Curs 1: Introducere în cartografie computerizata

Computer Aided Design (CAD) = Programe de calculator cu capabilități în inginerie și arhitectură

Computer Aided Mapping (CAM) = Sistem automat de generare, actualizare și vizualizare a hărților

Un Sistem de Cartografie Computerizata (CAD/CAM/CC/CAC/DC/DM), este o unealtă de cartografiere

bazată pe computer care analizează fenomenul geografic, dacă există, împreună cu evenimentele
precedate de acesta. Tehnologia CAD/CAM/CC/CAC/DC/DM integrează operaţii comune cu baze de
date, interogări şi analiză statistică, cu beneficii unice de vizualizare şi analiză geografică oferită de hartă.

CAD/CAM/CC/CAC/DC/DM a evoluat dintr-o lungă tradiţie a omenirii de a realiza hărți. În multe privinţe
un CAD/CAM creşte semnificativ cantitatea de informaţii care pot fi conţinute şi manipulate într-o hartă
iar multe dintre convenţiile cartografice se aplică la hărţile digitale.

O istorie detaliată a CAD/CAM nu poate fi facută, deoarece tehnologia a evoluat pe multiple domenii
paralele, aplicaţii separate şi numeroase discipline conexe.

Dezvoltarea fişierelor GBF-DIME de către US Census Bureau în anii 1960 a marcat adoptarea pe scară
largă a sistemelor de cartografiere digitală de către guvernul SUA.

Acest sistem a dus la producerea fişierelor Census TIGER, unul dintre cele mai importante seturi de date
socio-economice spaţiale în folosinţă şi astăzi. Progrese importante în lucru cu date geografice se fac în
universităţi din întreaga lume în anii 1950 şi 1960.

Un program de cartografiere bazat pe reţea numit SYMAP, dezvoltat la Laboratory for Computer
Graphics and Spatial Analysis la Harvard Graduate School of Design în 1966, a fost distribuit pe scară
largă şi folosit ca model.

Anii 1960:

-Canada Geographic Information System (CGIS) dezvoltă aplicaţii de inventariere a teritoriului naţional
cu multe elemente de SIG;

-Harvard Lab for Computer Graphics and Spatial Analysis dezvoltă software pentru manipularea datelor
spaţiale;

-US Bureau of Census dezvoltă formatul de date DIME;

-se înfiinţează ESRI

Anii 1970:

-Canada Geographic Information System (CGIS) este deplin operaţional (şi este şi în prezent);

-primul satelit Landsat este lansat;

-USGS începe Geographical Information Retrieval and Analysis System (GIRAS) pentru gestionarea şi
analiză, cu baza de date de resurse şi formate de date DLG (Digital Line Graph);

-se înfiinţează ERDAS;

-este dezvoltat ODYSSEY SIG (primul vector SIG de către Harvard Laboratory for Computer Graphics and
Spatial Analysis);

-este dezvoltat Map Overlay and Statistical System (MOSS) un soft bazat pe interograrea datelor

Anii 1980:

-Richard Stallman lansează proiectul GNU (1983);

-ESRI lansează ARC/INFO;

-GPS devine operational;

-US Army Corp of Engineers dezvoltă GRASS;

-se înfiinţează MapInfo;

-primul satelit SPOT este lansat;

-începe proiectul IDRISI;

-apare SPANS SIG (SPatial ANalysis System);

-se înfiinţează în SUA National Center for Geographic Information and Analysis (NCGIA);

-se dezvoltă formatul de date TIGER;

-începe dezvoltarea librariei PROJ4;

-Richard Stallman lansează proiectul GPL (1989);

Anii 1990:

-Eric Raymond propune şi se adoptă noţiunea de „open source”;

-ESRI produces ArcView şi ARCGIS;

-începe dezvoltarea GDAL/OGR. Suportul pentru Python a fost adaugat în 2000;

-GRASS SIG codul sursă trecut de la gestionarea manuală în CVS;

-proiectul UMN MapServer(1995) şi cu suport Python (2000);

Anii 2000:

-Atlantis Scientific lansează proiectul OpenEV;

-OSSIM revizuirea iniţială în CVS;

-începe proiectul PostGIS;

-GeoNetwork opensource începe ca GeoNetwork, mai tarziu redenumit în GeoNetwork opensource;

-Intevation Gmbh. începe proiectul Thuban;

-Quantum SIG revizuirea initială în CVS;

-AVPython pentru ArcView 3.x este publicat la FOSS;

-începe Community MapBuilder iar sfârşitul oficial pentru proiectul MapBuilder este în 2008;

-se lansează Mapbender sub licenţă GNU GPL;

Anii 2000:

-începe proiectul gvSIG;

-începe MapGuide Open Source;

-Mapbender se dezvolta în CVS;

-începe proiectul OpenLayers;

-GRASS SIG ruleaza nativ şi în MS-Windows;

-se înfiinţează Open Source Geospatial Foundation (2006)

Anii 2010:

-dezvoltarea sistemelor cartografice web: ArcGis online, CartoDB;

-sisteme GPS bazate pe harti opensource: maps.me are la baza OSM;

-4D GIS (XYZ si factorul timp);

-dezvoltarea soluțiilor personalizate pentru utilizatori non-GIS

COMPONENTE

Componenta Hardware

-este reprezentată prin sistemul de calculator pe care SIG operează. Soft-urile CAD/CAM rulează pe o
gama largă de tipuri hardware, de la servere până la staţii de lucru în mod stand-alone sau configurate
în retea. Componentele centrale sunt staţia de lucru şi echipamentele auxiliare periferice (GPS, data
logger, senzori, camere web, etc). Utilizarea device-urilor high-tech în teren reprezintă o unealtă SIG
importantă de colectare, la fel ca şi serverele web-based (Ex: MapServer).

Componenta Software

-conţine uneltele şi funcţiile necesare pentru stocarea, analiza şi afişarea informaţiilor geografice. Este
reprezentată de pachetele de aplicaţii CAD/CAM (QGIS, GRASS, OpenJunp, Saga, Ossim, Udig, gvSIG,
ArcView, ArcGis, etc.), necesare pentru a creea, edita, şi analiza datele spaţiale şi cele tip atribut.

Componenta Date

-este cea mai importantă dintre componentele unui CAD/CAM. Datele geografice, pot fi colectate,
compilate după diverse specificaţii şi cerinte. Un CAD/CAM poate integra datele spaţiale cu alte resurse
de date externe stocate la fel stocate în baze de date. Stocarea datelor, spaţiale şi datelor tabulate, într-
o baza de date este cheia funcţinalităţii unui CAD/CAM. Baza de date geografică se referenţiază într-un
anumit mod la locaţii de pe suprafaţa Pământului.

Componenta Personal

-are o valoare dinamică fiind dependentă de pregatirea personalului în analiza spaţială şi în utilizarea de
software CAD/CAM. Gama de utilizatori CAD/CAM porneşte de la specialiştii care proiectează şi menţin
sistemul, la cei care il folosesc în munca de zi cu zi până la beneficiarii (guvern, agenţii, consilii locale).
Cei din urmă iau decizii şi elaborează politici, beneficiarul real este în majoritatea cazurilor societatea
civilă.

Componenta Metode şi Proceduri

-arată CAD/CAM operând în strânsă concordanţă cu reguli şi planuri de implememntare. Acestea

reprezintă modele şi proceduri de operare unice. Maniera în care sunt introduse, stocate şi analizate
datele în cadrul unui CAD/CAM trebuie să reflecte modul în care vor fi utilizate ulterior informaţiile în
cadrul unei activităţi de cercetare sau în luarea unei decizii.

David Andes pe GISLounge vine cu propunerea adăugarii celei de a VI-a componentă, cea de
GeoVizualizare şi regândirea celor 5. Cele 6 sunt gândite sub formă de cercuri concentrice: Nucleul (Core
Geographic Ideas) – alcătuit din componenta umană; Tehnologia - alcatuită din unirea celor două
componente, hardware şi software. Vremurile în care eficienţa constă în a ştii o aplicaţie au disparut;
Datele - rămân neschimbate ca şi componentă; Domeniul de specialitate (ex; militar, geologic,
hidrologic, etc); Metode şi proceduri; Geovizualizarea - se referă la prezentarea datelor beneficiarului.
Această prezentare a spaţiului şi a timpului începe de la hărţi, grafice, şi ajunge până la simulări. În
funcţie de cum este prezentată data poate avea impact în planificare şi în luarea deciziilor.

SUBSISTEMELE

Subsistemul de introducere a datelor, permite utilizatorului să captureze, colecteze şi să transforme,

datele spaţiale şi tematice în formate digitale. Datele introduse sunt în general derivate din combinaţii
de hărţi, aerofotograme, imagini de teledetecţie, documente, rapoarte. Procesul de transformare a
datelor din hărţi în date numerice se numeşte digitizare sau vectorizare. În prezent există deja un număr
foarte mare de date în formate compatibile CAD/CAM. Ele pot fi obţinute de la furnizorii de date şi pot fi
încărcate direct, prin intermediul internetului, într-un sistem informatic geografic.

Subsistemul de stocare şi recuperare a datelor, organizează datele, spaţiale şi atribut, în forme care
permit să fie recuperate repede de utilizator pentru analiză, şi permite actualizari rapide şi precise ale
bazei de date. Aceasta implica utilizarea unui DBMS (sistem de gestiune a bazei de date)

Subsistemul de manipulare şi analiză a datelor, permite utilizatorului să definească şi să execute

proceduri spaţiale şi de atribut pentru a genera informaţii derivate. Acesta este considerat "inima" unui
CAD/CAM. CAD/CAM-urile actuale dispun de numeroase instrumente de analiză foarte puternice, dar
două sunt în special importante

1. Analiza de vecinătate. Dupa ce a fost construit in CAD/CAM poate răspunde la întrebări de

tipul: Câte case se află la o distanţă sub 100 m de conducta principală de apă? Care este numărul
total al clienţilor pe o rază de 10 km în jurul acestui magazin?, tehnologia CAD/CAM utilizează un
procedeu numit buffering pentru determinarea relaţiei de vecinătate dintre entităţi.

2. Analiza overlay. Baza de date geografică este organizată în linii mari pe straturi sau layer-e.
Integrarea datelor din layere diferite se face prin procedeul numit overlay. În spatele acestei
operaţii simple din punct de vedere vizual, de suprapunere a straturilor, se află operaţii
algebrice, operaţii logice, operaţii topologice etc. Ex: Prin această suprapunere sau unificare
spaţială pot fi integrate date despre sol, pante, vegetaţie sau proprietăţi funciare cu evaluarea
impozitelor

Subsistemul de output şi vizualizare, permite utilizatorului să genereze afişări grafice, hărţi, rapoarte
tabulare, reprezentând produse informaţionale derivate. În mod tradiţional hărţile au fost utilizate
pentru explorarea Pământului şi a resurselor sale. Tehnologia CAD/CAM a sporit eficienţa şi puterea
analitică a hărţilor tradiţionale. Prin intermediul funcţiei de vizualizare, CAD/CAM-ul poate fi folosit
pentru a produce imagini - hărţi, grafice, animaţii şi alte produse cartografice - ce permit cercetătorilor
să-şi vizualizeze subiectele activităţii lor într-un mod în care nu a mai fost posibil vreodată. Aceste
imagini sunt în egală măsură de ajutor în transmiterea conceptelor tehnice CAD/CAM, unui larg număr
de specialişti.
APLICABILITATE

Retele stradale

găsirea adreselor pe stradă

rutarea şi programarea vehiculelor

analiza locațiilor pentru amplasamente

dezvoltarea de planuri de evacuare

Rețele edilitare

localizare conductelor subterane, cabluri

planificarea întreţinerii rețelelor

urmărirea consumului de energie

Management urban

zonarea activitatilor

achiziţia terenurilor

declaraţii de impact asupra mediului

managementul calităţii apei

Gestionarea resurselor naturale

gestionarea de râurilor, resurselor de recreere, inundabile,

 zone umede, terenuri agricole, acvifere, păduri,

analize de impactului asupra mediului

amplasarea deseurilor periculoase sau toxice

modelarea apelor subterane şi urmărirea contaminării

analiza habitatului faunei sălbatice si rutele de migraţie

Securitate

integrarea informatiilor in analiza rapida pentru sustinerea deciziilor

imbunatatirea analizei amenintarilor, riscurilor si evluarea vulnerabilitatilor pentru proteja

comunitățile și a infrastructurii critice

facilitarea unor planuri de urgenta, raspuns, atenuare

crearea unui complet plan de operatii pentru imbunatatirea constientizarii situatiei

!!!! Tudose, C., Ovejanu, I. (2011), Elemente de Sisteme Informaționale Geografice

Curs 2: Modele de date

► Tudose, C., Ovejanu, I. (2011), Elemente de Sisteme Informaționale Geografice

► http://www.geo-spatial.org/file_download/25503/florin_iosub_metode_interpolare.ppt

► Nițu, C., Nițu, C.D., Tudose, C.E., Vișan, M.C., – “Sisteme Informaționale Geografice și Cartografie
computerizată”, Editura Universității din București, 2002.
Curs 3-4: Topologie spațială

► http://www.geo-spatial.org/articole/topologia-spa-iala

► Nițu, C., Nițu, C.D., Tudose, C.E., Vișan, M.C., – “Sisteme Informaționale Geografice și Cartografie
computerizată”, Editura Universității din București, 2002.

Curs 5: Surse de date

 http://www.geo-spatial.org/articole/modele-numerice-altitudinale-ale-terenului-disponibile-
liber

 Tudose, C., Ovejanu, I. (2011), Elemente de Sisteme Informaționale Geografice