procesul este un roman scris de Franz Kafka (1883-1924) �n 1914 ?

i 1915, dar
publicat pentru prima data abia �n 1925. El este una dintre cele mai cunoscute
opere ale lui Kafka ?i relateaza povestea unui om arestat ?i urmarit �n justi?ie de
o autoritate �ndepartata ?i inaccesibila, fara ca natura crimei sale sa-i fie
dezvaluita vreodata lui sau vreunui cititor.

Ca ?i alte romane ale lui Kafka, Procesul nu a fost niciodata finalizat, de?i con?
ine un capitol care aduce povestea la final. Din aceasta cauza exista anumite
neconcordan?e �n cadrul romanului, precum o serie de diferen?e �n cronologia ac?
iunii narate

Filmul regizat de catre orson welles, aparut in 1962 este prima adaptare dupa
romanul kafkian �Procesul�. Acest film urmareste cu exactitate evenimentele din
roman

, insa, unele personaje au numele schimbat precum :Avocatul Huld = hastler

,unchiul Albert K= unchiul Max

Chiar �n ziua �n care �mpline?te 30 de ani, Josef K., un func?ionar oarecare, este
vizitat de doua persoane care-l anun?a ca �mpotriva lui s-a deschis un proces ?i
ca, din acel moment, este arestat, de?i lasat �n continuare �n libertate. Dorind sa
afle mai multe despre acest proces ?i totodata s-o men?ina pe proprietara
imobilului �n care locuie?te la distan?a, K. le adreseaza celor doi tot felul de
�ntrebari la care ace?tia, �n pofida aparentei lor bunavoin?e, se feresc sa
raspunda. Nici venirea ?efului lor nu are menirea de-a lumina mai mult situa?ia,
ci, cel mult, de-a deranja camera colocatarei lui K., domni?oara B�rstner, �n care
cei patru ajung sa-?i poarte conversa?ia. Tot cam pe atunci, K. remarca prezen?a ?i
a doi colegi de-ai sai, adu?i probabil �n calitate de martori. Dupa plecare
acestora, K. �ncearca sa-?i duca la bun sf�r?it activita?ile de peste zi, iar
seara, �ntorc�ndu-se acasa, se scuza fa?a de domni?oara B�rstner, dupa care o
saruta.

Convocat telefonic ?i informal la tribunal �n duminica imediat urmatoare, fara a se

preciza exact ora, K. se vede nevoit sa caute, printre blocurile de locuin?e, sala
de judecata. O gase?te �n cele din urma �n podul unei case, printre camerele comune
?i rufele �ntinse de locatari.
K. dore?te sa-?i sus?ina nevinova?ia, �n pofida faptului ca nici el nu ?tie de ce
anume este acuzat, �nsa este adeseori �ntrerupt fie de cel care prezida procesul,
fie de reac?ia energica a asisten?ei. K. nu izbute?te sa ob?ina mare lucru, a?a ca
se �ntoarce, nechemat, �ntr-o alta zi la acest tribunal improvizat ?i sf�r?e?te
prin a sta de vorba cu femeia care fusese abuzata de catre studentul in
instructie ?i care locuie?te �n cladire alaturi de so?ul ei (so?ul ei nefiind nici
t�nar ?i cu at�t mai pu?in magistrat, el doar fac�nd curat �n sala de judecata ?i
locuind acolo, cu excep?ia zilelor �n care avea loc vreun proces). De la aceasta
femeia, K. afla c�teva informa?ii disparate legate de tribunal ?i de proces. �ntors
acasa, observa ca la domni?oara B�rstner s-a mutat o alta vecina, ceea ce-l face pe
K. sa creada ca domni?oara a recurs la acest lucru pentru a scapa de avansurile
lui.

C�teva zile mai t�rziu, K. da �ntr-o camaru?a de la banca la care lucra peste un
individ care se pregatea sa-i bata cu nuiaua cu pe cei doi indivizi care venisera
sa-l anun?e pe K. ca este arestat. Nedumerit, K. �ntreaba despre ce-i vorba ?i
astfel afla ca bataia care urmeaza sa le fie celor doi aplicata s-ar datora
pl�ngerilor facute de el �mpotriva lor �n sala de judecata. K. �ncearca sa-l
convinga mai �nt�i pe individ, apoi sa-l mituiasca, sa-i lase-n pace. Acesta, �nsa,
tem�ndu-se ca mai t�rziu K. o sa se pl�nga ?i de el, �l refuza politicos ?i-ncepe
sa-i snopeasca.

Dupa alte c�teva zile, K. prime?te vizita unchiului sau, care, auzind de proces,
vine sa-i ceara socoteala. Enervat de calmul lui K., unchiul �l duce la o buna
cuno?tin?a de-a sa, avocatul Huld. Avocatul, prin intermediul slujnicei sale Leni,
�i lasa sa intre �n casa ?i-i prime?te, bolnav la pat, �n vizita. Unchiul se apuca
sa-i explice despre ce-i vorba, de?i, sincer, nu era nevoie, Huld ?tia deja, �n
vreme ce K. iese pe hol ?i se giugiule?te pu?in cu Leni, lucru pentru care este mai
apoi admonestat de ruda sa.

Dupa mai multe vizite la Huld, K. afla �ntr-o zi de la un client de-al sau, ca
exista un pictor, Titorelli pe numele lui, care ?tie despre procesul care-i fusese
intentat ?i care l-ar putea ajuta. K. se duce sa-l viziteze pe artist la el acasa ?
i-l gase?te �ntr-o magherni?a, anexa a unui alt tribunal care-?i avea sediul �n
podul unei case. Dupa oarece discu?ii, K. este nevoit sa cumpere de la artist,
pentru a-i c�?tiga astfel bunavoin?a, o serie de tablouri identice.

Ultimul eveniment notabil �nainte de sf�r?itul tragic al procesului este vizita lui
K. la catedrala. Crez�nd ca se duce acolo pentru a-i arata unui client italian
biserica, K. afla de fapt ca fusese adus acolo de preotul care lucra ?i el �n
slujba tribunalului din pod. Preotul �i spune o mica pilda (publicata ?i ca
povestire separata sub titlul de �n fa?a legii).