EXP - Expertiza Tehnica de Calitate

Extindere și Modernizare Unitate de Abatorizare Păsări,
Pagina
1 din 47 Preparare și Procesare Păsări
Aleea Combinatului, nr. 486, Crevedia, Dâmbovița
Nr. Proiect / Project No. Apr./App. Înt./Iss. Cod / Code Fază / Phase Tip / Type Nr. / No. Rev. / Rev. Data / Date
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Expertiză tehnică de calitate
01 16.04.2012 A doua ediție Ing. Ana-Maria Popa

00 11.04.2012 Prima editie Ing. Ana-Maria Popa
REV. DATA MODIFICĂRI SEMNĂTURA
EMITENTULUI
Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

© Nici o parte din acest document nu poate fi copiată, modificată sau multiplicată fără acordul scris al DCTS STRUCTURI SRL
© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of DCTS STRUCTURI SRL
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
MEMORIU DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
1. INTRODUCERE
Prezentul document face parte din Elaborarea Studiului de Fezabilitate aferent obiectivului
„Acoperişuri Verzi”. Un acoperiş verde este un acoperiş acoperit cu vegetaţie asemenea unei
grădini.
Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea microclimatului din jurul clădirilor pe care se

realizează, atât în ceea ce priveşte reducerea temperaturii, modificarea umidităţii pe timp de vară
şi reducerea gradului de poluare auto din zonele adiacente.
Amplasamentul propus pentru realizarea obiectivului este alcătuit din 12 clădiri aparţinând
Complexului de cămine studenţeşti Regie.
Vecinătăţi amplasament:
- Nord – Bulevardul Regiei şi baza sportivă Politehnica;

- Sud – Spaiul Independenţei;
- Est – Şoseaua Orhideelor;
- Vest – Strada Petre Popovăţ.
Regimul juridic al terenului – clădirile sunt situate în intravilanul Municipiului Bucureşti şi
se află în patrimoniul Primăriei Municipiului Bucureşti.
Regimul economic – în prezent terasele clădirilor nu sunt exploatate.
Implementarea proiectului aparţine unităţii administrativ teritoriale – Primăria Municipiului

Bucureşti. Echipa de implementare a proiectului va fi formată din funcţionari ai Unităţii Teritorial
Administrative - Primăria Municipiului Bucureşti, sau va putea fi contractată o firmă de
consultanţă în vederea asigurării sprijinului în managementul execuţiei proiectului, precum şi
dirigenţia de şantier pentru supervizarea lucrărilor de construcţie.
Cele 12 clădiri pentru care se va realiza obiectivul sunt căminele U1, U2, U3, U4, U5 şi U6
ale Facultăţii de Medicină şi căminele P1, P2, P3, P4, P5 şi P6 ale Universităţii Politehnica.
În pezentul document se analizează căminele P1, P2, P3, P4, P5 şi P6 ale
Universităţii Politehnica.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
2. DATE GENERALE
Corpurile de clădire au fost proiectate între noiembrie 1977 şi septembrie 1978. Funcţiunea
de la construire până în prezent este de cămin studenţesc.
Funcţional căminele sunt denumite P1, P2, P3, P4, P5 şi P6, conform schiţei de mai jos.
P6
P1
P5 P4 P3
Din punct de vedere structural împărţirea este puţin diferită, corpurile separate prin rost, C1
P2
stânga şi C1 dreapta alcătuind căminul P4.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Regimul de înălţime este S+P+5E. Subsolul este general.

Clădirile sunt dotate cu utilităţi: electricitate, apă, canalizare.
Pardoseala are o grosime de 5cm şi este alcătuită din mozaic turnat sau P.V.C.
Ţinând cont de perioada în care a fost proiectată şi realizată clădirea aceasta este relativ
nouă şi a fost supusă unor cutremure moderate ca intensitate, cele din 1986, 1990 şi 2004.
În structura de rezistenţă nu au fost observate fisuri. Căminele au fost recent renovate,

s-au schimbat tâmplăriile, s-au refăcut tencuielile faţadelor şi ale pereţilor interiori.
Nu avem cunoştinţă de întocmirea unor expertize asupra corpurilor de clădire. Nu s-au

identificat modificări interioare faţă de situaţia proiectată.
Pentru întocmirea acestei expertize tehnice au fost disponibile următoarele date:
- releveu fotografic;
- releveu - întocmit de S.C. BLIZZARD DESIGN S.R.L.;
- propunerile de reamenajare terase întocmite de S.C. BLIZZARD DESIGN S.R.L.;
- examinarea in situ a construcţiei;
- planuri de cofraj şi armare din proiectul original întocmit de Centrul de
proiectare pentru construcţii de învăţământ şi cercetare al Ministerului de
Educaţiei şi Învăţământului;

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
3. CORPURILE DE CLĂDIRE EXISTENTE
3.1 DESCRIEREA SISTEMULUI STRUCTURAL
Regimul de înălţime este S+P+5E. Subsolul este general şi are funcţiunea de spaţii
tehnice. Acoperişul este de tip terasă şi este necirculabil. Între corpuri este prevăzut un rost de
5cm care se continuă şi în fundaţii.
Înălţimile de nivel pentru etaje sunt de 2,75m şi de 1,95m pentru subsol.
Planşeul peste subsol este monolit cu o grosime de 15cm. Planşeele peste etaje sunt
realizate din semi-panouri prefabricate cu grosimea de 14cm. Planşeul peste terasă este realizat
în pantă cu o diferenţă de nivel de 18cm spre zona culoarului.
Sistemul structural este alcătuit din pereţi din beton armat dispuşi pe ambele direcţii. Pe
direcţia transversală pereţii sunt dispuşi la 4,20m, au grosime de 16cm şi spre exterior sunt
prevăzuţi cu bulbi din beton armat de 18x50cm. Pe direcţia longitudinală pereţii au grosimea de
18cm şi sunt dispuşi în lungul culoarului. În subsol pereţii au o grosime de 25cm pe ambele
direcţii, iar pe zona de rost 18cm.
Grinzile sunt parţial prefabricate şi parţial monolite. Dimensiunile lor sunt de 17x50cm,
30x50cm, 18x60cm, 16x45cm, 55x45cm, 35x45cm, 30x25cm, 25x50cm şi 16x60cm.
Fundarea s-a realizat la circa 2,50m de la cota terenului natural pe stratul de argilă
prăfoasă nisipoasă cu o presiune connvenţională de 150kPa. Corpul C1 stânga s-a fundat pe o
pernă de balast de 50cm pentru care s-a considerat o presiune convenţională de 300kPa, terenul
fiind alcătuit din nisip fin şi mâl.
Fundaţile sunt de tip tălpi continue dispuse pe ambele direcţii sub pereţi. Fundaţile sunt
alcătuite dintr-o grindă armată de lăţime de 75 şi 115cm, respectiv 2,93m sub pereţii culoarului şi
înălţime 50cm rezemată pe un bloc continuu din beton simplu cu înălţimea de 80, 160cm evazat
de la 25 la 60cm faţă de talpa armată.
Conform proiect original apa subterană se găseşte la 5,40-6,30m de la cota terenului
natural.
Forma în plan şi pe înălţime este regulată. (Vezi Proiect Original)
Circulaţia pe verticală se realizează printr-o scară cu două rampe de grosime 15cm turnată
monolit.
Betonul pus în operă este de următoarele mărci:
B300 – în monolitizări;
B200 – în plăci, grinzi, stâlpi;
B170 – în diafragme.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Echivalentul acestora este:
B300=C20/25;
B200=C12/15;
B170=C10/12.
Oţelul beton pus în operă este de tip OB37, PC52 şi STNB.
Structura tip – Plan cofraj etaj curent corp C1 stânga.
3.2. APRECIERI ASUPRA STĂRII ÎN CARE SE GĂSEŞTE CONSTRUCŢIA
Clădirile în cauză au fost locuite până în prezent şi se află într-o stare destul de bună.
Terasele au fost refăcute, exceptând cea de pe corpul A2(Cămin P1) care a fost refăcută doar pe
zona centrală. Modul de execuţie al hidroizolaţiei nu este chiar corect, pe anumite zone se
observă lipirea necorespunzătoare, suprapunerea foilor de carton insuficientă, aderenţa
necorespunzătoare la suport sau racordări la atic sau scurgeri defectuoase. Nu s-au realizat
sondaje la terasă şi nu se ştie în ce măsură straturile anterioare s-au îndepărtat sau ce
componenţă are noul sistem de hidroizolare.
De asemenea au fost schimbate tâmplăriile şi s-a recondiţionat faţada.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Nu s-a identificat igrasie la nivelul pereţilor de subsol. Trotuarele sunt etanşe, iar sistemul
de colectare a apelor pluviale a fost întreţinut şi a îndepărtat apa de fundaţii.
Nu s-au identificat fisuri în pereţi mai ales că aceştia sunt recent recondiţionaţi. Pe sub
tencuială pereţii sau planşeele pot prezenta fisuri.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
4. CONSTRUCŢIILE ÎNVECINATE
În cazul refacerii terasei şi transformării ei în acoperiş verde nu se preconizează acţiuni

nefavorabile asupra imobilelor vecine.
A1
A TERA
SA
A A
A2 CAMIN
CAMIN P22
P21
A4
A4 ULARE
PARTIC
t
IETATI
PROPR
t
T
T
A
A
TERA P. TR CAMIN
SA AFO t
PUB P23
A1s A4
COM COAF
PLEX OR
COM PUB
ERCIA
L A
COM
PLEX
COM CAMIN
ERCIA U6
A1 L t
CAMIN
P5-P6 A8
PUB
A5
A
A
T
PUB
CAMIN
P4 A
A5
G
SPLA
IU
GAN
L IND
EPEN
DENT
EI CAMIN
U5
CAMIN
A8
A
P2-P3
A5
CAMIN
P1
A5
A
CAMIN
U4
PUB
A8
RAUL
DAMB
OVIT
A A
A

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
5. ÎNCADRAREA ÎN NORMELE DE PROIECTARE
5.1 ACŢIUNEA SEISMICĂ
Reprezentarea acţiunii seismice pentru proiectare
Pentru proiectarea la cutremur a constructiilor, teritoriul Romaniei este impărtit în zone de

hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zonă se consideră, simplificat, a fi constant.
Pentru centre urbane importante şi pentru construcţii de importanţă specială se recomandă
evaluarea locală a hazardului seismic pe baza datelor seismice instrumentale şi a studiilor
specifice pentru amplasamentul considerat.
Intensitatea pentru proiectare a hazardului seismic este descrisă de valoarea de vârf a

acceleraţiei terenului, ag determinată pentru pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă
(IMR), valoare numită în continuare “acceleraţia terenului pentru proiectare”.
Acceleraţia terenului pentru proiectare pentru fiecare zonă seismică corespunde unui
interval mediu de recurenţă de referinţă de [100] ani. Zonarea acceleraţiei terenului pentru
proiectare, ag pentru cutremure din sursa subcrustală Vrancea şi pentru cutremure din surse
crustale în România este indicată în Figura 1 pentru evenimente seismice având intervalul mediu
de recurenţă (al magnitudinii) IMR = 100 ani. Valoarea acceleratiei ag definită cu IMR = 100 ani
se foloseşte pentru proiectarea construcţiilor la starea limită ultimă.
Figura 1 Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure având
intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani
Mişcarea seismică într-un punct pe suprafaţa terenului este descrisă prin spectrul de
răspuns elastic pentru acceleraţii.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Actiunea seismica orizontala asupra constructiilor este descrisa prin doua componente
ortogonale considerate independente intre ele si reprezentate prin acelasi spectru de raspuns.
Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii se obtin din spectrele de

raspuns pentru acceleratii prin impartirea cu valoarea ag.
Conditiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (colt) a spectrului de
raspuns pentru zona amplasamentului considerat, TC. Marimea TC descrie sintetic compozitia de
frecvente (spectrala) a miscarilor seismice, in functie de conditiile locale de teren.
Perioada de control (colt) TC a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona

(palierul) de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime
in spectrul de viteze relative .
In conditiile seismice si de teren din Romania, pentru cutremure avand IMR  100 ani,
perioada de control (colt), TC a spectrelor de raspuns la componentele orizontale ale miscarii
seismice este zonata in Figura 3 pe baza datelor instrumentale existente.
Pentru conditiile de teren caracterizate de TC≤0.7s, valoarea perioadei de control (colt)

recomandata pentru proiectare este TC = 0.7s.
Pentru conditiile de teren caracterizate de 0.7s<TC≤1.0s, valoarea perioadei de control (colt)

Pentru conditiile de teren caracterizate de 1.0s<TC≤1.6s, valoarea perioadei de control (colt)

Figura 3 Perioada de control (colt), TC pentru proiectare
Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale
acceleratiei terenului (T), fractiunea din amortizarea critica  =0.05 si pentru conditii de teren
caracterizate de perioadele de control (colt) TC, TD sunt:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
 (T)  1 
 0  1 T
T< TB (2)
TB
TB<T TC  (T)   0 (3)
TC
TC<T TD  (T)   0 (4)
T
TC  TD
T> TD  (T)   0 (5)
T2
unde:
o este factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei terenului de catre structura avand
fractiunea din amortizarea critica  =0.05;
TB, TC limitele domeniului de perioade pe care acceleratia spectrala este simplificat modelata ca
fiind constanta.
Perioada de colt (control) TD a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona
(palierul) de valori maxime in spectrul de viteze relative si zona (palierul) de valori maxime in
spectrul de deplasari relative.
Tabelul 1 Perioade de control (colt) TB, TC, TD ale spectrelor de raspuns pentru componentele
orizontale ale miscarii seismice.
Interval mediu de recurenta a Valori ale perioadelor de control
magnitudinii cutremurului (colt)
0 0. 0 TB,
Starea limita ultima, IMR =
.07 10 .16 s
100ani
0 1. 1 TC,
.7 0 .6 s
3 3 2 TD,
s
0 0. 0 TB,
Starea limita de serviciu, IMR =
.07 07 .1 s
30 ani
0 0. 1 TC,
.7 7 .0 s
3 3 3 TD,
s
Modificarea perioadelor de colt cu intervalul mediu de recurenta considerat se datoreaza

modificarii continutului de frecvente a miscarii seismice a terenului in functie de magnitudinea
cutremurului.
Spectrele normalizate de raspuns pentru acceleratie (=0.05) pentru conditiile seismice si
de teren din Romania sunt reprezentate in Figura 4 pe baza valorilor TB, TC si TD din Tabelul 1.
Spectrul de raspuns elastic pentru componenta orizontala a acceleratiei terenului in amplasament,
SAe(T) este definit astfel:
SAe (T )  a g   T  (6)

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Spectrele de raspuns elastic pentru deplasare pentru componentele orizontale ale miscarii
terenului, SDe(T) se obtin prin transformarea directa a spectrelor de raspuns elastic pentru
acceleratie SAe utilizand urmatoarea relatie:
T2
SDe (T )  SAe (T ) 2 (7)
4
Componenta verticala a actiunii seismice este reprezentata prin spectrul de raspuns elastic
pentru componenta verticala a acceleratiei. Formele normalizate ale spectrelor de raspuns elastic
pentru componenta verticala a acceleratiei v(T), fractiunea din amortizarea critica  =0.05 si
pentru conditii de teren caracterizate de perioadele de control (colt) TBv, TCv, TDv sunt descrise de
ecuatiile urmatoare:
 v (T)  1 
 0v  1 T
T< TBv (8)
TBv
TBv<T TCv  v (T)   0v (9)
TCv
TCv<T TDv  v (T)   0v (10)
T
T T
T> TDv  v (T)   0v Cv 2 Dv (11)
T
unde ov = 3.0 este factorul de amplificare dinamica maxima a componentei verticale a
acceleratiei terenului de catre structura avand fractiunea din amortizarea critica =0.05.
Tc ≤ 0.7s
 =0.05
3.5
0.7s<Tc ≤ 1.0s
3 0=2.75  =0.05
2.5
2 2.75/T

1.5
1 8.25/T2
0.5
0 TB=0.1 TC=1.0s TD=3
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T, s
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
3.5
3 0=2.75
4.4/T
2.5 1.0s<Tc ≤ 1.6s
2  =0.05

1.5 8.8/T2
1
0.5
0 T =0.16
B TC=1.6s TD=2
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T, s
Figura 4 Spectre normalizate de raspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleratiei,
pentru conditii de teren caracterizate simplificat prin perioadele de control (colt): Tc = 0.7, 1.0 si
1.6s.
Perioadele de control (colt) ale spectrelor de raspuns normalizate pentru componenta verticala a
miscarii seismice se considera simplificat astfel:
TBv = 0.1 TCv (12)

TCv = 0.45 TC (13)
TDv  TD (14)
Spectrul de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei terenului in amplasament,

SAev este definit astfel:
SAev (T )  a gv   v T   (15)
Valoarea de varf a componentei verticale a acceleratiei terenului, agv se evalueaza simplificat ca

fiind:
agv = 0.7 ag. (16)
(10) In municipiul Bucuresti, exista evidenta instrumentala a perioadei predominante lungi,

Tp=1.41.6s a vibratiei terenului in timpul cutremurelor Vrancene de magnitudini moderate si
mari (magnitudine Gutenberg-Richter M  7.0; magnitudine moment Mw 7.2). Din acest motiv, in
Bucuresti se recomanda evitarea structurilor cvasiresonante cu aceste perioade predominante ale
terenului. Definirea perioadei predominante a vibratiei terenului este data in Anexa A.
Pentru amplasamentul analizat ag=0,24g, perioada de colţ Tc=1,6s şi  =2,75 factorul

de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei terenului de către structură având fracţiunea
din amortizarea critică  =0.05.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Modelul spaţial al acţiunii seismice
Pentru structurile cu caracteristici speciale, cum ar fi cele in cazul carora nu se poate aplica
ipoteza excitatiei uniforme a tuturor punctelor de reazem, trebuiesc utilizate modele spatiale ale
actiunii seismice.
Asemenea modele spatiale trebuie sa fie compatibile cu spectrul de raspuns elastic utilizat la
definirea actiunii seismice.
Factorul de importanţă-expunere
Constructiile sunt impartite in clase de importanta-expunere, in functie de consecintele umane si

economice ale unui cutremur major precum si de importanta lor in actiunile de raspuns post-
cutremur.
Factorul de importanta-expunere are valorile din Tabelul 2.
Tabel 2 Factorul de importanta-expunere I

Clasa de importanta- expunere 
I
Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate 1
.4
Clasa 2 Cladiri si alte structuri ce constituie un pericol substantial pentru 1
viata oamenilor in caz de avariere .2
Clasa 3 Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele 1, 2 si 4. 1
.0
Clasa 4 Cladiri temporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc. 0
caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere .8
la cutremur
Conform date Beneficiar în căminele Universităţii Politehnica sunt cazate 4 persoane într-o
cameră.
Pentru un număr de 4 persoane/cameră în cazul căminelor pentru Universitatea Politehnica
rezultă un număr minim de 14camere/etaj x 6etaje x 4pers/camera = 336 persoane / corpurile
de clădire C1st, C1dr, C2 şi D, la celelalte corpuri, A1, B şi A2 rezultă peste 400 persoane/corp.
Pentru evaluare s-au încadrat clădirile în clasa de importanţă II cu un coeficient
I=1,20.
 - factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia, a cărui valoare este egală cu 0.85 daca T1 < TC -  =
0.85.
q - este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a răspunsului elastic în
răspuns inelastic), cu valori în funcţie de tipul structurii şi capacitatea acesteia de disipare a
energiei seismice – pentru sistemul nostru structural q=3.
Forta seismica de proiectare
Forta seismica de proiectare la baza structurii pentru fiecare directie orizontala principala
considerata in calculul structurii o directie data se determina cu relatia:
F   I  S d T   m   I  S d T  
G
 c G (17)
g
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
unde:
m este masa constructiei
G – greutatea constructiei: greutatea proprie caracteristica plus o fractiune din incarcarea
caracteristica datorata exploatarii
g - acceleratia gravitationala
c - coeficientul seismic global definit cu relatia:
S d T 
c I  (18)
g
in care:
I este factorul de importanta-expunere al constructiei
T - perioada constructiei/structurii in modul fundamental de vibratie
Sd(T) - ordonata spectrului de raspuns inelastic pentru acceleratie corespunzatoare perioadei T:
 (  / q)  1 
0 < T  TB S d (T )  a g 1  0 T  (19)
 TB 
 (T )
T > TB  ag . (20)
q
q este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in raspuns

inelastic), cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare a energiei.
Valoarea minima a coeficientului seismic global pentru proiectarea la starea limita ultima este:
ag
cmin  0.2 (21)
g
cL = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 0.85/3.00 = 22.44 %
cT = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 0.85/3.00 = 22.44 %
5.2 ÎNCĂRCĂRI UTILE, DIN VÂNT ŞI ZĂPADĂ
Valorile încărcărilor utile şi permanente considerate în calculul structurii de

rezistenţă sunt conform normelor în vigoare.
Referindu-ne la cele din urmă se ştie că hotărâtoare la dimensionarea structurii vor fi
maximele dintre încărcările din vânt şi seism, care se combină cu solicitările gravitaţionale. În
cazul de faţă seismul fiind solicitarea care dimensionează elementele structurale.
Valorile încărcărilor utile considerate în calcul fiind cele impuse de către SR EN 1991-1-
1/2004 şi Ghidul de Proiectare şi Execuţie al Acoperişurilor Verzi la Clădiri Noi şi Existente.
 Încărcare utilă:
- Cameră cămin: 1,50 kN/m2
- Scări, băi, coridoare, spaţii de acces: 3,00 kN/m2
- Terasă necirculabilă cu panta <1:20 : 0,75 kN/m2
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
În afara încărcărilor utile, au fost considerate următoarele sarcini:

 Încărcări permanente:
- Pereţi de închidere exteriori GBN: 5,00 kN/m
- Pereţi interiori GBN: 2,50 kN/m
- Perete cortină (încărcare pe mp faţadă): 70 kg/m2
- Straturi pardoseală planşee: 1,05 kN/m2
- Straturi terasă: 2,20 kN/m2
- Greutate attic: 1,50 kN/m
- Greutate instalaţii: 0,30 kN/m2
Din punct de vedere al solicitărilor din vânt, amplasamentul corespunde unei presiuni de
referinţă a vântului de 0.5 kPa, mediată pe 10 min la 10 m cu interval mediu de recurenţă de 50
ani (2% probabilitate anuală de depăşire). Componenta dinamică a acţiunii vîntului este
caracterizată de coeficientul dinamic cd.
Din punct de vedere al încărcărilor din zăpadă amplasamentul corespunde unei
valori caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol s 0,k=2.0 kN/m2 avînd interval mediu
de recurenţă de 50 ani.
Evaluarea încărcării din zăpadă:
kN
s o_k  2.5 valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pentru localitatea Bucuresti
2
m
1  0.8 coeficient de formă
Ce  1 coeficient de expunere al amplasamentului (expunere partială)
Ct  1 coeficient termic
kN
s k  1 Ce Ct s o_k s k  2
2
m
- Zapadă : 2,00 kN/m2

5.3 COMBINAREA ACŢIUNII SEISMICE CU ALTE TIPURI DE ACŢIUNI
Calculul structurii de rezistenţă s-a efectuat atât sub sarcini gravitaţionale cât şi sub
sarcini orizontale.
Gruparea încărcărilor a fost considerată conform normativului “BAZELE
PROIECTĂRII STRUCTURILOR ÎN CONSTRUCŢII” indicativ CR0-2005.
Valoarea pentru proiectare a efectelor actiunilor pentru constructii amplasate in zone seismice se
determina din urmatoarele combinatii de baza:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
(i) Pentru proiectarea la starea limita ultima:
1.2  Gj + 1.0 FIMR=100ani + 0.5  Qi + 0.2 Qz,IMR=50ani (21)

0.9  Gj + 1.0 FIMR=100ani + 1.6 QH (22)
(ii) Pentru proiectarea la starea limita de serviciu:
 Gj + 1.0 FIMR=100ani +  Qi + Qz,IMR=50ani (23)

0.6  Gj + 1.0 FIMR=100ani + QH (24)
unde:
“+” semnifica “se combina cu”,

 semnifica “efectul combinat al”,
Gj valoarea caracteristica a actiunii permanente j,
F valoarea de proiectare a actiunii seismice,
2i coeficientul de combinare pentru actiunea variabila i ,
Qi valoarea caracteristica a actiunii variabile i
Qz valoarea caracteristica a actiunii zapezii (simplificat se poate considera Qz,IMR=50ani = 1.6
Qz,IMR=10ani)
QH valoarea caracteristica a actiunii provocata de impingerea laterala a pamantului, apei sau
materialelor pulverulente.
5.4 IDENTIFICAREA NIVELULUI DE CUNOAŢTERE CONFORM NORMEI DE PROIECTARE

P100-3/2008 - „Cod de proiectare seismică - Partea a III-a Prevederi pentru
evaluarea seismică a clădirilor existente”.
Conform acestui normativ metoda de calcul şi factorul de încredere potrivit se stabilesc în

funcţie de nivelul de cunoaştere.
Se definesc trei niveluri de cunoaştere:
KL1 – cunoaştere limitată;

KL2 – cunoaştere normală;
KL3 – cunoaştere completă.
Conform tabelului 3.1 din normativ nivelul de cunoaştere este complet, KL3. S-au avut la
baza întocmirii acestui document proiectul original complet cu planuri de cofraj, detalii de armare
şi lista de materiale pe elemente, un releveu al teraselor, s-a vizitat amplasamentul şi s-au folosit
cunoştinţe cu privire la metodele de proiectare din vremea construirii imobilului.
Metoda de calcul indicată de normativ este metoda forţei laterale echivalente sau calculul
modal cu spectre de răspuns.
Factorul de încredere CF=1.00.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
KL3 corespunde următoarei stări de cunoaştere:
(i) în ceea ce priveşte geometria: geometria de ansamblu a structurii şi dimensiunile elementelor

sunt cunoscute, fie (a) dintr-un releveu cuprinzător, fie (b) din proiectul de ansamblu complet al
construcţiei originale şi al eventualelor modificări intervenite pe durata de exploatare. În cazul (b)
este necesară verificarea prin sondaj a dimensiunilor de ansamblu şi ale elementelor; dacă se
constată diferenţe semnificative faţă de prevederile proiectului de ansamblu se va întocmi un
releveu mai extins.
(ii) în ceea ce priveşte alcătuirea de detaliu: detaliile sunt cunoscute, fie dintr-o inspecţie
cuprinzătoare în teren, fie dintr-un set complet de planuri de execuţie. În ultimul caz se vor
prevedea verificări limitate în teren ale elementelor considerate ca cele mai importante pentru a
constata dacă informaţiile disponibile corespund realităţii.
(iii) în ceea ce priveşte materialele: informaţiile privind caracteristicile mecanice ale materialelor
sunt obţinute, fie din testarea cuprinzătoare în teren, fie din documentele originale referitoare la
calitatea execuţiei. În acest din urmă caz se vor efectua şi încercări în teren limitate.
Nu am dispus de încercări pe materiale pentru întocmirea prezentei expertize.
Evaluarea corpurilor de clădire se va realiza printr-o evaluare calitativă şi o evaluare prin

calcul cu metodologia de tip 1 – calcul la forţă laterală static echivalentă.
6. EVALUAREA CALITATIVĂ A CONSTRUCŢIEI
Evaluarea calitativă urmăreşte să stabilească măsura în care regulile de conformare

generală a structurilor şi de detaliere a elementelor structurale şi nestructurale sunt respectate în
construcţiile analizate. Natura deficienţelor de alcătuire şi întinderea acestora reprezintă criterii
esenţiale pentru decizia de intervenţie structurală şi a soluţiilor de consolidare.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
O evaluare calitativă cuprinzătoare a unora dintre condiţiile de alcătuire, implică şi

determinări prin calcul ale unor caracteristici de rezistenţă şi de rigiditate ale elementelor
structurale. Aceasta înseamnă că tabloul calitativ al răspunsului seismic al construcţiei va putea
căpăta imaginea finală după efectuarea calculului structural. Aceste condiţii sunt:
Condiţii privind traseul încărcărilor

Aceste condiţii au în vedere existenţa unui sistem structural continuu şi suficient de
puternic care să asigure un drum neîntrerupt, cât mai scurt, în orice direcţie, al forţelor seismice
din orice punct al structurii până la terenul de fundare.
Forţele seismice care iau naştere în toate elementele clădirii ca forţe masice, trebuie
transmise prin intermediul diafragmelor orizontale (planşeele) la elementele structurii verticale
(de exemplu pereţii structurali sau cadrele), care la rândul lor le transferă la fundaţii şi teren.
La evaluarea construcţiei trebuie identificate eventualele discontinuităţi în acest drum.
De exemplu, un gol de dimensiuni mari în planşeu, lipsa colectorilor şi suspensorilor din
planşeu, legătura slabă între pereţi şi planşeu, ancoraje şi înnădiri insuficiente ale armăturilor în
betonul armat, suduri cu capacităţi insuficiente la elementele metalice etc.
De asemenea, planşeele fără rigiditate suficientă în planul lor nu pot asigura în multe situaţii
transmiterea forţelor orizontale la elementele principale ale structurii laterale.
Deficienţe din acest punct de vedere se pot întâlni mai ales la clădirile vechi în care sau operat
transformări.
În cazul componentelor nestructurale se va urmări, în principal, modul de transmitere a
greutăţii acestora şi a forţelor seismice aferente (rezemare, agăţare) la elementele structurii şi
evaluarea capacităţii elementelor structurale şi legăturilor respective de a prelua aceste forţe.
Condiţii privind redundanţa

Evaluarea va stabili în ce măsură sunt satisfăcute două condiţii:
- atingerea efortului capabil într-unul din elementele structurii sau în puţine elemente nu expune
structura unei pierderi de stabilitate.
- structura mobilizează la acţiuni seismice severe un mecanism de plastificare care să permită
exploatarea rezervelor de rezistenţă ale structurilor şi o disipare avantajoasă a energiei seismice.
Condiţii privind configuraţia clădirii

Evaluarea trebuie să evidenţieze abaterile de la condiţiile de compactitate, simetrie şi
regularitate, care pot afecta negativ răspunsul seismic. Astfel vor fi identificate discontinuităţile în
distribuţia rigidităţii la deplasare laterală, a rezistenţei laterale, a geometriei, a maselor.
Neregularităţile pot apărea pe verticală sau orizontală.
În cazul clădirilor ale căror planşee au rigiditate neglijabilă în plan orizontal condiţiile de mai
sus îşi pierd semnificaţia.
A. Neregularităţi pe verticală
Discontinuităţi în distribuţia rigidităţilor laterale.
Se vor identifica eventualele niveluri slabe din punct de vedere al rigidităţii. Un nivel se consideră
flexibil dacă rigiditatea laterală a acestuia este mai mică cu cel puţin 25% decât a nivelurilor
adiacente. La aceste niveluri efectele de ordinul II sunt sporite şi aici trebuie verificate cu
prioritate condiţiile referitoare la deformaţiile structurale.
Efectele negative ale discontinuităţilor de rigiditate se concentrează la nivelurile flexibile ale unor
construcţii rigide la restul nivelurilor.
Discontinuităţi în distribuţia rezistenţei laterale Se vor identifica nivelurile slabe din punct
de vedere al rezistenţei, la care se pot concentra deformaţiile plastice în structură. Un etaj slab
este acela în care rezistenţa la forţe laterale este mai mică cu 25% decât cea a etajelor adiacente.
La fiecare nivel se va verifica posibilitatea formării unui mecanism de tip etaj slab.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Condiţii privind regularitatea geometrică Se consideră discontinuităţi geometrice

semnificative situaţiile în care dimensiunile pe orizontală ale sistemului structural activ în
preluarea forţelor orizontale prezintă diferenţe mai mari de 30% în raport cu dimensiunile
acestuia la nivelurile adiacente.
De exemplu, prin prevederea unui gol de dimensiuni mari în planşee la săli de conferinţă şi
spectacole, cu întreruperea locală a unor elemente ale structurii laterale sau prin retragerea spre
interior a structurii la nivelurile superioare.
La ultimul nivel sunt permise diferenţe mai mari.
Condiţii privind regularitatea distribuţiei maselor
Se consideră că neregularităţile distribuţiei maselor afectează semnificativ răspunsul seismic al
structurilor dacă masa unui nivel este mai mare cu cel puţin 50% faţă de cele de la nivelurile
adiacente.
Discontinuităţi în configuraţia sistemului structural Se identifică abaterile semnificative de la
monotonia sistemului structural cum sunt întreruperea la anumite niveluri ale unor pereţi sau
stâlpi, modificarea dimensiunilor unor pereţi, devierea în plan a unor elemente de la un nivel la
altul. Evaluarea trebuie să evidenţieze efectele acestor discontinuităţi, cum sunt sporurile de
eforturi în stâlpi care susţin pereţii întrerupţi, starea de eforturi din planşeul - diafragmă de
transfer, etc.
B. Neregularităţi în plan
Evaluarea construcţiilor va urmări identificarea structurilor în care dispunerea neechilibrată
a elementelor, a subsistemelor structurale şi/sau a maselor, produc efecte nefavorabile de
torsiune de ansamblu. Pe lângă determinarea comportării la torsiune în domeniul elastic, se va
estima răspunsul seismic de torsiune în domeniul postelastic prin examinarea relaţiei dintre
centrul maselor şi centrul de rezistenţă al structurii. Se vor investiga în acest context structurile
expuse instabilităţii la torsiune.
Condiţii privind interacţiunea structurii cu alte construcţii sau elemente

1. Condiţii privind distanţa faţă de construcţiile învecinate
Se va verifica dacă distanţele între clădirile vecine respectă condiţiile date în P100 – 1:
2006.
Se vor investiga efectele posibile ale coliziunii dintre cele două clădiri vecine. Astfel:
- dacă planşeele sunt decalate, acestea pot produce şocuri prin lovirea stâlpilor construcţiei
vecine,
- în cazul în care construcţiile sunt diferite ca înălţime, construcţia mai joasă şi mai rigidă poate
acţiona ca reazem pentru construcţia mai înaltă; efectele posibile sunt aplicarea unei forţe
suplimentare construcţiei joase, în timp ce construcţia înaltă va suferi o discontinuitate însemnată
a rigidităţii, care modifică răspunsul seismic,
- când construcţiile sunt egale ca înălţime şi cu sisteme structuraLe similare, cu planşeele la
acelaşi nivel, efectul coliziunilor este nesemnificativ, astfel încât se pot accepta dimensiuni de
rosturi oricât de reduse
2. Condiţii referitoare la supante
Referirile din această secţiune privesc planşeele cu suprafaţă limitată, dispuse la interior,
între nivelurile curente ale construcţiei, de regulă adăugate ulterior construcţiei iniţiale. Pentru a
putea asigura stabilitatea la forţe laterale se pot avea în vedere două soluţii:
- prevederea unei structuri proprii de rezistenţă la forţe laterale;
- ancorarea de structura principală, care trebuie să fie capabilă să preia forţele aduse de planşeul
intermediar.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Evaluarea seismică trebuie să stabilească dacă supanta este asigurată la forţe laterale prin
unul din cele două tipuri de soluţii menţionate.
3. Condiţii referitoare la componentele nestructurale
Examinarea efectuată în cadrul evaluării calitative trebuie să stabilească relaţiile între
structură şi componentele nestructurale precum şi tipul şi calitatea legăturilor între acestea.
În cazul structurilor în cadre de beton armat sau metalice se vor identifica, în principal,
următoarele aspecte:
- măsura în care distribuţia pereţilor de umplutură fără rol structural, dar care prin realizarea
efectivă acţionează ca elemente structurale afectează regularitatea pe verticala construcţiei (de
exemplu, prin crearea unor niveluri slabe) şi pe orizontală (prin crearea unei excentricităţi
semnificative între centrul maselor şi centrul de rigiditate);
- eventualele situaţii de interacţiuni necontrolate cu pereţii de umplutură sau cu alte elemente de
construcţie (formarea stâlpilor scurţi, de exemplu).
Condiţii de alcătuire specifice diferitelor categorii de structuri
Condiţiile se referă la regulile de alcătuire corectă a structurilor şi a elementelor structurale
considerate individual şi a conexiunilor dintre acestea, astfel încât răspunsul seismic aşteptat al
construcţiei să fie unul favorabil.
Condiţiile au în vedere ierarhizarea adecvată a rezistenţei structurale, în măsură să asigure
dezvoltarea unor mecanisme de disipare a energiei seismice favorabile, cu înzestrarea zonelor
critice cu suficientă deformabilitate în domeniul postelastic.
Cu prilejul evaluării se vor identifica eventualele deficienţe de alcătuire care să favorizeze
ruperea prematură de tip fragil a unor elemente sau fenomene de instabilitate.
Aceste condiţii care depind de tipul structurii şi natura materialului structural sunt:
Condiţii privind alcătuirea elementelor structurale

(a) Structuri tip cadru beton armat
• Nu există stâlpi scurţi
• Încărcarea axială a stâlpilor este moderată
ν ≤ 0,55
(b) Structuri cu pereţi de beton armat
• Grosimea pereţilor este ≥ 150 mm
• Pereţii au la capete bulbi sau tălpi cu dimensiuni limitate (prin intersecţia pereţilor nu se
formează profile complicate cu tălpi excesive)
• Încărcarea axială a pereţilor este moderată
ν ≤ 0,35
Unele din aceste condiţii privesc rezistenţa secţiunilor, altele reprezintă măsuri de alcătuire (reguli
constructive) pentru elemente care fac parte din structuri seismice.
Deşi condiţiile de rezistenţă pot fi apreciate aproximativ şi prin mijloacele evaluării calitative,
determinările cantitative pot fi realizate numai prin calcul.
Condiţii pentru diafragmele orizontale ale clădirilor

Evaluarea seismică a clădirilor trebuie să stabilească măsura în care planşeele îşi
îndeplinesc rolul structural de a distribui în condiţii de siguranţă încărcările seismice orizontale la
subsistemele structurale verticale (de exemplu, la pereţi structurali şi cadre).
Comportarea planşeelor este optimă atunci când acestea sunt realizate ca diafragme rigide
şi rezistente pentru forţe aplicate în planul lor. Aceste condiţii sunt îndeplinite la nivel maximal de
planşeele de beton armat monolit.
În cazul structurilor cu pereti, planşeul trebuie să asigure rezemarea laterală a pereţilor
pentru încărcări normale pe suprafaţa acestora.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Obiectivele evaluarii diafragmelor orizontale de beton sunt reprezentate de aspectele

specifice care intervin la realizarea grinzilor pereţi şi anume:
- preluarea eforturilor de întindere din încovoiere. Cu ocazia evaluării trebuie verificate dacă
armăturile dispuse în elementele de bordare ale planşeului (centuri şi grinzi) şi cele din câmpul
plăcilor sunt suficiente şi dacă aceste armături sunt continue şi conectate adecvat la placă.
- transmiterea reacţiunilor de la planşeu la reazemele acestuia, pereţi sau grinzi prin intermediul
unor armături de conectare adecvată. Aceste legături pot servi şi pentru ancorarea unor pereţi de
zidărie la forţe normale pe planul acestora.
- colectarea forţelor distribuite în masa planşeelor şi transmiterea lor la elementele structurii
verticale, atunci când continuitatea legăturii dintre acestea şi diafragmele orizontale este
întreruptă de goluri sau când încărcarea planşeului se transferă structurii verticale prin eforturi de
întindere. Colectarea forţelor de inerţie se realizează prin armături de oţel cu secţiune suficientă,
corect ancorate în masa planşeului şi în elementele structurii verticale.
- „suspendarea” încărcărilor distribuite în masa planşeului prin armături adecvate, atunci când
eforturile în direcţia de acţiune a forţei seismice sunt întinderi;
- preluarea eforturilor care apar la colţurile intrânde ale planşeelor prin armături de bordare,
ancorate corespunzător;
- preluarea eforturilor din jurul golurilor de dimensiuni mari, prin armaturi dimensionate pe
modele de calcul adecvate, ancorate suficient în masa planşeului.
Evaluarea va stabili efectele pe care discontinuitatile create de golurile de scară le produc
asupra comportării structurii, cum sunt solicitarea de tip element scurt a stâlpilor, datorate
interceptării lor de către rampele scării şi la alte niveluri decât la cotele planşeelor.
Condiţii privind infrastructura şi terenul de fundare
Evaluarea seismică a construcţiilor are în vedere, ca una din principalele componente
stabilirea măsurii în care sistemul fundaţiilor îşi îndeplineşte rolul structural. În acest scop:
(i) se va identifica sistemul fundaţiilor (şi, dacă este cazul, al infrastructurii) şi se va evalua
măsura în care acesta posedă rigiditatea necesară pentru a transmite la teren acţiunile
suprastructurii suficient de uniform;
(ii) vor fi identificate natura terenului şi eventualele tasări diferenţiale sau deformaţii remanente,
produse de acţiunea cutremurelor sau de alte cauze, precum şi efectele acestora, manifestate sau
potenţiale, asupra elementelor structurii, inclusiv a fundaţiilor.
(2) La examinarea sistemului fundaţiilor (infrastructurii) se vor verifica şi condiţiile de alcătuire

prevăzute în Normativul pentru proiectarea fundaţiilor NP 112- 04.
(3) Evaluarea fundaţiilor va avea în vedere şi prezenţa eventuală a apei deasupra nivelului de
fundare şi efectele acesteia asupra elementelor fundaţiilor şi subsolului, inclusiv din punctul de
vedere al afectării durabilităţii.
(4) Evaluarea sistemului de fundare şi al terenului va stabili şi eventualele efecte de interacţiune
cu clădirile situate în imediata lor vecinătate, mai ales dacă acestea au fost construite ulterior
clădirii examinate.
Concluziile analizei calitative:
Condiţii privind traseul încărcărilor
1. sistemul structural este continuu şi suficient de puternic care să asigure un drum

neîntrerupt, cât mai scurt, în orice direcţie, al forţelor seismice din orice punct al structurii
până la terenul de fundare. Nu există rezemări de ordinul 2.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
2. planşeele de 14cm grosime au suficientă rigiditate în planul lor pentru a transmite forţele
orizontale la elementele verticale.
3. nu există goluri mari.
Condiţii privind redundanţa
4. structura nu este supusă pierderii de stabilitate locală sau generală – se va evalua prin
calcul capacitatea elementelor.
Condiţii privind configuraţia clădirii
5. structura are regularitate pe verticală, nu se reduc dimensiunile elementelor structurale pe

înălţime şi deci nu sunt diferenţe de rigiditate între etaje.
6. Structura are regularitate în plan orizontal, traveile şi deschiderile sunt de 4,20 respectiv
6,60m şi elementele din beton armat sunt dispuse în fiecare ax.
7. Nu apar neregularităţi în distribuţia maselor.
Condiţii privind interacţiunea structurii cu alte construcţii sau elemente
8. Nu există interacţiuni cu construcţiile vecine, distanţele faţă de ele fiind de peste 10m pe
orice latură.
9. Între corpuri există rosturi de 5cm pe toată înălţimea, inclusiv în fundaţii – prin calcul se
va verifica dacă dimensiunea lui este corespunzătoare doar pentru stări limită de serviciu,
nu şi pentru stări limită ultime.
10. Planşeele sunt dispuse la aceleaşi cote în toate corpurile.
11. Structură de rezistenţă de tip fagure are rigiditate mare, pereţii exteriori de închidere şi cei
interiori nu au rol structural.
Condiţii de alcătuire specifice diferitelor categorii de structuri
12. Pereţii au grosimea mai mare de 15cm. (16 şi 18cm în suprastructură, 25cm în subsol)
13. Nivelul de compresiune al pereţilor este moderat <0,35.
14. Nivelul de compresiune al stâlpilor este moderat <0,50.
15. Pereţii au la capete bulbi cu dimensiuni limitate. (18x50cm)
Condiţii privind infrastructura şi terenul de fundare

16. În subsol sunt dispuşi mai mulţi pereţi şi rigiditatea lui este sporită faţă de suprastructură.
17. Grosimea pereţilor în subsol este de 25cm şi 18cm în zona rosturilor dintre corpuri.
18. Rostul în fundaţii este de 5cm mai mare decât cel minim de 4cm prevăzut în NP112-04.
19. Grinzile de fundare sunt continue şi formează contur închis, sunt dispuse la mai puţin de
6,00m.
20. În zonele în care terenul prezenta sensibilitate la tasări s-a realizat pernă de balast(corp
C1 stânga) sau radier general(corp B).
Alte condiţii
21. Lungimile de suprapunere pentru barele longitudinale din bulbi sunt mai mari de 45
diametre şi pentru un sistem cu ductilitate scăzută sunt corespunzătoare.
22. Etrierii din bulbi au diametrul de 6mm şi sunt dispuşi la pas de 10cm pe lungimea de
suprapunere a barelor longitudinale şi sub grindă, în rest la pas de 20cm. Procentul de
armare transversală este inferior celui minim prevăzut de norme.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
pmin=0,50% în zonele potenţial plastice;

pmin=0,35% în afara zonele potenţial plastice;
23. Barele longitudinale din bulbi sunt dispuse la maxim 20cm, dar nu respectă procentele
minime de armare.
24. Armarea în câmp a pereţilor este realizată cu plase sudate de diametru 5mm la pas de
20cm pe ambele direcţii şi se suprapun doar 20cm cu carcasele. Plasele sudate sunt
suplimentate cu bare 8/40 vertical şi orizontal pe înălţimea parterului şi etajului 1.
pmin=1.00%
pef=Aa/(bxho)=0.40%
25. clasa minimă de beton pentru clasa de ductilitate medie este C16/20, clasa de beton
folosită la realizarea construcţiei este C10/12 pentru pereţi, C12/15 în elementele
prefabricate şi C20/25 în monolitizări.
B300 – în monolitizări;
B200 – în plăci, grinzi, stâlpi;
B170 – în diafragme.
Echivalentul acestora este:

B300=C20/25;
B200=C12/15;
B170=C10/12.
7. EVALUAREA PRIN CALCUL A CONSTRUCŢIEI
Greutatea construcţiei de la nivelul parterului în sus luată în calcul la evaluarea seismică a

construcţiei pentru corpul C1 stânga este de 31795 kN.
Forţa tăietoare de bază, egală cu forţa seismică de calcul, rezultă:
SLong = c  G = 0.2244  31795 = 7134,80 kN.

STrans = c  G = 0.2244  31795 = 7134,80 kN.
7.1 Determinarea gradului de asigurare la seism
Clasa de beton in pereti B170
 adm  1.2 ftd Efortul tangenţial admisibil mediu.
N
ftd  0.70 Rezistenţa de calcul
2
mm
 adm  1.2 ftd 2 Efortul tangenţial admisibil de calcul.
În determinarea gradului de asigurare la seism s-a mers la o limitare a forţei tăietoare de

2bhRt, nu s-a mers până la limită, respectiv 2,4bhRt conform P100-3.
q  3 factorul de comportare al structurii

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
 adm
R
q  med
Direcţia transversală Y

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Direcţia transversală X

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Se observă că valorile obţinute pentru gradul de asigurare la seism sunt, mai mari decât
gradul minim de asigurare la seism prevăzut în normele de proiectare de 0,60. Corpurile de
clădire se încadrează în Clasa III de risc seismic. Acest lucru se datorează faptului că sistemul
structural este de tip fagure cu pereţi deşi şi au capacitatea necesară să asigure preluarea
eforturilor din seism.
Clasa Rs III cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot
prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care
degradările nestructurale pot fi importante.
Aceste calcule s-au efectuat în ipoteza modificărilor preconizate ceea ce presupune un

spor de sarcină mic faţă de situaţia actuală.
7.2 Moduri proprii de vibraţie şi factori de participare
Mod U SumU SumU SumU SumR SumR SumR

e Period UX UY Z X Y Z RX RY RZ X Y Z
0.25828 69.9 89.3
1 7 1 2.22 0 69.91 2.22 0 3.01 4 5.42 3.01 89.34 5.42
0.24357 17.8 24.2 10.4 47.9
2 8 8.35 8 0 78.26 20.10 0 0 7 0 27.21 99.81 53.32
0.23132 53.1 71.9 19.9
3 4 0.00 1 0 78.26 73.21 0 2 0.00 2 99.13 99.82 73.24
0.08370 12.9
4 7 5 0.00 0 91.21 73.21 0 0.00 0.03 0.00 99.13 99.84 73.24
0.08281
5 8 1.47 0.01 0 92.68 73.22 0 0.01 0.00 0.01 99.14 99.84 73.25
0.06863 15.9
6 3 0.00 1.83 0 92.68 75.05 0 0.07 0.00 3 99.21 99.85 89.18
0.06221 16.4
7 9 0.00 6 0 92.68 91.51 0 0.63 0.00 1.02 99.84 99.85 90.20
0.05379
8 5 0.05 1.09 0 92.74 92.60 0 0.05 0.00 1.76 99.88 99.85 91.95
0.05324
9 8 3.50 0.00 0 96.24 92.60 0 0.00 0.10 0.26 99.88 99.95 92.21
0.04973
10 8 0.01 0.00 0 96.24 92.60 0 0.00 0.00 0.00 99.88 99.95 92.21
0.04694
11 9 0.00 0.00 0 96.25 92.60 0 0.00 0.00 0.02 99.88 99.95 92.23
0.04604
12 1 0.67 0.05 0 96.92 92.66 0 0.00 0.02 1.43 99.89 99.97 93.67
Modul 1 de vibraţie translaţie pe direcţia X, T1=0,26s

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Modul 2 de vibraţie torsiune, T2=0,24s
Modul 3 de vibraţie translaţie pe direcţia Y, T3=0,23s

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
7.3 Deplasările relative de nivel
Stări limită ultime

cx= 2 cy= 2.00
q= 3
d adm= 2.5 %
Tx= 0.26 s Ty= 0.23
Tc= 1.6 s
coef total= 6 coef total= 6.00
DriftX - MAX= 0.29 %
DriftY - MAX= 0.3 %
Stări limită de serviciu
 0.4
q= 3
d adm= 5 %o
coef total= 1.2
DriftX - MAX= 0.58 %o
DriftY - MAX= 0.6 %o
7.4 Deplasările laterale, verificare rost seismic
D elastic x q D plastic q= 3
1.98 -2.01 3.96 -4.02 cx= 2
1.74 -1.89 3.48 -3.78 cy= 2
Rostul între corpurile este de 5cm în infrastructură şi de 5cm şi în suprastructură.
Dimensiunea rostului se determină astfel:
=imobil vecin + imobil analizar + 1..2cm
După cum se observă din notele de calcul dimensiunea rostului este corespunzătoare pentru stării
limită de serviciu, dar nu şi pentru stări limită ultime.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
7.5 Verificarea planşeului
Planşeul are o grosime de 14cm şi este practic alcătuit din 2 tipuri de semi-panouri: de
1,60x4,18m şi 3,215x4,07. Armarea este realizată astfel:
Dala 1,60x4,18m:
- La partea de jos pe direcţia lungă STNB 4/100;
- La partea de jos pe direcţia scurtă STNB 4/100;
- La partea de sus pe direcţia lungă 188+312 PC52;
- La partea de sus pe direcţia scurtă 88PC52 + 16 OB37.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Dala 3,215x4,07m:
- La partea de jos pe direcţia lungă STNB 7,1/100+12/20(doar le predala dinspre
hol unde sunt golurile de instalaţii – P1) PC52;
- La partea de jos pe direcţia scurtă STNB 4,5/100;
- La partea de sus pe direcţia lungă 178 +410 PC52 (P1) şi 208 PC52(P2);
- La partea de sus pe direcţia scurtă 138PC52 + 312 PC52.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Momentele capabile rezultă:
Dala 1,60x4,18m:
- La partea de jos pe direcţia lungă STNB 4/100=125.6mm2/m; 6.35kNxm
- La partea de jos pe direcţia scurtă STNB 4/100=125.6mm2/m; 6.35kNxm
- La partea de sus pe direcţia lungă 188+312 PC52=291.5mm2/m; 10.55kNxm
- La partea de sus pe direcţia scurtă 88PC52 + 16 OB37=251.2mm2/m.
9.25kNxm
Dala 3,215x4,07m:
- La partea de jos pe direcţia lungă STNB 7,1/100+12/20(doar le predala dinspre
hol unde sunt golurile de instalaţii – P1) PC52=395.72/924.92mm2/m;
19.4kNxm/39.6kNxm
- La partea de jos pe direcţia scurtă STNB 4,5/100=158.96mm2/m; 8kNxm
- La partea de sus pe direcţia lungă 178 +410 PC52 (P1) şi 208
PC52(P2)=287/246.88mm2/m; 10.55kNxm/9.05kNxm
- La partea de sus pe direcţia scurtă 138PC52 + 312 PC52=308.63mm2/m.
11.30kNxm
Armare cu STNB
Mcap  Aa Rc= 9.50 [N/mm2]
[kNxm] [mm2] Ra= 410 [N/mm2]
6.35 0.027471 125.63 bp= 1000 [mm]
8.00 0.034737 158.86 hp= 140 [mm]
19.40 0.086516 395.65 a= 15 [mm]
ho= 125 [mm]
Armare cu PC52
M  Aa Rc= 9.50 [N/mm2]
[kNxm] [mm2] Ra= 300 [N/mm2]
10.55 0.046075 287.9673 bp= 1000 [mm]
9.25 0.040278 251.7364 hp= 140 [mm]
20.2 0.09026 564.1257 a= 15 [mm]
11.3 0.049435 308.9703 ho= 125 [mm]
9.05 0.039389 246.1818

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
10.55
9.25
6.35 6.35
39.6
8.00
11.3 19.4
10.55
În figura de mai sus sunt marcate momentele capabile în câmp şi pe reazem ale planşeului,
săgeţile reprezentând direcţia pe care sunt dispuse armăturile.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Verificare armătură dispusă pe direcţia X:
În figura din stânga sunt verificate momentele capabile pe zona centrală a culoarului şi se
observă că acestea nu sunt depăşite.
În figura din dreapta sunt verificate momentele capabile pe zona camerelor şi se observă local, în
dreptul pereţilor, concentrări de eforturi care depăşesc valorile capabile, dar acestea sunt în
grosimea pereţilor şi sunt preluate de armătura de centură din pereţi.
Verificare armătură dispusă pe direcţia Y:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
În figura din stânga sunt verificate momentele capabile pe zona centrală a culoarului şi se
observă că acestea nu sunt depăşite.
În figura din dreapta sunt verificate momentele capabile pe zona camerelor şi se observă că nu
sunt depăşite nici acestea.
În stânga scării, pe zona turnată monolit, placa are o grosime de 15cm şi este armată cu 8/25
sus şi jos şi suplimentări 8/25 sau 10/25 sus şi jos.
În concluzie, planşeul de terasă, poate fi folosit pentru realizarea acoperişului verde în

următoarele condiţii:
1. Se curăţă terasa până la placa de beton;

2. Se reface hidroizolaţia şi straturile necesare realizării acoperişului verde cu
încadrarea încărcării permanente în 2,20 kN/m2;
3. Pentru cazul în care greutatea straturilor depăşeşte cei 2,20 kN/m2 este
necesară mărirea momentului capabil al planşeului pe reazem prin realizarea
unei şape armate de minim 5cm grosime, dar încărcarerea totală nu poate
depăşii 4,00kN/m2.
Conform “Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente”
încărcarea permanentă de proiectare provenită din amenajarea acoperişului verde (greutatea
straturilor de cultură şi a vegetaţiei) se va lua, în funcţie de tipul vegetaţiei stabilit prin tema de
proiectare, după cum urmează:
− vegetaţie extensivă : gav = 1.50 kN/m2
− vegetaţie semi-intensivă : gav = 2.50 kN/m2
− vegetaţie intensivă: gav = 7.50 kN/m2
Valorile de mai sus includ şi cantitatea de apă normal reţinută în straturile de cultură,
considerând că sistemul de drenaj funcţionează normal.
În concluzie în cazul acestui proiect acoperişul verde se poate realiza cu vegetaţie
extensivă având o greutate gav = 1.50 kN/m2.
8. PROPUNERI DE INTERVENŢIE
Din capitolele precedente a reieşit că această construcţie nu necesită măsuri de

consolidare pentru a face posibilă transformarea terasei în acoperiş verde pentru
înlocuirea straturilor terasei până la placa din beton armat într-o soluţie care se
încadrează în 2,20kN/m2 pentru termoizolaţie, hidroizolaţie, pământ, verdeaţă. Dacă se
vor monta ghivece cu plante se recomandă ca acestea să fie poziţionate pe placă în
dreptul pereţilor.
Încărcările maxime pentru care semi-panourile plăcii peste terasă au suficientă capacitate
fără a fi nevoie să se ia măsuri de consolidare sunt:
 Încărcare utilă:
- Terasă necirculabilă cu panta <1:20 : 0,75 kN/m2
- Zapadă : 2,00 kN/m2
 Încărcări permanente:
- Straturi terasă: 2,20 kN/m2
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
- Greutate attic: 1,50 kN/m
Semi-panourile ce alcătuiesc placa peste ultimul etaj sunt realizate în pantă, cu o diferenţă
de 18cm între culoar şi marginile construcţiei. Se va folosi această pantă şi nu se vor turna şape
peste placă.
Terasa a fost calculată ca o terasă necirculabilă conform temei de proiectare.

Se atrage atenţia ca la inaugurare să nu se aglomereze terasa şi să nu se depăşească
încărcările utile(oameni) luate în considerare la proiectare, respectiv 75kg/m 2 pe timp de iarnă şi
275kg/m2 pe timp de vară(cu zăpada inclusă).
Dacă după decopertarea planşeului se descoperă fisuri sau armături descoperite

datorită desprinderii unor bucăţi de beton se va proceda în felul următor:
1. Reparaţia fisurilor prin injectare cu răşini epoxidice.
Tehnologia de execuţie a injectărilor cu răşini epoxidice este descrisă pe faze în

instrucţiunile C149 - 87.
(1) Răşinile epoxidice se pot utiliza la injectarea fisurilor cu deschidere mai mare de
0.05 mm. Pentru deschideri ale fisurilor situate sub 3 mm se pot utiliza răşini de vâscozitate
scăzută. Pentru deschideri situate între 3 si 6 mm se utilizează răşini de vâscozitate medie. Pentru
deschideri mai mari de 6 mm se utilizează răşini epoxidice sub formă de gel sau de pastă. Pentru
fisuri (crăpături) deschise mai mult la exterior, se pot utiliza paste pentru reparaţiile la suprafaţă
si răşini cu vâscozitate scăzută pentru interior.
(2) Injectarea cu răşini epoxidice poate fi utilizată şi la restabilirea conlucrării dintre
barele de armătură şi beton. În acest caz fisurile trebuie să intersecteze armătura pe o suprafaţă
cât mai mare pentru ca răşina să poată penetra în lungul barelor de armătură.
(3) Instrumentele, reţeta mortarelor epoxidice şi operaţiile de injectare în detaliu, vor
respecta prevederile instrucţiunilor tehnice specifice. Operaţiile trebuie executate de personal
calificat, cu experienţă.
2. Reparaţia în cazul fragmentelor de beton desprinse
(1) Fragmentele desprinse trebuie înlocuite cu materiale similare din punct de vedere al
proprietăţilor mecanice şi termice. Materialele şi procedurile de aplicare depind de dimensiunile şi
de locul defectelor din elementul structural degradat.
(2) În cazul elementelor de beton se utilizează un mortar bazat pe ciment sau răşini
epoxidice şi nisip. Pentru defecte cu grosime mare sunt necesare ancoraje mecanice.
Acestea trebuie fixate în element cu ajutorul răşinilor epoxidice.
(3) Dacă barele de armătură sunt expuse în mod semnificativ, betonul sau mortarul
trebuie îndepărtate pentru a permite realizarea conlucrării dintre materialul de adaos şi armătură
pe toată suprafaţa laterală a acesteia. Perimetrul golurilor trebuie prelucrat prin tăiere pentru a
crea o margine perpendiculară la suprafaţă.
Această metodă este aplicabilă pentru majoritatea defectelor din elementele de beton
sau zidărie armată cu un volum mai mic de 0,015 m 3. Repararea defectelor mari poate necesita
utilizarea betonării în cofraje sau utilizarea tehnicii torcretării.
(4) Majoritatea mortarelor suferă deformaţii din contracţie după întărire. Prin urmare se
poate dezvolta o fisură vizibilă în jurul zonei reparate. Dacă această fisură nu poate fi acceptată
se va utiliza un mortar cu contracţie scăzută sau se va specifica necesitatea unor reparaţii
cosmetice după câteva zile sau săptămâni.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
De subliniat caracterul local al intervenţiei. Aşa cum se întâmplă în general la construcţiile

vechi, apar şi fenomene ascunse, greu de identificat prin sondajele care se fac în mod curent cu
prilejul realizării expertizei tehnice. La abordarea propriu-zisă a lucrărilor de amenajare vor trebui
sporite numărul şi diversitatea sondajelor, iar rezultatele aflate la acel moment pot conduce la
înăsprirea soluţiilor. Toate acestea se vor determina printr-o strânsă colaborare între constructor,
proiectant şi expert.
10. OBSERVAŢII CU PRIVIRE LA DESFACEREA STRATURILOR TERASEI
De la început trebuie precizat faptul că desfacerea terasei poate fi realizată fără să inducă
riscuri în ceea ce priveşte rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor învecinate şi a structurii
imobilului din care fac parte.
Părţile asupra cărora se intervine sunt terasele celor şase corpuri.
Aceste operaţii însă trebuiesc efectuate sub o supraveghere atentă fără a afecta în vreun
fel placa de beton armat sau elementele de atic.
Nu apar probleme deosebite în ceea ce priveşte desfacerea terasei. Se va acorda o
atenţie sporită pe zona de rost. Se va trata corespunzător rostul dintre corpuri astfel încât să nu
apară infiltraţii.
1- Lucrările de desfiinţarea se vor efectua cu respectarea normativului NE055-98 privind

demolarea lucrărilor de construcţii;
2- Lucrările de desfiinţarea trebuiesc urmărite de dirigintele de şantier, de responsabilul
tehnic cu execuţia, de responsabilul AQ, în diversele faze de realizare. Este necesară întocmirea
de procese verbale de stadiu al lucrărilor de desfiinţarea la un interval maxim de două zile şi
pentru situaţiile speciale (mai riscante), zilnic.
3- Constructorul va asigura utilităţile de apă, energie electrică, paza contra incendiilor,
etc. Toţi oamenii care participă la această acţiune vor fi instruiţi în prealabil.
4- Desfiinţarea se va realiza cu respectarea tuturor reglementărilor privind securitatea
operaţiilor de desfiinţarea. Se menţionează în mod special faptul ca se impune respectarea
normelor de protecţie a muncii conform ordinului Nr.807 din Nov.2000 capitolele 3.3 si art.139 la
166. De o importanţă deosebită este respectarea prevederilor Legii 319/2006, legea securităţii şi
sănătăţii în muncă intrată în vigoare la 1 octombrie 2006 şi promulgată prin Decret
956/13.07.2006, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 646 din 26.07.2006.
Executantul desfiinţării va lua toate măsurile de protejare a personalului activ şi a
personalului aparţinând celorlalte specialităţi implicate în proiect şi prezente pe şantier.
Modul de desfiinţarea şi de acţionare cu utilajele nu vor afecta şi nu vor periclita
persoanele aflate în şantier.
Executantul va imagina şi pune în operă panouri sau bariere de protecţie, estacade, etc,
pentru îndeplinirea condiţiilor de mai sus.
Zonele care urmează a fi desfiinţarea în ziua respectivă se vor marca vizibil, indicându-se
şi succesiunea operaţiilor. Materialul rezultat se va evacua pe verticală pe rampe speciale iar căile
de acces şi de circulaţie în incintă vor avea marcaje speciale.
5- La desfiinţarea se vor folosi mijloace de mică putere manuale.

6 - Desfiinţarea reprezintă o lucrare cu risc ridicat de aceea este necesară nu numai
prudenţă ci şi o urmărire atentă din punct de vedere tehnic.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Cele de mai sus conduc la necesitatea urmăririi lucrărilor de executantul acestora cât şi de
dirigintele structurii.
În orice caz este necesară o examinare la întreruperea lucrărilor (sâmbăta sau înaintea
sărbătorilor legale). Se va stabilii un program de urmărire tehnică a operaţiilor de demolare.
7- Pe parcursul executării lucrărilor de desfiinţarea se vor lua măsuri pentru limitarea
nivelului de poluare fonică. Se va evita lucrul pe timp de noapte.
Se vor avea în vedere aici prevederile următoarelor norme tehnice:
- STAS 6156-86 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social culturale.

Limite admisibile şi parametri de izolare acustică.
- STAS 12025/1-81 - Acustica în construcţii. Efectele vibraţiilor produse de traficul rutier
asupra clădirilor sau părţilor de clădiri. Metode de măsurare.
- P121-89 – Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie
acustică şi antivibratilă la clădiri industriale.
- SR 12025-2 - Acustica în construcţii. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de
clădiri. Limite admisibile.
Operaţii la desfacerea straturilor terasei:
Desfacerea protecţiei hidroizolaţiei din câmpul acoperişului
Protecţia hidroizolaţiei din câmpul acoperişului alcătuită din pietriş sau plăci prefabricate
aşezate pe nisip, se va aduna în grămezi sau stive şi transporta la depozitul intermediar, pentru
utilizare la lucrări învecinate în execuţie sau se vor transporta la depozitul general pentru alte
lucrări.
Operaţia de demontare şi transport se va executa cu scule şi utilaje folosite la execuţia

lucrărilor de montare.
Desfacerea hidroizolaţiei bituminoase
Hidroizolaţia bituminoasă din câmpul acoperişului se va tăia cu dălţi cu lamă lată în plăci
cu dimensiuni de min. 30 cm, care se vor desprinde de pe suport cu razuri metalice cu lamă lată,
urmărindu-se deteriorarea cât mai redusă a stratului de hidroizolaţie.
Bucăţile rezultate din decapare se vor stivui şi transporta la depozit.

Refolosirea masei bituminoase din structura hidroizolaţiilor nu mai este posibilă în scopul
iniţial, bitumul fiind degradat în timp ca urmare a solicitărilor climatice severe din perioada de
exploatare.
Desfacerea izolaţiei hidrofuge şi termice la acoperişuri şi terase
Tehnologia de desfacere şi recuperare a materialelor de izolaţie aplicate la acoperişuri se va

face în funcţie de alcătuirea structurilor de termohidroizolaţii.
Inainte de începerea operaţiilor de desfacere a acoperişurilor se va efectua un sondaj pentru

verificarea structurii de termohidrozolaţie, în scopul stabilirii ordinii şi organizării lucrărilor de
desfacere a straturilor componente a structurii aplicate.
Desfacerea protecţiei din tablă sau din alte materiale

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Protecţiile din tablă aplicate la atice, reborduri, străpungeri etc. se vor desface din cuie sau
agrafe, cu scule adecvate smulgerii (cleşti, pene, dălţi etc.), fără deteriorarea tablei. Foile din
tablă desfăcute se vor îndrepta, stivui şi transporta de pe acoperiş la depozitul provizoriu. Tabla
stivuită în depozitul intermediar se va utiliza după îndreptare, croire şi fasonare la lucrări de
izolaţii învecinate sau se va transporta la depozitul exterior, pentru utilizare la alte lucrări de
protecţie a izolaţiilor sau în alte scopuri.
Tabla de plumb aplicată la gurile de scurgere se va demonta cu scule specifice lucrărilor de

izolaţii (cuţite, dălţi), se va curăţa şi verifica integritatea pentru a se utiliza la alte lucrări
apropiate sau dacă este deteriorată se va transporta la depozitul de valorificare prin reutilizare în
alte domenii.
Deflectoarele din tablă se vor desface cu grijă, se vor transporta în depozitul intermediar,
unde se va verifica integritatea lor şi urmând a se repartiza pentru utilizare la lucrări de izolaţii
apropiate sau la depozitul general pentru folosire la alte lucrări.
Faţă de situaţia proiectată soluţiile de hidroizolare au fost modificate, însă nu se cunosc

modificările modificările decât la suprafaţă, nu şi pe adâncime.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Situaţia proiectată:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
Situaţia actuală:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
9. BAZA NORMATIVĂ PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZEI
Acest material a fost conceput pe baza legilor, normelor şi standardelor în vigoare, dintre
care amintim:
- Legea 10/1995, modificată în anul 2001, privind calitatea lucrărilor de construcţii;
- Ordonanţa guvernului nr. 20/1994, privind punerea în siguranţă a fondului construit;
- HG nr. 26/1994- Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile
în timp şi post-utilizare a construcţiilor;
- Ordinul 77/N/1996 al MLPAT – Îndrumător de aplicare a prevederilor Regulamentului
de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor şi execuţiei lucrărilor de
construcţii;
- P100-3/2008 - Cod de proiectare seismică - Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea
seismică a clădirilor existente;
- Ordinul 77/N/1996 – Completarea şi modificarea cap. 11 şi 12 din normativul P100.
- P100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe,
social culturale, agrozootehnice şi industriale.
- SR EN 1991-1-1 Acţiuni asupra structurilor. Acţiuni generale – Greutăţi specifice,
greutăţi proprii, încărcări utile.
- Ghidul de Proiectare şi Execuţie al Acoperişurilor Verzi la Clădiri Noi şi Existente.
- CR1-1-3-2005 Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor;
- NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni supra construcţiilor. Acţiunea
vântului.
- CR0-2005 Bazele proiectării structurilor în construcţii;
- C149-87 Reparatii elemente din beton si beton armat;
- NE012-2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi
beton precomprimat;
- C169-88 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale;
- STAS 8924/1-87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile,
industriale şi agrozootehnice;
- NP112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă;
- STAS 1242/1-89 Teren de fundare. Principii generale de cercetare;
- STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmărirea tasării construcţiilor prin metode
topometrice;
- P133-99 Instrucţiuni tehnice pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor;
- STAS 767/0 - 88 Construcţii civile, industriale si agricole. Construcţii din oţel. Condiţii
tehnice generale de calitate.
- STAS 767/2 – 88 Construcţii civile, industriale şi agricole. Îmbinări nituite şi îmbinări
cu şuruburi de construcţii din oţel. Prescripţii de execuţie.
- STAS 500/1 – 89 Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii generale tehnice de
calitate;
- C 150-99 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile,
industriale şi agricole;
- SR EN 25817/93 Îmbinări sudate cu arc electric din oţel. Ghid pentru nivelurile de
acceptare a defectelor;
- C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
10. CONCLUZII
Prezentul document face parte din Elaborarea Studiului de Fezabilitate aferent obiectivului
„Acoperişuri Verzi”. Un acoperiş verde este un acoperiş acoperit cu vegetaţie asemenea unei
grădini.
Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea microclimatului din jurul clădirilor pe care se
realizează, atât în ceea ce priveşte reducerea temperaturii, modificarea umidităţii pe timp de vară
şi reducerea gradului de poluare auto din zonele adiacente.
Amplasamentul propus pentru realizarea obiectivului este alcătuit din 12 de clădiri
aparţinând Complexului de cămine studenţeşti Regie.
Cele 12 clădiri pentru care se va realiza obiectivul sunt căminele U1, U2, U3, U4, U5 şi U6
ale Facultăţii de Medicină şi căminele P1, P2, P3, P4, P5 şi P6 ale Universităţii Politehnica.
În pezentul document se analizează căminele P1, P2, P3, P4, P5 şi P6 ale
Universităţii Politehnica.
Din capitolele precedente a reieşit că această construcţie nu necesită măsuri de
consolidare pentru a face posibilă transformarea terasei în acoperiş verde pentru
înlocuirea straturilor terasei până la placa din beton armat într-o soluţie care se
încadrează în 2,20kN/m2 pentru termoizolaţie, hidroizolaţie, pământ, verdeaţă.
Semi-panourile ce alcătuiesc placa peste ultimul etaj sunt realizate în pantă, cu o diferenţă
de 18cm între culoar şi marginile construcţiei. Se va folosi această pantă şi nu se vor turna şape
peste placă.
Terasa a fost calculată ca o terasă necirculabilă conform temei de proiectare.

Se atrage atenţia ca la inaugurare să nu se aglomereze terasa şi să nu se depăşească
încărcările utile(oameni) luate în considerare la proiectare, respectiv 75kg/m 2 pe timp de iarnă şi
275kg/m2 pe timp de vară(cu zăpada inclusă).
Valorile obţinute pentru gradul de asigurare la seism sunt, mai mari decât gradul minim
de asigurare la seism prevăzut în normele de proiectare de 0,60, respectiv Rx=0,687 şi
Ry=1,102. Corpurile se încadrează în Clasa III de risc seismic.
Clasa Rs III cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot
prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care
degradările nestructurale pot fi importante.
Aceste calcule s-au efectuat în ipoteza modificărilor preconizate ceea ce presupune un
spor de sarcină mic faţă de situaţia actuală.
Dacă după decopertarea planşeului se descoperă fisuri sau armături descoperite datorită
desprinderii unor bucăţi de beton se va proceda la repararea lor conform specificaţiilor din
prezentul document şi se va anunţa proiectantul şi expertul tehnic.
Modificările preconizate nu vor afecta rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor învecinate

sau ale construcţiilor existente în limita prevederilor din expertiză.
Analiza structurii existente s-a efectuat prin examinare vizuală şi prin efectuarea unor
calcule privind rezistenţa şi stabilitatea construcţiei. Au stat la bază releveele foto şi planurile

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012
originale, iar analiza structurii propuse a fost efectuată considerându-se planurile de arhitectură
propuse.
În încheiere precizăm că această expertiză tehnică a fost realizată în acord cu normele şi

normativele aflate în vigoare în ţara noastră.
Întocmit, Expert si Verificator Tehnic Atestat M.D.L.T,
Ing. Ana-Maria Popa
Ing. Olimpia Marchelov
SC DCTS Structuri SRL


EXP - Expertiza Tehnica de Calitate

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

EXP - Expertiza Tehnica de Calitate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Extindere și Modernizare Unitate de Abatorizare Păsări,

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

Expertiză tehnică de calitate

01 16.04.2012 A doua ediție Ing. Ana-Maria Popa

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

MEMORIU DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ

Proiectul urmăreşte îmbunătăţirea microclimatului din jurul clădirilor pe care se

- Nord – Bulevardul Regiei şi baza sportivă Politehnica;

Implementarea proiectului aparţine unităţii administrativ teritoriale – Primăria Municipiului

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

Regimul de înălţime este S+P+5E. Subsolul este general.

În structura de rezistenţă nu au fost observate fisuri. Căminele au fost recent renovate,

Nu avem cunoştinţă de întocmirea unor expertize asupra corpurilor de clădire. Nu s-au

Pentru întocmirea acestei expertize tehnice au fost disponibile următoarele date:

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

3. CORPURILE DE CLĂDIRE EXISTENTE

3.1 DESCRIEREA SISTEMULUI STRUCTURAL

Forma în plan şi pe înălţime este regulată. (Vezi Proiect Original)

Betonul pus în operă este de următoarele mărci:

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

Echivalentul acestora este:

Oţelul beton pus în operă este de tip OB37, PC52 şi STNB.

Structura tip – Plan cofraj etaj curent corp C1 stânga.

3.2. APRECIERI ASUPRA STĂRII ÎN CARE SE GĂSEŞTE CONSTRUCŢIA

De asemenea au fost schimbate tâmplăriile şi s-a recondiţionat faţada.

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

În cazul refacerii terasei şi transformării ei în acoperiş verde nu se preconizează acţiuni

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

5. ÎNCADRAREA ÎN NORMELE DE PROIECTARE

5.1 ACŢIUNEA SEISMICĂ

Reprezentarea acţiunii seismice pentru proiectare

Pentru proiectarea la cutremur a constructiilor, teritoriul Romaniei este impărtit în zone de

Intensitatea pentru proiectare a hazardului seismic este descrisă de valoarea de vârf a

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

Spectrele normalizate de raspuns elastic pentru acceleratii se obtin din spectrele de

Perioada de control (colt) TC a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona

Pentru conditiile de teren caracterizate de TC≤0.7s, valoarea perioadei de control (colt)

Pentru conditiile de teren caracterizate de 0.7s<TC≤1.0s, valoarea perioadei de control (colt)

Pentru conditiile de teren caracterizate de 1.0s<TC≤1.6s, valoarea perioadei de control (colt)

Figura 3 Perioada de control (colt), TC pentru proiectare

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

TB<T TC  (T)   0 (3)

Modificarea perioadelor de colt cu intervalul mediu de recurenta considerat se datoreaza

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT EXP 01 00 11.04.2012

TBv = 0.1 TCv (12)

Spectrul de raspuns elastic pentru componenta verticala a acceleratiei terenului in amplasament,

Valoarea de varf a componentei verticale a acceleratiei terenului, agv se evalueaza simplificat ca

(10) In municipiul Bucuresti, exista evidenta instrumentala a perioadei predominante lungi,

Pentru amplasamentul analizat ag=0,24g, perioada de colţ Tc=1,6s şi  =2,75 factorul