și înaltă tensiune ce asi- printr-o linie Târgoviște – București
diversitate de naționalități pe lân- gură întrajutorarea marilor centrale de 110 kV, cea mai înaltă tensiune
gă majoritatea românească. Menți- individuale, creșterea siguranței în din țară la acea dată. Orașul Ploiești
onez câteva zone în care rămânea tot interconec-
diversitatea conlocuitori- tat cu Bucureștiul, dar
lor (români, unguri, sârbi, printr-o linie radială la
sași, șvabi, evrei) au mar- 25 kV, până la refacerea
cat contribuții la industri- interconectării la 60 kV.
alizare. Vorbesc despre – Legiferarea acțiu-
Timișoara, cu primul ilu- nii de electrificare rurală
minat electric stradal din în România prin ajutor
Europa, bazat evident pe de la bugetul statului.
două centrale: una termo – Modernizarea re-
și una hidro, funcționând țelelor de distribuție și
la 20,8Hz și o rețea urba- interconexiune din Bu-
nă lungă, Sibiu cu Hidro- curești și a stațiilor cen-
centrala Sadu și alte ne- tralelor orașului pentru
numărate centrale locale facilitarea interconexiu-
și rețele zonale dezvolta- nilor cu provincia.
te. Nu uităm nici Brașovul, Merite în aceste ac-
destul de industrializat la țiuni au avut prof. ing.
final de sec. XIX și nici in- Martin Bercovici și ing.
dustriile conturate deja în Eugen Bodea de la SGGE.
zonele Hunedoara – Că- Subliniez că aceste
lan, Oradea, dar și de zo- acțiuni sunt precursoa-
nele Baia Mare, Tg. Mureș, re ale următorului plan
Cluj ori Cernăuți. general de electrificare
Chișinăul merită con- a României, elaborat în
tinuarea documentării, 1948 de ISPE, coordonat
neposedând încă surse tot de prof. ing. Martin
suficiente pentru o anali- Bercovici. Schița primei
ză demnă de a desprinde interconexiuni din 1939,
concluzii sau aprecieri. Fig. 3. Electrificarea „Munteniei de la Munte la Dunăre (Mare)“ inițiată la SGGE, se poa-
Despre unele dintre te urmări în figura 3.

INFO
Din păcate, după acest an apare o a pierderilor nedrepte, prin Tratatul au permis preocupări legate de dez-
perioadă tristă și întunecată a evo- de la Paris din 1947. voltare și infrastructură energetică.
luției țării noastre, creată în urma După încheierea războiului, in- Așa că, aceste problematici acute,
Pactului Ribentrop – Molotov, a Di- certitudinile politice și dificultățile au fost amânate pe mai târziu, mult
ktatului de la Viena și a celui de-al inerente perioadei respective carac- după instaurarea guvernului Petru
Doilea Război Mondial, în care Țara terizată prin marea penurie conse- Groza. Un pas determinant înspre
o evoluție necesară în acea pe-
rioadă a fost înființarea ISPE și
inițierea planului general de elec-
trificare a României, coordonat
de binecunoscutul prof. Martin
Bercovici, director al Institutului.
Ca vechi specialist energetician,
cu mare experiență, așa cum am
arătat, noua inițiativă a însemnat
un important pas înspre viitor. Un
alt element favorizant al evoluției
SEN a fost adoptarea concepției
(corecte) că dezvoltarea energe-
ticii trebuie să preceadă celorlalte
ramuri industriale.
Această decizie, coroborată cu
numeroase inițiative ale unor valo-
roși specialiști și factori de decizie
încadrați în ministerele coordona-
toare și institutele și organismele
responsabile au condus la apari-
ția sistemului energetic actual, ce
poate fi urmărit în figura 4. Siste-
mul Energetic Național a devenit
și este considerat (pe drept cu-
vânt) actualmente, o realizare de
Fig. 4. Rețele actuale ale TRANSELECTRICA – România anvergură, funcționând în deplină
conformitate cu regulile stricte eu-
a fost serios ciuntită până la finele cutivă datoriilor de război și secetei ropene. Se închide astfel un ciclu,
războiului, când își recâștigă o parte devastatoare din 1946 – 1947, nu ilustrat plastic în figurile 2, 3 și 4. 

16 - 19 September 2019
PALACE OF PARLIAMENT BUCHAREST
Conferences Workshops Industry exclusivities
BOOK NOW YOUR STAND!

Details at office@dk-expo.ro
www.ieas.ro
Congress Theme: “Energy for Prosperity”
The Congress will be a global leadership forum that defines the strategy
for a collaborative, sustainable and innovative energy future that enables
societal, commercial and community prosperity.
EVENT OVERVIEW
15,000
ATTENDEES
7,000
TRADE
4,000
DELEGATES
VISITORS
2,500 600 500

EXHIBITORS MEDIA CEOs
FROM
70
MINISTERS 150
COUNTRIES
WHO SHOULD ATTEND? SECTORS COVERED

Delegate Profile: Oil and Gas
Government Representatives Renewables
& Policy Makers Nuclear
Senior Energy Executives Hydropower
Association Members Power Generation
Academia and Think Tanks Energy Storage
Young Professionals & Students Infrastructure
Journalists & Broadcasters Grid Technology
Mobility
Clean Energy
REGISTRATION IS NOW OPEN !

www.wec24.org
Early Bird offer ends 28th February 2019!

CU SPRIJINUL MEMBRILOR COLECTIVI COTIZANTI:
AGENTIA NUCLEARĂ
AGENTIA NAȚIONALĂ
ŞI PENTRU DEŞEURI
PENTRU RESURSE MINERALE
RADIOACTIVE
ANRE
anre.ro namr.ro agentianucleara.ro raten.ro opcom.ro elcen.ro ceoltenia.ro
transelectrica.ro electrica.ro enel.ro nuclearelectrica.ro hidroelectrica.ro petrom.com
transgaz.ro engie.ro eon-romania.ro romgaz.ro gspoffshore.com conpet.ro amromco.com
adrem.ro aem.ro abb.com romelectro.ro tractebel-engie.com teletrans.ro smart-sa.ro met.com
ge.com emerson.com honeywell.com hitachi.eu/ro-ro novaindustrialsa.ro siemens.ro schneider-electric.ro ansaldonucleare.it romatom.org.ro
arc.ro almipa.ro hydac.ro sebakmt.com acue.ro rwea.ro
ispe.ro icemenerg.ro icpe.ro icpe-ca.ro icpe-actel.ro isph.ro comoti.ro incdecoind.ro
formenerg.ro 3tteam.ro itsevents.ro vepartners.ro strataspa.net exeholding.com
PARTENERI MEDIA
energyindustryreview.ro sipg.ro ccib.ro/afacerea focus-energetic.ro ttonline.ro investenergy.ro
thediplomat.ro energynomics.ro energyworldmag.com agir.ro/univers-ingineresc

ME 199 Web

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

ME 199 Web

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

®

ISSN: 2066 - 4974

SIMPLE SUGESTII LA ÎNCEPUT DE AN

Motto-ul anului 2019:

MESAGERUL țară. Este, după părerea mea, ab-

2 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 3

POLITICI PRIVIND ENERGIA ȘI CĂRBUNELE

4 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

Așa cum știți, Uniunea Europea-

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 5

PRODUCȚIA DE ENERGIE ELECTRICĂ 2017 – 2050 [TWh]

6 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 7

PLANUL DE INVESTIȚII PENTRU EUROPA:

*) Preluare de la Comisia Europeană

8 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 9

RAPORTUL COMISIEI EUROPENE CĂTRE

*) Preluare de la Comisia Europeană

10 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 11

ENERGY UNION: €750 MILLION IN EU FUNDING

*) Preluare de la Comisia Europeană

12 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

MESAJUL DOMNULUI CÉDRIC LEWANDOWSKI,

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 13

PROGRAMUL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI

Monitorizarea problemelor ● Financiare (Piețele de capital); ● Resurse umane (Talent);

14 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 15

Fig. 3. Harta dinamică a problemelor

16 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

AL DOILEA SIMPOZION ROMÂNO-JAPONEZ

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 17

18 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 19

Data: 9 mai 2019 IMPACTUL MODIFICĂRILOR LEGISLAȚIEI

Data: 23 mai 2019 GAZELE NATURALE – RESURSĂ VITALĂ DE

Data: 20 iunie 2019 DIGITALIZARE ÎN UTILITĂȚI:

Dacă aveți întrebări despre:

DIALOG DE SUFLET CU DL ING. CĂTĂLIN MARINESCU,

Deși am discutat despre problemele ex-

22 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 23

Februarie 2019 February 2019

1. Modalitatea de gestionare a DCD 1. Ways of managing CDW

2. Reguli de gestionare a DCD 2. CDW management rules

9 la locul producerii, dacă este posibil; 9 on generation site, if possible;

3. Planul de gestionare a DCD 3. CDW management plan

4. Scutire la plata impozitului 4. Tax exemption

24 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

5. Raportarea 5. Reporting

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 25

26 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

DE LA REȚELELE ELECTRICE EXISTENTE ÎN 1918,

MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019 27

28 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 199, februarie 2019

 Conferences  Workshops  Industry exclusivities

BOOK NOW YOUR STAND!

2,500 600 500

WHO SHOULD ATTEND? SECTORS COVERED

REGISTRATION IS NOW OPEN !

Conferences Workshops Industry exclusivities