You are on page 1of 70

UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

F a c u l t a t e a d e G e o g r a f i e
Specializarea: Geografia Turismului

L UCRARE DE S EMINAR

Coordonator ştiinţific Student


Asistent dr. Oprea Marius Nistor Elena Larisa

Cluj Napoca, 2017

1
A. Prezentarea generală a zonei................................................................. 3
B. Prezentarea potențialului turistic al zonei ............................................. 6
1. Potenţialul turistic natural...................................................................... 6
2. Potenţialul turistic antropic.................................................................. 27
C. Prezentarea amenajărilor turistice ....................................................... 50
D. Potențialul de comunicație și acces în zonă ....................................... 61
E. Forme de turism practicate in zonă ..................................................... 66
BIBLIOGRAFIE...................................................................................... 69

2
A. Prezentarea generală a zonei

Subcarpații Moldovei reprezintă o unitate de relief deluroasă inferioară unității majore, și


anume Carpaţilor Orientali.

Limitele acestei formațiuni deluroase sunt reprezentate de valea Moldovei (în partea de nord)
şi valea Trotuşului (în partea sudică). În partea de vest intră în contact cu Carpaţii Orientali, iar în
partea de est sunt separaţi de Podişul Moldovei prin Culoarul Siretului.

Fig. 1. Subcarpații Moldovei pe harta României de N-E

Din punct de Fig.


vedere al genezei, Subcarpaţii s-au format într-o avanfosă exterioară
Carpaţilor, prin umplerea acesteia cu materiale sedimentare. Ulterior, prin ridicarea şi împingerea
laterală a Carpaţilor acestea s-au cutat.

3
Sedimentarea Subcarpaţilor s-a făcut prin transportul materialelor aduse din munţi de râuri.
Aceste materiale sunt pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile şi sare. În proximitatea
munţilor au suferit procesul de cimentare, astfel că pot apărea gresii şi marne.

Aspectul general al reliefului cuprinde depresiuni submontane dispuse la contactul cu


muntele şi dealuri cutate, alungite. Acestea sunt dispuse în fâşii: o fâşie de depresiuni
submontane cu altitudini de cca 400 m şi o fâşie de dealuri înspre Culoarul Siretului, cu altitudini
ce depăşesc 600 m. Altitudinea maximă a unităţii este în Culmea Pleşului de 911 m.

Numeroase râuri confluează în spaţiul depresiunilor submontane: Moldova cu Neamţul,


Bistriţa cu Cracăul şi Trotuşul cu Oituzul şi Caşinul. Astfel, tipul de relief fluvial este bine
evidenţiat prin terase şi lunci. Pe baza argilelor se produc alunecări de teren.

Fâşia depresiunilor se compune din Depresiunea Neamţ pe râul Ozana, Depresiunea


Cracău-Bistriţa pe râurile omonime şi Depresiunea Tazlău-Caşin pe Trotuş şi afluenţii acestuia.

Fâşia dealurilor subcarpatice este alcătuită din Dealul Pleşului, având altitudinea maximă-
911m, Culmea Corni şi Dealul Pietricica.

Clima acestei unităţi este temperat-continentală de tranziţie. Toutuși, altitudine a impus


etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar înalt, cu temperaturi de 6-8° C și
precipitații de 700-1000 mm/an. În zona depresionară predominant cu este etajul colinar jos cu
valori de temperatură de 8-10° C și valori de precipitații de 600- 700 mm/an.

Sectorul predominant de influență climatică este continental de ariditate, cu un minus de


precipitații datorită circulației maselor de aer nord-estice (crivățul) ce produce răciri accentuate
iarna. În depresiunile submontane, primăvara se produc vânturi de tip foehn.

Hidrografic, în Subcarpații Moldovei râurile sunt tributare Siretului, cursurile importante


fiind: Moldova, Neamț/ Ozana, Bistrța, Cracău, Trotuș cu afluenții Oituz, Cași și Tazlău.

Pe râul Bistrița, în aval de Izvorul Muntelui s/au construit lacuri de baraj natural în scop
hidroenergetic. Alte lacuri din zonă cu importanță mai ales în turism sunt: Bâtca Doamnei,
Pângărați, Vaduri și Cuejdel. De altă natură, dar importnte pentru turism sunt lacurile formate în
minele de sare din salina Târgu Ocna.

4
Vegetația este specifică zonelor submontane, predominante fiind pădurile de fag și stejar.
Fauna este reprezentată de specii precum căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele, pisica
sălbatică, viezurele și râsul; iar dintre păsări cele mai des întâlnite sunt găinușa de alun,
ciocănitoarea, bunfnița, prepelița, șoimul, fazanul; dintre speciile de pești reprezentative sunt
mreana și bibanul.

Din categoria resurselor naturale valorificate în Subcarpații Moldovei, menționez solurile


care aparțin clasei cambisoluri de tip brun-roșct de pădure și brun-acid de pădure; rezervele de
sare exploatate la Târgu Ocna; gazele asociate; pietrușurile și nisipurile exploatate din labiile
râurilor. Solul este valorificat prin agricultură iar datorită defrișărilor intende, s-au extis
suprafețele de teren cultivate cu livezi.

5
B. Prezentarea potențialului turistic al zonei

1. Potenţialul turistic natural


1.1 Potenţialul turistic cu valoare peisajistică a reliefului

1.1.1 Potenţialul turistic al reliefului pe calcare şi conglomerate

Acest tip de relief a rezultat prin „conlucrarea activă” (Cocean P, 2009) a rocilor solubile
cu apa şi este reprezentat de o diversitate a formelor, cele mai des întâlnite în Subcrpații
Moldovei fiind platorile carstice și abrupturile calcaroase, restul formelor specifice reliefului pe
calcare și conglomerte predominând în Carpații Orientali.

Stânca Şerbeşti, sau „Dealul cu chip de om“ este una din cele mai stranii formaţiuni din
judeţul Neamţ reprezentativă pentru relieful pe calacare şi conglomerate. Aceasta
constituie un monument al naturii cu statut de rezervaţie naturală geologică şi peisagistică de
categorie III IUCN (International Union for Conservation of Nature), situată pe
teritoriul administrativ al comunei Ştefan cel Mare din judeţul Neamţ.

Este localizată la contactul dintre Podişul Moldovei şi Subcarpaţi, la cota 512 m, fiind
constituită din bancuri de gresii dure redresate până aproape de verticală la aproximativ 70° (un
aspect neobişnuit pentru depozite tipice de platformă tectonică caz în care
depozitele sedimentare sunt aproape orizontale), precum şi din marne şi conglomerate de
vârstă sarmaţiană formate în urmă cu aproximativ 10 milioane de ani.

Rocile aparţin sedimentarului Platformei Moldoveneşti, puternic cutată în ultimele faze


ale orogenezei alpine. Înclinarea mare se datoreză mişcărilor tectonice şi demonstreză
subducţia plăcii Moldoveneşti sub placa Europeană. Interpretarea structurală şi tectonică a pânzei
pericarpatice, leagă Stânca Şerbeşti de Dealul lui Stan, situat între comunele Făurei şi Mărgineni.

Această stâncă reprezintă un punct fosilier ce conţine resturi de bivalve (scoici fosile)
şi gasteropode (melci marini fosili) din speciile: Mactra vitaliana, Cardium fittoni, Donax
dentiger, Hydrobia fraenfeldi, Modiola sp., precum şi impresiuni de frunze , Quercus elaena şi
Quercus lonquitis, două specii de stejar.

6
Cea de-a doua denumire a stâncii este dată de aspectul acesteia, care privită dintr-un anumit
unghi (mai precis din centrul comunei Ştefan cel Mare- Hanul Şerbeşti) pare a fi un uriaş culcat
cu faţa spre cer iar legendele localnicilor vin ca argumente şi fac ca acest obiectiv să fie mai bine
cunoscut sub numele- „Dealul cu chip de om“.

Între misterele care însoţesc Stânca Şerbeşti, este vehiculată mai nou şi una legată de faptul
că aici era un loc de expunere a capetelor prizonierilor din luptele lui Ştefan cel Mare cu turcii
(Valea Albă-Războieni, Ghindăoani, etc).

Pe marginea acestei povestiri s-au lansat discuţii în mediul online, unde montaniarzi, sau
pasionaţi de legende au preluat această versiune pornind de la denumirea „Măgura cu Ţeste“,
atribuită locului. Conform unei astfel de teorii, Stânca Şerbeşti marcată în acest chip de ţepele cu
capetele războinicilor căzuţi prizionieri era un semn pentru cei care circulau prin această zonă
dinspre Transilvania spre Moldova, sau pe drumul spre Suceava via Cetatea Neamţ. Varianta nu
este confirmată de specialişti, care spun că astfel de poveşti nu au însă susţinere istorică.

O altă denumire a locului este „Uriaşul Adormit“ sau „Dealul Mortului“, derivată cel mai
probabil în urma unui mit vehiculat în ţinutul Neamţului al luptei dintre „urieşii” care trăiau pe
muntele Ceahlău.

Stânca Şerbeşti a fost declarată arie protejată pe o surpafaţă de 5 hectare în jurul acesteia,
din anul 1972, în urma descoperirilor geologice şi paleontologice făcute în zonă. Primele
cercetări datează din anul 1932.

„Ultimele studii geologice din zona menţionată demonstrează caracterul unic în


România al depozitelor Basarabiene din Stânca Şerbeşti“ (Giugliuto Lisa Gioconda, 2004).

Toate aceste descoperiri au făcut din Stânca Şerbeşti un important punct geologic şi
paleontologic la nivel naţional. În ciuda acestui lucru, localnicii au atentat în timp la gresia,
conglomeratele de roci şi nisipul ce alcătuiesc cea mai mare parte din zonă pentru a le folosi la
mici lucrări de construcţie.

Caracterele turistice sunt reprezentate de posibilităţile de căţărare, lansări cu parapanta şi


drumeţii.

7
Fig. 2. Stânca Șserbești
(https://demeseriecalator.wordpress.com/2015/05/27/uriasul-de-la-serbesti/)

Fig. 3. "Fereastră" în "nasul" uriaşului Fig. 4. Forme erozionale în stâncă


(https://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2nca_%C8%98erbe%C8%99ti) 8
Tot în categoria formelor de relief dezvoltate pe calcare şi conglomerate se înscrie şi
Rezervaţia Paleontologică Cozla- Pietricica- Cernegura alcătuită din munţii cu aceleaşi nume,
ce trasează graniţele oraşului Piatra Neamţ. Rezervaţia naturală cu o suprafaţă de 10 hectare a
fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate) şi, reprezintă o
zonă muntoasă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în
stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne şi gresii, calcare de Doamna, strate
de Bisericani, gresii de Lucaceşti, gresie de Kliwa si marne brune, s-au descoperit
depozite fosilifere de peşti, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade şi
care pot fi admirate astăzi la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.

Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nişele
ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieţii. Astfel
numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul şcolii paleontologice româneşti) a descris
9 genuri şi opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de
genuri şi 69 de specii de peşti fosili, din care 29 noi. În afară de peşti, în zona Piatra Neamţ s-au
mai descoperit fosile de crabi şi alte crustacee înrudite, fosile de broaşte ţestoase precum şi
fosile aviare.

Cercetările paleontologice au început în zona oraşului Piatra Neamţ din 1883, nume
precum Leon Cosmovici, Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu fiind strâns legate de
descoperirile făcute aici. „Acvariul de Piatră” din zona oraşului Piatra Neamţ este cel mai mare şi
mai complex din România.

Fig. 5. „Trei căldări”- Cozla (679m) Fig. 6. Vârful Pietricica (530m)


(http://cniptpiatraneamt.ro/obiective-turistice?id=108&categorie=Agrement)
1.1.2 Potenţialul turistic al reliefului carstic pe sare (valorificat cu amenajări

antropice)

Salina Târgu Ocna este o salină aflată în stațiunea balneară Târgu Ocna din Județul
Bacău. Este a treia cea mai mare salină (din țară) și una din cele mai vechi din România, ce
aparține Salrom. Deține cea mai mare bază de tratament la nivel național, amplasată în mina
Trotuș la 240 m adâncime, ce oferă condiții pentru: relaxare, mișcare și tratarea afecțiunilor
respiratorii. În interior se află amenajată prima biserică ortodoxă subterană din Europa, cu
hramul Sfântei Varvara. De asemenea există și un muzeu al formării și exploatării sării.

Al doilea domeniu de activitate al societății îl constituie extracția, prepararea și


comercializarea sării pe teritoriul României.

Atestarea mineritului în aceste zone a fost localizată în perioada daco-romană


în Oituz și Târgu Ocna, prin exploatări de suprafață (cariere și lacuri), ceea ce le declară a fi
unele dintre cele mai vechi saline din actualul teritoriu al României.

În perioada Evului Mediu salina aducea venituri importante, ceea ce a atras atenția
domnitorilor moldoveni. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare a avut loc instaurarea
monopolului domnesc asupra ocnelor. Documentul din 17 noiembrie 1502 a reprezentat
reînnoirea unui privilegiu mai vechi întărit Mănăstirii Putna, și pe urmă ale altor mănăstiri de pe
teritoriul Moldovei. În aceeași perioadă sarea se exporta în țări
ca Polonia, Turcia, Serbia, Rusia iar din secolul XVII pe ambarcațiuni spre Egipt, Siria, Tartaria.

Pe teren cultural salina a fost menționată în lucrări ca Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie
Cantemir, a fost descrisă pe scurt de călători străini precum Marco Bandini, Evliya Çelebi, Franz
Josef Sulzer și alții.

Salina este una din cele două exploatări de adâncime din Regiunea Moldovei, a doua fiind
cea de la Cacica, Suceava. Cele două zăcăminte (Fețele Târgului/Vâlcele și Gura Slănicului) au
fost estimate ca fiind depozitarele a circa 681 de milioane tone de sare. Masivul de sare gemă de

10
pe valea Vâlcele se asociază și cu săruri de potasiu în zona Gălean. Legate de formațiunile
salinifere sunt și numeroasele izvoare cu ape mineralizate din Parcul Măgura și Gălean.

Fig. 7. Interiorul salinei Târgu Ocna


(http://www.salina.ro)

Baza turistică din mina de sare „Trotuș” se află în perimetrul societății Salina, pe strada
Salinei nr. 12 în orașul Târgu Ocna. Din anul 2005, potențialul turistic al salinei s-a concentrat la
orizontul IX al minei Trotuș. În mina turistică a fost amenajată o baza modernă de turism și
agrement. În anul 1992 a fost realizată prima biserică ortodoxă subterană din Europa, cu
hramul Sfânta Varvara – ocrotitoarea minerilor. În fața altarului se află catapeteasma constituită
din 24 de icoane.

11

Fig. 8. Biserica Sf. Varvara din Salina Tg. Ocna


În mină există un punct de vânzare produse alimentare (bufet și terasă), magazin de
suveniruri, muzeu și expoziții de lucrări în sare.

Accesul în mină se face cu autobuzul sau microbuzul la fiecare 30 de minute de către


Salina sau TransCodreanu S.R.L. pe un drum de 3.1 km. Programul de acces este variabil, între 1
Octombrie - 30 Martie, orele 7-15, ultima intrare la orele 14 iar între 1 Aprilie - 30 Septembrie,
orele 7-17, ultima intrare la orele 16.

12
1.2 Potenţialul turistic climatic si bioclimatic
1.2.1 Bioclimatele din Subcarpații Moldovei

Clima Subcarpaților Moldovei este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt


determinate de particularitățile circulației atmosferice, de altitudine, de formele și fragmentarea
reliefului, dar și de suprafețele lacustre ale amenajării hidroenergetice a râului Bistrița. Regimul
climatic are un caracter mai continental la granița cu Podișul Moldovei – aer mai uscat și timp în
general mai senin. Influența “barajului” muntos al Carpaților se resimte în special în anumite faze
tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental.

Munții deviază înaintarea spre Vest acestor mase de aer, determinând geruri intense in
condițiile existenței unor depresiuni barice adânci deasupra Mării Negre și Mării Mediterane.
Asemenea situații dau naștere viscolelor violente– estul Subcarpaților Moldovei.

Tipul de bioclimat predominant în zona analizată este continental/ de ariditate, cu vânturi


de tip foehn primavara și crivăț iarna în depresiunile submontane.

13
1.2.2 Factorii fizoterapeutici și climatoterapia zonei

Clima din această regiune constituie condiţii propice pentru drumeţii pe timpul verii și nu
numai, în vreme ce iarna zăpada care acoperă muntele Cozla din apropierea orașului Piatra-
Neamţ permite practicarea sporturilor de iarnă. Ajunși în capătul pârtiei cu telegondola, putem să
ne bucurăm de acesta însă și de panorama superbă pe care o putem admira asupra orașului.

De asemenea, în weekend-urile de iarnă la baza pârtiei Cozla sunt organizate petreceri cu


DJ și muzică live.

Fig. 9. Pârtia Cozla

În anotimpul cald, clima permite tutișrilor, dar mai ales localnicilor din orașele Piatra-
Neamț și Roman să se bucure de ștrandurile amenajate cu piscine, șezlonguri, parcuri de
distracție pentru copii etc.

Unele surse dar și mulți străini spun că orașul Piatra-Neamț este cel mai curat din România,
și cu siguranță este un mic colț de rai cu aer proaspăt și rece care ademeneșste turișstii la scurte
plimbări pe culmile din apropiere.

14
1.3. Potenţialul turistic hidrogeografic
1.3.1 Potențialul turistic al resurselor hidrominerale

Staţiunea Bălţăteşti este cea mai cunoscută din Subcapații Moldoevi şi este recunoscută
datorită izvoarelor de ape minerale, sărurilor şi nămolurilor în conţinutul cărora se află cantităţi
importante de calciu, sodiu, clor, fier, magneziu, potasiu, iod, în proporţii comparabile cu cele
din staţiunile Europei de vest, Vichy, din Franţa şi Karlovy Vary din Cehia.
În staţiune se oferă servicii medicale de balneofizioterapie şi recuperare medicală prin
proceduri de acupunctură, hidrokinetoterapie în bazin, kinetoterapie la sală, aerosoli şi proceduri
de balneaţie externă pentru afecţiuni reumatismale degenerative şi inflamatorii, neurologice,
ginecologice, aparat respirator şi nevroze, dar şi climato-terapie favorizată de atmosferă foarte
bogată în ioni negativi.
În special este vizitată de bătrâni care vin aici pentru a-şi trata problemele de sănătate însă
aceasta staţiune este dedicată tuturor categoriilor de vârstă.

Izvoarele de la Neguleşti (10 izvoare), sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Există în
apropierea izvoarelor sărate un izvor cu apă dulce oligoradioactiv. Potenţialul lor a fost
valorificat începând din 1874 până în 1962 în Staţiunea Balneo-Climaterică Neguleşti, actual
aflată în conservare.

15
1.3.2 Potențialul turistic al lacurilor

Lacurile de pe suprafaţa Subcarpaților Moldovei reprezintă un nou element peisagistic


geografic, majoritatea fiind lacuri de acumulare, de provenienţa antropică. Cele mai cunoscute
dintre acestea sunt Pângăraţi, Vaduri, Bâtca Doamnei și mai puțin Cuejdel.

De o frumuseţe deosebită este lacul Bâtca Doamnei , acesta fiind situat la o altitudine de
325 metri şi reprezintă un element important al oraşului Piatra Neamţ deoarece pe lângă scopul
de protecţie, el oferă şi privelişti minunate. De aici, se poate admira într-o parte panorama
oraşului, iar de cealaltă parte, Muntele Ceahlău în toată splendoarea sa.

Format în anul 1962 prin bararea râului Bistriţa şi îndiguirea laterală, pe partea stânga, a
unui perimetru din albia majoră a râului, lacul Bâtca Doamnei are o suprafaţă de 235 ha, lungime
maximă 3200 m, lăţime maximă 1050 m şi adâncime maximă 15,5 m.

Acesta este alimentat cu apă din lacul de baraj Izvoru Muntelui-Bicaz, prin intermediul
canalului de aducţiune al Hidrocentralei de la Stejaru, la care se adaugă pârâul Doamna, afluent
de dreapta al lacului şi vechiul curs al râului Bistriţa care are un debit foarte redus. Lângă lac se
află dealul Bâtca Doamnei unde se găsesc şi ruinele Cetăţii Dacice de la Bâtca Doamnei.

Lacul Bâtca Doamnei alături de lacurile Pângăraţi şi Vaduri reprezintă o zonă deosebită
pentru păsările ce se deplasează pe culoarul de migraţie est carpatic şi constituie o verigă
importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toată zona estică din
continentul European.

Fig. 10. Lacul Bâtca Doamnei

16
Datorită suprafeţei mari, lacul oferă condiţii de iernat unui număr mare de păsări. În ultimii
ani, pe acest lac au iernat populaţii de corcodel cu gât negru, corcodel cu gât roșu, ferestraș mare,
ferestraș moţat şi ferestraș mic. Pe lângă aceste specii, în luna noiembrie, se pot observa pe lacul
Bâtca Doamnei exemplare de cormoran mare care poposec aici în timpul migraţiei.

Fig. 11. Lebede pe lacul Bâtca Doamnei

(https://samsara11.wordpress.com/)

Un alt lac de baraj din Subcarpații Moldovei este lacul Cuejdel care însă, de data acesta
este natural. Este situat arealul comunei Gârcina, lângă Piatra Neamţ şi este unul dintre cele mai
mari lacuri de baraj natural din România.
Forma lacului este alungită în lungul văii principale pe direcţia NV – SE, iar la confluenţa
cu pâraiele Cuiejdel şi Glodu, se ramifică pe cele două văi cu extinderea mai mare pe valea
principală.
Lacul s-a format în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului
Cuejdel (afluent de stânga al râului Cuejdiu), prin surpări şi alunecări succesive pe partea stângă
a văii la baza Culmii Munticelu. Alunecarea s-a produs între km 0,5 şi 1,5 km amonte de
confluenţa cu Cuiejdiul pe o suprafaţă de 35 de hectare, grosimea depozitelor variind între 5 – 25
m şi chiar mai mult în zona barajului.
O a doua etapă importantă de formare a lacului a fost alunecarea din anul 1991, probabil
cauzată de cutremurul din anul 1990 la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Cu

17
această ocazie barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari
cantităţi de apă.
Principala cauză a multiplelor alunecări de teren este de origine antropică, pe fondul
defrişărilor produse pe versantul stâng îndeosebi în perioada 1950 – 1960, construcţia vechiului
drum forestier în această zonă secţionând deluviul de alunecare din baza versantului, ceea ce a
declanşat alunecarea iniţială şi seria de alunecări ulterioare. Construirea noului drum forestier în
perioada 2003-2004, a condus la noi alunecări de teren. Faza actuală a alunecării nu poate fi
considerată de stabilizare totală, fenomenul putându-se activa din nou în condiţiile în care
defrişările continuă.
Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004, Lacul Cuejdel a fost
declarat rezervaţie naturală.
După informaţiile postate pe site-ul primăriei Gârcina, se are în vedere un proiect realizabil
în 2 ani, care ar cuprinde un drum nou, european, zone de campare, infrastructura de turism, şi o
modernizare a căii ferate lungă de aproximativ 20km din zonă, care să permită deplasarea
unei mocăniţe, precum şi amplasarea unei staţii la 3km de Lacul Cuejdel, dar la toate aceste
lucruri s-ar mai adăuga şi un parc de distracţii Mini Disney Land, acesta din urmă având ca loc
de amplasare în apropierea lacului.
Este un proiect care ar atrage turişti dar, care, în acelaşi timp ar distruge mediul
înconjurător din creierul munţilor, un mediu în care poţi să mergi şi să „asculţi” natura aşa cum
este ea.

Fig. 12. Lacul Cuejdel Fig. 13. Arbori „inundaţi”


18
Mai putin cunoscute în această unitate submontană, sunt suprafețe lacustre precum Bahna
Mare, Bălănești, Dârloaia, Lacul Reconstrucției, Valea Neagră, Budești, Negritești, Tifești etc.,
majoritatea valorificate pentru piscicultură.

19
1.3.3 Potențialul turistic al rețelelor hidrografice

„Întreaga rețea hidrografică ce drenează teritoriul Subcapaților Moldovei este tributară


râului Siret” (Bojoi I., 1974). Apele atât din regiunea carpatică cat si subcarpatică (în proporție
de 90%) , iar în mică parte cele din zona de podiș, sunt adunate de principalii afluenți ai
Siretului: Moldova și Bistrița. Cele două râuri sunt alimentate de o importanta retea aborigena
printre care se numara: Ozana, Cracău, Tarcău, Cuejdiu, Calu, Nechit, Umbrari, Topolița, Sabasa
etc. Unele din cele mentionate anterior au devenit cunoscute prin povestile sadoveniene sau cele
ale lui Creangă, lucru ce le conferă o importanță deosebită.

Alimentarea râurilor din această zonă se face în principal prin apa provenită din zăpezile de
pe versanți (în proporție de 30-40%) pe când apele subterane participă în proporție de 10-35%,
fiind de tip pluvial moderat.

Un fir hidrografic important de pe teritoriul Subcarpaților Moldovei este reprezentat de


râul Moldova ce izvorăşte din vârful Lucina al Obcinii Feredeu, județul Suceava.

Curge pe o lungime de 237 km în direcţia NV-SE şi străbate teritoriile a trei judeţe:


Suceava, Iaşi şi Neamţ. Din lungimea sa, 150 km se află pe teritoriul judeţului Suceava, unde
bazinul său hidrografic ocupă peste 35% din suprafaţa judeţului. În acest judeţ, râul străbate
sectoare cu pantă mai accentuată (Pojorâta, Prisaca) şi sectoare unde panta scade la mai puţin de
3 m/km.

Odată cu ieşirea din munţi, cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane,


formând grinduri, praguri şi ostroave. Pe teritoriul judeţului Iaşi, Moldova curge pe o lungime de
30 km, având un debit mediu de 31,1 m³/s.

Râul primeşte afluenţi şi de partea stângă şi de partea dreaptă, printre cei mai importanţi
menţionăm râurile Humor (la Gura Humorului), Suha (la Frasin), Moldoviţa, Putna, Colacu

(la Fundu Moldovei) şi Sărata (la Preuteşti). De-a lungul curgerii sale, Moldova străbate
mai multe localităţi, printre care oraşele Câmpulung Moldovenesc şi Roman.

Moldova se varsă în râul Siret pe teritoriul judeţului Neamţ, în apropierea oraşului Roman.

20
Acest rau isi originea numelui de la o catelusa, asa cum spune legenda, si cum de altfel si
eu am aflat in scoala generala. Conform povestii, voievodul român Dragoş se afla la vânătoare şi
urmărea un bour pe care-l rănise. L-a hăituit prin pădure până a ajuns la o apă. Aici bourul a
trecut prin vad, dar căţeaua lui Dragoş, pe nume Molda, s-a înecat în apele adânci şi repezi ale
râului, incercand sa-si ajute stapanul. Fiara a fost ucisă, iar Dragoş a dat râului numele de
Moldova, după numele căţelei sale.

Un alt râu care traversează zona în cauză și care are o deosebită importanță pentru acesta
este Bistrița.

Izvorăşte din Munţii Rodnei de la 1850 m altitudine dintr-un circ glaciar minor de sub
vârful Gârgălău (2159 m), străbate Carpaţii Orientali şi se vărsă în Siret în aval de Bacău.

Râul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 7039 km². Altitudinea medie a
bazinului hidrografic este de circa 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate şi altitudini
mai mari în vest şi în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi
sud-est.

După anul 1960, cursul mijlociu şi inferior al râului Bistriţa a fost amenajat hidroenergetic
prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de
acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde m³.

Până la realizarea sistemului hidroenergetic ( ale cărui obiective se întind de la lacul


Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău ), râul Bistriţa juca rolul de veritabilă artera de
comunicaţie de care depindea viaţa economica a oraşului. Pe Bistriţa veneau plutele care
asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea şi de hârtie şi tot ea constituia o cale
sigură de legătură cu Bacăul şi porturile dunărene.

In zona oraşului Piatra- Neamt, râul avea o lăţime medie de 50 m şi un debit de 50


m³/s, care însă avea variaţii impresionante ce oscilau între 3 şi 1080 m³/s, astfel că uneori marile
viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană.

21
După construirea lacului de acumulare de la Bicaz şi punerea în funcţiune a întregului
sistem hidroenergetic, rolul economic şi aspectul Bistriţei s-au schimbat. Plutele au dispărut, au
apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaşte variaţiile din
trecut , au apărut frumoase lacuri de acumulare şi baraje care modifica în întregime aspectul
albiei Bistriţei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii şi a crescut potenţialul său turistic.

22
1.4. Potenţialul turistic biogeografic

Pădurile de fag, respectiv conifere, reprezintă asociaţiile vegetale majore de pe teritoriul


Subcarpaților Moldovei, a doua categoriie predominând mai mult în etajele superioare de pe
versanţi.

Principalele păduri de protecţie şi de tip parc întâlnite în această arie sunt: Codrii de aramă,
Codrii de argint, Dobreni, Codrul secular Runc, Pădurea Secu şi Pângăraţi.

Codrii de Aramă alcătuiesc o arie protejată de interes naţional situată, pe teritoriul


administrativ al comunei Agapia. Se află în partea central-nordică a judeţul Neamţ,
în Depresiunea Neamţului în zona sud-vestică a satului Filioara între acesta şi satul Văratec în
apropierea rezervaţiei naturale Pădurea de Argint, fiind situată la o altitudine de 550-650 m.

Reprezintă o zonă împădurită în culmea sudică a Dealului Filiorul, cu rol de protecţie


pentru specii arboricole de gorun secular.

Vârsta celui mai bătrân exemplar este de peste 130 ani. Alături de acesta, aici sunt
inventariate alte circa 300 de specii de plante. La poalele dealului, Paraul Filioara se însoţeşte de
pâlcuri de răchitişuri şi mlaştini mici, iar pe pajiştile înconjurătoare Păiuşul roşu şi Iarba vântului
se găsesc din belşug.

Toamna peisajul este de poveste, fapt ce a inspirat şi pe poetul Mihai Eminescu iar prin
poezia să, acest loc a devenit cunoscut de întreaga ţară („De treci codrii de aramă de departe vezi
albind/ Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint” -Mihai Eminescu - „Călin, file de poveste”
VIII).

Aria naturală (de interes forestier şi peisagistic) cunoscută sub denumirea de „Pădurea de
Argint Văratec”, se află pe terasa inferioară a pârâului Topoliţa la altitudinea de 540 m, de
asemenea, în comuna Văratec (chiar la marginea şoselei ce duce spre manăstirea cu acelaşi
nume). Are rol de protecţie pentru specii arboricole de mesteacăn secular.

23
O alta arie de interes naţional din această categorie este Dealul Vulpii (numită şi Ochiul de
Stepa), cu o suprafaţă de 2 hectare, se află în partea estică a oraşului Piatra-Neamţ
pe versantul sud-vestic al dealului Vulpea (478 m), pe un sol de tip brun de pădure în degradare
(cernoziom cambic tipic şi argilodiluvial). Are o formă elipsoidală pe direcţia NV-SE şi este
situată în imediata apropiere a cartierului Ciritei la circa 1 km sud-est de acesta. Are ca vecini la
vest cartierul menţionat lângă care se găseşte fosta cariera de argilă a fabricii Zonoceram, la est
dealul Boţoaia, iar la sud pajiştile şi terenurile de cultură ale satului Izvoare şi cartierului
Vânători.

Din fâneaţa seculară cu o suprafaţă de 44 ha s-a stabilit un regim de arie protejată numai
pentru 2 ha, aici vegetează mai multe elemente floristice xerofite de stepă ilustrate de 28 de
specii specifice acesteia, printre care colilia, păiuşul, amăreala, sânzienele, precum şi o specie din
familia Ranunculaceae, ştiută sub denumirea populară de ruscuţa de primăvară.

Vegetaţia regiunii se încadrează zonei forestiere (etajul pădurilor de foioase cu stejar şi fag)
de silvostepă (cu specii însoţitoare din stepă) şi stepă (ochiuri de stepă). Pajiştile primare
xeromezofitice şi xerofitice se încadrează sub aspect floristic în provincia dacică, regiunea
eurosiberiană şi central-europeană. Elementele euroasiatice cu predominenţă netă, s-au interferat
în diferite etape fitoistorice cu elementele central-europene, cu un număr redus de elemente
mediteraneene şi carpato-balcanice.

Speciile vegetale prezente în această zonă sunt specifice climatului, majoritatea fiind
caracteristice ţării noastre.

Speciile vulnerabile sunt cele care riscă să ajungă în pericol de extincţie dacă factorii care îi
ameninţa supravieţuirea şi reproducerea persistă. Din această categorie, pe teritoriul judeţului
Neamţ se întâlnesc următoarele plante (cu denumirea populară): coada vulpii, gâscariţa, cosaciul
bicăjean, stupitul cuculu, garoafa, ochiul şarpelui, roua cerului, firuţa, aglica, ciocul berzei,
spânz, vulturica, ienupăr, foaie grasă, firuţa, brânduşa, cinci degete, iarba surzilor, bulbuci de
munte etc.

Pe lângă speciile vulnerabile, mai sunt şi cele în pericol de extincţie, acestea fiind
reprezentate printr-o populaţie care riscă să dispară fie din cauza numărului redus de indivizi fie

24
din cauza modificării parametrilor mediului de viaţă. Câteva exemple de astfel de plante sunt:
papucul doamnei, floarea de colţ şi sângele voinicului.

Fig. 14. Brânduşa de toamnă Fig. 15. Gențiană

25
1.5. Potenţialul turistic al arealelor protejate

În cadrul siturilor şi al rezervaţiilor naturale se întâlnesc şi principalele obiective turistice


din Subcarpații Moldovei care se datorează reliefului, de origine naturală (deşi orice îşi pierde
naturaleţea atunci când are contact cu omul).

Tabelul 1. Principalele rezervații naturale și situri din Subcarpații Moldovei (în funcție de tipul cărora
aparțin)
Tipul rezervaţiei Denumirea rezervaţiei/ sitului

Acvatic Lacul Cuejdel, Pârâul Borcuţa, Lacul Pângăraţi, Lacul Vaduri


Rezervația faunistică Brateș, Rezervația de Zimbri- Neamț, Parcul
Faunistic
Natural Vânători-Neamț
Floristic Dealul Vulpii-Botoaia (Ochiul de Stepă)
Codrii de Aramă, Codrii de Argint, Codrul secular Runc, Pădurea
Forestier
Dobreni, Pădurea Pângăraţi, Pădurea Secu
Geologic Stânca Şerbeşti
Locul fosilifer Agârcia, Locul fosilifer Cernegura, Locul fosilifer
Paleontologic
Cozla, Locul fosilifer Pietricica
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_ariilor_protejate_din_Rom%C3%A2nia_declarate_monumente_ale_naturii

26
2. Potenţialul turistic antropic
2.1 Potenţialul turistic cultural - istoric

2.1.1 Obiectivele turistice al vestigiilor arheologice antice

Ceatatea dacica Bâtca Doamnei- este cel mai vechi monument istoric al judeţului, cetatea
fiind menţionată de Ptolemeu în scrierile despre istoria dacilor. Vestigiile de pe Bâtca Doamnei
ocupă o suprafaţă de aproape 20.000 m² pe creasta înălţimii, determinându-se două nivele de
locuire: unul datând din secolul al II-lea î.Hr., celălalt din perioada cuprinsă între secolele I î.Hr.
şi I d.Hr.

Cetatea a cunoscut, pe vremea lui Burebista şi a lui Decebal, o dezvoltare deosebită.


Arheologii au descoperit zidul de piatră care se întindea, ca un patrulater neregulat, în jurul
construcţiilor din interior, păstrându-se astăzi, în mai bune condiţii doar cel de pe latura sudică.
Însă cel mai important edificiu descoperit este Sanctuarul alcătuit din aliniamente de tamburi de
piatră identitice cu cele descoperite în centrele dacice din Munţii Orăştiei.

Fig. 16. Ruine din cetatea Bâtca Doamnei

(http://www.viziteazaneamt.ro/2015/02/17/cetatea-dacica-
batca-doamnei/)

Sanctuarele erau construite doar în aşezările cu un ridicat potenţial economic şi militar, ceea ce
duce la concluzia că şi cetatea de pe Bâtcă avea caracteristicile unui centru de primă mărime,

27
conferindu-i o mare importanţă în zona Carpaţilor estici. În sprijinul acestei idei sunt ceramica
uzuală, ceramica pictată, obiectele de podoabă, armele şi uneltele de fier descoperite aici, care
dovedesc un ridicat nivel de dezvoltare economică şi socială. Deşi nu s-au mai păstrat decât
resturi ale vechilor construcţii, ce nu mai au proporţii monumentale şi care astăzi sunt acoperite
de pământ, o drumeţie până la Cetate este o experienţă accesibilă. De sus, de pe culmea Bâtca
Doamnei, se pot admira oraşul, lacul, mănăstirea Bistriţa, culmile muntoase din jur, pe care, de la
distanţă, Ceahlăul le domină cu măreţia lui.

28
2.1.2 Obiectivele turistice al vestigiilor din Evul Mediu

Cetatea Neamţ sau Cetatea Neamţului este o cetate medievală din Moldova situată în
apropierea oraşului Târgu Neamţ şi la aproximativ 46 km de oraşul Piatra Neamţ. Aşezată
aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleşului, cetatea face parte din categoria monumentelor
medievale de valoare excepţională din România.

Cetatea Neamţului a fost construită în timpul lui Petru Musat (1375-1391), în perioada
consolidării statului medieval Moldova. Prima atestare documentară datează din 1395, anul în
care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, înainte de a fi înfrânt de ostile lui Ştefan I Musat
la Hindau, emite un act de cancelarie “Ante Castrum Nempch.

Epoca de glorie a cetăţii medievale de la Neamţ corespunde domniei lui Ştefan cel Mare
(1457-1504), care înţelegând bine rolul fortificaţiilor pentru creşterea capacităţilor de apărare a
ţării, a întărit cetăţile moştenite de la înaintaşii săi şi a construit altele noi, întreaga Moldova fiind
străjuită de un puternic sistem defensiv.

Lucrările întreprinse în vremea sa au constat în supraînălţarea vechilor ziduri ale cetăţii,


ridicarea celor patru bastioane ale curţii exterioare şi construirea podului în formă de arc, sprijinit
pe 11 piloni de piatră. Astfel întărâtă, în anul 1476 cetatea Neamţ a făcut faţă asediului impus de
Mohamed al II-lea, după lupta de la Valea Alba-Razboieni.

Prefăcută în mănăstire de Vasile Lupu (1646) şi apoi distrusă parţial de Dumitrascu


Cantacuzino în 1675, Cetatea Neamţului va mai avea forţa de a scrie o nouă pagină de eroism în
1691, când, apărată de un mic grup de plăieşi, va rezista asediului armatei polone condusă de
Regele Ioan Sobietski. După distrugerea ordonată de Mihai Racoviţa în 1717, Cetatea Neamţului
îşi pierde total importanta militară.

Din anul 1718, Cetatea Neamţului, un obiectiv istoric deosebit de important pentru oraşul
Târgu Neamţ şi judeţul Neamţ, a rămas în paragină şi a fost distrusă de către vreme sau de către
localnici care foloseau piatra de la cetate în construcţii. Se interzice luarea pietrei din cetate, în
anul 1834, de către Departamentul pricinilor dinlăuntrul Moldovei. În anul 1866 este declarată
monument istoric şi abia între anii 1968-1972, sub conducerea arhitectului Ştefan Balş au început
lucrările de reconsolidare a zidurilor.

29
Restaurarea cetăţii a continuat şi după anul 1992 în cadrul programului UNESCO de
restaurare şi de renovare a monumentelor istorice în care s-a continuat restaurarea cetăţii şi a
zidurilor. Între anii 2007-2009 Cetatea Neamţului a fost închisă fiind supusă unor lucrări de
reabilitare şi restructurare realizate cu fonduri europene. După doi ani de muncă grea, vechea
cetate a renăscut din propria cenuşă astfel încât vizitatorii pot admira diferitele Săli ale cetăţii,
vechiul paraclis, bucătăria, monetăria şi dormitoarele. Avem astfel un obiectiv istoric deosebit,
situat în oraşul Târgu Neamţ.

Fig. 17. Cetatea Neamţului

Fig. 18. Curtea interioară a Cetăţii Neamţ Fig. 19. Podul ce duce la Cetatea Neamţului

30
Întemeiată de voievodul Ştefan cel Mare între anii 1468 – 1475, Curtea Domnească,
Biserica “Sf Ioan” şi Turnul-clopotnita constituie astăzi un ansamblu architectural situat în centru
oraşului Piatra Neamţ, în Piaţa Libertăţii.

Din Curtea Domnească astăzi se mai păstrează doar o parte din pivniţele casei domneşti
(locul unde funcţionează Muzeul Curtea Domnească) şi porţiuni din zidul de incinta. Curtea
Domnesca a avut rolul ei în istorie până după domnia lui Vasile Lupu. În perioada ulterioară
acestei domnii are loc dispariţia treptată a ansamblului prin reamenajarea locului şi apariţia
construcţiilor noi. Astfel că, în anul 1893, pe temelia fostei Curţi Domneşti s-a construit Liceul
„Petru Rareş”.

Pe acelaşi platou, în imediata apropiere a Curţii Domneşti, se păstrează în formă ei aproape


iniţială Biserica „Sfântul Ioan“ – Domnesc, zidită între anii 1497-1498 (vezi fig. 20).

Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate în jurul bisericii s-au descoperit morminte


vechi şi numeroase obiecte de cult şi podoabe care ne confirmă faptul că marele vioevod Ştefan
cel Mare a acordat o atenţie deosebită acestei biserici şi Curţii Domneşti.

Fig. 20. Curtea Domnească din Piatra-Neamţ

(http://telemneamt.net/sarbatoarea-curtii-domnesti-editia-i/)

31
Alături de Biserică “Sfântul Ioan” s-a construit, în anul 1499, Turnul – Clopotniţa având o
înălţime de 19 m. Construit din piatra brută şi întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul
zvelt, acesta a funcţionat şi că turn de strajă. Locaţia turnului a fost special aleasă, astfel încât
străjerii să poată observa întreaga lunca a Bistriţei, dar şi drumurile care duceau la Cetatea
Neamţului şi la târgul Romanului. Fortăreaţă de paza de lângă Turnul-Clopotnita a fost construită
în epoca modernă.

În Turnul-Clopotnita al Bisericii „Sf. Ioan“ – Domnesc din Piatră Neamţ, a locuit timp 26
de ani moşul Gheorghe Lazăr, modelul adevăratului pelerin roman. Prin modul său de viaţă, el
reprezintă un exemplu unic în viaţa duhovnicească a Bisericii noastre din ultima sută de ani.

Cetatea nouă a Romanului este situată la aproximativ 5 km de oraşul Roman, pe malul


stâng al Şiretului, în apropierea confluentei cu Moldova, lângă actualul sat Gâdinţi.

Construită de Ştefan cel Mare în 1466, Cetatea Noua de la Roman a fost o adevărată
fortificaţie de piatră şi un punct de rezistenţă pentru partea de sud a ţării. Este singura cetatea
care nu a fost ridicată pe un loc greu accesibil, asemenea celorlalte cetăţi din perioada medievală
şi a fost alcătuită dintr-un nucleu de ziduri. Aceste ziduri erau înconjurate de un sunt de apărare,
cu o lăţime de 30-60 m, obţinut prin abaterea apelor Şiretului şi pavat cu lespezi de piatră.

Aşezată pe un teren nisipos şi instabil, construcţia cetăţii a necesitat amenajarea unui pat de
bârne, peste care s-au turnat temeliile construcţiilor de piatră. Cele şapte turnuri circulare ale
cetăţii au fost legate prin ziduri construite după un plan stelat.

În anul 1476, Cetatea Noua a Romanului a fost distrusă de armată otomană aflată sub
conducerea lui Mohomed al ÎI lea şi refăcută în anul 1478. În anul 1483, cetatea a fost din nou
întărită prin ridicarea unor ziduri cu turnuri circulare în faţa intrării, dar şi a unui turn rectangular
situat pe latura de sud a cetăţii, latura care nu era protejată de apa Şiretului.

De-a lungul timpului, Cetatea Noua a Romanului a jucat un rol important în sistemul
defensiv al Moldovei. Dumitrascu Cantacuzino, în anul 1675, la ordinul vizirului va distruge

32
cetatea care devine inutilizabila şi încetează să mai fie menţionată în istorie. Treptat, zidurile
fortăreţei s-au risipit, astăzi se mai păstrează doar temeliile de piatră adânc înfipte în mâlul
Şiretului, mărturii ce au stat la baza cercetărilor arheologice.

Mănăstirea Agapia este una dintre cele mai cunoscute din zona iar istoria sa a fost scrisă
încă din secolul XV când pe acel loc erau înălţate alte mănăstiri cu acelaşi nume însă care nu au
rezistat forţelor naturii.

Nouă mănăstire a fost construită între 16 octombrie 1642 şi 3 septembrie 1644 de hatmanul
Gavril Coci (fratele lui Vasile Lupu) şi de soţia sa, cneaghina Liliana. S-a sfinţit la 12 septembrie
1647, în acest răstimp construindu-se chiliile ce formează incinta mănăstirii, iar la răsărit
clopotniţă, construcţie masivă din piatră de granit. A primit hramul Agapiei Vechi, "Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavriil", sfinţirea fiind făcută de Mitropolitul Varlaam Motoc.

La iniţiativa Mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Moruzzi hotărăşte printr-un


hrisov domnesc, în 1803, ca mănăstirea Agapia să devină obşte de maici. Stareţa a fost numită
maică Elisabeta Costache, sora Mitropolitului Veniamin Costache, ea conducând mănăstirea
până în 1834.

Biserica a fost reparată după 1821, apoi între 1858 şi 1862, când i s-au adăugat un nou
pridvor, cel vechi închizându-se în sânul bisericii, şi două turle mai mici, una pe pridvor, alta pe
altar, şi s-au lărgit ferestrele. Cele două turle au fost mistuite de incendiul din 1903, rămânând
numai turla veche a Pantocratorului, cu formă octogonala şi cu calotă sferică. Ea se sprijină pe
arcele naosului boltit. Zidul despărţitor dintre vestibul, pridvor şi pronaos a fost înlocuit cu trei
arce. Intrarea se face prin partea sudică, pe o uşă masivă din lemn, iar în pronaos printr-o uşa
metalică. Tâmplă, din lemn sculptat, a fost pictată în 1858.

O dată cu refacerile din 1858-1862 s-a amenajat din nou mormântul ctitorilor. Policandrele
au fost comandate la Viena şi executate în 1858-1862, iar candelabrele, îmbrăcămintea icoanelor
împărăteşti şi alte obiecte ce împodobesc biserică au fost lucrate la Paris. Deasupra uşii de intrare
în biserica este pisania, incrustata în marmură cu litere slavone şi icoana hramului
"Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" în mozaic de Murano.

33
Fig. 21. Mănăstirea Agapia Fig. 22. Complexul monahal Agapia

(http://www.mihailovici.ro/archives/category/romania- (http://www.rolandia.eu/place/agapia-monastery-
pozitiva-2/neamt) open-air-museum/)

Mănăstirea Sihăstria. În marile mănăstiri Neamţ, Secu şi Agapia se găseau destui călugări
dornici să continue tradiţia Cuviosului Daniil Sihastrul şi a altor pustnici renumiţi. Codrii
nestrăbătuţi din partea locului ofereau cele mai bune condiţii. Câteva însemnări pe vechi cărţi de
cult cât şi unele urme de chilii atestă că la începutul secolului al XVII-lea trăiau în împrejurimi
numeroşi sihaştri.

Astfel, înfiinţarea unei „sihastrii” mai la îndemână devenea în chip firesc o necesitate.
Faptul fiind cunoscut de episcopul Ghedeon de Huşi, ca ucenic al venerabilului mitropolit
Varlaam Motoc, acesta întemeiază în 1655 – fiind deja mitropolit al Moldovei (1653-1659) –
prima biserică a schitului Sihăstria, pe care o înzestrează apoi cu chilii şi cele de trebuinţă. Locul
ales a fost „poiana lui Atanasie”, care oferea condiţii prilenice unei vieţi de sihăstrie, iar primii
vieţuitori, aşa cum consemnează pomelnicul ctitoricesc, au fost şapte sihastri din Mănăstirea
Neamţ retraşi mult mai înainte prin părţile locului.

În 1821 cetele eteriştilor lui Alexandru Ipsilanti, urmărite de turci, se retrag în părţile
Moldovei, ajungând până la Mănăstirea Secu. Luptă sângeroasă care a urmat s-a încheiat cu

34
arderea şi prădarea manăstirilor din împrejurimi de către turci, printre care şi Sihăstria. Schitul nu
a ars în întregime. Tezaurul Sihăstriei, după cum consemnează pomelnicul ctitoricesc, a fost
ascuns în acele zile la Poiana Crucii „sub un fag”, într-un cazan de aramă. Cu timpul taina
obiectelor de cult s-a pierdut.

Lucrările de refacere au început abia în anul 1824, cu sprijinul efectiv al mitropolitului


Veniamin Costachi şi au durat aproape doi ani. S-au refăcut atunci biserica de piatră, turnul
clopotniţă, un corp de chilie în partea de sud, turnul porţii şi zidul de incinta. Renumitul „calfa
pietrar” Nicolae Cerneschi din Botoşani a condus lucrările, contribuind atât cu priceperea să cat
şi cu însemnate sume de bani, devenind astfel al treilea ctitor principal al mănăstirii.

Vechile obiecte de cult fiind pierdute, se lucrează în acelaşi an noi obiecte bisericeşti, în
atelierele Mănăstirii Neamţ: vase liturgice, candele şi cădelniţe de argint, două clopote etc.
Astfel, Sihăstria îşi începe din nou firul existenţei sale, întrerupt timp de patru ani.

Fig. 23. Mănăstirea Sihăstria Fig. 24. Picturi interioare

Mănăstirea Neamţ este simbolul religios principal şi un obiectiv turistic ce prezintă


unicitate din mai multe puncte de vedere.

35
Este cel mai mare şi mai vechi aşezământ monahal din Moldova, declarat monument
istoric.

Mănăstirea este atestată documentar din 1407, însă rădăcinile în timp ale activităţii
monahale se întind până în veacul al XII-lea. Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită
voievodului Petru I Muşat (1375-1391), care a construit prima biserică din piatră, astăzi
dispărută, însă, pe amplasamentul mănăstirii, existase o bisericuţă mai veche din lemn,
numită Biserica Albă, construită de monahi cu un secol înainte. Biserica actuală din incinta
mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare la sfârşitul secolului al XV-lea şi are
hramul Înălţarea Domnului.

În vara anului 1933, intra ca vieţuitor al Mânăstirii, Ilie, fiul lui Maxim şi al Ecaterinei
Iacob. Acesta va deveni mai târziu Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva.

În incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniţă cu 11


clopote, Seminarul Teologic "Veniamin Costache", precum şi un muzeu cu o colecţie de artă
bisericească şi sala tiparului. Specific este Aghiazmatarulcircular din faţa mânăstirii, unde se face
sfinţirea apei la hram. În biserică se află o icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel,
făcătoare de minuni.

Aşezământul are cea mai mare şi mai veche bibliotecă mânăstirească (18000 volume) şi a
avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii şi artei româneşti medievale. În camera
mormintelor este îngropat Ştefan Voievod(unchiul lui Ştefan cel Mare), iar în pronaos se află
moaştele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee.

Biserica ctitorită de Ştefan cel Mare este principalul monument istoric şi de arhitectură
moldovenească din incinta mânăstirii, de o eleganţă şi frumuseţe deosebite. Dimensiunile şi
monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea în construcţie a unor elemente noi:
pridvorul, situat în faţa intrării şi sala mormintelor, sau gropniţa, amplasata între pronaos şi naos.

Turla se ridică în mijloc, iar nouă contraforturi masive susţin zidurile până la nivelul
bolţilor. Faţadele sunt frumos ornamentate în stil autohton moldovenesc, rezultat din îmbinarea
elementelor bizantine (ceramică smăltuita, cărămizi şi discuri diferit colorate, în verde, în galben,
în brun) cu cele gotice (contraforturile şi ancadramente de uşi şi ferestre). Discurile smălţuite şi

36
nişele împodobesc şi turla, de formă octogonală, prevăzută cu patru ferestre. Pictura din absida
principală, naos şi sala mormintelor aparţin ultimilor ani de domnie ai lui Ştefan cel Mare, iar cea
din pridvor şi pronaos este din timpul lui Petru Rareş.

Mânăstirea a suferit multe devastări şi incendii distrugătoare, urmate de refaceri care au


distrus treptat zugrăveala iniţială.

A doua biserică inclusă în complexul mănăstiresc este biserica Sfântul Gheorghe,


încorporată în zidul de incintă.

Fig. 25. Mănăstirea Neamț


Fig. 26. Complexul monahal Neamț
http://neamt.mmb.ro/
http://www.inromania.info/manastirea-neamt.html

Biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamţ este o capodoperă a arhitecturii
ecleziastice moldoveneşti de la sfârşitul secolului al XV-lea, una din construcţiile care s-au
păstrat până astăzi din vechea reşedinţă domnească de la Neamţ.

Edificiul a fost ridicat între anii 1497-1498 în stilul moldovenesc constituit în epoca
lui Ştefan cel Mare, cu puternicele influenţe ale arhitecturii gotice (contraforturi, socluri profilate,
ancadramente etc.) specifice acestui stil.

Monumentul este de frumoase proporţii, de plan mixt boltit cu calote semisferice dispuse în
filă, cu absidele laterale mascate de puternice rezalituri. Împreună cu turnul clopotniţă de la 1499,
monumentul vădeşte pronunţate caracteristici gotice. Pe faţade se păstrează intactă o bogată
decoraţie de ceramică smălţuită.

37
Fig. 27. Biserica Naşterea Sf. Ioan Fig. 28. „Turnul lui Ştefan cel Mare”
Botezătorul

Situată la kilometrul zero al oraşului, biserica este cel mai reprezentativ obiectiv pentru
oraşul Piatra- Neamţ iar turnul clopornitei este cunoscut şi sub denumirea „Turnul lui Ştefan cel
Mare”.

38
2.1.3 Obiectivele culturale cu funcții turistice

În categoria complexelor de arhitectură urbană se înscriu clădirile vechi din centrul


oraşelor, care au fost reabilitate iar în prezent majoritatea funcţionează ca unităţi publice. Multe
dintre acestea au fost construite în secolul XVIII şi impresionează în special prin arhitectura lor,
materialul folosit pentru construcţie, dar au devenit importante şi datorită personalităţilor de care
au fost locuite odinioară.

Tabelul 2. Principalele obiective de arhitectură urbană din Subcarpații Moldovei

Denumirea clădirii Anul in care a fost construită Locația în care se află


Casa Vornicului Done 1828 Roman
Liceul Roman Vodă 1921 Roman
Casa Romascană 1900 Roman
Hala Alimentară 1929 Roman
Casa Ioan Simeon Bruckner 1803 Roman
Colegiul Tehnic 1927 Piatra-Neamț
Conacul Krupenski sfarsitul sec. XVIII Podoleni
Casa Elenei Cuza Sec. XIX Piatra-Neamț
Casa Lalu 1914 Piatra-Neamț
Colegiul National „Petru Rareș”,
1890 Piatra-Neamț
Piatra-Neamț

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni 1935 Piatra-Neamț

Clădirea Teatrului 1958 Piatra-Neamț


Gara Piatra-Neamț 1912 Piatra-Neamț

Casa memorială ”Mihail Sadoveanu” din comună Vânători-Neamţ, se află pe Dealul


Vovidenia, în imediata vecinătate cu Schitul Vovidenia, la 1 km de Mănăstirea Neamţ.
Clădirea (ridicată în 1937) este construită în timpul şi la iniţiativa Mitropolitului Visarion
Puiu al Bucovinei (1899 – 1964) cu destinaţia de palat arhieresc. Dealtfel, mitropolitul a locuit în
ea doar câţiva ani, după plecarea sa în exil (1944), casa rămânând în administrarea Mănăstirii

39
Neamţ, devenind ulterior casă de oaspeţi, pusă la dispoziţia scriitorului Mihail Sadoveanu în
1944 şi cedată spre folosinră pe viaţă, în 1949. Scriitorul a locuit în clădirea actualului muzeu în
perioada 1944 – 1961, fiind reşedinţa sa de vară, ultima sa vizită la casa din Vânători fiind în
vara anului 1961.
După moartea scriitorului, aceasta devine muzeu, începând cu 26 iunie 1966, fiind
amenajat, inaugurat şi administrat de Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, cu sprijinul
familiei defunctului scriitor . Mai apoi, în anul 1970, Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu trece
în subordinea Muzeului Judeţean Neamţ, până în 1993 când revine în administrarea Muzeului
Literaturii Române, în prezent, clădirea muzeului fiind declarată monument istoric.
Clădirea fost retrocedată Mitropoliei (1997), în acest moment fiind administrată de către
monahi şi cuprinde nouă camere, din care doar una etalează exponate ce au aparţinut înaltului
clasic al literaturii.

Fig. 29. Casa memorială Muzeu – „Casa Mihail Sadoveanu”

Casa Memorială Ion Creangă din Humulești este leagănul copilăriei marelui povestitor
roman, aceasta datează din 1833, fiind construită de bunicul lui „Nica”.
Construcţia a fost restaurată în 1937 prin grija istoricului Nicolae Iorga. În 1944 Sofia
Grigoriu, născută Creangă, donează casa Asociaţiei Învăţătorilor din România. Casa a fost în
continuare îngrijită de doi dintre copiii Sofiei, Zahei şi Antonică Grigoriu şi a funcţionat neoficial
ca muzeu până la 1951. Atunci, la iniţiativa lui Zahei, a avut loc deschiderea propriu-zisă a

40
actualului muzeu memorial. Cele mai importante reparaţii au avut loc în 1975, când a fost refăcut
acoperişul şi s-a înlocuit tavanul.
În prezent, casa memorială este unul dintre cele mai vizitate muzee din ţară, trecându-i
pragul anual mai mult de 40.000 de turişti români şi străini. În fiecare an, casa patronează
Manifestările „Zilele Creangă”, precum şi activităţi culturale: seri muzeale, expuneri cu temă,
conferinţe, simpozioane organizate la sediul unităţii, la sediul Fundaţiei Culturale „Ion Creangă”
din Târgu-Neamţ sau la şcolile din localitate.

Fig. 30. Casa memorială „Ion Creangă”

(http://www.vinatorineamt.ro/?page_id=1258)

Muzeele cele mai cunoscute și mai vizitate din din Subcarpații Moldovei sunt majoritatea
in Piatra- Neamt, printre care: Complexul Muzeal Judetean Neamt, Muzeul de Istorie si
Arheologie, Muzeul de Stiinte Naturale, Muzeul de Arta, Muzeul Memorial Calistrat Hogas,
Muzeul de Istorie si Etnografie etc.

Constituind unitatea de bază a Complexului Muzeal Judeţean Neamţ – înfiinţat în 1978,


Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ se înscrie în categoria celor mai prestigioase
instituţii de profil din România. Contribuţia sa la cercetarea, conservarea, restaurarea,
gestionarea, evidenţa şi valorificarea patrimoniului istoric şi arheologic din estul ţării este absolut
remarcabilă, aşa după cum este şi activitatea sa cultural-educativă.

41
Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ este – prin numărul şi importanţa colecţiilor ,
aria de cercetare, activitatea desfăşurată, baza materială etc. –, fără discuţie, o instituţie muzeală
de importanţă zonală.

Reunind piese tridimensionale de valoare ştiinţifică şi estetică excepţională, expoziţia


actuală se înscrie între cele mai reuşite înfăptuiri pe care echipa de specialişti şi personalul
auxiliar din cadrul CMJ Neamţ le-au realizat de-a lungul deceniilor.

Oferind o imagine convingătoare asupra trecutului comunităţilor umane care au trăit pe


aceste meleaguri, cabinetul numismatic, expoziţia „Constantin Matasă” şi sala de expoziţii
temporare contribuie cu alte materiale şi informaţii la cunoaşterea trecutului judeţului.

Fig. 31. Muzeul de Istorie din Piatra- Neamț

(http://www.viziteazaneamt.ro/2015/02/26/muzeul-de-istorie-si-arheologie-din-
piatra-neamt-expozitia-colectia-regala-de-argint-si-metal-comun/)

Înfiinţată în 1980 cu statutul de Muzeu de Artă şi având la bază colecţia deschisă în 1960,
instituţia funcţionează într-o clădire construită în 1930, integrată armonios în perimetrul Curţii
Domneşti din Piatra-Neamţ, dominată de ctitoriile lui Ştefan cel Mare. Patrimoniul artistic al

42
muzeului se valorifică prin expoziţia permanentă care prezintă o viziune panoramică asupra
evoluţiei artelor vizuale româneşti (pictură, grafică, sculptură, tapiserie) şi prin expoziţiile
temporare (tematice, retrospective, aniversare).

Creşterea numărului de lucrări s-a făcut prin donaţii, transferuri fără plată şi achiziţii. Una
dintre donaţiile importante estea medicului, profesor universitar Paul Gotcu (1898-1981), medic
militar şi al Casei Regale, un mare colecţionar de artă, prieten al artiştilor din perioada
interbelică. În 1970 acesta a dăruit oraşului Piatra-Neamţ, prin instituţia muzeală opere semnate
de N. Tonitza (1886-1940), Gh. Petraşcu (1872-1949), Francisc Şirato (1877-1935), Vladimir
Frimu (1900-1967). Alte donaţii importante aparţin artistelor nemţene Aurelia Vasiliu-Ghiaţă,
Iulia Hălăucescu şi Simona Vasiliu-Chintilă.

Piesele de teatru jucate la Piatra Neamţ îşi au începuturile încă din anul 1851 când a avut
loc un turneu a lui Matei Millo şi s-au interpretat piesele naţionale “Lipitorile satului” şi “Baba
Hârcă”.

Din anul 1959, piesele de teatru au fost jucate în clădirea în care funcţionează şi astazi-
Teatrul Tineretului. Construită între anii 1929-1947 şi proiectată de către arh F.E. Droz şi Carol
Zâne, clădirea teatrului a fost iniţial închiriată, după care în anul 1958 a fost reamenajata şi redeta
scopului ei iniţial. Tot în acest an s-a înfiinţat secţia din Piatră Neamţ a Teatrului de Stat din
Bacău şi astfel au venit la Piatra Neamţ tineri absolvenţi ai IATC.

La Teatrul de la Piatra Neamţ au jucat numeroşi tineri actori care cu timpul s-au impus în
mişcarea teatrală românească. Printre aceştia îi putem menţiona pe: Florin Piersic, Leopoldina
Bălănuţa, Horaţiu Mălaiele, Maia Morgenstern, Virgil Ogasanu, Ileana Stana Ionescu, Mitica
Popescu, Valentin Uritescu, Oana Pellea, etc. Din anul 1966, datorită tinereţii actorilor şi
regizorilor prezenţi aici teatrul de la Piatra Neamţ se va numi „Teatrul Tineretului”.

Acesta de-a lungul timpului s-a impus şi în viaţa teatrală internaţională, devenind unul
dintre cele mai dinamice, moderne şi îndrăzneţe teatre din România. Turiștii care vizitează zona
pot admira atât clădirea teatrului dar și să participle la piesele jocate aici.

43
Este deschis publicului de marţi până duminică, având program de funcţionare diferit.

Fig. 32. Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț

44
2.1.4 Obiective specifice zonei rurale

Construit la o răscruce de drumuri pe moşia boierilor Catargi, în anul 1718, Hanul Ancuţei
a fost un loc de popas pentru negustorii ce călătoreau spre Roman, Iaşi sau Suceava. În anul
1819, vornicul Ştefan Catargiu, a obţinut aprobarea consturirii unui nou han care să servească
drept staţie de poştă şi dreptul de a organiza iarmarocul de la Tupilaţi, pe terenul plan de lângă
Han şi apa Moldovei.

Hanul Ancuţei a fost zidit pe temelie de piatră, având o lungime de 36,20 m şi o lăţime de
15,70 m, prevăzut cu două uşi mari de stejar, folosite una ca intrare şi alta ca ieşire. Caldirea din
ziduri groase de piatră avea o faţadă simplă, cu o arhitectură de pilaştri şi o arcadă dublă la
intrare. În volumul de povestiri “Hanu-Ancutei” marele scriitor roman Mihail Sadoveanu descrie
hanul că o cetate “în care puteau oploşi oameni, vite şi căruţe şi nici habar n-aveau dinspre partea
hoţilor..“ .

Casa Rurală a preluat Hanul Ancuţei de la Nicolae Calimachi Catragi în contul unor datorii
şi l-a vândut în anul 1920. Hanul, a rămas în formă s-a iniţială până în anul 1943, când
proprietarii l-au dărâmat în cea mai mare parte pentru că nu puteau plăti impozitele şi nici nu
aveau posibilităţi materiale pentru a-l întreţine. Pentru o perioadă, în locul hanului se găseau doar
nişte ziduri în ruină şi pivniţă, care aminteau de vremurile de altădată.

În anul 1967, hanul va trece în proprietatea statului iar autorităţile decid reconstrucţia lui
după planurile iniţiale. Prin urmare, zidurile rămase au fost dărâmate în totalitate şi pe podeaua şi
beciul vechiului han s-a ridicat nouă construcţie care respectă linia tradiţională şi arhitectura
specifică secolului al XVIII-lea. Pentru conservarea spiritului sadovenian moldovenesc, nouă
construcţie va primi aceeaşi destinaţie de han.

O nouă etapă de restaurare a clădirii a avut loc în anul 1999 când hanul capăta o înfăţişare
autentic românească prin crearea unor mici expoziţii de costume populare specifice zonei şi de
obiecte de ceramică şi din lemn. Totodată, la intrarea în Han este aşezat bustul scriitorului Mihail
Sadoveanu, realizat de sculptorul Florin Zaharescu.

În amintirea vremurilor trecute, în luna noiembrie a fiecărui an, Hanul Ancuţei este gazda
Festivalului de Creaţie Literară “Mihail Sadoveanu”.

45
Printre obiectivele din această categorie se mai numără şi Hanul Şerbeşti (aflat în actuala
comună Ştefan cel Mare), vechiul schit Ţibucani, Conacul de la Gâdinţi, Casa vornicului Done,
Conacul Cantacuzino, Conacul Dimitrie Sturza etc.

Muzeul popular Neculai Popa din Târpeşti, comuna Petricani este situat la circa 7
kilometri de centrul oraşului Târgu Neamţ si adăposteşte creaţii populare din zonă colecţionate
de meşterul popular.

După dispariţia lui, în 2010, la 91 de ani, cei trei urmaşi ai lui Neculai Popa s-au stabilit
aici ca să îngrijească de muzeu şi să le explice vizitatorilor bogăţiile adunate în colecţia de peste
3.000 de obiecte de artă populară. În „casa mascată“ sunt expuse piese de port popular din zonă
(cojoace), sau tradiţionalele măşti şi costume folosite în timpul sărbătorilor de iarnă. Sunt piese
colecţionate de Neculai Popa, dar şi confecţionate de el însuşi.

Într-o altă încăpere sunt adunate tot felul de vestigii din săpăturile făcute în localitate şi în
zonă, o colecţie numismatică. Cea mai impresionantă rămâne colecţia de etnografie cu elemente
utilitare, decorative şi piese de port popular specific zonei. Ca în podul bunicii, redescoperi
aşezate pe poliţe tot felul de obiecte folosite în trecut: fiare de călcat cu cărbune, linguri de lemn,
fuioare, chimire, straie de sărbătoare şi de lucru ale ţăranilor, etc. Colecţia e cu atât mai
valoroasă cu cât o parte dintre obiecte s-au pierdut în urma unui incendiu în 1990. Alte aproape
2.000 de piese au fost donate de Neculai Popa Muzeului din Târgu Neamţ, la rugămintea celor
care au organizat muzeul.

Fig. 33. Muzeul Neculai Popa din Târpeşti


46
Meşterul popular a început să-şi organizeze muzeul în satul său natal în 1962. În perioada
1966-1976, acesta a funcţionat în clădirea vechii şcoli a satului, după care a fost mutat în casa de
la Târpeşti.

47
2.2 Potenţialul turistic al evenimentelor, festivalurilor și tradițiilor locale

Evenimentele locale care atrag și turiști sunt majoritatea desfășurate în lunile de primăvară-
vară și includ zilele comunelor importante din Subcarpații Moldovei. O tradiție nouă a luat
naștere în 2016 când și în Piatra-Neamț s-a organizat târg de Crăciun, pe platoul Curții Domnești.

Tabelul 3. Evenimente și festivaluri în Subcarpații Moldovei

Denumirea evenimentului/
Data organizării Locația
festivalului
Parada obiceiurilor și traditiilor de
Începutul lunii ianuarie Târgu Neamț
Anul
Festivalul Internațional de Teatru Mai-iunie Piatra-Neamț
Festival de datini Iunie Tazlău
Serbare câmpenească “Padurea de
15 iunie Văratec
Argint”
Festivalul de artă populară „Lada cu
19-21 iunie Piatra-Neamț
zestre”
Zilele orașului Piatra-Neamț Iunie Piatra-Neamț
Sarbatoarea Sanzienelor 24 iunie Tupilați
Festivalul de teatru pentru amatori
Ultima duminică din iunie Piatra-Neamț
“Yorick”
Vacanțele Muzicale la Piatra-Neamț Iunie Piatra-Neamț
Zilele “Cetăți Neamțului” și
3-5 iulie Cetatea Neamț
Festivalul Artei Medievale
Sărbătoarea Roznovului A 3-a duminică din iulie Roznov
Sarbatoarea Razboienilor Ultima duminică din iulie Războieni
Festivalul Internațional de Folclor
Prima săptămână din august Piatra-Neamț
Piatra-Neamț
Zilele “Alexandru Podoleanu” Prima duminică din august Podoleni
Festival folcloric Prima duminică din Septembrie Gârcina
Ziua orasului Târgu Neamț 8 septembrie Târgu Neamț
Târgul meșterilor populari 7-8 septembrie Târgu Neamț
Festivalul Fructelor de Pădure Începutul lunii octombrie Piatra-Neamț
Festivalul obiceiurilor de Crăciun și
Decembrie Piatra-Neamț
Anul Nou/ Târgul de Crăciun
Zilele “Ion Creangă” 14-16 decembrie Târgu Neamț
Festival de obiceiuri 31 decembrie Timișești
Festivalul de Lăută din Cetatea
19-21 august Cetatea Neamț
Neamț
Festivalul de teatru „Pledez pentru
10-18 noiembrie Piatra-Neamț
tine(ri)”
Festivalul Medieval al Curții
22 aprilie Piatra-Neamț
Domnești
Festivalul Dacic Petrodava 27-28 mai Piatra-Neamț
Zilele Orașului Tg. Ocna August Târgu Ocna

48
Concert de colinde Decembrie Salina Tg. Ocna
Ziua vânătorilor de munte Noiembrie Tg. Ocna
Zilele orașului Buhuși Septembrie Buhuși
Zilele comunei Țibucani 29 august Țibucani.

49
C. Prezentarea amenajărilor turistice
1. Amenajările turistice cu rol de cazare

Bazele de cazare alături de resursele atractive şi căile de transport „reprezintă vectorii


fundamentali ai desfăşurării actului turistic” (Cocean P, 2009).
Subcarpații Moldovei dispun de o infrastructură turistică dezvoltată mediu din punctul meu
de vedere, bazele de cazare fiind concentrate în zonele cu potenţial turistic ridicat, în staţiuni, ori
în jurul unor resurse turistice şi de asemenea în centrul oraşelor. Hotelurile sunt mai des întâlnite
în zonele urbane, în zonele turistice fiind răspândite pensiunile, motelurile, cabanele, vilele,
casele de vacanţă etc.
Deşi funcţia principală a hotelurilor, hanurilor, motelurilor etc este cazarea, acestea în sine
pot deveni obiective turistice datorită arhitecturii, locaţiei, panoramei şi serviciilor pe care le
oferă.
Hotelurile se clasifică în primul rând în funcţie de gradul de confort, respectiv după
numărul de stele, cele mai luxoase fiind amplasate în inima oraşului.

Tipul unităților de cazare în Subcarpații Moldovei

60,00%

50,00%

40,00%

30,00%

20,00%

10,00%

0,00%

Fig. 34. Tipul unităților de cazare din Subcarpații Moldovei

50
Conform INS în Subcarpații Moldovei sunt amplasate 328 de baze de cazare cu peste 7000
de locuri.

Unitățile de cazare din Subcarpații Moldovei în funcție


de confort
35,00%

30,00%

25,00%

20,00%

15,00%
Procent unități de cazare
10,00%

5,00%

0,00%

Fig. 35. Distribușia unităților de cazare din Subcarpații Moldovei în funcție de


confort

51
2. Amenajările turistice cu rol de tratament

Staţiunea Bălţăteşti, atestată de Autoritatea Naţională pentru Turism ca fiind staţiune de


interes local, este amplasată la 12 km de Târgu Neamţ. Staţiunea are un climat specific
depresiunilor intracolinare, cu aer puternic ozonat, şi dispune de izvoare minerale cu conţinut
ridicat de săruri: clorurate, sulfatate, iodice, bromurate.

În prezent staţiunea funcţionează cu 4 hoteluri, Sanatoriul de Balneofizioterapie şi


Recuperare Medicală "Dr. Dimitrie Cantemir", cu o capacitate de 450 de locuri), aflat, din anul
1993, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Staţiunea Oglinzi se află în apropierea oraşului Târgu Neamţ, la o altitudine de 480 m,


apele minerale sunt clorosodice, are un microclimat specific zonei colinare, cu circulaţie
atmosferică moderată şi fără temperaturi excesive, cu aer bogat ionizat cu ioni negativi, ozonat,
cu efect tonifiant asupra organismului.

După o perioadă în care a fost închisă, în toamna anului 1998 staţiunea îşi reia activitatea,
analizele realizate demonstrând că apele minerale şi-au îmbunătăţit proprietăţile şi au fost clasate
pe locul 5 în Europa.

În anul 2009 a început un nou proiect de modernizare, investiţia fiind de 20 milioane euro:
construirea unui complex hotelier de 4 stele, cu o capacitate de cazare de 240 locuri, un centru
SPA, un centru de conferinţe şi amenajarea unei zone de agrement pe o suprafaţă de 9.000 m2.

Din data de 11.07.2005 potențialul turistic al „Salinei” Tg.Ocna s-a concentrat la orizontul
IX al minei Trotuș. Aici, în „miezul lentilei de sare”, s-a amenajat noua si moderna baza de
turism si agrement.

Amplasată la 240 m adâncime, având un microclimat de salină, cu o temperatură constantă


de 12° C (12,8 - 12,9° C toamna - 13,2 - 13,4° C vara), presiunea atmosferică (70 - 73 cm Hg),
umiditate de circa 50% (74 - 75%, iarna, 80 - 82%, vara), lipsa curenților de aer și

52
prezența aerosolilor salini (130 - 170 particole/cmc), variația extrem de redusă a cantității
de oxigen, au făcut din marile goluri rezultate în urma excavației sării s-au amenajat locuri pentru
relaxare, agrement și sănătate, fiind un factor natural în terapia afecțiunilor respiratorii.

Baza este desfășurată pe o suprafață de 13.000 mp, se oferă condiții pentru relaxare,
activități sportive pe terenurile de: minifotbal, baschet, tenis de masă, tenis de câmp, reculegere
în lăcașul bisericii. Există un salon cu 4 paturi destinat odihnii. Pentru copii sunt amenajate spații
de joacă dotate cu leagăne, tobogane și balansoare. Tot în subteran există spațiu
pentru gimnastică și un punct de prim ajutor. În anul 2012 Florin Piersic a inaugurat o sală de
spectacole ce îi poartă numele.

Centrul de tratament balnear din parcul Măgura are o suprafață de 1.019 mp cuprinzând
spațiile de testare medicală, spațiile de fizioterapie, întreținere și recuperare precum și spațiile
tehnice aferente. Acest corp de clădire este construit din două aripi dispuse simetric, în fiecare
dintre ele urmând a funcționa cabinete pentru tratamente
de fizioterapie, kinetoterapie, electroterapie, băi galvanice, împachetări
cu parafină, dietoterapie, masaj recuperatoriu, duș subacvatic, tratamente aerosoli, cabinet de
înfrumusețare, drenaj limfatic, etc.

În parcul orașului apar la zi, de-a lungul unui aliniament, șapte izvoare de ape minerale, ale
căror captări au fost amenajate și utilizate încă din anul 1888. Analizele realizate de către
Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie (INRMFB) au arătat ca
acestea au conținuturi de minerale cuprinse între 4,139 -12,793 g/I și prezintă interes terapeutic
pentru cura internă și externă, fiind sulfuroase, clorurate, sodice, slab bicarbonatate, hipotone,
recomandate pentru tratarea afecțiunilor tubului digestiv, hepato-biliare, ginecologice cronice,
reumatismale și ale căilor respiratorii.

Serviciile turistice s-au diversificat prin amenajarea din anul 2010 la suprafață, în incinta
sucursalei, o modernă bază de agrement. Locația dispune de: un ștrand cu apă sărată, dușuri,
cabinet medical, terasă și magazin, sunt puse la dispoziția turiștilor șezlonguri și umbrele de
soare. Ștrandul este deschis zilnic în sezonul cald între orele: 10:00-20:00.

53
Tratamente terapeutice oferă de asemenea, şi centrul Anna Spa din Piatra-Neamț, dotat cu
aparatura modernă şi personal specializat, ce oferă acces la: saună, bazin, baie turcească, jacuzzi,
masaje corporale, acupunctură, capsula Feng Shui, bronz UV, terapii şi împachetări corporale
etc.; dar și dotările și serviciile incluse în pachetul hotelier al locațiilor din zonă (de ex. Hotel
Plaza, Hotel Roman).

54
3. Amenajările turistice cu rol de agrement

În Subcarpații Moldovei baza de agrement este diversificată, pornind de la ștranduri și


piscine, până la telegondolă și bază hipică, pescuit, posibilități de off-road și aventuri de tip
mountain bike.

La Activ Parcul din comuna Negreşti, se poate practica escaladă în copaci, paintball, tir
cu arcul. De asemenea, se mai poate practica zbor de agrement cu avioane ultrauşoare şi cu
motodeltaplane (Aviasport), offroad (Club Offroad Piatra Neamţ), mountain bike, zbor cu
parapanta etc.

Baza hipică "Virgil Barbuceanu" Piatra Neamţ, amplasată în zona denumită "Peste
Vale" şi alcătuieşte împreuna cu Ştrandul un minunat complex sportiv, turistic şi de agrement. În
prezent, Baza Hipică, este administrată şi folosită de Clubul Sportiv Ecvestru, condus de
preşedintele Prof. Costache Lupu şi de Clubul Sportiv TCE 3 Brazi, condus de preşedintele dr.
Vasile Pachiţeanu, cu sprijinul Primăriei, al Consiliului Local Piatra Neamţ şi al mai multor
unităţi economice sponsori.

Pe lângă activitatea competiţională, cele două cluburi sportive oferă comunităţii locale şi
celor care vizitează oraşul Piatra Neamţ posibilitatea de a se iniţia şi a pătrunde tainele sportului
ecvestru prin cursurile Şcolii de Echitaţie. Plimbările de agrement cu trăsurile trase de cai pe
traseele propuse de solicitanţi, au loc la cerere, pe bază de comandă telefonică. Trăsurile pot fi
puse la dispoziţie şi pentru nunţi sau alte evenimente şi ocazii. Pe timp de vară, se asigură cai
dresaţi şi adaptaţi pentru turismul călare pe traseele marcate din zona Bâtca Doamnei, Bahrin sau
în alte locuri preferate de solicitanţi.

Complexul Turistic de Agrement- este situat la poalele muntelui Cernegura, la 250m în


aval de barajul de la Piatra Neamţ, în lunca râului Bistriţa.

55
Complexul, cu o suprafaţă de 9 ha, cuprinde: bazin olimpic cu adâncime descendentă de la
1,8 m la 4,6 m, bazin pentru copii cu adâncime sub 1 m (bazinele sunt la standarde europene:
sunt protejate cu liner, apa este tratată în staţii automatizate folosind ultima tehnologie în
domeniu, rigole cu apă curgătoare pentru a preveni contaminarea apei din bazin, duşuri şi toalete,
salvamari), cabinet medical. Terenul de de fotbal cu gazon artificial (omologat F.R.F.) este de
asemenea la dispoziția turiștilor, terenuri de tenis (standarde europene), terenuri de baschet,
volei, handbal, instalaţie de nocturnă pentru terenurile de sport, pistă pentru role şi skateboard-
uri, terase, restaurante, spaţii de joacă pentru copii, scenă pentru spectacole, video-proiectii,
instalaţii de sunet, lumini şi efecte speciale,spaţii de cazare, magazine Fast food, chioşc de ziare,
cabinet medical, telefon public, fax, internet, parcări auto şi biciclete, Aventura Land, închirieri
de maşinuţe pentru copii, jocuri gonflabile (tobogan cu apă, castele, pentru căţărare, cu
obstacole), închirieri material sportiv, şezlonguri, grătare etc, se găsesc în incinda ștrandului
orașului Piatra-Neamț.

Centrul VIP SANGYMS din Piatra-Neamt este echipat cu aparatură profesională pentru
fitness, bodybuilding, sală de gimnastică aerobică, piscină semiolimpică (25m/12m) cu
adâncimea de 2.5m, jacuzzi, solar, aquafitness, infrasaună, saună, masaj, sac de box, tenis de
masă, bar sportiv cu suplimente nutritive şi produse naturale, teren de fotbal-basket în aer liber,
café-bar, vestiare şi duşuri. Acesta dispune şi de cazare în 10 căsuţe duble, care sunt însă
disponibile doar vara.

Pescăria „La Iazuri” este situată la 6 km de centrul oraşului Piatra Neamţ, în satul
Agârcia, comună Alexandru cel Bun. Are o suprafaţă de 8000 m², din care 6000 m² luciu de apă
împărţit în trei iazuri de 1000 m² şi unul de 3000 m².

Iazurile sunt populate cu crap, caras, ştiuca şi biban. Se poate practica pescuitul sportiv,
frumuseţea peisajului însă îndeamnă la relaxare şi odihnă. În zilele senine, de aici se poate
admira şi masivul Ceahlău.

56
Situată aproape de centrul oraşului, pe strada Ştefan cel Mare şi lângă drumul care urca
spre Colibele Haiducilor, Terasa Gospodinelor şi staţia de sosire a Telegondolei, grădina
zoologică de la baza muntelui Cozla adăposteşte specii de animale reprezentative pentru fauna
autohtonă. Astfel că, vizitatorii pot admira exemplare de urşi, lupi, vulpi, căprioare, lynx, cerbi şi
păsări.

Un lucru inedit pe care îl întâlneşti aici îl reprezintă veveriţele care coboară după hrană pe
care o găsesc la grădina zoologică din pădurile de pe muntele Cozla. Totodată, poţi să urmăreşti
printre crengile copacilor salturile zvelte ale rozătoarelor cu coada stufoasă. În interiorul parcului
se afla şi un bazin cu o fântână artizanală unde poţi vedea câteva exemplare de broaşte ţestoase.

Datorită faptului că nu dispun de suficient spaţiu pentru a asigura condiţii corespunzătoare


unui număr cât mai mare de animale, administratorii grădinii zoologice au fost nevoiţi să renunţe
la singurul “rege” pe care îl aveau în îngrijire, un exemplar de leu. Din acest motiv se
intenţionează achiziţionarea unei familii de maimuţe care să reprezinte atracţia exotică a parcului
zoo.

Pentru copiii care vin să viziteze animalele s-a amenajat în interiorul grădinii zoologice şi
un parc de joacă, iar pentru însoţitori lor este amenajata o terasă cu mai multe bănci, astfel încât
aceştia au posibilitatea să-şi petreacă timpul în mod cât mai plăcut. Deşi nu este o grădină
zoologică mare, iar exemplarele pe care le poţi vedea aici nu sunt numeroase, aceasta reprezintă
un adevărat punct de atracţie pentru vizitatorii de toate vârstele.

Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină "Dragoş Vodă" reprezintă unul dintre cele mai
vizitate obiective turistice din judeţul Neamţ fiind totodată una dintre cele mai mari şi mai
reprezentative din Europasi se întinde pe aproximativ 11.500 ha.

Din cei 28 de zimbri existenţi la Vânători-Neamţ, doar 6, doi masculi şi patru femele, sunt
găzduiţi, în scop turistic, de Zimbrăria "Dragoş Vodă". Restul exemplarelor se află în parcul de
aclimatizare ce se întinde pe o suprafaţă împrejmuită de 180 de hectare de teren.

În prezent rezervaţia cuprinde, pe lângă populaţia de zimbri, şi exemplare de cerbi


carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, urşi, lupi, precum şi o diversitate de specii de păsări. În

57
rezervaţie se mai găsesc şi câteva iazuri, special amenajate pentru pescuit, cu frumoase
exemplare de crap, caras, şalău, ştiucă sau biban, cel mai atractiv fiind "Lacul Zimbrărie" situat
chiar la intrarea în rezervaţie, pe partea stângă, şi care este foarte bine îngrijit.

În 2009 au fost aduse încă patru exemplare de zimbri din Suedia, respectiv încă patru
femele de zimbru. Totodată se speră în aprobarea finanţării unui proiect care are ca obiectiv
punerea în libertate a tuturor zimbrilor din rezervaţie.

O oază de linişte este oferită şi de Parcul Tineretului din Piatra-Neamț, deşi este situat în
centrul oraşului, intre hotelul Ceahlău, Teatrul Tineretului şi Curtea Domnească. Este un spaţiu
plin de verdeaţă, bănci şi alei înguste, iar mai nou a apărut aici o fântână arteziană care oferă un
mic spectacol de lumină şi culoare, este un loc liniştit perfect pentru plimbarea de seară.

Municipiul Roman se remarca prin faptul că deţine din anul 2015 unul dintre cele mai
moderne ştranduri din Moldova care face parte din Complexul Sportiv şi de Agrement
„Moldova” alături de zona de picnic, zona destinată activităţilor comerciale, sportive,
alimentaţiei publice şi parcării.

Parcul Municipal sau mai demult Grădina Mare, se află pe strada Ştefan cel Mare vizavi
de gara din Roman, datează din anul 1906 şi se întinde pe o suprafaţă de 13,3 hectare.

În parcul din Roman se află un lac prezăvut cu debarcader cu 8 bărci cu vâsle şi două cu
pedale. Se efectuează plimbări de agrement pe timpul sezonului cald de la 1 mai la 30
septembrie.Din mijlocului primei părţi a lacului ţâşneşte un jet de apă înalt de aproximativ 10
metri,jet inspirat din jetul de la lacul Leman de lângă Geneva.

Lacul are trei insule fiecare cu tematică: insula Brâncuşi insulă este legată de restul
parcului de un pod. e această insulă se află copiile operelor brâncuşiene Masa Tăcerii şi Coloana
Fără Sfârşit. Acestea fiind luminate de timpul nopţii de un far de culoare violet; insula cu
vieţuitoare pe această insulă accesul este interzis şi nu se poate ajunge decât cu barca neavând
nici un pod. Aici trăiesc libere diferite specii de păsări: lebede, păuni, diferite specii de raţe,

58
diferite specii de găini , veveriţe, potârnichi.Pentru aceste vieţuitoare s-au amenajat adăposturi
din cioate, cuşti pe suprafaţa solului său în copaci, corturi din stuf etc. Deasemenea pe suprafaţa
insulei se află şi o mică băltoacă cimentată unde se pot adăpa sau scălda animalele; insula cu
cascadă, legată de parc printr-un pod şi este alcătuită din două părţi una joasă unde se află alei cu
bănci şi una înaltă de pa care se revarsă o cascadă.

Rotonda Scriitorilor a fosr realizată de Fondul Plastic Iaşi şi cuprinde bustul a 10 scriitori
români Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Luca Caragiale, Alexandru
Vlahuţă, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu şi George Enescu.În
mijlocul rotondei se află un parc de formă ovală tăiat de 4 alei cu bănci în formă de cruce la
unirea acestora aflându-se o fântână arteziană în formă de păpădie.

Acest parc mai cuprinde şi un foişor, teren de fotbal, loc de joacă pentru copii şi Muzeul de
Ştiinţe ale Naturii.

O altă atracție este desigur Pârtia Cozla, principalul punct de atracţie pe timpul iernii
pentru turiştii care vin la Piatra-Neamţ şi alături de pârtia de tubing constituie o parte din
Complexul de Agrement de pe dealul Cozla.

Accesul la pârtia de schi se face fie cu maşina pe un drum pietruit care pleacă de lângă
Grădina Zoologică situată în stradă Ştefan cel Mare sau cu telegondola. Telegondola are staţia de
pornire lângă Gară şi merge până la staţia de sosire de pe dealul Cozla şi reprezintă cel mai rapid
mijloc de transport spre pârtie. Dispune de 22 de telegondole iar durata traseului este de 10-15
minute.

Pârtia de schi Cozla este o pârtie pentru de nivel mediu, motiv pentru care se recomanda
practicanţilor sporturilor de iarnă să fie prudenţi şi să folosească echipament complet de
protecţie. Începătorii pot beneficia de asistenta monitorilor / instructori de schi şi snowboard care
îi vor învăţa primele mişcări. Pe lângă săniuşul clasic cu care suntem obişnuiţi cu toţii, pe pârtie
se poate practica şi tubingul, sania fiind înlocuită cu cu inele/ colaci gonflabili care au o viteză
mult mai mare la coborârea în pantă. Un sport extrem de popular în occident, oferind posibilităţi
de distracţie atât pentru cei mici cât şi pentru amatorii de senzaţii tari.

59
Pârtia este de dificultate medie, având o lungime de 965 de metri. Pârtia este deservită de
un telescaun, tunuri de zăpadă şi instalaţie nocturnă.

În sezonul rece atât în Piatra- Neamţ cât şi în Târgu Neamţ şi Roman se deschid patinoare
artificiale.

60
D. Potențialul de comunicație și acces în zonă
1. Căile de comunicație din zonă și legaturile cu principalele artere europene și
aeroporturi

Căile de comunicaţie sunt pentru turism axul central în jurul cărora sunt dispuse produsele
turistice şi fără de care actul turistic nu ar fi posibil, căile de comunicaţie fiind singura
posibilitate prin care putem ajunge la resura atractivă.

La nivelul zonei studiate infrastructura este încă la un nivel mediu de dezvoltare şi deşi se
au în vedere proiecte strategice de câţiva ani, rezultatele nu sunt vizibile încă.

Transportul rutier este cel mai des utilizat şi în această zonă datorită lipsei unui aeroport în
judeţ, căi ferate puţine la număr şi momentan nu se mai practică aici transportul naval.

În fiecare oraş există cel puţin o autogară din care pleacă zilnic curse spre alte locaţii din
jur şi aproape în orice mare oraş din ţară.

Transportul din mediul rural- urban se realizează cel mai des prin intermediul autobuzelor
şi este slab dezvoltat, în timp ce în oraşe circula des microbuze care fac legătura între cartiere,
centru şi periferie dar şi către zonele industriale din afara oraşului, majoritatea acestora având ca
punct de plecare Piaţa Gării.

Deşi este un orăşel mic, şi în Piatra-Neamt traficul rutier devine o problemă în orele de vârf
sau în sezonul rece când deseori sunt probleme cu deszăpezirea, mai ales spre periferie,
ajungând ca un drum de 10 minute să fie parcurs în jumătate de oră sau chiar mai mult.

Cât despre transportul către zonele turistice, acesta este foarte slab dezvoltat sau inexistent,
cel mai des utilizându-se autobuzele/ microbuzele care merg către satele şi localităţile din
apropierea resurselor turistice iar transportul din staţiile finale şi până la acestea este disponibil în
cazuri rare. Cel mai des este asigurat transportul la destinaţie de către agenţiile de turism care pun
la dispoziţie autocare doar pentru turişti, şi acestea doar pentru un tur organizat.

Deşi mai costisitor, ca şi turist recomand a folosi maşina proprie fiind singura cale prin care
poţi să ajungi la resursele turistice din zona într-un timp mai scurt, o a doua variantă fiind

61
închirierea maşinilor sau microbuzelor cu sau fără şofer, preţul acestora pornind de regulă de la
20€/zi pentru o maşină cu 4 locuri, fără şofer.

O metodă de transport uşor accesibilă o reprezintă taxiurile, preţul acestora variază pentru
fiecare firmă însă în medie este 2,5 lei/ km, însă, cele mai accesibile din punct de vedere
financiar pentru transportul în mediul urban sunt microbuzele.

Transportul feroviar este slab dezvoltat la nivelul judeţului, pe această cale făcându-se
legătură între oraşe Piatra-Neamt- Bicaz, Piatra-Neamt- Bacău, Târgu Neamt- Paşcani (Iaşi),
Roman- Bacău, iar din Piatra-Neamț către marile oraşe din ţară.

Deşi este cea mai bună soluţie referitor la preţ, nu recomand transportul cu trenul pe
distanţe mici în primul rând din cauza condiţiilor din tren iar în al doilea rând din cauza timpului
parcurs care de obicei este dublu faţă de aceeaşi distanţa parcursă cu automobilul (de exemplu,
din Piatra-Neamt până la Bacău durează cel puţin două ore să ajungi cu trenul, în timp ce cu
maşina sau microbuzul ajungi în 45 min./ 1h.).

La fel ca şi în cazul transportului rutier, nici în cazul transportului feroviar nu există curse
care să ajungă până la obiectivele turistice şi nici trasee feroviare special amenajate precum în
alte zone.

Transportul aerian nu se realizează în Subcapații Moldovei, nefiind un aeroport aici, însă


cel mai apropiat este aeroportul din Bacău (1h 30’ cu automobilul), Iaşi şi Suceava. Transportul
de la aeroport la hotel și invers poate fi asigurat de către baza la care se cazează turistul, contra
cost. În principal hotelurile de 3 și 4 stele dispun de acest tip de servicii. O altă metodă de
transfer este cea cu taxiul sau prin închirierea unui automobil, cu sau fără șofer.

Oraşul Piatra Neamţ dispune de un traseu cu 22 de telegondole ce scurtează drumul către


vârful Cozla la 632m altitudine (10-15 minute) şi care oferă o panoramă superbă asupra oraşului,
atât ziua cât şi noaptea.

62
Telegondolele pleacă din Piaţa Gării urmând să străbată un traseu de 1915m.

Odată urcat în cabina telegondolei, călătoria începe cu un urcuş domol pe deasupra


Bisericii „Pogorârea Duhului Sfânt”, lăsând în urma terasele raului Bistriţa, Baza Hipica „Virgil
Barbuceanu” şi Stradul Municipal situat pe malul drept al apei, la poalele Cernegurei, culmea ce
strajuie la sud oraşul Piatra Neamţ.

Pe dreapta, se deschide panorama oraşului, cu principalele artere, iar în stânga admiri


intraga Vale a Bistriţei cu Barajul şi Lacul de acumulare Batca Doamnei, pe malul căruia se mai
văd şi azi ruine ale vechii cetăţi Petrodava. În zilele senine, la vest, masivul Ceahlăul ţi se arată în
toată splendoarea.

Fig. 36. Panoramă asupra oraşului Piatra-Neamţ de la stația telegondolei

(https://www.primariapn.ro/galerie-foto)

Telegondola te poartă mai apoi peste Hotelul Central, în lungul bulevardului Republicii, iar
dintre castani zăreşti Biblioteca G.T. Kirileanu şi Casa de cultură. Deasupra Pieţei Petrodava eşti
în punctul cel mai înalt al traseului ce străbate oraşul, peste centrul comercial. În stânga, sus pe
bulevard este Biserica Precista, iar în celălalt sens, strada şerpuieşte spre Piaţa M. Kogălniceanu
unde vei găsi Muzeul de Istorie. Pe partea dreaptă laşi treptat în urma cartierele oraşului şi te
îndrepţi agale spre pădure.

63
În depărtare vezi muntele Pietricica, iar cam la jumătatea distanţei de cabina în care te afli,
poţi distinge acoperişul ascuţit al Turnului lui Ştefan cel Maresi turla Bisericii Sf.Ioan
Botezătorul Aceste două monumente se afla în inima Curţii Domneşti. Îţi îndrepţi puţin privirea
spre centru şi dai peste clădirea Teatrului Tineretului, situată lângă parcul central al oraşului.
Puţin mai sus, treci peste stradă Ştefan cel Mare, pe care o admiri de la clădirea primăriei şi
a Muzeului Cucuteni, la Parcul Cozla şi Grădina zoologică, Casa Lalu şi Casa Elena Cuza.
Privirea îţi este repede atrasă în stânga de o pată vie de culoare unde descoperi silueta
impunătoare a Stadionul Municipal, la poalele dealului Carlomanu.

De la acoperişul utimelor case începe partea de traseu cea mai spectaculoasă. Laşi acum în
spate oraşul şi urci în pantă prin pădure spre vârful Muntelui Cozla. Pe măsură ce plimbarea se
apropie de punctul său final, panorama oraşului cedează locul peisajul montan.

Sus, staţia de sosire este amenajata în Poiana Trei Coline. Aici se deschide un platou cu
vedere de aproape 360° asupra oraşului, de unde ai acces direct la Telescaun, pârtia de schi,
pârtia de tubing şi drumul spre Trei Căldări.

Fig. 37. Telegondola din Piatra-Neamţ

(http://tramclub.org/viewtopic.php?t=4444)
Fiecare gondolă are loc pentru 8 persoane iar cele 22 au capacitatea de a transporta 1200
persoane/ oră.

64
Tarifele variază în funcţie de vârstă şi numărul persoanelor: gratuit pentru copiii cu vârsta
sub 5 ani; pentru copiii cu vârsta între 5- 14 ani, biletul este 12 lei dus-întors; 20 lei este preţul
unui bilet pentru un adult; se fac oferte pentru grupuri de minimum 20 persoane, pensionarii
beneficiază de transport gratuit în ultima miercuri a fiecărei luni, iar accesul pentru persoanele cu
dizabilităţi este gratuit. Biletele se achiziţionează de la punctul de plecare- Piaţa Gării, o călătorie
doar dus/ întors costa jumătate din preţurile menţionate anterior.

Telescaunul din Piatra- Neamţ funcţionează după programul pârtiei de schi şi este dedicat
celor ce accesează pârtia.

65
E. Forme de turism practicate in zonă
1.Enumerarea și argumentarea formelor de turism

Formele și tipurile de turism practicate în Subcarpații Moldovei sunt în general cele ce nu


presupun o ședere lungă la destinație. Din categoria acestora predomină: turismul de weekend
(drumețiile), turismul de pelerinaj, cultural, curativ, de agrement, turismul de afaceri, turismul
cultural (vizite la muzee, evenimente etc) și cel mixt.

Turismul de weekend este în special practicat de cei din zonă sau în general de populația
din orașele învecinate Subcarpaților Moldovei, cum ar fi Iași, Bacău, Suceava și mai rar de
străini dacă nu se află în trecere spre sau dinpre Bucovina sau alte regiuni. Este accesibil
deoarece sunt localități în care obiectivele turistice sunt concentrate- mănăstirile din proximitatea
orașului Târgu Neamț, obiectivele culturale și de arhitectură din Piatra-Neamț ecc. Este cea mai
frecventă formă de turism având în vedere că aici, formele de relief nu sunt atât de specatculoase
ca în zonele montane și că turismul cultural și religios pe care se bazează turismul din arealul
studiat, în general nu presupune ca turistul să rămână aici pentru o perioadă mai lungă de timp.

Turismul religios/ de pelerinaj este cel mai des practicat atât de cei ce locuiesc în apropiere
cât și de străinii din marile orașe ale țării sau cei din afară, având în vedere numărul obiectivelor
din această categorie, unicitatea lor, așezarea geografică dar și vechimea. Această formă de
turism este practicată în general vara iar un astfel de turist își petrece la destinație în medie două
zile.

Turismul curativ se bazează pe potențialul salinei Târgu Ocna și pe amenajările din jurul
acestui obiectiv, având în vedere faptul că stațiunile Bălțătești și Oglinzi sunt în stagiu de
conservare de ani buni și în prezent sunt accesate de către populația vârstnică (cel mai des sunt
pensionari din zonă care vin aici pentru tratament).

Turismul de agrement este de asemenea de scurtă durată, un turist care vine aici pentru a se
distra/ recrea petrece în medie 3 zile. Este susținul de către amenajările în principal urbane
precum ștrandul din Piatra-Neamț și telegondola, pârtia, ștrandul din Roman, lacurile de pescuit
și salina Târgu Ocna.

66
Turismul cultural se referă la vizitele la obiectivele din mediul urban în mare parte care au
fost mai bine conservate de-a lungul timpului, dar și la evenimentele, festivalurile și târgurile ce
au loc în Subcarpații Moldovei. Cel mai des turiștii vin aici pentru evenimente sportive,
competiții și evenimente în familie sau ale prietenilor (nuntă, botez etc).

Turismul de afaceri se practică cel mai des în Municipiul Piatra-Neamț și Roman,


importnte pentru Subcarpații Orientali din acest punct de vededere dar și dpdv administrativ. Este
de asemenea de scurtă durată și la început de drum am putea spune.

67
2. Încadrarea zonei într-un tipar

Subcarpații Moldovei reprezintă o zonă geografică cu altitudini scăzute și forme de relief


mai puțin impresionante, predominând potențialul turistic antropic. Astfel, din punctul meu de
vedere zona are un potențial turstic mediu spre scăzut, din acest motiv formele de tursim
predominante fiind cele de scurtă durată.

Datorită potențialului turistic antropic, și în special mănăstrilor din zonă, turismul poate fi
practicat în orice sezon. Cu toate acestea, cel mai mare flux de turiști este vara și primăvara, pe
durata sărbătorilor religioase și a vacanțelor școlare când de obicei sunt organizate aici și tabere
și ateliere pentru copii.

Tiparul zonei este din punctul meu de vedere cu importanță istorică și religioasă, dar și
etnogarfic și culinar deși aceste laturi sunt mai puțin cunoscute.

Datorită migrației populației tinere către orașele mari din țară (majoritatea la Iași) iar a cele
de vârtstă medie în afara țării, valorificarea potențialului turistic din zonă și a valorilor autentice
se sting încet. Acest lucru se observă nu numai în promovarea turismului din zonă și la nivelul
serviciilor și facilităților oferite însă și la nivelul arhitecturii tradiționale de la sate și în
construcția structurilor de cazare, unde la momentul actual predomniă kitch-ul.

68
BIBLIOGRAFIE

Bojoi I., I. I. (1974). Judeţul NEAMȚ. Bucureşti: Edit. Academiei Republicii Socialiste România.

Ciangă, N. (2007). România. Geografia Turismului. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Cocean P, D. Ș. (2009). Geografia Turismului. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Giugliuto Lisa Gioconda, M. C. (2004). Provenance change and sedimentology of the Eocene-
Oligocene “Moldoviţa Lithofacies” of the Tarcău nappe (Eastern Carpathians, Romania).
Geologica Carpathica,, 299-309.

http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/cele-mai-frumoase-locuri-judetul-neamt-7-atractii-nu-
trebuie-ratate-1_5575590ccfbe376e350da969/index.html [accesat 26.12.2017]

http://cniptpiatraneamt.ro/obiective-turistice?id=95&categorie=Obiective%20Turistice [accesat
22.12.2017]

http://fotolucian.blogspot.ro/2010/05/cuejdel-lake-neamt-part1.html [accesat 22.12.2017]

http://telemneamt.net/sarbatoarea-curtii-domnesti-editia-i/ [accesat 25.12.2017]

http://tramclub.org/viewtopic.php?t=4444 [accesat 27.12.2017]

http://www.buhusi.net/evenimente/page/2/ [accesat 26.12.2017]

http://www.carpati.org/galerie/cauta/_+_23_+_/1/ [accesat 22.12.2017]

http://www.ebacalaureat.ro/c/subcarpatii-moldovei/181 [accesat 4.12.2017]

http://www.insse.ro/cms/ [accesat 27.12.2017]

http://www.mihailovici.ro/archives/category/romania-pozitiva-2/neamt [accesat 25.12.2017]

http://www.qreferat.com/referate/geografie/LUCRARE-DE-LICENTA-Geografia-T538.php
[accesat 6.12.2017]

69
http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/Subcarpatii-Moldovei24.php [accesat 4.12.2017]

http://www.salina.ro [accesat 18.12.2017]

http://www.scritub.com/geografie/SUBCARPATII-MOLDOVEI-OAMENI-SI55291.php
[accesat 17.12.2017]

http://www.teatrultineretuluint.ro/main/category/festival/ [accesat 26.12.2017]

http://www.tgocna.ro/category/evenimente-locale/#.WkUqrdKWbb1 [accesat 26.12.2017]

http://www.vinatorineamt.ro/?page_id=1258 [accesat 26.12.207]

http://www.vinsieu.ro/evenimente/festivaluri/piatra-neamt/data/cls.html [accesat 26.12.2017]

http://www.viziteazaneamt.ro/2015/02/26/muzeul-de-istorie-si-arheologie-din-piatra-neamt-
expozitia-colectia-regala-de-argint-si-metal-comun/ [accesat 26.12.2017]

http://www.viziteazaneamt.ro/evenimente/ [accesat 26.12.2017]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Neamțului [accesat 18.12.2017]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_ariilor_protejate_din_România_declarate_monumente_ale_na
turii [accesat 25.12.2017]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_T%C3%A2rgu_Ocna [accesat 18.12.2017]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Subcarpa%C8%9Bii_Moldovei [accesat 4.12.2017]

https://samsara11.wordpress.com [accesat 22.12.2017]

https://sihastria.mmb.ro/galerii-foto [accesat 25.12.2017]

https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-
rasariteni-harti-marcaje-pesteri/subcarpatii-moldovei-harta-trasee [accesat 17.12.107]

https://www.primariapn.ro/galerie-foto [accesat 27.12.2017]

https://zdbc.ro/in-week-end-festivalul-verii-la-targu-ocna/ [accesat 26.12.2017].

70

You might also like