CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................................................1
CAPITOLUL I. PREZENTARE PNDR 2014-2020.........................................................................2
1.1 Prezentare generală PNDR.......................................................................................................................3
1.2 Prezentarea submăsurii 6.4 Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole....6
1.3 Indicatori .................................................................................................................................................8
CAPITOLUL II. DESCRIEREA SOCIETǍŢII ÎN CARE SE IMPLEMENTEAZĂ
INVESTIȚIA.......................................................................................................................................9
2.1 Date generale, tehnologia de lucru..........................................................................................................9
2.2 Amplasamentul și clima.........................................................................................................................13
2.3 Analiza pieței.........................................................................................................................................18
2.4 Date tehnice ale investiției.....................................................................................................................20
CAPITOLUL III. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ
INVESTIȚIA.....................................................................................................................................26
3.1 Bugetul invetiției....................................................................................................................................27
3.2 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și cheltuielilor...............................................................29
3.3 Estimarea rezultatului financiar.............................................................................................................38
3.4 Calculul indicatorilor financiari..............................................................................................................40
CONCLUZII......................................................................................................................................41
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................42
ANEXE...............................................................................................................................................43
 INTRODUCERE

2
 Prezentul proiect de investiții constă în înființarea unei pensiuni agroturistice de 3 margarete
în satul Lepșa, județul Vrancea și oferirea de servicii de cea mai bună calitate în domeniul
agroturismului, astfel încât să ajungă lider pe piață în zona analizată.
România are o remarcabilă moștenire naturală, cu peisaje unice în lume și cu sate păstrând în
continuare obiceiurile și tradițiile nemodificate. Potențialul țării pentru practicarea turismului rural
este ridicat, cu șanse egale de a transforma sate mai puțin vizibile la nivel internațional în destinații
emblematice reale. Pe măsură ce poluarea urbană și stresul organizațional cresc, vacanțele din
mediul rural pot fi o modalitate plauzibilă de a revigora spiritul. Cu toate acestea, lipsa vizibilității
destinațiilor din România necesită identificarea unor noi metode de promovare.
În România, agroturismul reprezintă una dintre principalele forme de turism ce deține cel
mai ridicat potențial, iar dezvoltarea acestuia semnifică un mijloc de dezvoltare sustenabilă, atât în
plan economic, dar și social și cultural pentru mediul rural.
De cele mai multe ori, principalele probleme sunt legate de calitatea și standardele serviciilor
turistice prestate, implicarea gazdelor în activități agroturistice, lipsa colaborării între autoritățile
locale și administratorii de pensiuni, dar bineînțeles infrastructura și sursele de finanțare, la fel ca în
multe alte zone din țară, rămân cele mai acute dintre probleme.
Agroturismul poate sa cuptinda o multitudine de activităţi economice care să sustina
valorificarea optimă a potenţialului în discuţie. Având în vedere necesitatea de a sublinia fundalul
existent, am pornit de la această etapă, pentru a putea propune modalități de a valorifica cât mai mult
punctele forte prezente în satele românești, precum satul Lepșa.
Prezenta lucrarea este structurată astfel: introducere, trei capitole, concluzii și bibliografie.
În primul capitol sunt prezentate aspecte generale privind PNDR 2014-2020, submăsura
accesată de către S.C. WIGG TRAVEL S.R.L pentru dezvoltarea afacerii propuse și indicatori
economici analizați în proiect.
Capitolul al II-lea prezintă S.C WIGG TRAVEL S.R.L cu date generale, amplasament, piața
de desfacere și datele tehnice.
Ultimul capitol prezintă calculele principalilor indicatori ce caracterizează investiția.
La finalul lucrării sunt prezentate o serie de concluzii și lucrări de specialitate, site-uri web,
cât și diverse cărți în domeniu.

3
 CAPITOLUL I. PREZENTARE PNDR 2014-2020

1.1 Prezentare generală PNDR

Dezvoltarea rurală în cadrul Uniunii Europene a reprezentat o evoluție continuă a zonei

rurale prin care a răspuns nevoilor și noilor provocări apărute în cadrul comunității europene. Pentru
a avea o dezvoltare rurală permanentă la parametrii optimi, Uniunea Europeană a creat și pus în
aplicare politica agricolă comună (PAC). PAC a înregistrat mai multe schimbări în timp; dezvoltarea
rurală este al doilea pilon în cadrul PAC. În plus, a fost analizat gradul de absorbție a PNDR 2014-
2020 și gradul de realizare a indicatorilor de dezvoltare rurală stabiliți prin programele realizate în
România.
PNDR se axează în principal pe trei domenii prioritare:
 promovarea competitivității și restructurării în sectorul agricol mare din România;
 protecția mediului și schimbările climatice;
 stimularea dezvoltării economice, crearea de locuri de muncă și o mai bună calitate a
vieții în satele românești, unde situația este adesea cu mult sub nivelul UE și al nivelului
național mediu.
În România, formarea profesională pe tot parcursul vieții se află într-un stadiu incipient de
manifestare, fapt demonstrat de nivelul scăzut de participare la procesul de formare. Nivelul de
participare la procesul de educație sau formare a populației în vârstă de 25-64 ani a fost de 1,4% și
chiar mai mic pentru populația rurală, și anume 0,5%.
Nivelul scăzut al obiectivului îndeplinit, de 30%, a fost cauzat de coordonarea insuficientă cu
celelalte măsuri din cadrul procesului de implementare și de procedurile de atribuire a contractului
extrem de complexe care au condus la întârzieri semnificative în procesul de implementare.
În mediul rural, rata abandonului școlar pentru sectorul educațional analizat a ajuns la 5,3%,
cu 1,2% mai mare decât rata în mediul urban.
În ultimul deceniu, numărul liceelor agricole, agro-montane și veterinare a înregistrat o
tendinț]ă descendentă (cu 40% până în 2011, când doar 67 de astfel de școli au rămas la nivel
național și doar 44 în mediul rural), cea mai drastică scădere fiind înregistrate la nivelul liceelor
agricole (cu 52%).

4
 Scăderea liceelor agricole a avut loc în același timp cu scăderea numărului de absolvenți (cu
mai mult de 44% între 2001 și 2011), în anul 2011 înregistrându-se o rată de 0,76% din numărul
absolvenților de liceu la nivel național.
În ceea ce privește situația din zonele rurale, în anul 2011, numai 1,20% dintre absolvenți au
absolvit liceul cu profil agricol.
Atractivitatea scăzută a sectorului agricol, precum și scăderea numărului de absolvenți ai
școlilor cu profil agricol reprezintă factori care au contribuit la scăderea nivelului de pregătire a
managerilor exploatațiilor agricole.
În cadrul primei priorități, "Competitivitatea sectorului agricol și silvicultura durabilă, PNDR
va contribui la modernizarea a aproape 3 400 de ferme și cooperative, va sprijini dezvoltarea a peste
30 000 de ferme mici și va ajuta mai mult de 9 400 de tineri agricultori să înceapă sus.
În cadrul priorității "Restaurarea, conservarea și consolidarea ecosistemelor legate de
agricultură și silvicultură", peste 1,3 milioane ha (peste 10%) de teren agricol și peste 800 000 ha
(12%) păduri vor beneficia de plăți pentru susținerea biodiversității și vor promova practici
ecologice de gestionare a terenurilor. Alte 4,7 milioane de hectare vor primi sprijin pentru a preveni
abandonarea terenurilor și eroziunea solului.
Competențele în sectorul agricol vor fi consolidate cu circa 184 000 de locuri de formare, în
cadrul celor două priorități de mai sus. În cadrul priorității "Incluziune socială și dezvoltare locală în
zonele rurale", vor fi create aproape 27 000 de locuri de muncă în zonele rurale, iar înființarea și
dezvoltarea a 3 000 de întreprinderi neagricole vor fi sprijinite. Aproape 27% din populația rurală ar
trebui să beneficieze de investiții pentru îmbunătățirea infrastructurii rurale.
Pentru a răspunde acestor provocări, PNDR al României va finanța acțiunile în cadrul tuturor
celor șase priorități ale dezvoltării rurale - cu un accent deosebit pe competitivitatea sectorului
agricol și a pădurii durabile; Restaurarea, conservarea și ameliorarea ecosistemelor legate de
agricultură și silvicultură; precum și incluziunea socială și dezvoltarea locală în zonele rurale.
 Transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, silvicultură și zonele rurale:
Peste 184 000 de persoane vor beneficia de formare profesională în cadrul PNDR: 30 000 de
fermieri și proprietari de unități de procesare mici vor fi instruiți în legătură cu dezvoltarea afacerilor
agricole / alimentare (în special fermierii mici și tineri) și vor fi instruiți peste 150 000 de fermieri
cu privire la modul de a oferi mai bine beneficii legate de mediu și climă.

 Competitivitatea sectorului agrar și a pădurii durabile:

5
 PNDR va sprijini investițiile în modernizarea a aproape 3 400 de ferme și cooperative,
dezvoltarea a peste 30 000 de ferme mici și înființarea a peste 9 400 de fermieri tineri. Se pune un
accent deosebit pe promovarea asocierii între micii fermieri pentru a îmbunătăți competitivitatea
multor ferme mici.
 Organizarea lanțului alimentar, inclusiv prelucrarea și comercializarea produselor
agricole, bunăstarea animalelor și gestionarea riscurilor în agricultură:
Programul de dezvoltare rurală urmărește să modernizeze și să sprijine investițiile a aproape
300 de unități de procesare a alimentelor, să înființeze 62 de noi grupuri de producători, cu
participarea a 620 exploatații și să sprijine proiectele de cooperare.
 Restaurarea, conservarea și ameliorarea ecosistemelor legate de agricultură și
silvicultură:
Gestionarea durabilă a terenurilor, pentru a-și proteja mediul rural și ecosistemele unice, este
de o importanță deosebită pentru România și, prin urmare, aproape o treime din finanțarea PNDR va
fi dedicată acestei priorități.
 Eficiența resurselor și climatul:
RDP pune un accent deosebit pe eficiența resurselor și, în special, pe provocarea
schimbărilor climatice pentru agricultură. PNDR va sprijini 435 proiecte de modernizare a
infrastructurii de irigare existente, care vizează aproape 400 000 de hectare de teren agricol, pe care
utilizarea apei va fi mai eficientă și adaptată la creșterea deficitului de apă.
 Incluziunea socială și dezvoltarea locală în zonele rurale:
PNDR vizează promovarea diversificării economiei rurale și crearea de noi oportunități de
locuri de muncă pentru a ajuta excedentul de forță de muncă din sectorul agricol și creșterea
veniturilor din mediul rural.
Cele mai importante patru măsuri din cadrul PNDR2014-2020 din punct de vedere bugetar
(finanțarea publică totală) sunt1:
 2,4 miliarde EUR alocate Măsurii 4 (Investiții în active fizice);
 1,4 miliarde EUR alocate Măsurii 13 (Plăți în zonele care se confruntă cu constrângeri
naturale sau de altă natură);
 1,3 miliarde alocate măsurii 7 (Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale);
 1,1 miliarde EUR alocate măsurii 6 (Dezvoltare exploatațiilor și a întreprinderilor).

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR-2014-2020-versiunea-aprobata-30-iunie-2017.pdf ,
data accesării: 23.03.2018;

6
1.2 Prezentarea submăsurii 6.4 Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea
de activităţi neagricole

Submăsura 6.4 Sprijin pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole

oferă sprijin pentru investiții microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din zona rurală, legate de
înființarea sau dezvoltarea de activități non-agricole în zonele rurale.
Scopul sprijinului acordat în cadrul acestei măsuri este ”de a promova mediul de afaceri din
mediul rural, contribuind la creșterea numărului de activități neagricole desfășurate în zonele rurale,
precum și la dezvoltarea activităților neagricole existente, conducând la crearea de locuri de muncă,
creșterea veniturilor populației din mediul rural și atenuarea disparităților dintre zonele rurale și cele
urbane, acordând prioritate sectoarelor identificate în PAC ca având un potențial de dezvoltare
ridicat, în conformitate cu Strategia Națională pentru Competitivitate”2.
Tipuri de operațiuni eligibile:
1. Investiții pentru producerea și vânzarea de produse neagricole, cum ar fi:
 Fabricarea produselor textile, a articolelor din piele, a articolelor din hârtie și de bord;
 Producția de produse chimice, farmaceutice;
 Activități de prelucrare a produselor din lemn;
 Industria metalurgică, producția de construcții metalice, mașini și echipamente;
 Producția de produse electrice, electronice, mașini, echipamente și produse de bord.
2. Investiții în activități meșteșugărești, cum ar fi:
 Activități de artizanat și alte activități tradiționale neagricole;
 Investiții legate de furnizarea de servicii, cum ar fi: servicii sociale, sanitar-veterinare;
 Servicii de reparații mecanice, de uz casnic;
 servicii consultative, contabile, juridice, de audit;
 Activități în domeniul tehnologiei informației și al serviciilor de informare;
 Servicii tehnice, administrative etc.
3. Investiții pentru infrastructura în unitățile de turism de tip agroturistic, proiecte pentru
activități recreative;
4. Investiții pentru producerea de combustibil din biomasă pentru comercializare.
Tipuri de operațiuni neeligibile:

Idem., data accesării: 23.03.2018;

7
  Furnizarea de servicii agricole;
 Prelucrarea și vânzarea produselor;
Producția de energie electrică din biomasă ca activitate economică.
Tipuri de sprijin:
 Rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite.
 Plata avansurilor, supusă înființării unei garanții bancare corespunzătoare 100% din suma
avansului, în conformitate cu art. 45 (4) și art. 63 din R (UE) nr. 1305/2013;
 Instrument financiar.
Beneficiari eligibili:
 Microîntreprinderile și întreprinderile mici neangajate existente și nou înființate, în
mediul rural;
 Agricultorii sau membrii gospodăriei agricole care își diversifică activitatea agricolă de
bază prin dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul unei întreprinderi deja
existente, care se încadrează în microîntreprinderi și întreprinderi mici.
Costuri eligibile:
Costuri eligibile specifice*:
 Construcția, extinderea și / sau modernizarea și dotarea clădirilor;
 Costuri de achiziție și de înființare, inclusiv în leasing, de mașini, instalații și
echipamente noi;
 Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software de calculator și
achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci comerciale;
Costuri specifice neeligibile:
 Cheltuieli specifice de înființare și funcționare ale întreprinderilor
Condiții de eligibilitate (Anexa nr. 1):
 Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;
 Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin;
 Solicitantul trebuie să desfășoare activitatea legată de investiția finanțată în mediul rural;
 Solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanțarea investiției.
Sprijin public3:

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR-2014-2020-versiunea-aprobata-30-iunie-2017.pdf ,
data accesării: 25.03.2018;

8
 Sprijinul public nerambursabil va respecta prevederile R 1407/2013 privind sprijinul de
minimis și nu va depăși 200.000 EUR / beneficiar pentru 3 ani fiscali. Intensitatea ratei de
nerambursare a sprijinului public este de 70%.
Rata de sprijin public nerambursabilă poate fi majorată până la 90%, în următoarele cazuri:
 Pentru solicitanții care desfășoară activități de producție, servicii medicale, veterinare și
agroturistice;
 Pentru fermierii care își diversifică activitățile agricole de bază prin dezvoltarea de
activități non-agricole.

1.3 Indicatori

În cadrul lucrării sunt analizați o serie de indicatori dintre care menționăm :

 Valoarea investiției (VI) reprezinta valoarea totalǎ a proiectului fǎrǎ TVA;
 Durata de recuperare a investiției (Dr): valoarea maxima 12 ani ;
Formula de calcul:

(1)

Fluxurile de numerar - încasari/plǎți aferente activitǎții agricole, productive, prestǎri servicii

= cash flow
 Rata de actualizare – este de 8%;
 Valoarea actualizatǎ netǎ(VAN) – trebuie sǎ fie pozitivǎ;
Formula de calcul:

FNi = flux de lichiditǎți net din anul i;

FNi explt = flux de lichiditǎți din exploatare din anul i
VI = valoarea investiției.
 Disponibilul de numerar la sfârșitul perioadei :pozitiv în anii evaluați (Total An1,… ,
Total An 5).

9
 CAPITOLUL II. DESCRIEREA SOCIETǍŢII ÎN CARE SE
IMPLEMENTEAZĂ INVESTIȚIA

2.1 Date generale, tehnologia de lucru

S.C WIGG TRAVEL S.R.L are ca obiect principal de activitate “înființarea unei pensiuni
agroturistice de 3 margarete și oferirea de servicii de cea mai bună calitate în domeniul
agroturismului, astfel încât să ajungă lider pe piață în zona analizată”.
Beneficiari direcţi ai acestui proiect sunt compuși atât turiştii români, cât şi cei din
străinătate, cuprinzând toate categoriile de vârstă, veniţi cu familia sau în cercuri de prieteni, cu
venituri peste medie, care doresc să se bucure de farmecul natural al acestei zone.
Beneficiari indirecţi ai acestui proiect sunt locuitorii din satul Lepșa, comuna Tulnici, care
vor avea de câstigat prin dezvoltarea economică a zonei.
Tot beneficiari indirecţi ai acestui proiect sunt agenţiile de turism cu care vom colabora, cu
firma de construcţii cât şi furnizorii de materiale necesare amenajării şi dotării pensiunii turistice.
Înființarea proiectului este realizată în partea nord-vestică a județului Vrancea, satul Lepșa,
iar Pensiunea agroturistică Casa Tisaru va furniza pe lângă serviciul de bază: cazare şi masă, o serie
de alte servicii, care au menirea să atragă consumatorul, răspunzând nevoilor sale specific:
 Drumeții montane;
 Sală de fitness;
 Piscină în aer liber acoperită.
Date de contact :
Denumire: S.C WIGG TRAVEL S.R.L
Adresa: Sat Lepșa, Comuna Tulnici, Județul Vrancea
Telefon: 0745/553753, 0237/300544
Fax: 0237/300544
E-mail: wiggtravelsrl@yahoo.com
Persoană de contact: Petrinel Săvescu
Principalul obiectiv de activitate: cod CAEN: 5520
Nr. de înregistrare Registrul Comerțului Județul Vrancea: J99/1633/2017

10
 CUI: 4409963

Mijloace fixe existente în patrimonul firmei la momentul depunerii dosarului se regăsesc în

tabelul nr. 2.1:

Tabelul nr. 2.1 Mijloace fixe

Denumire mijloc fix Bucǎți

1.Clǎdiri Total -
2.Utilaje Total 1
2.1 Tractor 2005 1
3. Teren Proprietate personală

Sursa: prelucrare proprie

Obiectivul general al proiectului este obținerea de profit şi recuperarea investiției în cel mult
7 ani.

Obiectivele operaționale ale proiectului sunt:

 susţinerea turismului rural în zonă;
 creşterea veniturilor alternative şi a oportunităţilor de angajare pentru tinerii din mediul
rural;
 susţinerea proiectelor iniţiate de tineri.

Aceste obiective concură la realizarea obiectivelor specific:

 formarea de noi locuri de muncă prin atragerea resurselor de forţă de muncă necesare
derulării proiectului;
 impulsionarea turismului rural prin crearea condiţiilor de staţionare (cazare, masă, alte
servicii) în Țara Vrancei, satul Lepșa.

11
 Punctajul proiectului se calculează în baza următoarelor principii şi criterii de selecţie:

Tabelul nr. 2.1 Punctajul proiectului

12
 Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

Pe toată durata contractului, în cadrul pensiunilor agroturistice vor avea loc activitati legate
de agricultura : creșterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi
sau o activitate meșteșugărească unde se vor obtine articole de artizanat.
Prezentul proiect se defineşte ca un proces nerepetitiv:
 Start
 Intrare clientul
 Primire client
 Analizarea tipului de ofertă pentru cazare
 Rezervare
 Plată
 Final

13
 In cadrul proiectului se desfasoara o activitate unica, compusa dintr-o succesiune de
activitati cu caracter inovational de natura diferita, cu puncte de plecare si puncte de finalizare
concreter, cu scopul de a obtine succes in satisfacerea obiectivelor clar definite.
Proiectul de investiții creaza un concept de noutate, o schimbare faţă de situaţia existentă.

2.2 Amplasamentul și clima

Regiunea Sud-Est este situată în partea de Sud-Est a României, învecinându-se la Nord cu

Regiunea Nord-Est, în Vest cu Regiunea Centru, la Sud-Vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi
Bucureşti-Ilfov, la Sud cu Bulgaria, la Est cu Repubica Moldova, Ucraina şi țărmul Mării Neagre.
Regiunea de Dezvoltare SudEst este a doua regiune ca mărime a României, acoperind 35.762 km2 ,
ceea ce reprezintă 15% din suprafața totală a țării. Din punct de vedere administrativ, Regiunea Sud-
Est cuprinde 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea.

Figura nr. 2.1 REGIUNEA SUD-EST

Sursa: https://ro.wikipedia.org, ;

Pe harta României – judeţul Vrancea se regaseste in zona de S-E, reprezentand o veritabilã

verigã de legãturã între –Moldova, Ţara Româneascã şi Transilvania.

14
 Figura nr. 2.2 JUDEȚUL VRANCEA

Sursa: https://ro.wikipedia.org, data accesării: 20.03.2018;

Figura nr. 2.3 TERENUL ÎN CADRUL LOCALITĂȚII

Sursa: https://ro.wikipedia.org, data accesării: 20.03.2018;

15
 Figura nr. 2.4 PLAN DE AMENAJARE A PENSIUNII

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

Zona Vrancea este una cu cele mai atractive și variate resurse turistice din Romania, atât
naturale, cât și antropice.
Pe teritoriul Vrancei sunt expuse în pași toate elementele naționale la scară redusă, forme de
relief sculptate frumos, de la cea mai înaltă la cea mai mică, cu un climat specific fiecărei etape și cu
10 ° C în medie, factori terapeutici naturali forma izvoarelor minerale clorurate, sulfuroase și iodate,
dar și o zonă forestieră mare cu specii protejate de floră și faună, o zonă ideală pentru turismul
forestier. Pe lângă fauna protejată, există și vânătoare bogată în sălbăticie, cu zone speciale
amenajate ca fundații de vânătoare unde se poate practica turismul de vânătoare, precum și pescuitul
de-a lungul râurilor.
Vrancea reprezintă o adevărată vatră populară, etnografică și culturală. Regiunea "Țara
Vrancei" și nu numai, cu satele sale împrăștiate peste apele și depresiunile dealurilor sau pantele
glacisului subcarpatic sunt toate dezvaluite turistilor prin monumentele sale istorice, activitățile
tradiționale, costumele, case rustice completate cu vin si fructe - o țară rurală și niște livezi
frumoase.

16
 Lepsa este una dintre statiunile cu cel mai ozonat aer din Europa. Stațiunea este situată în
partea de nord-vest a depresiunii Vrancea, pe râul Putna, la o altitudine de 500 m. Clima este
specifică cu veri răcoroase și curenți moderați. Temperatura medie anuală: 7,5 ° C.
Satul Lepșa este situat în Parcul Natural Putna-Vrancea, care găzduiește o populație bogată
de carnivore.
Dezvoltarea pensiunilor agroturistice și a cabanelor transformă satul Lepșa într-un un loc de
agrement, după cum se spune, un turism "verde". În timpul petrecut în Lepsa se pot practica
echitație (călărie), drumeții, ciclism, pescuit sau puteți să vă bucurați de natura în splendoarea sa
adevărată.
Tradițiile și valorile culturale ale satului Lepșa au fost studiate fără sfârșit de către foarte
mulți oameni de știință din diferite domenii: istorici, geografi, filologi și majoritatea au ajuns la
concluzia că toate aceste valori trebuie păstrate și promovate: "Arta populară și folclorul țărănească
au trăit împreună de atâta vreme și au aceeași origine ".
Zonele turistice se suprapun peste relieful principal al subunităților și se concentrează atât
asupra reperelor naturale sau antropice, cât și asupra localităților turistice:
 Zona montană este unică datorită potențialului său natural atrăgător, naturii sălbatice,
accesibilității reduse, lipsei facilităților pentru vizitatori. Se poate practica turismul de
picior, turul de drumeții și campingul este posibil în interiorul stâlpilor și adăposturilor
sau în corturile personale, iar la depresiunea Lepșa-Gresu există o bază de cazare
excelentă, iar debarcarea în munți este ușoară. Turul de drumeții trebuie făcut după cele
15 trasee turistice marcate.
 Zona turistică "Țara Vrancei" constă din depresiunea Vrancea și dealurile carpaților, o
zonă cu un potențial cultural remarcabil, păstrată și promovată în străinătate, o zonă cu
potențial de dezvoltare a agroturismului în natură nedezvoltată. Evaluarea atractivității
turistice în acest domeniu reflectă un potențial înalt și mediu cu restrictivitate legată de
infrastructura turistică și tehnică. Cazare este posibilă numai la unitățile țărănești sau
puteți alege turismul de tranzit.
 Zona piemontului este unică datorită potențialului său cultural ridicat și potențialului de a
practica turismul viticol, în special în timpul celor mai hrăniți. Turiștii pot gusta vinuri
diferite sau pot participa la recoltarea strugurilor, cu cazare în unitățile țărănești sau în
pivnițele tip pivniță (Jaristea, Cotești).
 Zona de câmp este definită de potențialul natural scăzut, cu foarte puține obiective
culturale și istorice în zona rurală, accesibilitate ridicată și multe localități din apropierea
17
 orașului dispun de echipament tehnic urban adecvat. Baza de cazare este asigurată de
hoteluri și moteluri situate lângă drumurile naționale ceea ce înseamnă că se facilitează
turismul de tranzit. Facilitățile de agrement sunt abia prezente în zonele din jurul plajelor
de către râurile Putna (Vînători) și Milcov (Golești), ceea ce determină fluxurile de turiști
de week-end pentru recreere, mai ales în timpul verii.
Turismul rural în județul Vrancea, dar și în ansamblul său, include o paletă largă de
modalităţi de activităţi, evenimente, festivităţi, sporturi şi distracţii, toate desfăşurându-se într-un
mediu tipic rural. Este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de
populaţia locală rurală şi care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi uman.
Localitățile cu potențial natural și antropic care pot fi incluse în circuitul turistic, în cazul în
care gradul de dotare turistică și urbană poate fi îmbunătățit pentru practicarea diferitelor forme de
turism, ar putea fi organizate în satele turistice.
Din analiza datelor preluate de la Primăria comunei Tulnici, în anul 2017, reiese că din cele
18 structuri cu funcţii de cazare omologate, o pondere de 35% este reprezentată de cabane, 28% de
vile turistice, 27% de pensiuni agroturistice, restul având ponderi mai mici.

Tabelul nr. 2.2 Structuri de primire turistică

Ani
Tipuri de Județe Localități
structuri Anul Anul Anul Anul Anul

de 2013 2014 2015 2016 2017

primire UM:

turistică Număr
Număr Număr Număr Număr Număr Număr
178117
Total Vrancea TULNIC 2 18 18 14 19 18
I
Sursa: www.insse.ro, data accesării: 21.03.2018;
Gradul de ocupare este influențat de perioada sezonieră și fiind determinat ca raport între
numărul de camera ocupate și numărul de camere disponibile, pentru anul 2017, a fost de 33,54%,
acesta fiind cu puțin mai scăzut decât în anul 2016.

2.3 Analiza pieței

18
  Metoda de aprovizionare-Furnizorii de materii prime
Materii consumabile utilizate :
 detergenți și dezinfectanți pentru spălarea/igienizarea/curatarea camerelor și locurilor de
joacă;
 consumabile pentru activitatea administrativă.

Societatea se aprovizionează cu materii prime de pe piața internă.

Astfel, principalii furnizori ai S.C WIGG TRAVEL S.R.L sunt:

Tabelul nr. 2.3 FURNIZORI

Furnizori Adresa
IKEA Municipiul Focșani
Carrefour Municipiul Focșani
Kaufland Municipiul Focșani
Selgros Municipiul Focșani
Metro Municipiul Focșani
Dedeman Municipiul Focșani
Praktiker Municipiul Focșani
Energie electrică - S.C Electrica Furnizare S.A Str. Pictorul Luchian nr. 35, Comuna Tulnici
Gaze - S.C ADERRO G.P ENERGY S.R.L Str. Dealul Cetății nr 100, Comuna Tulnici

Sursa: Preluare date S.C WIGG TRAVEL S.R.L;

Pentru a putea oferi cele mai bune prețuri clienților săi, S.C WIGG TRAVEL S.R.L încearcă
să negocieze cele mai bune contracte cu furnizorii.

 Politica de preț
Politica de preț a S.C WIGG TRAVEL S.R.L are la bază prețuri medii comparativ cu cele
practicate de către concurență.

 Analiza concurenței
Principalul competitor al pensiunii Casa Tisaru este pensiunea agroturistică DARIA,
clasificată tot cu 3 margarete. Aceasta oferă aceleaşi servicii: restaurant cu produse bio, sala de
fitness, teren de tenis de câmp. Pensiunea are în plus biliard şi tenis de masă, iar noi vom compensa
prin piscina acoperită.

19
 Pensiunea Casa Tisaru se va deosebi de pensiunile existente în zonă prin următoarele
elemente:
 este o pensiune agroturistică în care mancarea (carnea, legumele, fructele) va proveni din
gospodăria proprie (livadă de fructe şi grădini de legume),
 pensiunea va pune la dispoziţia turişilor echipamente de agrement (biciclete, sanie, barcă,
ATV), respectiv un ghid pentru vizitarea atracţiilor turistice ale zonei,

 Politica de promovare
Pensiunea poate fi promovată prin realizarea unui site care să sublinieze serviciile noastre,
acesta va fi redactat în patru limbi: română, engleză, germană, franceza și va cuprinde descrierea
detaliată a pensiunii, având şi numeroase poze care relevă decoraţiunile interioare şi exterioare ale
pensiunii, obiectivele turistice, activităţile de agrement şi facilităţile oferite, limbi străine vorbite,
capacităţi de cazare şi preţuri.
Deasemenea se realizează şi pliante, broşuri, panouri publicitare, în scopul promovării
pensiunii turistice, cât şi a satului Lepșa.
Pensiunea va putea fi promovată şi prin intermediul viitorilor clienţi care vor pleca mulţumiţi
de calitatea serviciilor oferite. Aceştia vor povesti rudelor, colegilor despre sejurul minunat pe care l-
au avut în pensiuneşi îi vor determina pe aceştia să o viziteze.

 Strategia de piață:
România are o remarcabilă moștenire naturală, cu peisaje unice în lume și cu sate păstrând în
continuare obiceiurile și tradițiile nemodificate. Potențialul țării pentru practicarea turismului rural
este ridicat, cu șanse egale de a transforma sate mai puțin vizibile la nivel internațional în destinații
emblematice reale. Pe măsură ce poluarea urbană și stresul organizațional cresc, vacanțele din
mediul rural pot fi o modalitate plauzibilă de a revigora spiritul. Cu toate acestea, lipsa vizibilității
destinațiilor din România necesită identificarea unor noi metode de promovare.
Turismul rural este considerat una dintre formele de turism cu cea mai mare ofertă de
resurse. Fiecare element individual al unei culturi poate reprezenta o resursă importantă, incluzând
aspecte precum arta, folclorul, formele de agricultură, uneltele lucrate manual, evenimentele
culturale și religioase, legendele, dansurile și obiceiurile. În același timp, faptul că fiecare zonă este
marcată de un dialect sau de un discurs, muzică specifică, artizanat sau mâncare locală, oferă o
valoare neprețuită fiecărei locații, nici o zonă în comparație cu alta.

20
 În centrul satului românesc, unicitatea tradițiilor și obiceiurilor este foarte importantă,
deoarece în fiecare zonă geografică există sate ale căror locuitori poartă cu mândrie hainele populare
la principalele festivaluri sau la biserică (de ex. Satele Lepșa, Paltin sau Nereju din județul Vrancea),
participarea la evenimentele care sărbătoresc obiceiurile și tradițiile specifice. În același timp,
articolele de artizanat și obiecte de artizanat sunt încă prezente, pe care turiștii le apreciază. Nici
istoria și continuitatea spațiului rural românesc nu trebuie ignorate, care dau credibilitate activităților
turistice.
Tabelul nr. 2.4 GRAD DE OCUPARE
AN GRAD DE
OCUPARE
I 15%
II 30%
III 45%
IV 60%
V 75%

Sursa: Preluare date S.C WIGG TRAVEL S.R.L;

Tabelul nr. 2.5 SEZONALITATEA

SEZONABILITATEA
SEZON CALD 70%
SEZON RECE 30%

Sursa: Preluare date S.C WIGG TRAVEL S.R.L;

2.4 Date tehnice ale investiției

Investitoriul proiectului este proprietarul unui teren în satul Lepșa. Acesta are o suprafată de
2 ha şi se află la o distanţă de 300 m de punctul turistic Rezervația naturală Lepșa-Zboina.
Construcţia propusă prin proiect va fi structurată pe demisol, parter și etaj, suprafaţa
construită la sol va fi de 420 mp, iar suprafaţa desfaşurată va fi de 600 mp.
Clădirea propriu-zisă va fi constituită din 3 nivele:
1. demisol (100 mp):

21
  spaţiu depozitare = 15 mp
 spațiu depozitare fructe şi legume = 25 mp
 hol acces marfă = 10,0 mp
 depozit băuturi = 20 mp
 casa scării = 4,0 mp
 camera frigorifică = 25 mp

Figura nr. 2.5 PLAN DEMISOL

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

2. Parter (în suprafaţa de 270,0 mp)
 terasă acces = 23,00 mp
 hol = 28,00 mp
 recepţie = 11,0 mp
 artizanat = 11,0 mp
 grup sanitar femei = 9,0 mp
 grup sanitar bărbaţi = 11,0 mp
 sală de mese = 80 mp

22
  sală de fitness = 20 mp
 terasă = 37,0 mp
 acces de serviciu = 5,0 mp
 bucătărie = 21,00 mp
 oficiu = 7,00 mp
 vestiar = 5,0 mp
 grup sanitar = 3,00 mp

Figura nr. 2.6 PLAN PARTER

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

3. Etaj (în suprafaţă de 270 mp)
 casa scării = 16,0 mp
 living de nivel = 17,00 mp
 6 camere duble (cu baie inclusă) = 6 x 25,00 mp
 2 camere single (cu baie inclusă) = 2 x 21,0 mp
 1 debara = 16 mp
 1 oficiu = 6,0 mp
 1 terasă = 23,0 mp

23
 Figura nr. 2.7 PLAN ETAJ

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

Separat de construcţia clădirii se va amenaja o terasă în aer liber, o piscină, parcare auto
pentru 12 autoturisme, un teren de sport şi un teren de joacă pentru copii.
Proiectul de execuție cuprinde: arhitectura, structura de rezistenţă, instalaţii sanitare,
instalaţii termice, instalaţie electrică, fiecare fiind întocmite de specialiști în domeniul respectiv.
 Descrierea achizițiilor realizate prin proiect:
Instalații:
 Enel;
 ApaServ;

24
  Climatizare: centrală termică;

Dotări cameră și spații comune:

Figura 2.8 DOTĂRI CAMERE ȘI SPAȚII COMUNE

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

 Birou;
 Scaune;
 Cuier baie;
 Oglindă baie;
 Cuier;
 Paturi;
 Televizoare;

25
 Tabelul nr. 2.6 Dotări camere și spații commune

Preț f Valoare Valoare

Nr. Specificare Cantitate UM TVA/ TVA/U totală f totală Total (e)
crt. UM (e) M TVA TVA
(e) (e)
1. Birouri 8 buc 28.95 5.5 231.6 44.0 257.6
2. Scaune 16 buc 5.20 0.98 83.2 15.8 99.0
3. Cuier baie 8 buc 10.15 1.92 81.2 15.42 96.6
4. Oglindă baie 8 buc 15.00 2.85 120.0 22.8 142.8
5. Cuier dormitor 8 buc 20.00 3.8 160.0 30.4 190.4
6. Paturi duble 6 buc 35.85 6.81 215.1 40.86 255.96
7. Paturi single 2 buc 30.60 5.81 61.20 11.62 72.82
8. Televizoare 8 buc 60.00 11.4 480.00 91.2 571.2
TOTAL 1432.3 272.13

Sursa: PRELUCRARE PROPRIE, PROIECT PENSIUNE;

Amenajări exterioare:
 amenajarea unei terase în aer liber;
 plasarea unui grătar;
 amenajarea unei parcări auto pentru 10 autoturisme;
 amenajarea unei piscine;
 amenajarea unui teren de joacă pentru copii dotat cu leagăne, topogan, etc;
 amenajarea unei grădini cu flori, pentru o ambianţă mai placută.

Descrierea fluxului de producție:

Primirea ofertelor privind rezevarea camerelor -> Determinarea disponibilităților ->

Acceptarea sau respingerea cererilor de programare -> Detalierea informațiilor privind perioada de
cazare -> Confirmarea -> Înregistrarea.
Tabelul nr. 2.7 DURATA INVESTIȚIEI

26
Nr.cr. Achiziții I F M A M I I A S O N D
1. Construcția
Realizarea
2.
piscinei
3. Instalații

4. Tâmplărie
Finisat
5.
interior
Finisat
6.
exterior
Amenajare
a curții cu
7.
gazon,
pomi, alei
Curățenie
8.
generală

Sursa: Prelucrare proprie;

27
 CAPITOLUL III. CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZĂ INVESTIȚIA

3.1 Bugetul invetiției

 Resursele necesare pentru investiţie:

Cursul valutar BANCA CENTRAL EUROPEANĂ (exprimat în RON) stabilit în data de 05

aprilie 2018:
0
5
.
A
p
r
il
DATA
i
e
.
2
0
1
8
VALOAREA 4.6615

În mijlocul temei alese stă înființarea unei pensiuni agroturistice în Satul Lepșa, Comuna
Tulnici, Județul Vrancea, cu ajutorul fondurilor structurale ale Uniunii Europene.
Valoarea materialelor achiziţionate (în euro):
Tabelul nr. 3.1 Valoarea materialelor achiziţionate (în euro):

28
 Nr. Specificare Chelt Chelt Total Chelt Chelt Total
crt. eligibile neeligibile (Euro) eligibile neeligibile (Lei)
(e) (e) (Lei) (lei)

1. Clădire 21,452.34 4,075.94 25,528.28 100,000,00 114000,00 714000,00

2. Dotări bucătărie 2,346.02 445,74 2791,76 10936,00 2077,84 13013,84
3. Dotări camera și 1,704.43 323.84 2028.27 7945.20 1509.58 9454.78
spații comune
4. Filtru sanitar 17,161.85 3260,75 20422,60 80000,00 15200,00 95200,00
TOTAL 81,719.61 15526.72 97246.33 380936,00 72377.84 453313.84
Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL 81719.61 Euro x 4,6615 = 380936 lei

 Resurse necesare procesului tehnologic
a) Consumul de materii prime și materiale pentru primul ciclu de producție

Tabelul nr. 3.2 Consumul de materii prime și materiale pentru primul ciclu de producție
Valoare Valoare
Nr. Pret TVA/U Valoare
Consum/ totală totală
Crt Specificație Cantitate UM unitar M TVA
Total f cu TVA
. f TVA Lei Lei Lei
TVA Lei inclus Lei
1. Energie 2000 kwh 2000 0.4 0.07 800.00 152.00 952
2. Gaze 1500 mc 1500 1.5 0.28 2250.00 427.50 2677.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350.00 256.50 1606.50
4. Materiale
50 buc 50 40 7.60 2000.00 380.00 2380.00
curățenie
5. Întreținere
1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
gazon
6. Total - - - 46.9 8.89 7200.00 1368.00 8568.00

Sursa: Prelucrare proprie

b) Cheltuieli cu salariații pentru primul ciclu de producție

Tabelul nr. 3.3 Cheltuieli cu salariații pentru primul ciclu de producție
Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut Costuri cu
lunar (lei) salarii (lei)
1. Administrator 1 2000 2000

29
 2. Contabil 1 1500 1500
3. Personal curățenie 2 2000 4000
4. Muncitori calificați 2 1000 2000
5. Șofer 1 1000 1000
6. Paznic 1 1000 1000
Total lunar

Total ciclu de producție

Către stat fonduri de salarii

Total cheltuieli cu salarii

Sursa: Prelucrare proprie

c) Total cheltuieli cu ciclul de producție

Tabelul nr. 3.4 Total cheltuieli cu ciclul de producție

Nr. Specificație Valoare cheltuieli

Crt. (lei)
1 Cheltuieli de producție 8568.00
2 Cheltuieli salariale 149350.00
TOTAL
157918.00

Sursa: Prelucrare proprie

3.2 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și cheltuielilor

 Estimarea veniturilor pe 5 ani

a) Venituri din activitatea principală:

Tabelul nr. 3.5 Venituri din activitatea principală

ANUL I

Venituri I F M A M I I A S O N D
Lei/ zi 80 70 70 70 70 80 100 80 80 60 70 100
Nr. 8 8 7 7 6 6 7 8 7 7 8 8

30
camere
64 49
Total/zi 560 490 420 480 700 640 560 420 560 800
0 0
Zile din
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
lună
19 15
Total/
84 15680 19 14700 13020 14400 21700 19840 16800 13020 16800 24800
lună
0 0

Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL AN: 205.790 RON

Tabelul nr. 3.6 Cheltuieli cu salariile – ANUL I

Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut Costuri cu
lunar (lei) salarii (lei)
1. Administrator 1 2000 2000
2. Contabil 1 1500 1500
3. Personal curățenie 2 2000 4000
4. Muncitori calificați 2 1000 1000
5. Șofer 1 1000 1000
6. Paznic 1 1000 1000
Total lunar

Total ciclu de producție

Către stat fonduri de salarii

Total cheltuieli cu salarii primul an de producție

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.7 PROFIT ANUL I

Indicatori Valoare -LEI-

Venituri încasări 205.790
Cheltuieli de producție 8.568
Cheltuieli salariale 168.100
Profit 29.122
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.8 Venituri din activitatea principală

31
 ANUL II
Venituri I F M A M I I A S O N D
Lei/ zi 80 80 80 80 80 80 90 100 80 80 70 100
Nr.
8 8 7 7 6 6 7 8 7 7 8 8
camere
64 56
Total/zi 640 560 480 480 630 800 560 560 560 800
0 0
Zile din
31 29 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
lună
19 17
Total/
84 18560 36 16800 14800 14400 19530 24800 16800 17360 16800 24800
lună
0 0
Sursa: Prelucrare proprie
TOTAL AN: 221.850 RON

Tabelul nr. 3.9 Cheltuieli cu salarii an II de producție

Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut Costuri cu

lunar (lei) salarii (lei)
1. Administrator 1 2100 2100
2. Contabil 1 1600 1600
3. Personal curățenie 2 2100 4200
4. Muncitori calificați 2 1100 2200
5. Șofer 1 1100 1100
6. Paznic 1 1100 1100
Total lunar
Total ciclu de producție

Către stat fonduri de salarii

Total cheltuieli cu salarii an II de producție

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.10 PROFIT ANUL II

Indicatori Valoare -LEI-

Venituri încasări 221.850
Cheltuieli de producție 8.925
Cheltuieli salariale 179.720
Profit 33.205
Sursa: Prelucrare proprie

32
 Tabelul nr. 3.11 Venituri din activitatea principală
ANUL III
Venituri I F M A M I I A S O N D
10
Lei/ zi 80 70 70 80 80 90 90 80 80 70 100
0
Nr.
8 8 7 7 6 6 7 8 7 7 8 8
camere
80 49
Total/zi 640 490 480 480 630 720 560 560 560 800
0 0
Zile din
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
lună
24 15
Total/
80 17920 19 14700 14800 14400 19530 22320 16800 17360 16800 24800
lună
0 0
Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL AN: 219.420 RON

Tabelul nr. 3.12 Cheltuieli cu salarii an III de producție

Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut Costuri cu

lunar (lei) salarii (lei)
1. Administrator 1 2150 2150
2. Contabil 1 1650 1650
3. Personal curățenie 2 2150 4300
4. Muncitori calificați 2 1150 2300
5. Șofer 1 1150 1150
6. Paznic 1 1150 1150
Total lunar

Total ciclu de producție

Către stat fonduri de salarii

Total cheltuieli cu salarii an III de producție

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.13 PROFIT ANUL III

Indicatori Valoare -LEI-

Venituri încasări 219.420
Cheltuieli de producție 8.984,5
Cheltuieli salariale 185.530
Profit 24.905,5

33
 Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.14 Venituri din activitatea principală

ANUL IV
Venituri I F M A M I I A S O N D
10
Lei/ zi 80 70 70 80 80 100 100 80 60 70 100
0
Nr.
8 8 7 7 6 6 7 8 7 7 8 8
camere
80 49
Total/zi 640 490 480 480 700 800 560 420 560 800
0 0
Zile din
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
lună
24 15
Total/
80 17920 19 14700 14800 14400 21700 24800 16800 13020 16800 24800
lună
0 0
Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL AN: 219.730 RON

Tabelul nr. 3.15 Cheltuieli cu salarii an IV de producție

Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut Costuri cu

lunar (lei) salarii (lei)
1. Administrator 1 2200 2200
2. Contabil 1 1700 1700
3. Personal curățenie 2 2200 4400
4. Muncitori calificați 2 1200 2400
5. Șofer 1 1200 1200
6. Paznic 1 1200 1200
Total lunar

Total ciclu de producție

Către stat fonduri de salarii

Total cheltuieli cu salarii an IV de producție

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.16 PROFIT ANUL IV

Indicatori Valoare -LEI-
Venituri încasări 219.730

34
 Cheltuieli de producție 9103,5
Cheltuieli salariale 191.340
Profit 19286,5
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.17 Venituri din activitatea principală

ANUL V
Venituri I F M A M I I A S O N D
Lei/ zi 80 80 80 80 80 100 100 100 100 80 70 80
Nr.
8 8 7 7 8 6 7 8 7 7 8 8
camere
64 56
Total/zi 640 560 640 600 700 800 700 560 560 640
0 0
Zile din
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
lună
19 17
Total/
84 17920 36 16800 19840 18000 21700 24800 21000 17360 16800 19840
lună
0 0

Sursa: Prelucrare proprie

TOTAL AN: 231.260 RON

Tabelul nr. 3.18 Cheltuieli cu salarii an V de producție

Nr. crt. Categorie personal Număr personal Salariu brut Costuri cu

lunar (lei) salarii (lei)
1. Administrator 1 2300 2300
2. Contabil 1 1800 1800
3. Personal curățenie 2 2300 4600
4. Muncitori calificați 2 1300 2600
5. Șofer 1 1300 1300
6. Paznic 1 1300 1300
Total lunar
Total ciclu de producție

Către stat fonduri de salarii

Total cheltuieli cu salarii an V de producție

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.19 PROFIT ANUL V

35
 Indicatori Valoare -LEI-
Venituri încasări 231.260
Cheltuieli de producție 9520
Cheltuieli salariale 202.960
Profit 18780
Sursa: Prelucrare proprie

d) Estimare venituri totale pe 5 ani de exploatare

Tabelul nr. 3.20 Venituri totale pe 5 ani de exploatare

Nr Total venituri
Total venituri
Cr AN -Euro-
-Lei-
t
1 I 205.790 44146.73
2 II 221.850 47591.97
3 III 219.420 47070.68
4 IV 219.730 47137.18
5 V 231.260 49610.64
Sursa: Prelucrare proprie

A) Estimarea cheltuielilor cu ciclul de producție pentru 5 ani:

Tabelul nr. 3.21 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL I

Valoare Valoare
Nr. Pret TVA/U Valoare
Consum/ totală totală
Crt Specificație Cantitate UM unitar M TVA
Total f cu TVA
. f TVA Lei Lei Lei
TVA Lei inclus Lei
1. Energie 2000 kwh 2000 0.4 0.07 800.00 152.00 952.00
2. Gaze 1500 mc 1500 1.5 0.28 2250.00 427.50 2677.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350.00 256.50 1606.50
4. Materiale
50 buc 50 40 7.60 2000.00 380.00 2380.00
curățenie
5. Întreținere
1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
gazon
6. Total - - - 46.9 8.89 7200.00 1368.00 8568.00

Sursa: Prelucrare proprie

36
 Tabelul nr. 3.22 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL II

Valoare Valoare
Nr. Preț TVA/U Valoare
Consum/ totală totală
Crt Specificație Cantitate UM unitar M TVA
Total f cu TVA
. f TVA Lei Lei Lei
TVA Lei inclus Lei
1. Energie 2000 kwh 2000 0.4 0.07 800.00 152.00 952.00
2. Gaze 1700 mc 1700 1.5 0.28 2550.00 484.50 3034.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350.00 256.50 1606.50
4. Materiale
50 buc 50 40 7.60 2000.00 380.00 2380.00
curățenie
5. Întreținere
1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
gazon
6. Total - - - 46.9 8.89 7500.00 1425.00 8925.00
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.23 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL III

Valoare Valoare
Nr. Pret TVA/U Valoare
Consum/ totală totală
Crt Specificație Cantitate UM unitar M TVA
Total f cu TVA
. f TVA Lei Lei Lei
TVA Lei inclus Lei
1. Energie 2300 kwh 2300 0.5 0.07 1150.00 218.50 1368.50
2. Gaze 1500 mc 1500 1.5 0.28 2250.00 427.50 2677.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350.00 256.50 1606.50
4. Materiale
50 buc 50 40 7.60 2000.00 380.00 2380.00
curățenie
5. Întreținere
1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
gazon
6. Total - - - 47 8.93 7550.00 1434.50 8984.50
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.24 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL IV

Nr. Specificație Cantitate UM Consum/ Pret TVA/U Valoare Valoare Valoare

37
 totală totală
Crt unitar M TVA
Total f cu TVA
. f TVA Lei Lei Lei
TVA Lei inclus Lei
1. Energie 2500 kwh 2500 0.5 0.07 1250.00 237.50 1487.50
2. Gaze 1500 mc 1500 1.5 0.28 2250.00 427.50 2677.50
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350.00 256.50 1606.50
4. Materiale
50 buc 50 40 7.60 2000.00 380.00 2380.00
curățenie
5. Întreținere
1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
gazon
6. Total - - - 47 8.93 7650.00 1453.50 9103.50
Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.25 Estimarea cheltuielilor pentru ANUL V

Valoare Valoare
Nr. Pret TVA/U Valoare
Consum/ totală totală
Crt Specificație Cantitate UM unitar M TVA
Total f cu TVA
. f TVA Lei Lei Lei
TVA Lei inclus Lei
1. Energie 2300 kwh 2300 0.5 0.07 1150.00 218.50 1368.50
2. Gaze 1800 mc 1800 1.5 0.28 2700.00
3. Apă 300 mc 300 4.5 0.85 1350.00 256.50 1606.50
4. Materiale
50 buc 50 40 7.60 2000.00 380.00 2380.00
curățenie
5. Întreținere
1600 mp 1600 0.5 0.09 800.00 152.00 952.00
gazon
6. Total - - - 47 8.93 8000.00 1520.00 9520.00
Sursa: Prelucrare proprie

A) Centralizator cu cheltuielile pentru cei 5 ani de producție:

Tabelul nr. 3.26 Cheltuielile pentru cei 5 ani de producție
Nr
An Valoare (lei) Valoare (euro)
crt.
1 I 8568.00 1838.03
2 II 8925.00 1914.61
3 III 8984.50 1927.27
4 IV 9103.50 1952.91
5 V 9520.00 2042.26
Sursa: Prelucrare proprie

38
 B) Cheltuieli salariale pe 5 ani de producție
Tabelul nr. 3.27 Cheltuieli salariale pe 5 ani de producție

Total Total
Nr
An
crt lei euro
1 I 168.100 36016.35
2 II 179.720 38554.11
3 III 185.530 39800.49
4 IV 191.340 41046.87
5 V 202.960 43539.63

Sursa: Prelucrare proprie

C) Centralizator total cheltuieli (A + B)
Tabelul nr. 3.28 Centralizator total cheltuieli
Nr
AN Valoare lei Valoare Euro
crt
1 I 176668.00 37899.38
2 II 188645.00 79022.84
3 III 194514.50 41727.87
4 IV 200443.50 42999.78
5 V 212480.00 45591.89
Sursa: Prelucrare proprie

3.3 Estimarea rezultatului financiar

 Estimarea rezultatului financiar

Tabelul nr. 3.29 Estimarea rezultatului financiar

Rezultat
Venituri Cheltuieli Rezultat
Nr crt An financiar
totale (lei) totale (lei) financiar (lei)
(euro)
1 I 205,790.00 176668.00 29122.00 6247.34
2 II 221,850.00 188645.00 33250.00 7123.24
3 III 219,420.00 194514.50 24905.50 5342.80

39
 4 IV 219730.00 200443.50 19286.50 4137.40
5 V 231,260.00 212480.00 18780.00 4028.74

Sursa: Prelucrare proprie

 Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanțare

Principalele surse proprii de finanțare la nivelul sunt: surse proprii la inițierea unei afaceri,
autofinanțarea, creşterile de capital şi alte surse care pot fi asimilate fondurilor proprii.
Formarea de fonduri prin autofinanțare apare în condițiile în care întreprinderea obține
venituri din activitatea sa care să acopere toate cheltuielile şi, totodată, să degajeze şi un profit din
care o parte să fie utilizată pentru sporirea activelor imobilizate şi a activelor de exploatare.
Autofinanțarea reprezinta fundamentul pe care se poate cladi o politică de finanțare viabilă.

Finanțarea investiției din alte surse, altele decât ajutorul public:

Tabelul nr. 3.30 Finanțarea investiției din alte surse, altele decât ajutorul public

Nr. crt. Sursele de finanţare Valoare (lei) Valoare (euro)

1 Împrumut conform Submăsurii S.M 190,468.00 40,859.81
6.4 (ajutorul public) = 90%
2 Autofinanţare 190,468.00 40,859.81
3 Împrumuturi - -
TOTAL 380,936.00 81,719.62
Valoare TOTALĂ fără TVA

Sursa: Prelucrare proprie

O afacere cu o pensiune de turism rural este o şansă de a avea o afacere proprie, de a le oferi
clienților posibilitatea de odihnă și de recreere. Oferirea unor condiţii de care clienţi vor fi
multumiţi, cu siguranţă se vor majora profitul firmei.

40
 3.4 Calculul indicatorilor financiari

Tabelul nr. 3.31 Indicatorii financiari

Anul An 1 2 3 4
Nr. Specificație UM Valoar
Crt
e
.
1 VI 380,9
LEI
36
2 Dr 6.0370
ANI
23426
3 r 8%
4 VAN
376,26
LEI
3.65

5 Disponibilul de numerar 29,122 62,327 87,233 106,519 125,299

LEI
la sfârșitul perioadei

Sursa: Prelucrare proprie

Tabelul nr. 3.32 Tabel încasări-plăți

Specificați
e an I II III IV V VI VII VIII IX X XI
Încasări 205,79
(total/an) 0 221850 219420 219730 231260
Plăți 176,66 194514. 200443.
(total/an) 8 188645 5 5 212480
Excedent/
deficit 29122 33205 24906 19287 18780

41
 Disponibil
perioada
precedenta 29122 62327 87233 106519
Disponibil
de numerar
la sfârșitul
perioadei 12529
actuale 29122 62327 87233 106519 125299 125299 125299 125299 125299 9 125299
Actualizare 26964.
de cash flow 8 53435.3 69247.9 78294.6 85276.3 78959.6 73110.8 67695.2 62680.7 58038 53738.6
Sursa: Prelucrare proprie

CONCLUZII

Turismul este în continuă schimbare, iar inovarea în sectoarele conexe are implicații majore
în modelarea ofertei și a cererii. Modelele de dezvoltare din acest domeniu nu mai produc rezultatele
așteptate, ca urmare a schimbării destinației turistice și a profilului preferințelor, determinând o
analiză mai aprofundată a noilor forme de turism.
Interesul pentru cheltuirea timpului în zonele rurale a început să inregistreze o crestere în
secolul al XIX-lea, împreună cu dezvoltarea orașelor industriale, iar factori precum globalizarea,
industrializarea, urbanizarea, creșterea poluării sau creșterea nivelului de stres au creat un mediu
favorabil creșterii numărului de concedii petrecute într-o zonă rurală. Astfel, turismul rural a început
să câștige din ce în ce mai mult teren, fiind integrat în strategiile de dezvoltare locale, naționale și
chiar europene.

42
 Deși turismul rural a fost practicat din cele mai vechi timpuri, tehnologia a fost dezvoltată
destul de târziu, ceea ce generează confuzie în utilizarea noțiunilor fundamentale. De cele mai multe
ori, conceptele de turism rural și agroturism sunt utilizate eronat, fiind considerate sinonime. Cu
toate acestea, diferențele sunt clare, agroturismul fiind o formă a turismului rural, iar diferențele sunt
menționate și în legile românești.
Vrancea deține cele mai diverse resurse turistice atractive din România, atât naturale, cât și
antropice. Pe teritoriul Vrancei sunt expuse în pași toate elementele naționale la scară mică, forme
de relief frumos sculptate, de la cea mai înaltă la cea mai mică. Vânătoare bogată în sălbăticie, cu
zone speciale amenajate ca fundații de vânătoare unde se poate practica turismul de vânătoare,
precum și pescuitul de-a lungul râurilor. Vrancea reprezintă o adevărată vatră populară, etnografică
și culturală. Regiunea "Țara Vrancei" și nu numai, cu satele sale împrăștiate peste apele și
depresiunile dealurilor sau pantele glacisului subcarpatic sunt toate dezvăluite turiștilor prin
monumentele sale istorice, activitățile tradiționale, costumele, case rustice completate cu vin și
fructe - o țară rurală și niște livezi frumoase.
. Cu toate acestea, vizibilitatea slabă la nivel internațional și interesul scăzut pe piața internă
determină promovarea ca o necesitate, astfel încât informațiile să ajungă la publicul țintă. Astfel,
luând în considerare particularitățile turismului românesc și cele ale turismului modern, autorul
prezintă un nou mod de a face cunoscute destinațiile și de a crea interes pentru satul tradițional.

BIBLIOGRAFIE

1. Cândea Melinda, Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București,

2007;
2. Florea, Lavinia, Globalizarea şi securitate economică, Editura Lumen, Iaşi, 2007;
3. Gheorghilaş, Aurel, Geografia Turismului. Metode de analiză în turism, Editura
Universitară, Bucureşti, 2011;
4. Micu, Cristina, Stanciulescu Gabriela, Managementul operațiunilor în hotelărie și
restaurație, Editura C.H. Beck, București, 2012;
5. Nistoreanu, Puiu, Ghereş, Marinela, Turism Rural, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2010;

43
 6. Niță Ion, Piața turistică a României. Realități. Mecanisme. Tendințe, ediția a II-a,
Editura Economică, București, 2008;
7. Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea, Neacșu Monica, Drăghila Marcela, Resurse și
destinații turistice – interne și internaționale, Ediția a II-a, Editura Universitară, 2011;
8. *** Ghid pentru demararea unei afaceri în mediul rural (www.ruralactiv.ro);
9. *** Ordonanța de Urgență nr. 6 din 2 februarie 2011 pentru stimularea înfiinţării şi
dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri - publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 103 din data de 9 februarie 2011;
10. *** Programul de Dezvoltare Rurală a U.E 2014-2020;
11. *** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1 iulie
2014 (www. madr.ro/.../dezvoltare-rurala/programare-2014-2020);
12. *** Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi
facilitarea accesului la finanţare - START - (www.aippimm.ro/.../programe);
13. *** Strategia Europa 2020 - (www.ec.europa.eu/europe2020);
14. *** Strategia Naţională în Domeniul Politicii de Tineret 2014-2020 (http://mts.ro);
15. http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/Draft-
Strategie-PNDR-2014-2020.pdf;
16. www.insse.ro.
17. www.finantare-rurala.ro

44