EXP - Expertiza Tehnica de Calitate

Extindere și Modernizare Unitate de Abatorizare Păsări,
Pagina
1 din 98 Preparare și Procesare Păsări
Aleea Combinatului, nr. 486, Crevedia, Dâmbovița
Nr. Proiect / Project No. Apr./App. Înt./Iss. Cod / Code Fază / Phase Tip / Type Nr. / No. Rev. / Rev. Data / Date
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
MEMORIU TEHNIC PENTRU STUDIUL DE FEZABILITATE
01 16.04.2012 A doua ediție Ing. Ana-Maria Popa

00 11.04.2012 Prima editie Ing. Ana-Maria Popa
REV. DATA MODIFICĂRI SEMNĂTURA
EMITENTULUI
Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

© Nici o parte din acest document nu poate fi copiată, modificată sau multiplicată fără acordul scris al DCTS STRUCTURI SRL
© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of DCTS STRUCTURI SRL
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
1. Generalităţi
În cadrul Extinderii Liceului Teoretic Dante Aligheri se vor realiza un ansamblu de

construcţii cu diferite funcţiuni:
- un corp cu regim de înălţime S+P+2 ce cuprinde zona educaţională, formată din

săli de clasă, laboratoare dotări after school, spaţii de primire, prezentare,
festivităţi şi interacţiune; (denumit în continuare Corpul L2)
- o cantină cu spaţiu de preparare propriu; (denumit Corpul L1)
- un corp cu funcţiuni sportive, adiacent sălii de sport existente, ce înglobează
bazinul existent , cu regim de înăltime P inalt. (denumit Corpul P)
Regimurile de înălţime ale corpurilor sunt:
- Corp L2 – S+P+2E;
- Corp L1 – S+P/P+1E;
- Corp P – P/P înalt.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
CORP L2
În prezentul memoriu tehnic se prezintă structura de rezistenţă şi sistemul de

fundare al corpului de clădire L2.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Înălţimile de nivel ale extinderii vor respecta cotele de nivel ale scolii existente,
adică:
 S – 2.70m pe zona Alla/2.85m pe zona Cantinei;

 Parter – 3.55m;
 E1, E2 – 3.55m.
Proiectul de structură s-a întocmit pe baza partiului propus de SC LTFB SRL (arh. Liviu
Fabian).
Terenul a fost cercetat printr-un studiu geotehnic realizat de către SC GEO CONSTRUCT
DESIGN SRL.
Cotele indicate în studiul geotehnic sunt raportate la nivelul terenului, deci acestea
trebuie citite şi interpretate raportat la cotele proiectate. Pe întreg parcursul
proiectului, noi ne vom raporta la cota ± 0.00 m a construcţiei (cota finisajului plăcii de
pardoseală).
În esenţă, terenul este alcătuit din straturi de argilă prăfoasă şi praf argilos.
2. Condiţii de amplasament
2.1 Construcţia este amplasată în oraşul Bucureşti. Conform hărţilor de zonare seismică
construcţia se amplasează în zona “C”, ceea ce corespunde unei acceleraţii la nivelul terenului de
0.24 g ( ks=0.24), pentru o perioadă de colţ a spectrului seismic T c = 1.6 sec, considerând un
cutremur cu interval mediu de recurenţă de 100 ani (calculul la Starea Limită Ultimă). Coeficientul
de amplificare dinamică este, pentru modul fundamental =2.75 conform normativului P100-
1/2006.
Categoria de importanţă a construcţiei este C.
Clasa de importanţă a construcţiei este clasa a II-a, ceea ce conduce la un coeficient
=1,2.
Coeficientul ce ţine cont de ductilitatea structurală depinde de tipul structural al fiecărei
construcţii şi pentru Corpul L2 este de 3.
Factorul de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin masa
modală efectivă asociată acestuia este =1 pentru construcţiile parter şi =0.85 pentru celelalte,
pentru T<Tc.
2.2 Din punct de vedere al solicitărilor din vânt, amplasamentul corespunde unei presiuni
de referinţă a vântului de 0.5 kPa, mediată pe 10 min la 10 m cu interval mediu de recurenţă de
50 ani (2% probabilitate anuală de depăşire). Componenta dinamică a acţiunii vîntului este
caracterizată de coeficientul dinamic cd.
2.3 Din punct de vedere al încărcărilor din zăpadă amplasamentul corespunde
unei valori caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol s 0,k=2.0 kN/m2 avînd interval
mediu de recurenţă de 50 ani.
2.4 Condiţii de fundare pe amplasament
În conformitate cu profilul forajului geotehnic executate pe amplasament,
stratificarea terenului este următoarea:
Forajul F2:
 0,00 – 0,40m – umplutură de pământ;

 0,40 – 0,80m – argilă prăfoasă cafenie plastic vârtoasă;
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
 0,80 – 1,40m – argilă prăfoasă cafenie-gălbuie plastic

vârtoasă;
 1,70 – 3,50m – praf argilos gălbui plastic vârtos cu
concreţiuni de calcar;
 3,50 – 7,00m - pietriş mic-mediu cu nisip mediu-mare
gălbui, îndesat.
Forajul F3:

vârtoasă;
gălbui, îndesat.
Conform studiului geotehnic terenul se încadrează în categoria terenurilor bune
de fundare, presiunea convenţională fiind de 250kPa.
Nivelul pânzei freatice conform studiului geotehnic nu se găseşte până la o
adâncime de 7,00 m nefiind interceptat în foraj.
3. Consideraţii privind calculul, conformarea şi alegerea sistemului structural
3.1 Încărcări, grupări de încărcări.
Calculul structurii de rezistenţă s-a efectuat atât sub sarcini gravitaţionale cât şi sub
sarcini orizontale.
Gruparea încărcărilor a fost considerată conform normativului “BAZELE
PROIECTĂRII STRUCTURILOR ÎN CONSTRUCŢII” indicativ CR0-2005.
Valorile încărcărilor utile şi permanente considerate în calculul structurii de
rezistenţă sunt conform normelor în vigoare.
Referindu-ne la cele din urmă se ştie că hotărâtoare la dimensionarea structurii vor fi
maximele dintre încărcările din vânt şi seism, care se combină cu solicitările gravitaţionale. În
cazul de faţă seismul fiind solicitarea care dimensionează elementele structurale.
Valorile încărcărilor utile considerate în calcul fiind cele impuse de către STAS10101/2A1-
87 şi SR EN 1991-1-1.
 Încărcare utilă:
- Sală de clasă: 2,00 kN/m2
- Sală de festivităţi: 4,00 kN/m2
- Sală de consiliu: 3,00 kN/m2
- Dormitor: 1,50 kN/m2
- Încăperi de lucru, birouri 2.00 kN/m2
- Scări, băi, coridoare, spaţii de acces: 3,00 kN/m2
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
- Terasă circulabilă: 2,00 kN/m2

- Terasă necirculabilă: 0,50 kN/m2
- Zapadă : 2,2 kN/m2
În afara încărcărilor utile, au fost considerate următoarele sarcini:

 Încărcări permanente:
- Pereţi de închidere exteriori Aquapanel: 2,50 kN/m
- Pereţi de închidere zidărie cărămidă: 10,00 kN/m
- Pereţi de închidere gips carton: 1,00 kN/m
- Perete cortină (încărcare pe mp faţadă): 70 kg/m2
- Straturi pardoseală planşee: 0,90 kN/m2
- Straturi terasă: 2,20 kN/m2
- Greutate attic: 1,50 kN/m
- Greutate instalaţii: 0,50 kN/m2
GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACŢIUNILOR, PENTRU VERIFICAREA

STRUCTURILOR LA STARI LIMITĂ ULTIME:
Gruparea fundamentală:
n
1.35 G j1
k, j  1.5  Uk
n
1.35 G j1
k, j  1.5  Vk  1.05  Uk
Gk,i – efectul pe structură al acţiunii permanente i , luată cu valoarea sa

caracteristică;
Uk – efectul pe structură al acţiunii utile, luată cu valoarea sa caracteristică
Vk – efectul pe structură al acţiunii vântului, luată cu valoarea sa caracteristică
Gruparea specială
n
G
j1
k, j   I  A Ek  0.40  Uk
AEk – este valoarea caracteristică a acţiunii seismice ce corespunde intervalului

mediu de recurenţă, IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani conform P100-2005).

STRUCTURILOR LA STARI LIMITĂ DE SERVICIU:
G
j1
k, j  Uk
G
j1
k, j  Vk  0.7  Uk

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Cazurile de încărcare conform modelului de calcul automat:
Coeficien
Denumire
t de
caz de
încărcar
încărcare
e
DEAD 1.35
PD 1.35
GF PARDOSEALA 1.35
INSTALATII 1.35
UTILA 1.5
DEAD 1
PD 1
GS PARDOSEALA 1
INSTALATII 1
UTILA 0.4
PD 1
SAGEAT PARDOSEALA 1
A INSTALATII 1
UTILA 1
GF - gruparea fundamentală de încărcări;

GS – gruparea de lungă durată;
Săgeată – gruparea de verificare a săgeţilor la planşee.
Combinarea acţiunii seismice cu alte tipuri de acţiuni
Valoarea pentru proiectare a efectelor actiunilor pentru constructii amplasate in zone seismice se
determina din urmatoarele combinaţii de bază:
Pentru proiectarea la starea limită ultimă:
1.2  Gj + 1.0 FIMR=100ani + 0.5  Qi + 0.2 Qz,IMR=50ani

0.9  Gj + 1.0 FIMR=100ani + 1.6 QH
Pentru proiectarea la starea limita de serviciu:
 Gj + 1.0 FIMR=100ani +  Qi + Qz,IMR=50ani

0.6  Gj + 1.0 FIMR=100ani + QH
unde:
“+” semnifica “se combina cu”,
 semnifica “efectul combinat al”,
Gj valoarea caracteristica a actiunii permanente j,
F valoarea de proiectare a actiunii seismice,
2i coeficientul de combinare pentru actiunea variabila i ,
Qi valoarea caracteristica a actiunii variabile i
Qz valoarea caracteristica a actiunii zapezii (simplificat se poate considera Qz,IMR=50ani = 1.6
Qz,IMR=10ani)
QH valoarea caracteristica a actiunii provocata de impingerea laterala a pamantului, apei sau
materialelor pulverulente.
Grupări de verificare la seism după direcţiile principale şi la 45 o:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Denumire caz Coeficien

de încărcare t de
încărcar
e
GSX DEAD 1 GS45 DEAD 1
PD 1 PD 1
PARDOSEALA 1 PARDOSEAL 1
A
INSTALATII 1 INSTALATII 1
UTILA 0.4 UTILA 0.4
SX 1 SX -0.7
GSY DEAD 1 SY -0.7
PD 1 GS135 DEAD 1
PARDOSEALA 1 PD 1
INSTALATII 1 PARDOSEAL 1
A
UTILA 0.4 INSTALATII 1
SY 1 UTILA 0.4
DEAD 1 SX 0.7
GSMX PD 1 SY -0.7
PARDOSEALA 1 GS225 DEAD 1
INSTALATII 1 PD 1
UTILA 0.4 PARDOSEAL 1
A
SX -1 INSTALATII 1
GSMY DEAD 1 UTILA 0.4
PD 1 SX 0.7
PARDOSEALA 1 SY 0.7
INSTALATII 1 GS315 DEAD 1
UTILA 0.4 PD 1
SY -1 PARDOSEAL 1
A
INFAS GF 1 INSTALATII 1
GS 1 UTILA 0.4
GSX 1 SX -0.7
GSY 1 SY 0.7
GS45 1
GS135 1
GS225 1
GS315 1
GSMX 1
GSMY 1

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
3.2 Modelarea acţiunii seismice.
Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, pentru fiecare

direcţie orizontală principală considerată în calculul clăadirii, se determină după cum urmează
(vezi P100-1/2006):
 T1  W
Fb   1  S d T1   m     1  a g   
q g
unde:
1 - este factorul de importanţă-expunere al construcţiei, considerat cu valoarea de 1,2
pentru clasa II de importanta-expunere a clădirii analizate - 1 = 1,2
Sd(T1) - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei
fundamentale T1
T1 - perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine direcţia

orizontală considerată
m - masa totală a clădirii calculată ca suma a maselor de nivel mi

 - factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin
masa modală efectivă asociată acestuia, a cărui valoare este egală cu 0.85 daca T1 < TC - 
= 0.85
Ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1

se obtine cu relatia : (vezi P100-1/2006):
T1 
S d T1   a g 
q
unde:
ag – valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare (egala cu 0,24g pentru
Bucuresti – vezi figura 3.5 – P100-1/2004) - ag = 0,24g
(T1) - forma normalizata a spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale
ale acceleratiei terenului - = 2.75
q - este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic în
raspuns inelastic), cu valori în functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare
a energiei seismice – pentru sistemul nostru structural q=3 .

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului

pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani
Forma normalizată a spectrului de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale

acceleraţiei terenului se obţine cu relaţia (vezi P100-1/2004):
TC TD
 T1    0 2
, pentru T1 >TD (3.4)
T1
unde:
0 - factorul de amplificare dinamica maximă a acceleraţiei orizontale a terenului de către

structură si este egal cu 2,75
TB – perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns pentru componentele orizontale ale
acceleraţiei terenului, TB = 0.1TC
TC - perioada de control (colţt) a spectrului de răspuns pentru componentele orizontale ale
acceleraţiei terenului, egala cu 1,6s pentru Bucureşti (vezi P100-1/2006)

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), TC a spectrului de răspuns
3.5
3 0=2.75
4.4/T
2.5 1.0s<Tc ≤ 1.6s
 =0.05
2

1.5 8.8/T2
1
0.5
0 T =0.16
B TC=1.6s TD=2
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T, s
Spectre normalizate de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraţiei, pentru
condiţii de teren caracterizate simplificat prin perioadele de control (colţ): Tc = 0.7, 1.0 si 1.6s.
Cu aceste valori forţa seismică procentuală din greutate clădirii este de:
cL = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 0.85/3.00 = 22.44 %
cT = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 0.85/3.00 = 22.44 %

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Greutatea totală a construcţiei este de 31 073,93 kN, greutatea construcţiei de la nivelul

parterului în sus luată în calcul la evaluarea seismică a construcţiei este de 21 102,45 kN.
Forţa tăietoare de bază, egală cu forţa seismică de calcul, rezultă:
SLong = c  G = 0.2244  21 102,45 = 4735,17 kN.
STrans = c  G = = 0.2244  21 102,45 = 4735,17 kN.

3.3 Alegerea sistemului structural
Sistemul structural şi dispunerea elementelor structurale este în strânsă legătură

cu cerinţele funcţionale ale clădirii. Cerinţele din punct de vedere funcţional pentru
acest proiect sunt:
1. Spaţii educaţionale:
 Săli de clasă noi : 4 săli etaj 1 - 71-73mp

4 săli etaj 2 – 67-73
A. Laborator muzică – etaj 1 : cca 40 mp;

 Atelier arte cu spaţiu de depozitare – etaj 1 : 45-50 mp;
 Laborator limbi străine intensiv – etaj 1- cca 40 mp;
2. Dotări after school :
- After school – cca 55-60 mp;

- Spaţiu odihnă 1- etaj 1 – cca 40 mp;
- Spaţiu odihnă 2 – etaj 2 – cca 55 mp;
- Sală de mese / cantină – max 200 persoane – cca 200 mp
3. Sistem corelat de spaţii multifuncţionale prezentare/ interacţiune cca 280 mp repartizat

procentual sub forma:
Zonă acces / aşteptare părinţti/ foyer- 60 mp

Sală primire / prezentare 60 mp
Spaţiu multifuncţional/ sală de festivităţi/ expoziţie -150 mp inclusiv depozitare);
Aceste spaţii sunt amplasate în aceeaşi zonă, în vecinătatea intrării principale, iar spaţiul
multifuncţional este adiacent unui spaţiu exterior de interacţiune (curte interioară) spre a permite
extinderea lui spre exterior.
Sala de primire/prezentare este amplasată imediat în vecinătatea accesului principal şi a
cancelariilor şi are 2 laturi exterioare cu suprafeţe vitrate generoase.
Sistemele structurale posibile de abordat sunt structură din zidărie portantă,

structură în cadre din beton armat, structură cu pereţi din beton armat şi planşee dală
sau grinzi şi structură metalică contravântuită sau în cadre. Să le analizăm pe rând:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Structură din zidărie portantă
Structurile cu zidărie portantă sunt acceptate conform codurilor de proiectare în

zone seismice de intensitate 0,24g până la regimuri de înălţime P+1E. (vezi P100-
1/2006 cap. 8 şi tabelul alăturat)
Acceleraţia seismică ag 0.08g 0.12g, 0.20g, 0.28g,

0.16g 0.24g 0.32g
Densitatea pereţilor p% ≥ 4% ≥ 5% ≥ 6% ≥ 7%
Număr maxim de niveluri 4 3 2 1
peste secţiunea de încastrare nniv (P+3E) (P+2E) (P+1E) (P)
De asemenea sistemele structurale în care se pot realiza sunt cele de tip fagure şi
celular, adică compartimentări dese din elemente structurale, fiecare spaţiu funcţional
fiind încadrat pe cele 4 laturi de pereţi structurali şi cu elementele de la colţuri pline.
După cum se observă şi din tabelul de mai sus, suprafaţa necesară de plinuri pe
fiecare direcţie este de 6%, comparativ cu o suprafaţă de 2% care rezultă pentru un
sistem structural cu pereţi.
Structurile cu pereţi deşi (sistem fagure), sunt definite de următorii parametri

geometrici:
• înălţimea de nivel ≤ 3,20 m;
• distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 5,00 m;
• aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 25,0 m2.
Structurile cu pereţi rari (sistem celular), sunt definite de următorii parametri

geometrici:
• înălţimea de nivel ≤ 4,00m;
• distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 9,00 m;
• aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤ 75,0 m2.
Din cele de mai sus se constată că acest sistem nu se poate aplica pentru clădirea
în cauză întrucât nu îndeplineşte condiţile de bază: regim de înălţime superior, înălţimi
de nivel ridicate, compartimentare deasă care nu respectă tema, suprafaţă vitrată
inferioară cerinţelor.
Structură în cadre din beton armat
Racordare corpului nou de clădire de cel existent impune ca înălţimi de nivel,

înălţimile de nivel ale clădirii existente. Acestea sunt relativ mici şi pentru a permite
realizarea traseelor de instalaţii conduc la înălţimi de grinzi maxime de 45cm.
O structură în cadre din beton armat cu grinzi de 45cm înălţimie care să respecte
limitările impuse de normele de proiectare la deplasări laterale şi deplasări relative de
nivel (deplasarea unui nivel faţă de nivelul inferior) presupune dispunerea stâlpilor la
distanţe de maxim 12xhgrindă, adică 5,40m, rezultând trame de 5,40x5,40m aproximativ
29m2.
În condiţile în care suprafeţele utile ale sălilor de clasă sunt în jur de 70m2,
rezultă că prin fiecare clasă va trece minim un stâlp, iar prin cea imediat alăturată chiar
3 stâlpi, iar la nivelul parterului prin sala de festivităţi şi expoziţie va rezulta un rând de
stâlpi pe mijlocul sălii.
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Corelat cu faptul că sălile de clasă nu au corespondenţă pe verticală acest sistem

structural rezultă inacceptabil din punct de vedere funcţional.
Structură metalică contravântuită sau în cadre
Limitările înălţimii de grinzi se aplică şi în acest caz, adică hmax grindă - 45cm.
Corelat cu suprafeţele funcţionale mari şi cu ieşirea în consolă peste 2m rezultă
necesitatea contravântuirii cadrelor, aspect care nu ajută pentru că pe direcţia
longitudinală contravântuirile ar trece prin sălile de clasă.
Aspectele favorabile ale acestui sistem structural sunt zvelteţea (dimensiuni
reduse ale stâlpilor) şi rapiditatea în execuţie, însă pe ansamblu din punct de vedere
economic acest tip de sistem structural este cel mai scump pentru că necesită echipe
specializate de execuţie şi protecţia elementelor la foc, rezultând mai practic un sistem
cu elemente din beton armat.
Structură cu pereţi din beton armat şi planşee dală sau grinzi
Limitarea înălţimi grinzilor la 45cm din motivele prezentate mai sus face ca
aceste elemente să fie practic eliminate, de acea în cele ce urmează vom face referire
doar la un sistem cu pereţi şi planşee dală.
Sistemul permite realizarea unor planşee cu deschideri mari, peste 9,00m, cum
rezultă din cerinţele proiectului, precum şi ieşirea în consolă a acestuia chiar şi pe
lungimi mai mari de 2,00m.
Dispunerii pereţilor pe contur permite realizarea unei structuri de tip sală cu
posibilităţi de compartimentare multiple şi în acelaşi timp variabile pe înălţime.
Consumul de beton în elementele structrurale este mai mare decât la cel în cadre
însă nu cu mult. Se elimină cofrajele la grinzi şi nu sunt necesare echipe specializate
pentru execuţie. Reprezintă lucrări curente fără nivel ridicat de complexitate.
Dat fiind faptul că acest sistem structural îndeplineşte cerinţele funcţionale şi nu

măreşte semnificativ costul investiţiei s-a concluzionat că acest sistem structural este
cel potrivit pentru această investiţie şi s-a trecut la modelarea lui în programe
specializate de calcul pentru a fi dimensionat.
3.4 Alegerea sistemului de fundare
Alegerea sistemului de fundare, în general este condiţionată de două aspecte:

1. Sistemul structural
2. Vecinătăţile.
Să le analizăm pe rând.
Sistemul structural
Un sistem structural în cadre de beton armat cu deschideri mici permite

realizarea unui sistem de fundare format din grinzi continue sub stâlp şi eventual
evazate în dreptul stâlpilor unde eforturile sunt mai mari.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Un sistem structural cu pereţi deşi (deschideri mici) permite, de asemenea,

realizarea unui sistem de fundare cu grinzi continue, de regulă mai înalte decât cele
corespunzătoare unui sistem în cadre.
Atunci când distanţa între elementele structurale creşte, pentru a avea suficientă
rigiditate, grinzile de fundare au nevoie de înâlţimi direct proporţional mai mari cu
deschiderea. De exemplu, pentru grinzi simple de fundare înălţimea grinzii este
cuprinsă între Deschidere/6 şi Deschidere/3, în cazul nostru rezultând
965cm/6=160cm ... 965cm/3=320cm pe o direcţie şi 670cm/6=110cm ...
670/3=220cm, iar pentru grinzi de fundare cu vute înălţimea grinzii este cuprinsă între
Deschidere/6 şi Deschidere/4, în cazul nostru rezultând 965cm/6=160cm ...
965cm/4=240cm pe o direcţie şi 670cm/6=110cm ... 670/4=160cm. Acestea sunt
valori de predimensionare care se verifică ulterior prin calcul, se poate preconiza ca o
înălţime necesară pentru grinzi continue de fundare să fie în jur de 140...160cm, nu
tocmai economic.
În aceste cazuri se recurge la un sistem de fundare de tip radier general.

Avantajele structurale ale acestui sistem de fundare sunt faptul că reduce tasările
diferenţiate şi că uniformizează eforturile. Ca execuţie este mai rapid şi de multe ori
chiar mai ieftin. Pentru a fi şi mai economic se poate opta pentru o armare cu armătură
de tip BST500 cu o rezistenţă superioară ca a oţelului PC52 şi mai ieftin, reducându-se
astfel cantitatea de armătură şi implicit costul ei.
Vecinătăţile
Alipirea unei clădiri la o construcţie existentă, precum şi la una ce urmează a se

construi dar care are un regim de înălţime inferior presupune corelarea cotelor de
fundare astfel încât toate corpurile de clădire să descarce eforturile la aceaşi cotă de
fundare.
Alipirea la construcţia existentă. Din dezvelirile de fundaţii s-a constat că fundaţia

clădirii existente este din beton armat cu o cotă de fundare de 1,70m sub cota terenului
natural.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Cota superioară a fundaţiei subsolului este de -2,80m, cu 60cm sub cota de

fundare a construcţiei la care se alipeşte. La aceşti 60cm se adaugă şi înălţimea
fundaţiei construcţiei noi şi cea a egalizării, deci ea va depăşii sau va fi în jur de 1,20m
în final.(în funcţie de sistemul de fundare ales)
În aceste cazuri sunt necesare măsuri de asigurare a fundaţiei clădirii existente

prin subzidiri sau prin pereţi portanţi din piloţi foraţi, în funcţie de adâncimea de
fundare.
Cea mai ieftină variantă este subzidirea. Aceasta nu se poate însă aplica doar
pentru latura de calcan dacă depăşeşte 1,5m, fiind necesară şi pe laturile transversale
clădirii pentru a racorda şi fundaţile de pe cealaltă direcţie şi a nu deveni un reazem
izolat pentru construcţia existentă.
A doua metodă, cu piloţi foraţi, ce foloseşte de regulă pentru adâncimi mai mari de
fundare la calcan pentru a proteja pe perioada execuţia construcţia existentă şi ulterior
în faza de exploatare.
Întrucât acest corp nou de clădire se alipeşte şi de Corpul L1, care are un regim de
înălţime P+1E, după cum vom vedea în paragrafele următoare, considerăm ca necesară
şi mai economică, varianta de fundare pe radier general pentru că micşorează
adâncimea de fundare şi permite racordarea în condiţile cele mai economica ale celor
trei corpuri de clădire.
Astfel fundaţile clădirii existente se vor subzidii doar pe latura de calcan cu un plot de
înălţime aproximativ 1,20m.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Alipirea la Corpul L1. Corpul L1 are un regim de înălţime pe zona de vecinătate de

P+1E. Cota de fundare a lui este la -1,65m, fundarea pe grinzi continue fiind varianta
optimă pentru acesta. Cota de fundare este la 1,05m deasupra feţei superioare a
fundaţilor corpului analizat şi deci şi în acest caz o adâncime de fundare cât mai mică
pentru Corpul L2 este indicată pentru a reduce înălţimea treptelor de racordare şi
numărul lor.
Alipirea la Corpul P. Corpul P are un regim de înălţime parter înalt fiind un corp de
clădire ce va închide piscina existentă transformând-o în bazin acoperit. Între Corpul L2
şi bazinul de înot este o distanţă de 1,65m astfel încât fundaţile nu se influenţează.
Totuşi la limita cu corpul L2 se va realiza un perete paravan care va avea o cotă de
fundare de -1,40m şi pentru care nu este necesară o racordare a fundaţilor de cele ale
Corpului L2.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Corp P
15
-0.10
200
130
115
40
1672.5
Corp L2
4. Dimensionarea sistemului structural
4.1 Materiale
Beton: C20/25
Rc=15 [N/mm2]
Rt=1.1 [N/mm2]
E=30 000 [N/mm2]
Oţel:
PC52 Ra=300 [N/mm2] – pentru suprastructură şi elementele ductile

BST 500 Ra=435 [N/mm2] – pentru infrastructură(radier, placă, etc.)
4.2 Geometria sistemului structural

Pereţi 25cm grosime
Suprastructura
Pereţi 35cm
Perete 50cm grosime

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Dispunere pereţi în parter
Grosimea pereţilor a fost variată pentru a obţine o comportare cât mai bună a structurii şi
pentru a reduce consumurile.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Dispunere pereţi în Etajul 1
Lungimea pereţilor a fost variată pe înălţimea casei pentru a răspunde cerinţelor

funcţionale ale clădirii.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Dispunere pereţi în Etajul 2
Grosimea pereţilor a rezultat de 25, 35, respectiv 50cm. Lungimea lor este variabilă de
la 75cm la 3,00m. În jurul casei scării a fost realizat un nucleu din beton armat pentru a ajuta la
preluarea în bune condiţii a deplasărilor laterale.
Elementele verticale ale structurii de

rezistenţă

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Contur planşeu peste parter Contur planşeu peste etaj 1
Planşeele au o grosime de 25cm. Deschiderea

curentă este de 9,675m pe zona sălilor de
festivităţi,
expopziţie şi de 7,05m pe zona de alipire la
construcţia
existentă. Planşeele ies în consolă 2,30m pe latura
lungă şi 2,60m pe latura scurtă.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Contur planşeu peste etaj 2

Infrastructura
În infrastructură au fost dispuşi stâlpi şi pereţi suplimentari pentru a micşora deschiderile

şi pentru a mării rigiditatea structurii. Faţă de suprastructură, subsol se extinde spre cantină. Sub
partea de suprastructură subsolul are funcţiunea de adăpost alla fiind necesare prevederi speciale
(pereţi din beton armat de 40cm şi placă de 20cm grosime), iar spre cantină are funcţiunea de
spaţii de depozitare, aprovizionare şi de preparare a hranei.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Dispunere pereţi subsol
Compartimentare subsol
4.3 Rezultatele analizei dinamice
Moduri proprii şi factori de participare
Mod
e Period UX UY UZ SumUX SumUY SumUZ RX RY RZ
0.427 0.045 67.800
1 7 0.3854 3.5747 8 0.3854 3.5747 0.0458 1.0946 0.5149 7
0.342 65.209 0.093 68.783 30.377
2 5 3.3539 2 3 3.7394 8 0.1391 9 2.0547 2.6681
0.283 64.752 0.039 68.491 74.317 46.176
3 3 0 5.5333 9 4 1 0.1789 3.3974 5 0.0170
4 0.256 0.0081 0.0087 0.946 68.499 74.325 1.1253 0.2838 0.0709 0.0042
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
0 4 4 9
0.233 5.222 68.514 74.326
5 7 0.0147 0.0003 5 1 1 6.3478 5.1382 0.8394 0.0507
0.226 6.816 68.535 74.326 13.164
6 1 0.0214 0.0002 7 6 3 5 3.6222 0.9955 0.0024
0.224 1.483 68.677 74.363 14.647
7 1 0.1420 0.0375 1 6 8 6 1.0087 0.3488 0.0106
0.208 0.668 68.755 74.405 15.316
8 6 0.0777 0.0412 7 4 0 3 0.1394 0.3970 0.2450
0.204 0.954 69.314 74.771 16.270
9 2 0.5596 0.3660 5 9 1 8 2.6723 1.5370 1.0006
0.196 0.002 70.036 74.944 16.273
10 0 0.7212 0.1738 3 2 9 1 0.1684 1.7949 0.8156
0.192 0.527 70.304 74.985 16.800
11 8 0.2684 0.0407 5 6 5 6 0.9460 0.0093 0.1570
0.190 0.747 73.775 76.194 17.547
12 4 3.4708 1.2089 3 4 4 9 1.3183 1.0519 2.9632
Forma de L a acestui corp nu a făcut posibilă obţinerea unui mod propriu principal de
translaţie însă s-a urmărit ca din seism pe cele două direcţii principale deplasările construcţiei să
fie translaţii, precum şi ca masa modală în primele moduri să fie cât mai mare pentru a reduce
efectul de torsiune.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Modul 1 – torsiune T1=0,4277s

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Modul 2 – translaţie dupa direcţia Y, T2=0,3425s

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Modul 3 – translaţie dupa direcţia X, T2=0,2833s
Deplasarea construcţiei din seism după cele două direcţii principale, translaţii.
4.4 Deplasări absolute ale structurii şi deplasări relative de nivel
Verificarea la deplasări relative de nivel
SLU
cx= 2 cy= 2.00

q= 3
d adm= 2.5 %
Tx= 0.43 s Ty= 0.34 s
Tc= 1.6 s
coef total= 6 coef total= 6.00
DriftX - MAX= 1.82 %
DriftY - MAX= 2.39 %

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
SLS
 0.4
q= 3
d adm= 5 %o
coef total= 1.2
DriftX - MAX= 3.64 %o
DriftY - MAX= 4.78 %o
Verificarea deplasărilor absolute
D elastic D plastic q= 3
UX MAX= 4.02 -2.43 8.04 -4.86 cx= 2
UY MAX= 3.66 -4.71 7.32 -9.42 cy= 2
4.5 Dimensionare rostului între corpurile de clădire
Corpul L2 se alipeşte la corpul de clădire existent şi la corpul L1. Între aceste corpuri s-au
prevăzut rosturi seismice şi de tasare cu următoarele valori:
Corp L1 – Corp L2
UX MAX= 0.24 -1.50 0.48 -3.00 cx= 2
UY MAX= 1.89 -0.18 3.78 -0.36 cy= 2
=imobil vecin + imobil nou + 1..2cm=4.00+6.00+1..2cm=12cm
Rostul a fost realizat de 15cm.
Corp L1 – Clădire existentă
UX MAX= 4.02 -2.43 8.04 -4.86 cx= 2
UY MAX= 3.66 -4.71 7.32 -9.42 cy= 2
=imobil vecin + imobil nou + 1..2cm=5.00+10.00+1..2cm=17cm
Rostul a fost realizat de 25cm.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
4.6 Dimensionare planşeelor
La dimensionarea planşeelor din suprastructură s-a urmărit ca acestea să

transfere în bune condiţii încărcările la elementele verticale, să aibă suficientă rigiditate
ca să nu sufere deformaţii, (săgeţi), peste limitele impuse de normativele în vigoare şi
să îndeplinească cerinţele de confort (vibraţii excesive la trafic curent).
Verificarea perioadei de vibraţie şi săgeata planşeului a fost realizată prin două

metode, una simplificată prezentă mai jos şi una prin analiză dinamică. Prin ambele
metode au fost obţinute valori inferioare perioadei limită de 0,3s.
Calculul sagetii si perioadei de vibratie a planseului
h pl  25cm grosimea placii

lc  2.60m lungimea consolei
b c  1m
kN kN
g prop  25cm 1m 25 g prop  6.25
3 m
m
kN kN
g pard  10cm 1m 9 g pard  0.9
3 m
m
kN kN
g inst  1m 0.5 g inst  0.5
2 m
m
kN kN
g u  1m 3 g pd  2.5
2 m
m
p  g prop  g pard  g inst  g u  g pd
kN
p  13.15 incarcarea uniform distribuita pe consola
m
N
EBC25  30000
2
mm
3
b c h pl 4
I  I  1302083333.33 mm
12
2
p  lc
M r  M r  44447000 N  mm M r  44.45 kN m
2
4
p  lc
f  f  1.92 mm
8 EBC25 I
n cl  2.8 curgere lenta f  f  n cl f  5.38 mm

lc
fadm  fadm  20.8 mm
125
f
© Nici o parte acest document
fstdin fst nu0.54
poate fi copiată, modificată sau multiplicată fără acordul scris al DCTS STRUCTURI SRL
mm 10 may
© No part of this document be copied, changed or multiplied without the written permission of DCTS STRUCTURI SRL
T  0.2 fst T  0.15  0.3

1
fr  fr  6.81
T
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Verificare simplificată
Moduri proprii de vibraţie a planşeelor, Tmax=0.256s.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Verificarea perioadei de vibraţie prin calcul dinamic
fadm=260/125/2.8=0.74cm

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
fadm=230/125/2.8=0.66cm fadm=967/250/2.8=1.38cm
4.7 Verificarea pereţilor
Pentru fiecare perete în parte s-a verificat nivelul de compresiune şi cel de

solicitare la forţe tăietoare. De asemenea s-a verificat capacitatea la forţă tăietoare a
pereţilor în nivelele superioare amplificând forţa seismică cu suprarezistenţa peretelui.
Sx = Sy = 4735,17 kN.
Ax=5,95m2
Ay=8,70m2
Rt=1,1[N/mm2]
Ax(y) X Rt < Sx(y)
Verificarea peretelui la bază – pertele are suficientă capacitate la forţă tăietoare.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Verificarea peretelui în etajele superioare – pertele nu are suficientă capacitate la forţă

tăietoare şi se dispune îngroşarea lui.
4.8 Dimensionare fundaţii
Din analizele anterioare a rezultat ca optim un sistem de fundare de tip radier

general, grosimea lui rezultând din calculele structurale de 50cm.
În diagramele de mai sus se pot observa zonele ce depăşesc capacitatea la

încovoiere dată de o armare cu plase generale 12/20 BST 500 (Mcap=105kNm) şi care
necesită suplimentări de armătură.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
O suplimentare a armături cu bare 12/20 BST 500 acoperă aproape toate zonele de
eforturi.
La determinarea eforturilor în radier a fost folosit un coeficient de pat de 2
500kN/m3 în gruparea fundamentală determinat pe baza parametrilor geotehnici din
studiul geotehnic:
Ks=2xM2-3/B=2557 [kN/m3]
Ks=kmxE//(1-2)=2485 [kN/m3]
4.9 Dimensionare placă de cota zero
Radierul şi placa de cotă zero au fost armate şi dimensionate în ipoteza încărcări

pe placă conform funcţiunii spaţilor de la nivelul parterului; (2-3-4[kN/m2])
5. Descrierea finală a sistemului structural
Fundaţie de tip radier general cu o grosime de 50cm şi beton de clasă C20/25,

aşezat pe o egalizare de 10cm grosime din beton C8/10. Pe zona bucătăriilor cu un
regim de înălţime subsol se vor realiza grinzi de fundare de 60x60cm xe se vor racorda
la fundaţile Corpului L1.(placa şi pardoseala pe acea zonă vor fi de 15, respectiv
12cm(axele E-C / 7-10a))
Pereţi din beton armat C20/25 de grosimi diferite 25, respectiv 35cm şi un perete
în jurul scării de 50cm grosime.
Planşee dală de 25cm grosime pentru suprastructură şi 20cm planşeul peste
subsol.
Subzidiri la construcţia existentă, un plot pe înălţime de 120cm.
Racordare în trepte a Corpului L1 la Corpul L2.
* CSG = -3,40m (cotă săpătură generală)

* CTN = -0,20/-0,55m (cotă teren natural)
6. Respectarea legislaţiei în vigoare. Condiţii şi măsuri pentru execuţia lucrărilor
Investitorul, proiectantul si executantul lucrarilor de constructii, au obligaţia ca la

realizarea lucrărilor de construcţii pentru Extindere Liceu Teoretic Dante Aligheri, să respecte
Legea Nr.10/1995 privind calitatea în construcţii, precum si celelalte prevederi ale legislaţiei în
vigoare, legate de activitatea de investiţii, proiectare si execuţie în construcţii. Proiectul de
structura in faza D.T.A.C., D.T., D.E. este valabil numai daca se respecta Certificatul de Urbanism
si Autorizatia de Construire ce va fi obtinuta de investitor (proprietar). Lucrarile de construcţie vor
incepe numai dupa obtinerea Autorizatiei de Construire si a avizelor menţionate in Certificatul de
Urbanism.
Executantul lucrărilor va asigura respectarea proiectului şi a legislaţiei şi normelor în
vigoare privind : protecţia, tehnica securităţii şi igiena muncii, protecţia la acţiunea
focului, prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia mediului, asigurarea accesului din
strada pe şantier, a restituirii in forma initiala a suprafetelor utilizate pentru execuţie şi organizare
de şantier, a drumurilor pentru acces cu utilaje si mijloace de transport, etc. Se vor respecta

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
toate normele in vigoare care cuprind masuri specifice de protecţie si igiena muncii, în/sau legate
de construcţii, printre care mentionam : "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii", aprobat de M.L.P.A.T. prin ordinul 9/N/15.03.1993, volumele "A"-Norme generale si
"C"-Constructii (prevederi si masuri specifice fiecarei categorii de lucrari) ; "Normele specifice de
securitate a muncii pentru transport intern"/1995, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale ; "Normativul de prevenire si stingere a incendiilor" - indicativ C300/1994 si "Reguli si
masuri de prevenire si stingere a incendiilor, specifice organizarilor de santier si pe timpul
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente" ; Toate normativele si reglementarile
tehnice in vigoare (cu caracter republican si/sau departamental), privind cerintele stabilite prin
Legea nr. 10/1995, referitoare la protectia si igiena muncii in constructii, prevenirea si stingerea
incendiilor, etc.
Pe parcursul lucrarilor de execuţie, constructorul si investitorul (beneficiarul), vor
semnala si vor comunica proiectantului, verificatorului atestat si expertului, orice nepotrivire
si neconcordanta care apare faţă de constatarile si considerentele care au stat la baza
prezentului raport, si a proiectului in fazele D.T.A.C./D.T./D.E. Proiectantul va lua masurile
necesare de adaptare a proiectului si detaliilor respective la situatia concreta din teren (in acest
caz se vor prevedea toate masurile suplimentare, considerate ca necesare pentru sporirea
capacitatii de rezistenta de ansamblu si de detaliu a constructiei noi si de protectie a cladirii
existente invecinate).
În continuare se vor respecta următoarele condiţii:
 Se vor lua măsuri pentru evitarea stagnării apelor superficiale in jurul clădirilor, a infiltrarii in
teren a apelor de suprafata, si pentru indepartarea rapida a apelor din precipitatii:
 amenajarea corespunzatoare a suprafetei terenului inconjurator cu pante de scurgere spre
exterior; sistematizarea verticala trebuie sa asigure colectarea si evacuarea rapida a
apelor din precipitatii (rigole, cavalieri, santuri de garda impermeabile si cu pante
adecvate, special prevazute cu debusee asigurate legate la reteaua de canalizare)
 realizarea de trotuare etanse in jurul clădirilor (dupa caz, pe laturile unde sunt necesare),
cu latimea minima de 1,00 m, prevazute cu panta de 5% spre exterior, precum si cu scafa
etansa si dop de bitum sau mastic elastic la racordul cu soclul cladirii;
 umpluturile din jurul constructiei (dupa caz), se executa imediat dupa finalizarea structurii
şi după ce s-a realizat hidroizolatia exterioara; umpluturile se executa numai din argila
bine compactata (fara sol vegetal, resturi de materiale de constructii, moloz), in straturi
etanse de max. 10-15 cm grosime in conformitate cu normativul C29/85, in scopul creerii
unui ecran perimetral impermeabil, mentinerii unor conditii stabile de umiditate sub
trotuare prin ecranul impermeabil, si a protectiei impotriva infiltratiilor de apa de suprafata
in terenul de fundare umpluturile se vor compacta cu mijloace terasiere de mica
capacitate, adecvate lucrului in spatii inguste (maiuri mecanice, placi vibratoare).
 evacuarea apelor de pe acoperis se va face prin burlane, sau conducte interioare de
scurgere, la rigole impermeabile special prevazute in acest scop, cu debusee asigurate
direct in reteaua de canalizare;
 Se vor lua masuri pentru evitarea umezirii terenului cu ape din retelele exterioare si instalatiile
interioare :
 retelele, conductele si instalatiile subterane, trebuie sa respecte prevederile normelor in
vigoare; instalatiile interioare de apa si canalizare, precum si amenajarile care fac parte
din sistemul de colectare si evacuare a apei din avarii, pierderi de apa, etc. (camine,
canale de protectie, base, pompe) si de dirijare a lor catre emisarii de evacuare, trebuie sa
functioneze corespunzator in permanenta;

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
 proprietarul/administratorul cladirii care exploateaza sau foloseste constructia, instalatiile

aferente si retelele hidroedilitare din vecinatate, trebuie sa ia masurile necesare pentru ca
urmarirea, exploatarea si intretinerea acestora sa se faca conform prevederilor caietelor
de sarcini si normelor in vigoare privind intretinerea, reparatia si urmarirea comportarii
constructiilor si instalatiilor.
În conformitate cu raportul geotehnic, fundarea construcţiei noi se va face direct,

pe stratul de praf argilos gălbui plastic vârtos cu concreţiuni de calcar, la cota -3,40m,
2,90m faţă de cota terenului natural, cu urmatoarele condiţii:
 Conductele subterane aflate în pe amplasament să fie dezafectate, şi deviate.
 Fundarea se va face la aceeaşi adancime de fundare pentru construcţiile învecinate, dar
respectandu-se în mod obligatoriu conditiile de depăşire a adancimii maxime de ingheţ şi
depăşirea stratului de umplutură. Se va avea in vedere corelarea adancimii de fundare a
construcţiilor ce se învecinează.
 La executia săpăturii generale se impune luarea de măsuri corespunzătoare pentru a asigura
stabilitatea generală a malurilor, preluarea in bune condiţiuni a impingerii pământului pe
durata lucrărilor de execuţie.
 Se va evita orice tendinta de compresibilitate a pământului pe durata lucrarilor de săpătura şi
fundaţii. Săpăturile nu se vor lăsa deschise timp îndelungat pentru a nu fi expuse mai multe
zile căldurii solare şi/sau precipitaţiilor. În acest scop, ultimul strat de săpătura in grosime de
cca. 20 cm, se va indeparta manual numai cu putin timp inainte de turnarea betonului de
egalizare/completare. Baza săpăturii va fi prevazută cu pante catre başe de colectare şi
amenajate cu pante de evacuare rapida a apelor din precipitatii.
 In cazul in care pe parcursul lucrarilor de excavatii si sapaturi pentru constructiile noi
(proiectate) se intalnesc sub cotele de fundare ale noii constructii zone de umpluturi, hrube,
canale, foste pivnite, resturi de fundatii vechi, etc. acestea se vor excava si curata in totalitate
pana la terenul natural bun de fundare, iar golurile rezultate vor fi umplute (plombate) cu
beton simplu de completare de clasa C4/5. Conductele subterane de apa, canalizare, gaze, sau
retele electrice, se vor dezafecta si/sau devia (dupa caz, in functie de decizia proiectantului de
instalatii). In toate aceste se vor anunta in prealabil proiectantii pentru luarea masurilor
corespunzatoare. In diversele etape ale executiei lucrarilor de sapatura, inainte de turnarea
betonului de egalizare la fundatii, va fi chemat inginerul geotehnician pentru verificarea,
confirmarea si avizarea terenului de fundare.
 In aceste conditii, in conformitate cu studiul geotehnic si STAS 3300/1/2-85, pe stratul de
fundare se poate considera o presiune conventionala de baza pconv = 190 kPa in gruparea
fundamentala de incarcari, pentru fundatii avind latimea talpii B=l,00 m si adincimea de
fundare fata de nivelul terenului natural, Df = 2,00 m. Pentru alte latimi ale talpii sau alte
adancimi de fundare, presiunea conventionala se calculeaza cu respectarea recomandarilor
STAS 3300/2-85, aplicindu-se corectia de latime CB si corectia de adincime CD. Conditiile
pentru dimensionarea fundatiilor sunt : pef < pconv pentru gruparea fundamentala de incarcari,
respectiv p'ef < 1,4 pconv pentru gruparea speciala.
7. Principalele materiale utilizate la executarea structurii
Betoanele ce se vor folosi în cadrul structurii de rezistenţă sunt de două clase, C8/10 în
cazul betonului de egalizare şi C20/25 pentru elementele structurale.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Reţete betoane:
C20/25 - XS1+XD3 - cantitate minima de ciment 320kg/mc; 0....16mm pentru elementele

expuse mediului exterior;
C20/25 - XC1 - cantitate minima de ciment 280kg/mc; 0....16mm/0….31mm pentru elementele

din interiorul clădirilor.
Oţelul-beton ce se va utiliza este de tip OB 37, PC 52, STNB, BST500.
Îmbinările armăturilor elastice se vor face prin suprapunere sau prin sudură în cochilie
sau cu eclise.
Se poate opta şi pentru o îmbinare mecanică a armăturilor dacă se va avea la dispoziţie o
tehnologie şi un produs agrementat. Precizăm faptul că în cazul utilizării unei astfel de tehnologii
se pot obţine avantaje foarte mari prin scurtarea timpului necesar în mod normal realizării
sudurilor pe şantier şi prin realizarea unei economii de material, material ce în mod obişnuit se
risipeşte în ceea ce reprezintă lungimile de suprapunere ale armăturilor, armături care în general,
pentru grinzi şi stâlpi, vor avea diametre de la F20 în sus.
Pentru elementele metalice oţelurile vor fi JR 235 (OL 37) sau JR 355 (OL 52), după caz.
Îmbinările prin sudură ale elementelor metalice se vor efectua pe lungimea de
suprapunere a pieselor de îmbinat. Toate sudurile necotate vor avea grosimea a=0,7t (unde
t=grosimea minimă a pieselor de îmbinat).
Nivelul de acceptare al îmbinărilor sudate este B sau C după caz, conform C150-99.
Protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice supraterane este obligatorie şi
reglementată prin: GP 035-98 şi GE 053-04. Protecţia anticorozivă se va efectua prin:
- curăţire de gradul 2 (STAS 10166/1-77, ISO 8501/1-88);
- două straturi de grund + un strat vopsea în atelier;
- al doilea strat de vopsea pe şantier.
Elementele care se îmbină nu vor fi grunduite în zonele de contact ale îmbinării şi ale
ecliselor.
Preasamblarea elementelor metalice se va efectua conform normativului în vigoare.
Execuţia îmbinărilor prin sudură se va face numai cu lucrători atestaţi.
Sudurile foarte subţiri se vor executa la amperaj redus.
8. Baza normativă utilizată la proiectarea structurii . Bibliografie
Acest material a fost conceput pe baza legilor, normelor şi standardelor în vigoare, dintre
care amintim:
- Legea 10/1995, modificată în anul 2001, privind calitatea lucrărilor de construcţii;

- Ordonanţa guvernului nr. 20/1994, privind punerea în siguranţă a fondului construit;
- HG nr. 26/1994- Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile
în timp şi post-utilizare a construcţiilor;
- Ordinul 77/N/1996 al MLPAT – Îndrumător de aplicare a prevederilor Regulamentului
de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor şi execuţiei lucrărilor de
construcţii;
- P100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe,
social culturale, agrozootehnice şi industriale.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
- SR EN 1991-1 Acţiuni asupra structurilor. Acţiuni generale – greutăţi specifice, greutăţi

proprii, încărcări utile;
- CR1-1-3-2005 Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor;
- NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni supra construcţiilor. Acţiunea
vântului.
- CR0-2005 Bazele proiectării structurilor în construcţii;
- STAS 10107/0-90 Calculul elementelor structurale din beton, beton armat şi beton
precomprimat;
- NP007-1997 Normativ pentru proiectarea structurilor în cadre din beton armat;
- CR2-1-1.1 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat;
- NE012-2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat şi
beton precomprimat;
- C169-88 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale;
- STAS 8924/1-87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile,
industriale şi agrozootehnice;
- NP112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă;
- STAS 1242/1-89 Teren de fundare. Principii generale de cercetare;
- STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmărirea tasării construcţiilor prin metode
topometrice;
- P133-99 Instrucţiuni tehnice pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor;
- STAS 767/0 - 88 Construcţii civile, industriale si agricole. Construcţii din oţel. Condiţii
tehnice generale de calitate.
- STAS 767/2 – 88 Construcţii civile, industriale şi agricole. Îmbinări nituite şi îmbinări
cu şuruburi de construcţii din oţel. Prescripţii de execuţie.
- STAS 500/1 – 89 Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii generale tehnice de
calitate;
- C 150-99 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile,
industriale şi agricole;
- SR EN 25817/93 Îmbinări sudate cu arc electric din oţel. Ghid pentru nivelurile de
acceptare a defectelor;
- C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente;
- NP 042-2000 Normativ privind prescripţiile generale de proiectare. Verificarea prin
calcul a elementelor de construcţii metalice şi a îmbinărilor acestora.
- STAST 10108-0-78 Calculul elementelor din oţel.
9. Concluzii şi recomandări
Structurile de rezistenţă ale imobilelor vizate a se construi pe amplasament, au fost

concepute, calculate şi proiectate în conformitate cu normele şi normativele în vigoare. S-au avut
în vedere metode de calcul şi analiză moderne, analiza statică echivalentă, analiză spectrală. La
abordarea calcului antiseismic s-a utilizat noul normativ de calcul antiseismic P100-1-2006, intrat
în vigoare la 1 ianuarie 2007.
Au fost luate în analiză recomandări şi încadrări ale construcţiilor în acord cu prevederile
din normative, iar calculele s-au efectuat în raport cu acestea.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
De asemenea s-a urmărit, ca, pe baza unui sistem structural considerat capabil să
răspundă optim atât ca rezistenţă şi stabilitate cât şi din punctul de vedere al costurilor de
execuţie, să se ofere date de conformare geometrică ale elementelor structurale ale ansamblului
de clădiri.
Structura de rezistenţă proiectată este una de dificultate medie în ceea ce priveşte

execuţia.
Orice neconcordanţe între proiect şi realizarea propriu-zisă vor fi aduse imediat la

cunoştinţa proiectantului de structură care va lua măsurile ce se impun. Toate măsurătorile,
testele şi releveele vor fi puse la dispoziţia proiectantului în cel mai scurt timp şi cu ritmicitatea
cerută.
Se vor lua toate măsurile pentru respectarea normelor de protecţie şi securitate a muncii.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
CORP L1

fundare al corpului de clădire L1.
Înălţimile de nivel ale sunt:
 S – 2.85m;
 Parter – 3.55m;
 E1, E2 – 3.55m.


Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Proiectul a fost întocmit pe baza partiului propus de SC LTFB SRL (arh. Liviu Fabian).
DESIGN SRL.
pardoseală).
10.Condiţii de amplasament
1/2006.
=1,2.
construcţii şi pentru Corpul L1 este de 2,5.
pentru T<Tc.
unei valori caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol s0,k=2.0 kN/m2 avînd interval
Forajul F2:

vârtoasă;

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

gălbui, îndesat.
Forajul F3:

vârtoasă;
gălbui, îndesat.
11.Consideraţii privind calculul, conformarea şi alegerea sistemului structural
sarcini orizontale.
Valorile încărcărilor utile considerate în calcul fiind cele impuse de către

STAS10101/2A1-87 şi SR EN 1991-1-1.
 Încărcare utilă:
- Sală de clasă: 2,00 kN/m2
- Sală cantină: 4,00 kN/m2
- 3,00 kN/m2
- Încăperi de lucru, birouri 2.00 kN/m2
- Scări, băi, coridoare, spaţii de acces: 3,00 kN/m2
- Terasă circulabilă: 2,00 kN/m2
- Terasă necirculabilă: 0,50 kN/m2
- Zapadă : 2 kN/m2
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
În afara încărcărilor utile, au fost considerate următoarele sarcini:

 Încărcări permanente:
- Pereţi de închidere zidărie cărămidă: 10,00 kN/m
- Pereţi de închidere gips carton: 1,00 kN/m
- Perete cortină (încărcare pe mp faţadă): 70 kg/m2
- Straturi pardoseală planşee: 0,90 kN/m2
- Straturi terasă: 2,20 kN/m2
- Greutate attic: 1,50 kN/m
- Greutate instalaţii: 0,20 kN/m2

n
1.35 G j1
k, j  1.5  Uk
n
1.35 G j1
k, j  1.5  Vk  1.05  Uk

caracteristică;
Gruparea specială
n
G
j1
k, j   I  A Ek  0.40  Uk


G
j1
k, j  Uk
G
j1
k, j  Vk  0.7  Uk

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

0.9  Gj + 1.0 FIMR=100ani + 1.6 QH

0.6  Gj + 1.0 FIMR=100ani + QH
unde:
Qz,IMR=10ani)

(vezi P100-1/2006):
 T1  W
Fb   1  S d T1   m     1  a g   
q g
unde:
fundamentale T1
= 1.00

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

T1 
S d T1   a g 
q
unde:
a energiei seismice – pentru sistemul nostru structural q=4 .


TC TD
 T1    0 2
T1
unde:


Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
3.5
3 0=2.75
4.4/T
2.5 1.0s<Tc ≤ 1.6s
 =0.05
2

1.5 8.8/T2
1
0.5
0 T =0.16
B TC=1.6s TD=2
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T, s

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
cL = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 0.85/4 = 16.83 %
cT = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 0.85/4 = 16.83 %
Greutatea totală a construcţiei de la nivelul parterului în sus luată în calcul la evaluarea

seismică este de 7411 kN.
Forţa tăietoare de bază, egală cu forţa seismică de calcul, rezultă:
SLong = c  G = 0.1683  7411= 1247 kN.
STrans = c  G = 0.3117 6395 = 1247 kN.
La nivelul suprastructurii, corpul L1 este alcatuit din doua zone, si anume: zona
cu regim de înălţime parter (sala de mese, zona de servire) şi zona cu regim de înălţime
Parter+2E (hol acces şi curte acoperită în parter, săli de cursuri, hol acces în etajul 1 şi
terasă circulabilă acoperită cu pergolă, hol acces în etajul 2)
La nivelul infrastructurii există o zonă fără subsol şi o zonă cu subsol care se află
sub sala de mese şi zona de servire. Această zonă se extinde în afara amprentei
construcţiei L1 şi comunică direct, făcând corp comun cu subsolul construcţiei L2.

cu cerinţele funcţionale ale clădirii cat si a temei de proiectare. Cerinţele din tema sunt:
1. Planşee cu importante zone unde nu se doresc grinzi (pentru posibilitatea

amplasării instalaţiilor la nivelul plafonului);
2. Prevederea de stâlpi cu secţiune cât mai mică în zona sălii de mese (se recurge
deci la folosirea stâlpilor metalici cu secţiune din ţeavă circulară);
3. Amplasarea unei curţi acoperite liberă de orice stâlp sub zona în care construcţia
L1 are regimul de înălţime P+2E. Acest lucru presupune existenţa unui planşeu cu
o deschidere de 13,25m;
4. Alipirea la construcţia existentă pe amplasament cu costuri reduse;
Sistemul structural abordat este structură cu pereţi şi stâlpi din beton armat,
stâlpi din oţel şi planşeu dală si/sau grinzi din beton armat si metalice pe zona cu
deschidere mare.

4. Vecinătăţile.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Sistemul structural
Sistemul structural cu pereţi şi stâlpi relativ deşi (deschideri mici) pe anumite

zone permite realizarea unui sistem de fundare cu grinzi continue, de regulă mai înalte
decât cele corespunzătoare unui sistem în cadre.
Conform NP 112-2004 latimea talpii unei fundatii se predimensioneaza conform
formulelor pef ≤ 1.2*pconv in gruparea fundamentala si pef ≤ 1.4*pconv in gruparea
speciala. Din calculul de predimensionare al fundatiilor au rezultat valori ale talpii
continue de fundare de 60 cm şi de 40 de cm pe zonele mai putin solicitate. S-a recurs
şi la evazarea fundaţiei sub un stâlp cu solicitări axiale însemnate.
Inaltimea sectiunii grinzilor de fundare se stabileste conform formulei H c=1/3 ÷ 1/6
din distanta maxime dintre doua elemente verticale consecutive. In cazul nostru
înălţimea grinzilor rezultând in primul rând din condiţii impuse de natura situaţiei
existente. Astfel, cota de fundare este impusă de cota de fundare a construcţiei
învecinate existente şi a construcţiei corpului L2, de distanţele faţă de construcţiile
învecinate, de cota superioară a pardoselii parterului şi a subsolului (pentru zona cu
subsol şi de existenţa sau nu a subsolului);
Din conditii mai sus enumerate cat si datorita faptului ca placa de pardoseala se
gaseste la 45cm deasupra terenului rezulta din conditii constructive o inaltime minima
a grinzii de fundare de 1,50 pe zona fără subsol. În zona cu subsol, grinzile de fundare
au înălţimea de 50 de cm.
Acestea sunt valori de predimensionare care se verifică/optimizeaza ulterior
prin calcul, dar se poate preconiza ca o înălţime necesară pentru grinzi continue de
fundare să fie în jur de 150...160cm.
O particularitate a sistemului de fundare o reprezinta zona pe care se face
alipirea corpului L1 cu L2. Astfel, se alipeşte o zona care are subsol (corpul L2) cu una
care nu are subsol (L1) motiv pentru care sunt necesare o serie e trepte din beton
armat pentru a se face racordarea pe verticală a cotelor de fundare.
Construcţia existentă pe amplasament are zone cu subsol şi zone fără subsol. În
zonele în care construcţia existentă este prevăzută cu subsol, alipirea la nivelul
fundaţiilor se face fără probleme, diferenţa de cote fiind relativ mică, iar distanţa dintre
fundaţiile existente şi cele proiectate fiind suficient de mare.
Pe zona în care L1 are subsol, iar construcţia învecinată existentă nu are subsol şi
este fundată la adâncimea de 1,10m, pentru racordarea cotelor de fundare sunt
necesare subzidiri de fundaţie.
Pentru a a se obţine o economie de oţel s-a optat pentru o armare cu armătură
de tip BST500 cu o rezistenţă superioară oţelului PC52 şi în acelaşi timp mai ieftin,
reducându-se astfel cantitatea de armătură şi implicit costul ei.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Vecinătăţile

fundare.

clădirii existente este din beton armat cu o cotă de fundare aflată la 1,10 şi 1,65m sub
cota terenului natural.
Cota inferioară a fundaţiei noului imobil L1 se află pe zona fără subsol la 1,10m
adâncime şi la 3,00m adâncime pe zona pe care este prevăzut subsolul.
Între construcţia existentă şi construcţia L1, la nivelul fundaţiilor există un spaţiu de
1,20 în zona în care L1 are subsol şi 1,20...1,80 în zona unde nu este prevăzut subsolul.
Pentru reducerea diferenţelor de cote de fundare, pe zona în care L1 este prevăzut cu
subsol se va recurge la realizarea de subzidiri pentru fundaţiile construcţiei existente.
Alipirea la corpul L2.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Între corpul L2 şi L1 există atât la nivelul fundaţiilor cât şi la nivelul

suprastructurii un rost de tasare şi de deplasare laterală în caz de cutremur.
Alipirea între L1 şi L2 se face în două zone distincte. Prima este o zonă în care L1
are regimul de înălţime P+2E, iar L2 are regimul S+P+2E. Pe această zonă, cota de
fundare a construcţiei L1 este racordată prin trepte din beton simplu la cota de fundare
a construcţiei L2. Între fundaţii există un rost de tasare de 5cm. La nivelul
suprastructurii, între L1 şi L2 există un rost structural de 15cm.
A doua zonă în care se face alipirea între L1 şi L2 este de fapt o porţiune de
construcţie în care cele două corpuri au regimul de înălţime parter şi în care nu există
nici un fel de rost structural. Subsolurile celor două corpuri sunt unite şi comunică
direct.
12.Dimensionarea sistemului structural
4.10 Materiale
Beton: C25/30 şi C20/25
Rc=18 [N/mm2] Rc=15 [N/mm2]

Rt=1.25 [N/mm2] Rt=1.1 [N/mm2]
E=32 500 [N/mm2] E=30 000 [N/mm2]
Oţel:
PC52 Ra=300 [N/mm2] – pentru suprastructură şi elementele ductile;

BST 500 Ra=435 [N/mm2] – pentru infrastructură si suprastructura (fundatii, placă, etc.)

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Stâlpi F 273x8
Grinzi HEA 1000
Alcăturiea suprastructurii:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Elementele verticale din beton sunt lamelare, cu grosimea de 25cm şi diverse lungimi
(60cm, 85cm, 100cm, 150cm). Stâlpii metalici au secţiunea din ţeavă F 273x8
Există zone unde plaşeul este prevăzut cu grinzi având secţiunea 25x50cm şi 25x65 cm şi
zone unde datorită cerinţelor din temă, planşeul a fost prevăzut fără grinzi. Placa are 22cm
grosime şi este prevăzută cu capitel la intersecţia cu stâlpii metalici. Capitelele au 30cm grosime
şi dimensiunile în plan de 1,00x1,00m.
În zona curţii acoperite, pentru preluarea deschiderii de 13,25m a plăcii de beton armat, la
nivelul plăcilor de peste parter şi etaj au fost prevăzute grinzi din oţel laminat HEA 1000 prinse
articulat la un capăt de o diafragmă din beton armat şi la celălalt capăt de un stâlp metalic.
Etajul 2 este un etaj cu o alcătuire din elemente metalice (stâlpi F 139,7x5 şi grinzi
IPE160). Cea mai mare parte a etajului este de fapt o terasă circulabilă acoperită de o pergolă şi
doar o mică parte este un spaţiu închis cu rolul de hol de acces. Peste acest hol este prevăzut un
acoperiş din tablă cutată.
Alcătuirea infrastructurii:
Zona de subsol este acoperită de o placă de 15cm grosime, din beton armat, prevăzută cu
grinzi cu secţiunea 25x50cm.
Pereţii subsolului au 25cm grosime. Pardoseala are 12 cm grosime si este asezată pe un
strat de pietriş compactat de 20cm grosime.
În zona care nu are subsol, pardoseala are 15 cm grosime şi este aşezată pe un strat de
pietriş compactat de 20cm grosime care, la rândul său, este aşezat pe un strat de pământ
compactat. Sunt necesare aceste umpluturi de pământ între grinzile de fundaţie pentru a
compensa diferenţa dintre cota trenului decapat de stratul vegetal şi cota la care trebuie
prevăzută umplutura de pietriş de sub pardoseală.
Modul 1

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Modul 2
Modul 3
4.13 Deplasări relative de nivel

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012



13.Respectarea legislaţiei în vigoare. Condiţii şi măsuri pentru execuţia lucrărilor


Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Urbanism.
incendiilor, etc.
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
interioare :

pe stratul de praf argilos gălbui plastic vârtos cu concreţiuni de calcar, cu urmatoarele
condiţii:
14.Principalele materiale utilizate la executarea structurii

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Betoanele ce se vor folosi în cadrul structurii de rezistenţă sunt de două clase, C8/10 în
cazul betonului de egalizare şi C20/25 pentru elementele structurale aflate până în cota +/-0,00
şi C25/30 pentru elementele din beton armat ale suprastructurii.
Reţete betoane:
C20/25 - XS1+XD3 - cantitate minima de ciment 320kg/mc; 0....16mm pentru elementele
expuse mediului exterior;


Oţelul-beton ce se va utiliza este de tip OB 37, PC 52, STNB, BST500 S.
sau cu eclise.
Pentru elementele metalice oţelule va fi S 355 JR (OL 52.
ecliselor.
15.Baza normativă utilizată la proiectarea structurii . Bibliografie
care amintim:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

construcţii;
vântului.
precomprimat;
beton precomprimat;
topometrice;
calitate;
16.Concluzii şi recomandări

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

de clădiri.

execuţia.

cerută.
Se vor lua toate măsurile pentru respectarea normelor de protecţie şi securitate a muncii.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
CORP P

fundare al corpului de clădire P.
E2 E1 D2 D1 A
60 779 90
Plan cofraj fundatii

30 30
60
147
117
-1.65
-1.20
-1.60
160
165 1047.5 47.5 42.5
14b 14b
45
45
2
Ø6
90
90
40
45
45
40 5
14 14
52.5
102.5
103
50
14a 14a
50
320 90 355 100 347.5 90
-1.20 -1.20
580
-1.60 -1.60
5 40
5 40
630
45 45 405 397.5 47.5 42.5
478
-1.65 -1.65
427.5
477.5
-1.65
-1.20
-1.60
2
Ø6
45
45
13 13
90
90
45
45
40 5
-1.20 -1.20
-1.60 -1.60
5 40
5 40
630
540
70 1010 90
-1.65 -1.65
33 37 162.9 847.5 47.5 42.5
540
-1.65
-1.20
-1.60
45
45
Ø62
12 12
90
45
45
40 5
-1.20 -1.20
Bazin existent
-1.60 -1.60
5 40
5 40
630
550
-1.65 -1.65
585
1010 47.5 42.5
70 770 240 90
Ø62
35 35
11 11
70
112.5
-1.65
-1.20
-1.60
77.5
192
45
45
11a 11a
90
90
45
45
40 5
630
-1.20
427
427
427
-1.60
5 40
50 1222 90
-1.65
47.5 42.5
2
Ø6
10 10
60
60
60
180
1272 90
98
120
10b 10b
255
Corp L2
E2 E1 D2 D1 A

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Înălţimile de nivel ale sunt:
 Parter – 2,95m, 3,75m;

 Acoperis – inaltime max 5,95m.
Studiul de fezabilitate s-a întocmit pe baza partiului propus de SC LTFB SRL (arh. Liviu
Fabian).
DESIGN SRL.
pardoseală).
17.Condiţii de amplasament
1/2006.
=1,2.
construcţii şi pentru Corpul P este de 2,5.
pentru T<Tc.
unei valori caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol s 0,k=2.0 kN/m2 avînd interval
Forajul F2:

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

vârtoasă;
gălbui, îndesat.

18.Consideraţii privind calculul, conformarea şi alegerea sistemului structural
sarcini orizontale.
Valorile încărcărilor utile considerate în calcul fiind cele impuse de către STAS10101/2A1-
87 şi SR EN 1991-1-1.
 Încărcari acoperis lemn (zona de parter inalta – bazin):

- Greutate proprie lemn lamelar : 5,00 kN/m3;
- Incarcare utila, in faza de executie : 2,00 kN/m2;
- Incarcare utila, in faza de exploatare : 0,20 kN/m2;
- Greutate invelitoare : 0,15 kN/m2;
- Straturi terasa : perlit – 2,00kN/m3;
- Instalatii acoperis : 0,10 kN/m2
- Protectii acoperis : 0,15 kN/m2
- Zapada : 2,20 kN/m2 (aglomerari locale atic 3,00 kN/m2)
 Încărcări pe zona de terasa din beton armat:

- Greutate proprie structura beton armat – 25kN/m3;
- Incarcare utila : 0,20 kN/m2
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
- Greutate invelitoare : 0,15 kN/m2

- Straturi panta terase : perlit – 3,00kN/m3;
- Instalatii : 0,10 kN/m2
- Protectii acoperis : 0,15 kN/m2
- Zapada : 2,20 kN/m2 (aglomerari locale atic 3,00 kN/m2)

n
1.35 G j1
k, j  1.5  Uk
n
1.35 G j1
k, j  1.5  Vk  1.05  Uk

caracteristică;
Gruparea specială
n
G
j1
k, j   I  A Ek  0.40  Uk


G
j1
k, j  Uk
G
j1
k, j  Vk  0.7  Uk
Cazurile de încărcare conform modelului de calcul automat:
Case Type SWMultiplier AutoLoad

GRPR DEAD 1
UTILA LIVE 0
INVELITOARE DEAD 0
STRATURITER DEAD 0
INSTALATII DEAD 0

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
PROTECTII DEAD 0
ZAPADA SNOW 0
SX QUAKE 0 USER_COEFF
SY QUAKE 0 USER_COEFF

0.9  Gj + 1.0 FIMR=100ani + 1.6 QH

0.6  Gj + 1.0 FIMR=100ani + QH
unde:
Qz,IMR=10ani)

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Grupări de verificare la seism după direcţiile principale :
Denumire Coeficien
caz de t de
încărcare încărcar
e
GRPR 1
UTILA 0.4
INVELITOARE 1
SLUS00 STRATURITER 1
0 INSTALATII 1
PROTECTII 1
ZAPADA 0.4
SX 1
GRPR 1
UTILA 0.4
INVELITOARE 1
0 INSTALATII 1
PROTECTII 1
ZAPADA 0.4
SY 1
GRPR 1
UTILA 0.4
INVELITOARE 1
0 INSTALATII 1
PROTECTII 1
ZAPADA 0.4
SX -1
GRPR 1
UTILA 0.4
INVELITOARE 1
0 INSTALATII 1
PROTECTII 1
ZAPADA 0.4
SY -1

(vezi P100-1/2006):

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
 T1  W
Fb   1  S d T1   m     1  a g   
q g
unde:
fundamentale T1
= 1.00

T1 
S d T1   a g 
q
unde:
a energiei seismice – pentru sistemul nostru structural q=2,5 .


Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

TC TD
 T1    0 2
T1
unde:

3.5
3 0=2.75
4.4/T
2.5 1.0s<Tc ≤ 1.6s
 =0.05
2

1.5 8.8/T2
1
© No part of this document may be 0.5
copied, changed or multiplied without the written permission of DCTS STRUCTURI SRL
0 T =0.16
B TC=1.6s TD=2
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioada T, s
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
cL = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 1.00/2.50 = 31.17 %
cT = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 1.00/2.50 = 31.17 %

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
EVALUARE FORTA SEISMICA PENTRU ANALIZA STATIC LINIARA

> PERIOADA DE COLT
TB  0.16 s TC  1.6 s TD  2 s
> ACCELERATIE MAXIMA

ag  0.24 g
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
T1  0.1s (perioada modului 1 de vibratie)
 0  2.75 (factorul de amplificare dinamica maxima => vezi harta)
 0  1   TC TC TD   
 ( T)  if  T  TB1   T if  T  TC 0 if  T  TD  0  0 
 TB   T 2 
   T 
 = spectrul normalizat de raspuns elastic pt. acceleratii orizontale
3.25
3
2.75
2.5
2.25
2
1.75
1.5
1.25
1
0.75
0.5
0.25
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2 2.4 2.6 2.8 3 3.2 3.4 3.6 3.8 4
 
 T1  2.094
q  2.5 (factorul de disipare, functie de tipul structurii)
  0  
1 
    ( T) 
Sd ( T)  if T  TBag  1 
 
q
 T ag 
 q 
 
Sd T1  2.5
m
  TB
  s
2
Sd (T) = spectrul de proiectare, de raspuns inelastic, pentru acceleratii orizontale
 1  1.2 (factorul de importanta al cladirii)

  if T1  TC0.85 1  (ponderea de calcul a modului 1 de vibratie)   0.85   1.0
 
cS   1 Sd T1   cS  3.001
m
2
cS  0.30600 g
s

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Corpul P este alcatuit din doua zone, si anume: zona principala (P1) a bazinului
existent si zona secundara (P2) cu toate dependintele necesare functionarii
acestuia (vestiare, grupuri sanitare, etc).

cu cerinţele funcţionale ale clădirii cat si a temei de proiectare. Cerinţele din tema sunt:
5. Structura acoperisului din lemn lamelar incleiat cu grinzi principale duble la pas
de 6,30m
6. Grinzile secundare sunt dispuse la pas de 1,20m si au inaltimi variabile conform
cerintelor proiectantului de arhitectura;
7. Stalpii din fatada principala, ax-A1 sunt stalpi metalici HE450A+1/2HE450A;
8. Consola invelitorii din fatada principala in consola din tabla cutata;
9. In axul D1/11a-13 grinda compozita are o deschidere delibera pe 13,90m;
Sistemul structural abordat este de tipul pereţi din beton armat şi planşeu cu
grinzi din beton armat si metalice pe zona secundara (P2) şi structură verticala
metalică contravântuită cu acoperis din lemn simplu rezemat pe zona principala, P1.

6. Vecinătăţile.
Sistemul structural
Sistemul structural cu pereţi relativ deşi (deschideri mici) permite, de asemenea,

realizarea unui sistem de fundare cu grinzi continue, de regulă mai înalte decât cele
corespunzătoare unui sistem în cadre.
Deoarece distanţa dintre elementele structurale este mare pe unele zone, pentru
a avea suficientă rigiditate, grinzile de fundare au nevoie de înâlţimi mai mari; conform
NP 112-2004 latimea talpii unei fundatii se predimensioneaza conform formulelor p ef ≤
1.2*pconv in gruparea fundamentala si pef ≤ 1.4*pconv in gruparea speciala. Din calculul
de dimensionare al fundatiilor au rezultat valori ale talpii continue de fundare de 90
respectiv 70 cm latime pe zonele mai putin solicitate.
Inaltimea sectiunii grinziii de fundare se stabileste conform formulei H c=1/3 ÷ 1/6 din
distanta maxime dintre doua elemente verticale consecutive. In cazul nostru inaltimea
grinzilor de fundare aleasa este de 40cm;

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Din conditii de fundare sub adancimea de inghet cat si datorita faptului ca placa
de pardoseala se regaseste la 25cm deasupra terenului rezulta din conditii constructive
o inaltime minima a grinzii T de fundare de 1,35m .
O particularitate a sistemului de fundare o reprezinta axul A (zona principala,
P1). In axul A structura de rezistenta este alcatuita din cinci stalpi metalici
HEA450+1/2 HE450A; pentru aceasta zona, independent de sistemul de fundare al
zonei P2 s-a propus o fundare directa pe piloti de Ø620mm pentru a deranja cat mai
putin structura din beton armat a piscinei existente; datorita faptului ca in urma
releveului primit s-a constatat ca pe acea zona exista un canal din beton armat s-a
renuntat la varianta de fundare pe pilotii deoarece conform temei acest canal urmeaza
a fi umplut; astfel sistemul de fundare al stalpilor din axul A1 va fi de tipul fundatii
izolate legate cu o grinda de echilibrare in lungl axului cu rol de redistribuire a
eforturilor dar si de sustinere a elementelor de inchidere din fatada.
Se poate recurge la un sistem de fundare de tip radier general. Avantajele
structurale ale acestui sistem de fundare sunt faptul că reduce tasările diferenţiate şi că
uniformizează eforturile.
Ca execuţie este mai rapid şi de multe ori chiar mai ieftin. Pentru a fi şi mai
economic se poate opta pentru o armare cu armătură de tip BST500 cu o rezistenţă
superioară ca a oţelului PC52 şi mai ieftin, reducându-se astfel cantitatea de armătură
şi implicit costul ei.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
A gs1
Tabla cutata 85
gs12 gs13 gs14
165
grinda principala
Stalp metalic
HEA450 centura ba
Stalp metalic zidarie inramata

HEA450+1/2HEA450
Tubulatura Cuzinet b.a.

±0.00
CTN=-0.25
25
pamant vegetal
50 20
112 38 argila prafoasa
105
cafenie vartoasa
Sapa 10 150 15 argila prafoasa 50

cafenie-galbuie
argila prafoasa
81
60
cafenie plastic
vartoasa
160
Cuva b.a. existenta Aparat reazem

praf argilos galbui
62 113 vartos; concretiuni
160
calcar;
de la 3,10m
175
cu pietris rar
Bloc beton simplu
700
Umplutura canivou
existent
pietris mic mediu

360
cu nisip
mediu mare galbui,
indesat

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Vecinătăţile

fundare.

clădirii existente este din beton armat cu o cotă de fundare de 1,70-1,80m sub cota
terenului natural.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Cota inferioară a fundaţiei noului imobil este de -1,10m, cu 55cm deasupre cotei
de fundare a construcţiei la care se alipeşte; acest lucru se intampla doar intre axele
10-11a.
În aceste cazuri se recomanda măsuri de asigurare a fundaţiei clădirii existente;
pentru a prevenii impingerile datorate noii cladiri se poate mari cota de fundare a
acesteia pana la cota inferioara a fundatiei existente. Aceasta se va realiza din beton
simplu clasa C4/5 ( ingrosare a egalizarii).
Întrucât acest corp nou de clădire are un regim de înălţime P, consideram ca
eforturile suplimentare de impingere nu vor fi semnificative, dar la urmatoarele faze de
proiectare se va cerceta suplimentar aceasta situatie locala;
Alipirea la Corpul L2.
Între Corpul L2 şi bazinul de înot este o distanţă de 1,65m astfel încât fundaţile
nu se influenţează. Totuşi la limita cu corpul L2 se va realiza un perete paravan care va
avea o cotă de fundare de -1,40m şi pentru care nu este necesară o racordare
generala/continua a fundaţilor de cele ale Corpului L2. Aceasta se va face local in axul
D1/10b-10 doar dac aterenul de fundare pentru peretele din beton armat din zona
respectiva va fi deranjat/afectat de sapatura necesara realizarii subsolului corpului L2
Corp P
15
-0.10
200
130
115
40
1672.5
Corp L2
19.Dimensionarea sistemului structural
4.16 Materiale

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Beton: C25/30
Rc=18 [N/mm2]
Rt=1.25 [N/mm2]
E=32 500 [N/mm2]
Beton: C20/25
Rc=15 [N/mm2]
Rt=1.10 [N/mm2]
E=30 000 [N/mm2]
Oţel:
PC52 Ra=300 [N/mm2] – pentru suprastructură şi elementele ductile;
BST 500 Ra=435 [N/mm2] – pentru infrastructură si suprastructura (fundatii, placă, etc.)

Placa beton armat

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Pereti beton armat Grinzi lemn incleiat HEA450
Grosimea pereţilor a fost variată pentru a obţine o comportare cât mai bună a structurii şi
pentru a reduce consumurile.
Dispunere pereţi
Lungimea pereţilor este variabila pentru a răspunde cerinţelor funcţionale ale clădirii dar si
pentru o obtine rigiditai cat mai mici si uniforme pe ambele directii. Au fost dispusi un numar mai
mare de pereti decat era necesar pebtru asigurarea rezistentei pentru a se obtine o rigiditate cat
mai mare a corpului secundar, P2, aest lucru fiind necesar pentru realizarea unei rezemari simple
a structurii din lemn a acoperisului.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Grosimea pereţilor a rezultat de 25, respectiv 30cm. Lungimea lor este variabilă de la
80cm la 2,50m. Grosimea placilor este de 13, 15 respectiv 18 cm pe zonele cu deschideri mai si
incarcari tehnice (chilere).
Mode Period UX UY SumUX SumUY RX RY RZ SumRX SumRY SumRZ

1 0.095069 1.3889 83.4786 1.3889 83.4786 85.2468 1.3524 13.9004 85.2468 1.3524 13.9004
2 0.086268 71.9751 8.0017 73.364 91.4803 7.5922 72.1524 18.8723 92.8389 73.5048 32.7727
3 0.068659 25.4999 7.1049 98.8639 98.5852 6.2909 26.0698 65.801 99.1298 99.5746 98.5737
4 0.040799 0.1829 0.2608 99.0467 98.846 0.2088 0.1533 0.2204 99.3386 99.7279 98.7941
5 0.032465 0.0042 0.0803 99.0509 98.9263 0.1143 0.0439 0.0145 99.4529 99.7718 98.8087
6 0.030549 0.0415 0.1455 99.0924 99.0718 0.073 0.0164 0.0028 99.5259 99.7883 98.8114
7 0.028941 0.1106 0.0384 99.2029 99.1102 0 0.0003 0.0476 99.5259 99.7885 98.859
8 0.026025 0.0966 0.005 99.2995 99.1151 0.0139 0.0013 0.0872 99.5398 99.7899 98.9462
9 0.025808 0.0013 0.0084 99.3009 99.1235 0.0089 0.0002 0.026 99.5488 99.7901 98.9721
10 0.025248 0 0.0402 99.3009 99.1637 0.002 0.0001 0.0119 99.5507 99.7902 98.9841
11 0.023999 0.034 0.0002 99.3349 99.1639 0.0148 0.0006 0.036 99.5656 99.7907 99.02
12 0.022357 0.0106 0.0412 99.3455 99.2051 0.0053 0 0.0127 99.5709 99.7907 99.0327
13 0.021894 0.0001 0.0612 99.3455 99.2663 0.0097 0.0053 0.0441 99.5805 99.7961 99.0768
14 0.020883 0.0027 0 99.3482 99.2663 0.0135 0.0102 0.001 99.594 99.8063 99.0778
15 0.020831 0.0136 0.007 99.3617 99.2733 0.0007 0.0082 0.0504 99.5948 99.8145 99.1282
16 0.02047 0.0122 0.024 99.3739 99.2973 0.0025 0.0094 0.0032 99.5973 99.8239 99.1314
17 0.020189 0.0024 0.0005 99.3763 99.2978 0.0016 0.0011 0.0031 99.5988 99.825 99.1346
18 0.01995 0.006 0.0013 99.3823 99.2991 0.015 0 0.0046 99.6139 99.825 99.1391
19 0.019454 0 0.002 99.3823 99.3011 0 0.0136 0.0302 99.6139 99.8386 99.1693
20 0.018916 0.0206 0.0811 99.4029 99.3822 0.0002 0.005 0.0056 99.6141 99.8436 99.1749
Datorita schemei statice a acestei cladiri s-au efectuat doua analize:
a. In prima analiza s-a analizat cladirea in ansamblul ei

b. In cea de-a doua analiza s-au analizat independent cele doua corpuri P1 si P2; am
considerat ca aceasta varianta este acoperitoare, ea avand ca iptoteza de baza schema statica de
mai jos (corpul P2 reazem simplu pentru acoperis + cadrul metalic sin axul A):

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
grinda principala lemn
Corp beton armat P2
Schema statica P1
Modul 1 – translatie pe Y T1=0,0950s

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Modul 2 – translaţie dupa direcţia X, T2=0,085s

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Modul 3 – torsiune X, T3=0,069s

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Deplasarea construcţiei din seism după cele două direcţii principale, translaţii.
4.19 Deplasări absolute ale structurii şi deplasări relative de nivel
SLU
cx= 2 cy= 2.00
q= 2.5
d adm= 2.5 %
Tx= 0.09 s Ty= 0.1 s
Tc= 1.6 s
coef total= 5 coef total= 5.00

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
DriftX - MAX= 1.04 %

DriftY - MAX= 0.90 %
SLS
 0.4
q= 2.5
d adm= 5 %o
coef total= 1.0
DriftX - MAX= 2.10 %o
DriftY - MAX= 1.81 %o



20.Respectarea legislaţiei în vigoare. Condiţii şi măsuri pentru execuţia lucrărilor

Urbanism.
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

incendiilor, etc.
interioare :

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

pe stratul de praf argilos gălbui plastic vârtos cu concreţiuni de calcar, la cota -3,40m,
2,90m faţă de cota terenului natural, cu urmatoarele condiţii:
21.Principalele materiale utilizate la executarea structurii

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
Betoanele ce se vor folosi în cadrul structurii de rezistenţă sunt de trei clase, C4/5 în cazul
betonului de egalizare şi C20/25 si C25/30 pentru elementele structurale.
Oţelul-beton ce se va utiliza este de tip OB 37, PC 52, STNB, BST500 S.
sau cu eclise.
Pentru elementele metalice oţelurile vor fi JR 235 (OL 37) sau JR 355 (OL 52), după caz.
ecliselor.
22.Baza normativă utilizată la proiectarea structurii . Bibliografie
care amintim:
construcţii;

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

vântului.
precomprimat;
beton precomprimat;
topometrice;
calitate;

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012
23.Concluzii şi recomandări

de clădiri.

execuţia.

cerută.
Se vor lua toate măsurile pentru respectarea normelor de protecţie şi securitate a

muncii.
Întocmit,
Ing. Ana-Maria Popa
Ing. Olimpia Marchelov
SC DCTS Structuri SRL


EXP - Expertiza Tehnica de Calitate

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

EXP - Expertiza Tehnica de Calitate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Extindere și Modernizare Unitate de Abatorizare Păsări,

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

MEMORIU TEHNIC PENTRU STUDIUL DE FEZABILITATE

01 16.04.2012 A doua ediție Ing. Ana-Maria Popa

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

În cadrul Extinderii Liceului Teoretic Dante Aligheri se vor realiza un ansamblu de

- un corp cu regim de înălţime S+P+2 ce cuprinde zona educaţională, formată din

Regimurile de înălţime ale corpurilor sunt:

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

În prezentul memoriu tehnic se prezintă structura de rezistenţă şi sistemul de

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

 S – 2.70m pe zona Alla/2.85m pe zona Cantinei;

 0,00 – 0,40m – umplutură de pământ;

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

 0,80 – 1,40m – argilă prăfoasă cafenie-gălbuie plastic

 0,00 – 0,50m – umplutură de pământ;

3.1 Încărcări, grupări de încărcări.

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

- Terasă circulabilă: 2,00 kN/m2

În afara încărcărilor utile, au fost considerate următoarele sarcini:

GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACŢIUNILOR, PENTRU VERIFICAREA

Gk,i – efectul pe structură al acţiunii permanente i , luată cu valoarea sa

AEk – este valoarea caracteristică a acţiunii seismice ce corespunde intervalului

GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACŢIUNILOR, PENTRU VERIFICAREA

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Cazurile de încărcare conform modelului de calcul automat:

GF - gruparea fundamentală de încărcări;

Combinarea acţiunii seismice cu alte tipuri de acţiuni

1.2  Gj + 1.0 FIMR=100ani + 0.5  Qi + 0.2 Qz,IMR=50ani

 Gj + 1.0 FIMR=100ani +  Qi + Qz,IMR=50ani

Grupări de verificare la seism după direcţiile principale şi la 45 o:

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Denumire caz Coeficien

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

3.2 Modelarea acţiunii seismice.

Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental, pentru fiecare

T1 - perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine direcţia

m - masa totală a clădirii calculată ca suma a maselor de nivel mi

Ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului

Forma normalizată a spectrului de răspuns elastic pentru componentele orizontale ale

0 - factorul de amplificare dinamica maximă a acceleraţiei orizontale a terenului de către

TB – perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns pentru componentele orizontale ale

acceleraţiei terenului, TB = 0.1TC

TC - perioada de control (colţt) a spectrului de răspuns pentru componentele orizontale ale

acceleraţiei terenului, egala cu 1,6s pentru Bucureşti (vezi P100-1/2006)

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), TC a spectrului de răspuns

cL = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 0.85/3.00 = 22.44 %

cT = 1.20 · 0.24 · 2.75 · 0.85/3.00 = 22.44 %

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MEM 01 00 11.04.2012

Greutatea totală a construcţiei este de 31 073,93 kN, greutatea construcţiei de la nivelul

Forţa tăietoare de bază, egală cu forţa seismică de calcul, rezultă:

SLong = c  G = 0.2244  21 102,45 = 4735,17 kN.

STrans = c  G = = 0.2244  21 102,45 = 4735,17 kN.