Tema 3. Succes vs eşec în relaţii interpersonale, la învăţătură etc.

Modalităţi
de depăşire a eşecurilor.
Clasa VII-IX

Ce este succesul?
Definiția succesului este una extinsă. Fiecare are propria definiție a succesului, care se schimbă
probabil de mai multe ori pe parcursul vieții. Succesul poate fi privit din multe puncte de vedere:
țintă, scop urmărit, criteriu de clasificare, stare de spirit ș.a. Ca stare de spirit succesul ar fi acea
satisfacție maximă pe care o trăiește o persoană atunci când atinge un anumit scop mult așteptat
(de natură materială sau spirituală).
Majoritatea oamenilor îşi măsoară succesul comparându-şi-1 cu al celorlalţi, însă succesul
autentic îl reprezintă valorificarea propriului potenţial, dezvoltarea şi îmbogăţirea propriei
personalităţi. Succesul autentic este legat de scopurile fiecărei persoane, dar nu numai. După cum
spunea Oliver Wendell Holmes, ​important este nu unde ne aflăm, ci încotro ne îndreptăm​.
Succesul este parcursul, drumul, călătoria, şi îşi are izvorul în atitudinile şi deprinderile însuşite
în cursul acestui efort. Acesta este determinat mai degrabă de educarea capacităţii noastre de a
valorifica aceste talente şi aptitudini.
John Maxwell consideră succes orientarea spre un scop în viață, realizarea potențialului la
1
maxim și capacitatea de a semăna semințe, de care să beneficieze alții! .Succesul este realizarea
constantă a tuturor obiectivelor planificate care prezintă importanţă pentru individ (Călin
2
Turner).
Cu toate că, deseori, succesul este asociat cu bunăstarea materială, o bună parte din oameni pun
accent mai mare pe altele priorități, în dependență de scala valorilor: celebritatea, prestigiul,
asigurarea viitorului şi, mai presus decât orice, echilibrul emoțional intern ș.a.
Totodată, la capitolul succes, putem spune că ​relaţiile interumane de succes sunt acele relaţii ce
se leagă între persoanele care comunică bine între ele. De fapt, principalul motiv pentru care
oamenii rămân împreună în relaţii de calitate este acela că pot vorbi şi se pot asculta unii pe alţii
cu sinceritate, deschidere şi cu încredere că au pe cine se baza la nevoie.
Specialiştii în comunicare şi relaţii au formulat cinci paradigme ale interacţiunii umane:
1. Win-lose (eu câştig – tu pierzi). Astfel de oameni sunt preocupaţi numai de ei. Vor cu
orice scop să obţină succes pe seama pierderii altuia (altora). Sunt oameni mânaţi de
orgolii, comparaţii, competiţii, ambiţia pentru poziţii şi putere.

1
http://mihaita19cm.blogspot.com/2012/12/ce-este-succesul-ce-este-succesul-as.html
2
Colin Turner. Sursa: Născut pentru succes - Editura TEORA
 2. Lose-win (eu pierd – tu câştigi). Cei ce aleg să piardă şi să-i lase pe alţii să câştige arată
altora consideraţie, dar nu au curaj să se exprime şi să acţioneze în baza sentimentelor lor.
În ciuda calmului aparent, unele persoane îşi reprimă multe emoţii, dar pot ‘răbufni’
ineficient, dar atunci când reuşesc să şi le controleze pot veni cu idei/ soluţii excelente.
3. Win (eu câştig). Astfel de persoane se gândesc numai cum să câştige ele însele. Nu vor în
mod necesar ca alţii să piardă, dar vor ca ei personal să aibă de câştigat, în primul rând.
4. Win-win (eu câştig – tu câştigi). Aceşti oameni aleg să câştige şi care se asigură că şi alţii
câştigă din interacţiunea cu ei. Oamenii comunică mult şi eficient, cu mult curaj,
deschidere şi sinceritate, ajungând la un consens sau, în cel mai rău caz, la un compromis
dublu avantajos.
5. Win-win or no deal (eu câştig – tu câştigi, altfel ‘nu facem afacerea’). Astfel de persoane
caută mai întâi varianta win-win. Dar dacă nu reuşesc să găsească cea mai bună soluţie,
îşi recunosc limitele şi cad de acord că nu au reuşit să se înţeleagă, întrerupând de comun
acord relaţia (de orice fel ar fi ea).

Adevărul este că primele 3 modele sunt cele ce predomină în majoritatea relaţiilor interumane. Şi
oamenii obţin un fel de ‘succes’ – dar nu este durabil. Succesul nu înseamnă „cine pe cine“,
sau reuşita celui mai puternic, sau reuşita mea fără a-mi păsa de altul. Succesul autentic
profund şi de durată este întemeiat pe relaţii interumane de calitate, în care ambele părţi au de
câştigat.
Recomandări:
Puneţi-vă întrebările: în propriile relaţii interumane, în ce categorie vă încadraţi, predominant?
Care credeţi că sunt avantajele pentru dvs. (ale faptului că faceţi parte din acea categorie) şi
care sunt dezavantajele? În cadrul fiecăreia dintre categorii putem distinge uşor emoţia
esenţială a persoanelor. Este ea relevantă în cazul vostru? La ce vă este de folos şi la ce nu?
Referindu-ne la ​succesul școlar​– acesta este recunoașterea capacității de exprimare, prin
performanțele învățării, valorificându-se la maximum capacitățile. Succesul școlar se manifestă
prin rezultate maxime la examene, concursuri, olimpiade. Succesul școlar presupune scopul
activității, cunoașterea de sine, conștientizarea forțelor, mobilizarea în depășirea obstacolelor,
perseverența în depășirea lor. Totodată, lupta cu sine, conflictele interioare, mobilizarea și
învingerea propriilor limite fac parte din lupta pentru succes; este uneori mai grea competiția cu
tine însuți decât cu alții. In spatele succesului școlar se află renunțări la activități plăcute și
distracții, neliniștea și teama de nereușită, spectrul eșecului.
Ce este eșecul? Conform DEX, eșec - înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune.
Astfel, practic eșecul este celălalt pol al succesului. Nereușitele succesului se prezintă ca eșecuri.
Printre factorii eșecului la învățătură regăsim: factorii personali, factorii de familie, factorii
școlari, factorii socio-culturali ș.a. Totodată, interesul scăzut pentru succesul școlar, sentimentul
valorii proprii reduse, atitudinea de desconsiderare din partea colegilor de clasă, dezaprobarea
severă de către părinți a activităților elevului, pot contribui la scăderea randamentului școlar al
unui copil.
Respectiv, în vederea depășirii eșecului școlar și interrelațional, adolescenții și părinții trebuie să
aplice strategii adecvate de comunicare asertivă.
Printre strategiile de bază se înscrie dezvoltarea competenței de comunicare, în special de
comunicare asertivă.
Asertivitatea este considerată cea mai eficientă modalitate de soluționare a problemelor
interpersonale. Comunicarea directă, deschisă și sinceră permite recepționarea mesajelor fără
blocaje și distorsiuni, fapt ce duce la menținerea și îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți. Capacitatea
de a comunica în mod asertiv sentimentele, emoțiile și gândurile în mod pozitiv, respectuos, fără
a afecta pe ceilalți, reprezintă un mod eficient de comunicare. Totodată, comunicarea și
comportamentul asertiv cresc stima de sine, aduc respect pentru ceilalți și din partea celorlalți.