ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI

 CUPRINS

 SECTIUNEA 1: ANALIZA NIVELULUI, STRUCTURII SI DINAMICII VENITURILOR

BUGETARE
* Indicatori de nivel
* Indicatori de dinamica
* Indicatori de structura
* Statistici descriptive privind ponderea veniturilor fiscal in PIB
*Presiunea fiscala si rata marginala a impozitarii

 SECTIUNEA 2: ANALIZA NIVELUILUI, STRUCTURII SI DINAMICII

CHELTUIELILOR BUGETARE
* Indicatori de nivel a cheltuielilor publice
* Indicatori de dinamica a cheltuielilor publice
* Indicatorii de structura a cheltuielilor publice
* Statistici descriptive privind ponderea cheltuielilor bugetare in PIB

 SECTIUNEA 3: ANALIZA DEFICITULUI BUGETAR

* Marimea soldului conventional, primar si structural
* Statistici descriptive
* Reprezentarea grafica a evolultiei soldului
 SECTIUNEA 4: ANALIZA DATORIEI BUGETARE
* Indicatori de nivel ai datoriei publice
* Indicatori de structura
* Indicatori de dinamica ai datoriei publice
* Statistici descriptive privind ponderea in PIB a DP
* Reprezentarea grafica a evolutiei ponderii datoriei publice in PIB

1
 1. ANALIZA VENITURILOR BUGETARE
Tabel 1.1 Veniturile bugetare

SURSA: Economic and Financial Affairs

 Indicatorii de nivel ai veniturilor bugetare

Tabel 1.2 Indicatori de nivel

Venituri totale (mil. Euro) Ponderea VB in
Anul Expresie nominala Expresie reala PIB VB medii/loc
2005 880,90 9,561 50% 0,01395
2006 929,44 9,874 50% 0,01462
2007 966,68 10,013 50% 0,01511
2008 994,08 10,058 50% 0,01545
2009 961,73 9,721 50% 0,01487
2010 992,23 9,922 50% 0,01527
2011 1046,58 10,368 51% 0,01603
2012 1085,57 10,631 52% 0,01655
2013 1120,71 10,893 53% 0,01701
2014 1142,62 11,043 54% 0,01727
Sursa: Calcule proprii

In cazul veniturilor bugetare, in Franta, in perioada 2005-2014 constatam o tendinta

de crestere a volumului in expresie nominala, tendinta confirmata si de volumul in
expresie reala. Aceasta evolutie se datoreaza cresterii veniturilor totale, crestere
care a fost mai rapida decat cresterea preturilor dar mai lenta decat cresterea PIB-
ului. In anul 2014 s-a inregistrat cea mai mare pondere a veniturilor bugetare in PIB
datorita faptului ca PiB-ul a crescut ma repede decat veniturile. Veniturile medii pe

2
locuitori au crescut semnificativ pe parcursul perioadei analizate datorita cresterii
veniturilor bugerare pe cap de locuitor.

 Idicatorii de dinamica a veniturilor bugetare

Tabel 1.3. Indicatori de dinamica

Sursa: Calcule proprii pe baza informatiilor furnizate de AMECO

In perioada 2006-1010 se observa ca ponderea veniturilor bugetare in PIB este de

0% datorita faptului ca veniturile bugetare si Pib-ul nu au avut cresteri semnificative
fiind mai mult constante. In 2009 veniturile bugetare au fost mai mici decat cele din
2008, lucru datorat crizei financiare care se instalase de curand. Analiza gradului de
sensibilitate a veniturilor bugetare la modificarea cu aproximativ 5% a PIB-ului in
perioada 2012-2014 a reliefat un coeficient de elasticitate de peste 2.2 indiferent de
numarul de locuitori. Cu alte cuvinte cei doi indicatori ( elasticitaea si indicatorii de
corespondenta) au evoluat in acelasi sens dar nu si in acelasi ritm. In anul 2007
apare un indicator de elasticitae subunitar ceea ce inseamna ca PIB-ul a crescut mai
putin fata de anul precedent. Cunoasterea formei de elasticitate prezinta
importanta in procesul decisional al politicii fiscale a Frantei intrucat permite
determinarea evolutiei veniturilor totale incasate de autoritatile centrale.

 Indicatorii de structura ai veniturilor bugetare

Tabel 1.4 Indicatorii de structura ai veniturilor

3
Sursa: Calcule proprii pe baza informatiilor furnizate de Ameco

In 2006 peste 60% din veniturile bugetare le reprezinta ventiturile viscale. Se

observa faptul ca veniturile curente au cel mai mare procentaj din veniturile totale
in comparatie cu alte venituri deoarece in veniturile curente sunt incluse cele mai
importante venituri care consolideaza venitul bugetar.

 Presiunea fiscala si rata marginala a impozitarii

Tabel 1.5 Presiunea fiscala

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de Eurostat

In anii 2006-2008 presiunea fiscala a atins cota de 30% iar in restul perioadei nu
scade sub 25% datorita faptului ca Franta este o tara dezvoltata din toate punctele
de vedere dar mai ales datorita PIB-ului foarte ridicat.
In 2008 rata marginala a impozitarii este negativa datorita crizei economice care a
dus la scaderea consumului.

4
  Statistici descriptive privind ponderea veniturilor fiscale in
PIB
Tinand cont de faptul ca PIB-ul Frantei a crescut cu aproximativ 4% de la an la an
pe parcursul perioadei analizate observam ca media veniturilor fiscale este de
0,2 mld euro ceea ce inseamna ca este un stat dezvoltat cu o fiscalitate ridicata.
Minimul de 0.25 inregistrat in anul 2009 demonstreaza faptul ca veniturile fiscal
au scazut in urma crizei economice , Guvernul aplicand o politica fiscala
expansionista pentru stimularea puterii de cumparare.
Tabel 1.6

Fig. 1.1 Evolutia veniturilor fiscale in expresie nominala

Evoluti a veniturilor fi scale in expresie nominala

700.00

600.00

500.00

400.00

300.00

200.00

100.00

0.00
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Sursa: Ameco
Veniturile fiscale inregistreaza in anul 2014 cea mai mare valoare iar in 2009 are loc
o prabusire datorita unei politici fiscale expansioniste care a stimulat cresterea
cererii.

Fig. 1.2 Evolutia veniturilor fiscale in expresie reala

5
 7.000

6.000

5.000

4.000

3.000

2.000

1.000

0.000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Sursa: Ameco

Ca si in graficul veniturilor fiscale in expresie nominala, si aici apare o scadere in

perioada anilore de criza (2008-2012).

 Reprezenatera grafica a evolutiei structurii veniturilor

fiscale In cei doi ani reprezentativi
se observa faptul ca taxele
Fig. 1.3 Evolutia veniturilor fiscale 2008
directe si indirecte nu au
evoluat foarte mult ele avand
anul 2008 procente apropiate din
veniturile fiscale (44%
respectiv 56%)
Conform graficelor alaturate se
Taxe directe observa faptul ca taxele directe
Taxe indirecte si cele indirecte reprezinta
acelasi procentaj din veniturile
fiscale in cei doi ani

Sursa: Eurostat
Fig. 1.4 Evolutia veniturilor fiscale 2014

6
Sursa: Eurostat

2. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE

Tabel 2.1 Cheltuileile bugetare

Sursa: Economic and Financial Affairs

 Indicatorii de nivel ai cheltuielilor bugetare

Tabel: 2.2 Indivcatori de nivel

Nivelul CB (mld. Eur) Ponderea CB CB medii/loc.
Anul ex. Nominala ex reala (%) (eur/loc)
2005 936,989 10,1698 52,8781 0,0148415
2006 972,838 10,3355 52,4931 0,0153025
2007 1016,167 10,5259 52,2271 0,0158858
2008 1057,611 10,7006 52,9905 0,0164419
2009 1100,609 11,1249 56,7612 0,0170228
2010 1128,022 11,2802 56,4440 0,0173611
2011 1151,537 11,4077 55,9193 0,0176362

7
 2012 1186,023 11,6149 56,8309 0,0180810
2013 1207,102 11,7323 57,0312 0,0183225
2014 1226,746 11,8557 57,5276 0,0185396
Sursa: Calcule proprii pe baza informatiilor furnizate de Ameco

Nivelul cheltuielilor publice variaza considerabil in perioada analizata inregistrand o

crestere semnificativa de la an la an. Cheltuielile medii pe cap de locuitor exprima o
valoare medie a bunurilor furnizate prin bugetul public de care beneficiaza fiecare
cetatean al statului.

 Indicatorii de dinamica ai cheltuielilor bugetare

Tabel 2.2 Indicatori de dinamica

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de Ameco

Se observa ca modificarea absoluta a cheltuielilor bugetare inregistreaza o

descrestere datorita cresterii tot mai lente a cheltuielilor .Ponderea cheltuielilor
bugetare in PIB este negativa in anii 2006,2007, 2010 datorita faptului ca Guvernul
a introdus o politica de austeritate pentru reducerea consumului. Elasticitatea este
si ea negativa in anul 2009 datorita cresterii mai lente a PIB-ului. Cheltuielile
bugetare medii pe cap de locuitor inregistreaza aceleasi rezultate in anii 2009 si
2011, iar in 2007 aparea cea mai mare valoare deoarece numarul de locuitori a avut
cea mai mare crestere fata de anul precedent.

 Indicatorii de structura ai cheltuielilor bugetare

Tabel 2.3 Indicatori de structura

8
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de Ameco

Se poate observa ca cheltuielile curente si cheltuielile materiale au cea mai mare

pondere din cheltuielile totale deoarece acestea reprezinta cheltuielile de baza ale
statului francez. Subventiile detin in medie 3% din cheltuileile publice totale ceea ce
demonstreaza ca firmele care au sediul in Franta sau gospodariile de aici nu au
pierderi atat de mari ceea ce inseamna ca nu au nevoie de prea multe subventii de
la stat.

 Statistici descriptive

Criza economica si fiscala a creat probleme serioase in anul 2008, drept rezultat
fiind minimul ponderii cheltuielilor bugetare inregistrate in acel an. Dupa aceast
minim se observa o revenirea a ponderii in urmatorii ani.

 Reprezentarea grafica a nivelului cheltuielilor

bugetare

Figura 2.1 Evolutia cheltuielilor fiscale in expresie nominala

9
Sursa: Ameco

Fig. 2.2 Evolutia cheltuielilor fiscale in expresie reala

12.0000

11.5000

11.0000

10.5000

10.0000

9.5000

9.0000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Nivelul cheltuielilor bugetare , atat in expresie reala cat si in expresie nominala,

inregistreaza o crestere aproape brusca de la an la an pe parcursul perioadei
studiate.

 Reprezentarea grafica a structurii cheltuielilor bugetare

Fig. 2.3 Evolutia cheltuielilor in 2008

10
 Anul 2008

Transferuri (mld. Cheltuieli de

Lei) capital (mld. Lei)
Subventii (mld. Lei)
Cheltuieli cu Cheltuieli curente
dobanzile (mld. Lei) (mld.lei)
Cheltuieli de
personal (mld. Lei)
Cheltuieli materiale
si servicii (mld. Lei)

Sursa: Ameco

Fig. 2.4 Evolutia cheltuielilor in anul 2014

anul 2014
Transferuri (mld.
Lei)
Subventii (mld. Cheltuieli de
Lei) capital (mld. Lei)
Cheltuieli cu
dobanzile Cheltuieli
(mld. Lei) curente
(mld.lei)
Cheltuieli de
personal (mld.
Lei)
Cheltuieli
materiale si
servicii (mld.
Lei)

Sursa: Ameco

Din cele doua diagrame realizate reiese faptul ca elementele componente ale
cheltuielilor bugetare au inregistrat o modificare semnificativa datorita faptului ca in
2008 criza economica a afectat foarte mult statul francez. Astfep putem constata
ca:transferurile au crescut cu 15%, cheltuielile curente au crescut cu 18%,
cheltuielile de capital au crescut cu 3%, subventiile au crescut cu 63%, cheltuielile
de personal au crescut cu 13% iar cheltuielile cu dobanzile au scazut cu 18%.

11
 3. ANALIZA DEFICITULUI BUGETAR

Tabel 3.1 Deficitul bugetar

Sursa: Economic and Financial Affairs

 Marimea soldului conventional, primar si structural

Tabel 3.2 Soldul conventional, primar si structural

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de Ameco

Pe toata perioada studiata se pare ca Franta inregistreaza un deficit bugetar

datorita cresterii excesive a cheltuielilor in comparatie cu veniturile. Minimul istoric
al deficitului bugetar se pare ca a fost atins in 2009 avand o valoare de aproximativ
7,2% din PIB. Soldul primar al deficitului bugetar a inregistrat doar doua valori
pozitive in anii 2006 si 2007.

12
Statistici descriptive
Tabel 3.3

Sursa: Calcule proprii

Conform tabelului 3.3, in medie soldul conventional are cea mai mica
pondere in PIB. De asemenea valoarea maxima o atinge in anul 2011.

Fig. 3.1 Evolutia soldurilor in perioada analizata

13
 4. ANALIZA DATORIEI BUGETARE
Tabel 4.1 Datoria bugetara
Anul Populatia Deflator PIB PIB Datoia publica Datoria Datoria
1771,97 interna externa
2005 63133 92,135 8 1190,9 921,5 269,4
1853,26
2006 63574 94,126 7 1194,4 868,3 326,1
2007 63967 96,539 1945,67 1253,1 858,2 394,9
2008 64324 98,836 1995,85 1358,4 905,3 453,1
1939,01
2009 64655 98,932 7 1531,8 1041,2 490,6
1998,48
2010 64974 100,000 1 1632,7 1071,1 561,6
2059,28
2011 65294 100,944 4 1754,7 1171,9 582,8
2086,92
2012 65595 102,112 9 1869,7 1195,7 674
2116,56
2013 65881 102,887 5 1954,5 1251,8 702,7
2132,44
2014 66169 103,473 9 2040,5 1228 812,5
Sursa : Eurostat

14
Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor de stat la un momentdat rezultate
din imprumutiri interne si externe si nerambursate inca.

 Indicatorii de nivel ai datoriei publice

Tabel 4.2 Indicatori de nivel ai datoriei

Dupa cum se observa in tabelul prezentat mai sus, datoria publica are o rata
de crestere destul de mare daca am compara cifrele din 2005 cu cele din
2014, de aproximativ 0,2%. Gradul de indatorare al datoriei publice creste si
el considerabil pe perioada analizata depasind plafonul de 60% al UE.
Cresterea datoriei publice se datoreaza cresterii cheltuielitor totale cum am
observat la sectiunea 2 a proiectului.

 Indicatori de structura
Tabel 4.3 Indicatori de structura

Sursa: Calcule proprii

15
 Datoria publica este formata din datorie interna si datorie externa.
Cea mai mare pondere a datoriei bugetare o reprezinta datoria interna ceea
ce inseamna ca statul francez s-a imprumutat foarte mult de pe piata
financiara interna. Din 2005 pana in 20014 datoria publica a scazut cu
aproximativ 10 mld euro ceea ce inseamna ca Franta si-a mai imbunatatit
starea finantelor publice.

 Indicatorii de dinamica ai datoriei publice

Tabel 4.4 Indicatori de dinamica

Sursa: Calcule proprii

Conform datelor obtinute observam ca modificarea datoriei publice in PIB a

inregistrat valori negative in anii 2006 si 2007 dovada fiind rata scazuta de
crestere a datoriei publice (5%) dar si cresterea lenta a PIB-ului.

 Statistici descriptive privind ponderea in PIB a datoriei

publice

16
 Reprezentarea grafica a evolutiei ponderii datoriei publice
in PIB
Fig. 1.1 Evolutia ponderii datoriei publice in PIB

Ponderea datoriei publice in PIB

95.688
89.591 92.343
85.209
78.999 81.697
67.207 64.448 64.405 68.061

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Dupa cum se observa in grafic, evolutia ponderii in PIB e foarte vizibila de la

an la an. In anul 2007 s-a inregistrat cea mai mica pondere (64,405%) iar
In anul 2014 a inregistrat cea mai mare valoare (95,688%). Aceasta crestere
considerabila s-a datorat foarte mult crizei economice care a obligat statul
francez sa faca imprumuturi mai mari pentru a reusi sa se mentina pe toata
perioada crizei.

BIBLIOGRAFIE

 Ameco
 Eurostat
 “Fiscalitate : metode si tehnici fiscale”- Georgeta Vintila

17
 http://www.bnr.ro/Catalogul-Bibliotecii-BNR-10393.aspx?
p=3&s=TAXE.%20IMPOZITE
 http://www.constantinrotaru.ro


18