ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Facultatea „CONTABILITATE”
Catedra „CONTABILITATE ŞI AUDIT”

TEZA DE LICENŢA

Tema: „Contabilitatea stocurilor materiale”

(în baza întreprinderii „Marr Sugar Moldova” SRL)

Efectuat de:
studentul anului 3,
învăţământ cu frecvenţă la zi,
gr. CON –25D
Alexandr Bejan

Conducător:
lector-superior
Busuioc Vladimir

Chişinău 2008
 CUPRINS

Introducere……………………………………………………………… 3
Capitolul I. Noţiuni generale privind organizarea contabilităţii
stocurilor materiale………………………………………… … …. 9
1.1. Actele normative privind contabilitatea stocurilor materiale .... . 9
1.2. Trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente temei.... . . . . . . 15
1.3. Caracteristica, recunoaşterea şi evaluarea stocurilor de mărfuri.. . 17

Capitolul II. Contabilitatea stocurilor materiale ................................32

2.1. Contabilitatea intrării stocurilor materiale .......................................32
2.2. Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirei materialelor…… 45
2.3. Modul de organizare a inventarierii stocurilor materiale şi
contabilitatea rezultatelor constatate ………………… ……… 58
2.4.Contabilitatea circulaţiei ambalajului ……………………………… 69
Concluzii şi propuneri…………………………………………………………. 74
Bibliografie……………………………………………………………………… 76
Anexe

2
 ÎNTRODUCERE

„Sunt trei feluri de bunuri:

primul, cel mai mare sunt acele ale sufletului,
al doilea, acelea ale corpului,
al treilea acelea cumpărate”
(Cicero)

Un domeniu de interes pentru diferiţi utilizatori economici îl constituie

contabilitatea stocurilor materiale şi a operaţiilor de întrare şi ieşire materialelor.
Demersul logic al prelucrărilor contabile ce ţin de comercializarea materialelor
reprezintă un obiectiv important al serviciului contabil din cadrul întreprinderilor.
Pentru aceasta, se fac prelucrări succesive, lună de lună, în cadrul aceluiaşi exerciţiu
financiar, reflectându-se astfel intrările şi ieşirile în cadrul fiecărei grupe de materiale.
Actualitatea temei de cercetare este determinată de faptul, că cunoaşterea în
profunzime şi gestionarea corectă stocurilor de materiale permite aprecierea
ireproşabilă a rezultatelor activităţii şi, în consecinţă obţinerea de profituri. Aşadar,
anume profitabilitatea unei afaceri, comparabilitatea informaţiei, precum şi
conştientizarea rezultatelor activităţii condiţionează, direcţionarea investiţiilor
financiare de către agenţii economici.
Dat fiind faptul, că o cerinţă fundamentală a asigurării şi menţinerii
funcţionalităţii normale al întreprinderii este reprezentată prin angajamentul de
evidenţă strictă a elementelor patrimoniale, inclusiv operaţiile cu materiale, apare
justificată importanţa studierii contabilităţii stocurilor materiale.

3
 Ţinând cont de particularităţile contabilităţii stocurilor materiale se propune de
a cerceta operaţiile întrării şi ieşirii materialelor).
Scopul tezei de licenţă constă în aprofundarea cunostintelor teoretice
acumulate, studierea operaţiilor cu materiale prin îmbinarea teoriei şi datelor concrete
din practica unui agent economic- ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L.
În lucrare , s-a încercat studierea şi realizarea următoarelor obiective:
• examinarea actelor normative aferente organizaţiei contabilităţii stocurilor
materiale;
• cercetarea surselor bibliografice la tema contabilităţii stocurilor materiale;
• ghidul perfectării documentare a întrării şi;
• examinarea organizării contabilităţii vânzării mărfurilor cu ridicata;
• studierea organizării şi contabilităţii rezultatelor inventarierii mărfurilor.
Prezenta lucrare este întocmită în baza materialelor acumulate la întreprinderea
de producţie ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L , care desfasoară şi vinzări angro de
mărfuri specifice.
Firma ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. a fost fondată la 16 ianuarie 2003,
înregistrată în Republica Moldova, or. Chişinău, str. Şciusev 97(anexa 0.1)
Întreprinderea dată a fost creată în conformitate cu Legile Republicii Moldova
"Legea cu privire la activitatea de antreprenoriat şi întreprinderi", alte acte normative
şi legi, şi a fost înmatriculată la Camera înregistrării de Stat a Departamentului
Tehnologii Informaţionale ca Societate cu Răspundere Limitată sub numărul
1002600051045.
Capitalul statutar, constituie 3 306 450 lei şi a fost majorat prin intermediul
investiţiilor străine, provenite din Republica Mauritius.
ÎCS «Marr Sugar Moldova» SRL este una din întreprinderile din Republica
Moldova care activează în domeniul industriei şi comercializării zahărului.

Intreprinderea desfasoară potrivit statutului următoarele activităţi:

• prepararea sfeclei de zahăr,

4
 • producerea zahărului din sfeclă de zahăr,

• producerea melasei,
• activitate comercială – vânzări ango de zahăr, produse petroliere,
îngreşeminte minerale, ciocolată, produse de patiserie, făină şi alte
produse alimentare,
• alte tipuri de activităţi economice, care nu contravin cerinţelor legislaţiei,
cum ar fi importul şi comercializarea angro a produselor petroliere.
Specificul activităţii ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. este construirea unor
relaţii durabile cu fabricile de zahăr "Cuprini-Cristal" SA, "Glodeni-Zahăr" SA, cu
care s-au încheiat contracte de parteneriat (anexa 0.2).
La ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. este utilizată forma de evidenţă pe
jurnale-ordere. Evidenţa contabilă la întreprindere este ţinută in mod automatizat.
Softul principal utilizat este „Wizcount”.
Principalii indicatori ce caracterizează activitatea întreprinderii sunt prezentaţi
în tabelul1 în baza rapoartelor financiare pentru anii 2006 şi 2007:
Tabelul 1
Principalii indicatori economico-financiari ai activităţii
ÎCS "Marr Sugar Moldova" SRL
Indicatori Anul Anul Abaterea Ritmul de
2006 2007 (+;-) creştere, %
A 1 2 3 % 4
1. Venitul din vânzări
(mii lei) 458 463 441 924 - 16 539 96,39
2. Numărul mediu sriptic
de lucrători (persoane ) 40 39 -1 97,5
3.Productivitatea muncii
( mii lei) 11 461, 6 11 331,4 -130,2 98,86
4.Inzestrarea tehnică
( lei ) 79 128,5 162 670,32 +83 541,82 205,58
5. Randamentul
mijloacelor fixe (lei) 69,66 114,85 +45,19 164,87

5
 6.Valoarea medie a
activelor (mii lei) 261 630 391 941 +130 311 149,81
7. Coeficientul de
autonomie (%) 13,83 9,35 -4,48 67,61
8. Profit brut (mii lei) 76 063 93 369 +17 306 122,75
9. Profitul pînă la
impozitare (mii lei) 44489 49653 +5 164 111,61
10.Profit net (mii lei) 36 184 41 954 +5 770 115,95
11.Rentabilitatea
vinzărilor (%) 16,59 21,13 +4,54 127,37
12. Rentabilitatea
economică (%) 17,00 12,67 -4,33 74,53
13. Coeficientul de
lichiditate absolută 0,02 0,01 -0,01 50,00
14.Coeficientul de
lichiditate curentă 1,08 2,18 +1,1 201,85
15.Suma cheltuielilor
perioadei (mii lei) 29 124 40 818 +11 694 140,15
16.Nivelul cheltuielilor
perioadei (%) 6,35 9,24 +2,89 145,51

Conform datelor din tabel, observam că in anul 2007 in comparaţie cu anul

2006 s-a redus venitul din vânzarea mărfurilor si produselor cu 16 539 mii 1ei sau cu
3,61 %. Această micşorare a venitului din vânzarea mărfurilor a cauzat micşorarea
productivităţii muncii cu 130,2 mii lei sau 11,14% .
Înzestrarea tehnică şi randamentul mijloacelor fixe au sporit în dinamică
respectiv cu 83 541,82 lei şi 45,19 lei. Aceasă ne vorbeşte despre sporirea valorii
mijloacelor fixe ce revine la un lucrător şi despre o utilizare eficientă a mijloacelor
fixe.
Coeficientul de autonomie este la nivel scăzut atât în anul 2006, cât şi în anul
2007 fiind respectiv de 13,83% şi 9,35% în comparaţie cu mărimea teoretică
(mărimea teoretică >50 %). Se apreciază negativ atât mărimea acestui coeficient, cât

6
micşorarea în dinamică cu 4,48 puncte procentuale. Deci, întreprinderea ÎCS "Marr
Sugar Moldova" S.R.L. este finanţată în cea mai mare parte de surse împrumutate.
Se apreciază pozitiv sporirea în anul 2007 faţă de anul 2006 al profitului brut
cu 17 306 lei sau 22,75 %, profitului până la impozitare cu 5 167 mii lei sau 11,61 %
şi profitului net cu 5 770 mii lei sau 15,95 %.

Ca rezultat a sporirii profitului brut avem o majorare în dinamică a rentabilităţii

vânzărilor de la 16,59 % în anul 2006 la 21,13 % în anul 2007 înregistrând o sporire
cu 4,54 puncte procentuale. Dacă comparăm acest indicator cu mărimea teoretică,
constatăm că rentabilitatea vânzărilor în anul 2007 nu numai că a atins nivelul
teoretic de 20 %, dar şi la depăşit. Deci, în anul 2007 faţă de anul 2006
întreprinderea ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. îşi gestionează mai eficient
vânzările, costurile şi preţurile de vânzare ale produselor, mărfurilor şi serviciilor
prestate.
Rentabilitatea economică (rentabilitatea activelor) în anul 2006 a atins o
mărime de 17 % pe când în anul 2007 a atins mărimea de 12,67 %, ceia ce depăşeşte
mărimea teoretică 10-15 %. Însă se apreciază negativ micşorarea în dinamică a
rentabilităţii activelor cu 4,33 puncte procentuale. Acest rezultat a fost determinat de
sporirea mai mare în dinamică a valorii medii a activelor cu 49,81 % faţă de sporirea
în dinamică a profitului perioadei de gestiune până la impozitare cu 11,61 %.
Coeficientul lichidităţii absolute se micşorează în dinamică cu 0,01 puncte şi
nu s-a încadrat în limita 0,2-0,25 nici la finele anului 2006, nici la finele anului 2007.
Coeficientul lichidităţii curente a atins mărimea de 1,08 şi 2,18 puncte, respectiv la
finele anului 2006 şi 2007 faţă de mărimea teoretică 1-3. Deci, se înregistrează o
sporire în dinamică cu 1,1 puncte sau 101,85 %. Întreprinderea ÎCS "Marr Sugar
Moldova" S.R.L. este capabilă să achite cu mijloace băneşti o cotă foarte redusă de
datorii, însă menţionăm că întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru
achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină.

7
 Cheltuielile perioadei au sporit atât în mărime absolută cât şi relativă,
respectiv cu 11 694 lei (40,15%) şi 2,89 puncte procentuale (45,51 %), ceea ce se
apreciază negativ.
Aşadar, unitatea economică ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. este
profitabilă şi rentabilă. Însă se stabileşte o dependenţă financiară a întreprinderii de
capitalul împrumutat. Deci, în sarcina conducerii întreprinderii stă stabilirea unor
rezerve de reducere a cheltuielilor, de sporire a autofinanţării întreprinderii, sporirii
productivităţii muncii, venitului din vânzări, printr-un management de calitate. .

8
Capitolul I. Noţiuni generale privind organizarea
contabilităţii comercializării mărfurilor cu
ridicata

1.1.Actele normative privind contabilitatea comercializării mărfurilor cu ridicata

Contabilitatea comercializării mărfurilor cu ridicata este reglementată de un şir
de acte legislative şi normative cu caracter general, din care cele mai importante sunt
următoarele:
• Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007;
• Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare
aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor R.M. nr. 174 din 25.12.1997;
• Standardele naţionale de contabilitate , aprobate prin ordinul Ministerului
Finanţelor R.M. nr.174 din 25.12.1997;
• Comentariile privind aplicarea Standardelor Naţionale de Contabilitate;
• Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a
întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor R.M. nr. 174
din 25.12.1997;
• Regulamente, indicaţii metodice şi alte acte, instrucţiuni aprobate de
Ministerul Finanţelor R.M;
• Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997;
• Codul Civil al RM nr. 1107-XV din 06.06.2002.
În conformitate cu Legea contabilităţii, fiecare întreprindere trebuie să
asigure:
- ţinerea contabilităţii în baza dublei înregistrări în conformitate cu Planul de
conturi contabile;
- confirmarea documentară, argumentarea juridică, plenitudinea şi continuitatea
reflectării în contabilitate a tuturor operaţiunilor economice efectuate în cursul
perioadei de gestiune,

9
 - reflectarea tuturor datelor în registrele contabilităţii sintetice şi analitice;
- efectuarea inventarierii patrimoniului, creanţelor şi obligaţiilor pentru
confirmarea veridicităţii datelor din contabilitate şi rapoartele financiare.
Conform art. 8(1) al Legii contabilităţii, contabilitatea se ţine în limba de stat
şi monedă naţională. Partea (2) acestui articol prevede, că contabilitatea faptelor
economece efectuate în valută se ţine atît în moneda naţională, cît şi în valutaă
străină, potrivit standantelor de contabilitate. Deci, evidenţa stocurilor de mărfuri şi
comercializarea lor cu ridicata se ţine în expresie numerică.
Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare conţine
caracteristica generală a:
- convenţiilor şi principiilor fundamentale ale contabilităţii;
- criteriile de evaluare şi constatare a elementelor patrimoniale;
- elementele rapoartelor financiare.
Modul de elaborare şi prezentare a politicii de contabilitate este reglementat de
prevederile S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”. Politica de contabilitate a
întreprinderii include următoarele elemente, ce ţin de organizarea contabilităţii
operaţiunilor cu mărfuri:
- sistemul contabil utilizat;
- forma de ţinere a contabilităţii;
- metodele de evaluare a stocurilor de mărfuri şi datoriilor;
- modul de constatare şi contabilizare a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor
financiare;
- alte aspecte metodice şi de organizare a contabilităţii.
Sistemele contabile sunt prevăzute în capitolul III (art.17-28) din Legea
contabilităţii, iar criteriile de aplicare a acestora sunt stabilite prin Hotărîrea
Guvernului R.M. „Cu privire la criteriile de ţinere a contabilităţii de către unele
categorii de agenţi economici” nr.1476 din 14 noiembrie 2002, care necesită
modificarea, după primirea noii redacţii a Legii contabilităţii.

10
 Planul de conturi reglementează tehnica reflectării operaţiunilor în conturile
contabile. Planul de conturi este legat direct de rapoartele financiare. Informaţia din
conturile sintetice se reflectă în rapoartele financiare, iar informaţia din subconturi
– în anexele la rapoartele financiare.
Codul fiscal stabileşte principiile generale ale impozitării în Republica
Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi altor participanţi
la relaţiile reglementate de legislaţia fiscală, principiile de determinare a obiectului
impunerii, principiile evidenţei veniturilor şi cheltuielilor deduse, modul şi
condiţiile de tragere la răspundere pentru încălcarea legislaţiei fiscale.
Deoarece specificul activităţii ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. este
construirea unor relaţii durabile cu agenţi economici cu care s-au încheiat contracte
de parteneriat, stabilim, că ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. face parte dintr-o
activitate mixtă a societăţii civile. (anexa 1) Această activitate este reglementată de
articolul XXVIII „Societatea civilă” din Codului civil al R.M. nr.1107-XV din
06.06.2002, Codul fiscal al R.M. nr. 1163-XIII din 24.04.1997 şi S.N.C. 31
„Reflectarea în rapoartele financiare a participaţiilor în activitatea de
întreprinzător sub control mixt”.
Prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi,
participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte
scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi
pierderile (art. 1339 al Codului civil ). Fiecare asociat are dreptul să participe la
emiterea deciziilor comune (art. 1345 alin.(2) al Codului civil ). Dacă în contract nu
este prevăzut altfel, asociaţii participă la venituri şi suportă pierderile proporţional
cotelor părţi ce le revin din patrimoniul social (art.1346 (1) al Codului civil).
Potrivit paragrafului 13 al S.N.C. 31 „Reflectarea în rapoartele financiare a
participaţiilor în activitatea de întreprinzător sub control mixt” fiecare
participant la activitatea de întreprinzător sub control mixt cu active comune nu
întocmesc rapoarte financiare privind rezultatele activităţii mixte. Totodată, fiecare
participant ţine o contabilitate aparte a activelor, capitalului, datoriilor proprii şi

11
întocmeşte rapoarte financiare conform formularelor prevăzute de S.N.C. 5
„Prezentarea rapoartelor financiare” şi S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti”.
Societăţile civile nu sunt subiecte ale impunerii potrivit art. 5 pct.(9) şi art. 13
al Codului fiscal. Cotele de participaţie în activitatea societăţii civile se consideră
neimpozabile cu TVA. Livrările între membrii societăţii civile nu se supun
impozitării cu TVA. Marfa se impozitează cu TVA în momentul comercializării
mărfurilor, produse în comun, altor persoane, ce nu fac parte din societatea civilă
(scrisorilor a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat № 17-6-06/612-2236 din
27.05.2004 şi a Ministerului Finanselor Nr.(17-02/2-02/1-796926 din10.03.08 ).
La contabilizarea şi impozitarea comercializării mărfurilor cu ridicata, în afară
de actele normative cu caracter general, este necesar a se conduce de:
• Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105-XV din 13.03.2003;
• Legea vânzării de mărfuri nr. 134-XIII din 03.06.1994;
• Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulilor de
înlocuire a produselor nealimentare şi a termenelor de garanţie nr. 1465 din
08.12.2003;
• Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la măsurile de coordonare
şi de reglementare de câtre stat a preţurilor (tarifelor) nr. 547 din 04.08.1995;
• Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor
tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998;
• S.N.C. 2 «Stocurile de mărfuri şi materiale», aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
• S.N.C. 3 «Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii», aprobat
prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din
25.12.1997;
• S.N.C 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997;

12
 • S.N.C. 8 „Profitul (pierderea) net(ă) al (a) perioadei de gestiune, erorile
esenţiale şi modificările politicii de contabilitate” aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 68 din 19.11.2003;
• S.N.C. 18 «Venitul», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova nr. 174 din 25.12.1997;
• S.N.C. 21 „Efectele variaţiilor cursurilor valutare”, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 19 din 29.01.1999;
• Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004;
Conform Legii privind protecţia consumatorilor se stabilesc reguli privind:
- protecţia vieţii, sănătăţii, eredităţii şi securităţii consumatorului;
- protecţia intereselor economice a consumatorilor;
- informarea consumatorilor;
- organele abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor;
- acţiuni privind protecţia consumatorilor, sancţiuni.
Potrivit Legii vânzării de mărfuri se stabilesc principiile fundamentale de
reglementare a relaţiilor comerciale între subiecţii economici, ţinând cont de
următoarele norme :
- modul de încheiere, modificare şi reziliere a contractului;
- obligaţiile şi drepturile vânzătorului şi cumpărătorului (cantitatea
mărfurilor, termenele de vânzare, preţul mărfurilor, modul de recepţionare a
mărfurilor, păstrarea mărfurilor în cazul nerecepţionării lor, riscurile
pierderii sau deteriorării fortuite a mărfurilor);
- protecţia juridică şi răspunderea părţilor, examinarea litigiilor.
În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova cu privire la măsurile de
coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor), mărfurile de
larg consum, cu excepţia celor faţă de care se aplică măsurile reglementate de stat a
preţurilor, se comercializează la preţuri libere de livrare. La 13 grupe de mărfuri

13
social-importante comercializarea se produce la preţuri libere cu aplicarea adaosului
comercial ce nu depăşeşte 20 la sută în raport cu preţul de achiziţie.
Conform Instrucţiunii privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea
formularelor tipizate de documente primare cu regim special e stabilit
nomenclatorul formularelor tipizate de documente cu regim special (factura de
expediţie, anexă la factura de expediţie, foaia de parcurs pentru autocamioane,
autoturisme, autobuze, factura fiscală, anexă la factura fiscală, act de achiziţie a
mărfurilor, delegaţie, bon de plată, fişa de recepţie-calculaţie, formulare de evidenţă
strictă a vamei, formulare de evidenţă strictă ale Serviciului Fiscal de Stat, licenţa,
voucher turistic etc.
Tipărirea formularelor tipizate de documente primare cu regim special se
efectuiază de către tipografii, la comanda Întreprinderii de Stat Editura de Imprimare
„Statistica” şi a Serviciului fiscal de stat (facturile fiscale), în baza tenderilor.
Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi recunoaştere a stocurilor de
mărfuri sunt reglementate de S.N.C. 2 „ Stocurile de mărfuri şi materiale” (mai
amănunţit vor fi examinate în paragraful 1.3 al prezentei lucrări).
S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”
dezvăluie tipurile de cheltuieli ce apar în procesul activităţii oricărei întreprinderii,
inclusiv cu activitate comercială. Potrivit § 14 al S.N.C.3, acestea se reflectă în
contabilitate şi rapoartele financiare în baza metodei calculării din perioada în care s-
au produs.
Inventarierea stocurilor de mărfuri se efectuează în corespundere cu prevedările art.
24 din Legea contabilităţii şi Regulamentului privind inventarierea (mai
amănunţit vor fi examinate în paragraful 2.3).
Potrivit S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, mărfurile se reflectă
în bilanţ în capitolul II „Active curente” subcapitolul 2.1 „Stocuri de mărfuri şi
materiale” pe postul 240 „Mărfuri” şi postul 230 „Produse”. Valoarea de bilanţ a
mărfurilor şi produselor se reflectă la cost sau valoarea realizabilă netă (fără adaosul
comercial).

14
 Potrivit art. 13-15 al S.N.C 21 „Efectele variaţiilor cursurilor valutare”,
activele rezultate din operaţiunile în valută străină se contabilizează iniţial în valuta
naţională a Republicii Moldova în baza cursului de schimb valutar la data efectuării
operaţiunii. La data întocmirii bilanţului contabil suma stabilită în valută străină a
valorii de bilanţ a stocurilor de mărfuri se reflectă în valuta naţională a Republicii
Moldova utilizând cursului de schimb valutar la data procurării activului, determinării
valorii finale a acestuia sau data calculării valorii realizabile nete.
În continuarea cercetării evedenţei comercealizării stocurilor de mărfuri şi
produse cu ridicata vom determina sursele bibliografice aferente temei.

1.2. Trecerea în revistă a surselor bibliografice aferente temei

Definirea stocului de mărfuri de la autor la autor, în principal, are acelaşi

conţinut.
Menţinem, că evidenţa contabilă cu bilanţul contabil, dubla înregistrare şi
inventarierea, iniţial, a apărut în comerţ. „ Tratatus de computis et scripturis” de Luca
Pacioli, publicat la Veneţia în anul 1494, reprezintă un adevărat material didactic
pentru negustor, care apare în rolul de întreprinzător ce vinde mărfuri aduse. (2.7., p.
10-11)
În lucrarea „Contabilitatea operaţiilor comerciale” autorul R. Harea stabileşte:
”mărfurile reprezintă bunuri economice achiziţionate de către agenţii economici în
scopul revânzării în aceiaşi stare, indiferent de forma de vânzare (cu amănuntul sau
cu ridicata). La mărfuri şi produse se mai atribuie şi stocurile de materii prime,
obiectele de inventar, mijloacele fixe şi alte active, care devin disponibile şi sunt
destinate vânzării sau revânzării în starea în care au intrat în patrimoniu”.
Octavian Bojian în „Contabilitate generală” defineşte mărfurile ca bunuri
materiale pe care întreprinderea le cumpără în scop de revânzare sau după o anumită
prelucrare. Evaluarea stocurilor de mărfuri include evaluarea curentă (la intrarea şi
ieşirea stocurilor), evaluarea de inventar şi evaluarea de bilanţ ( 2.1., p.409)

15
 Studiind evaluarea şi comercializarea stocurilor în România stabilim, că
evaluarea mărfurilor se produce în aceleaşi momentele stabilite şi de Standardul
Naţional de Contabilitate 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale”, elaborat în baza
standardului internaţional de contabilitate 2 cu aceiaşi denumire.
După B.E. Needles., H.R.Anderson., J.C. Caldwell stocul de mărfuri
reprezintă bunurile existente în patrimoniu şi disponibile pentru vânzare către clienţi.
Stocul de mărfuri este un factor principal în determinarea costului bunurilor
vândute.
Deoarece stocurile de mărfuri şi produse reprezintă bunurile achiziţionate şi
obţinute în cursul prelucrării în scopul vânzării, dar încă nevalorificate, trebuie să
existe o metodă de determinare atât a cantităţii, cât şi a costului bunurilor existente în
patrimoniu. Metode de bază pentru evidenţa mărfurilor sunt sistemul de inventariere
periodică şi sistemul de inventariere continuă.
Prin sistemul de inventariere periodică stocul de mărfuri existent este
determinat periodic, de obicei, la sfârşitul exerciţiului contabil, pe parcursul
exerciţiului nu se ţine nici o evidenţă detaliată privind stocul de mărfuri deţinut.
Prin sistemul de inventariere continuă, cantitatea şi, de obicei, costul fiecărui
articol din stoc sunt înregistrate în momentul cumpărării sau vânzării. (2.10., p.190)

Comercializărea şi evaluarea mărfurilor şi produselor cu ridicata reprezintă un

obiect de cercetare a diferitor cercetători. În principal definirea este identică de la
autor la autor. Stocurile de mărfuri şi produse sunt bunuri economice pe care
întreprinderea le cumpără ori produce în vederea revânzării. Evaluarea stocurilor de
mărfuri se produce la data intrării în patrimoniu, la inventar, la închiderea exerciţiului
financiar, la ieşirea din patrimoniu. În final, stabilim că metodele de evaluare a
stocurilor în Republica Moldova sunt identice cu metodele de evaluare a stocurilor
stabilite de S.I.C.
În continuarea investigării temei se va cerceta caracteristica activităţii
comerciale.

16
1.3. Caracteristica, recunoaşterea şi evaluarea stocurilor de mărfuri şi produselor.

Comerţul (activitatea comercială) reprezintă genul de activitate economică

desfăşurată de persoane fizice şi juridice, constând în cumpărarea – vânzarea a
mărfurilor, prestarea de servicii suplimentare la vânzarea lor. Activitatea
comercială se bazează pe relaţiile schimbului de mărfuri reglementate de
cerinţele legate şi conjunctura pieţei de desfacere, iar obiectul acestor relaţii îl
constituie marfa.
Pentru activitatea de comerţ, obiectul fundamental de cercetare a contabilităţii
îl constituie marfa şi modul de organizare eficientă a operaţiilor comerciale în care
sunt implicate mărfurile, reprezintă scopul principal ce urmează a fi realizat de
serviciul contabil al acestor întreprinderi.
Mărfurile reprezintă valori în mărfuri şi materiale achiziţionate pentru
revânzare, produse finite precum şi clădiri, terenuri, alte bunuri neutilizate conform
destinaţiei directe şi predestinate vânzării altor persoane (§ 6 lit. (d) din S.N.C. 2
„Stocurile de mărfuri şi materiale” şi § 6 din S.N.C. 18 „Venitul”).
Circulaţia mărfurilor reprezintă o fază a reproducţiei sociale, succesiunea
mărfurilor din sfera producţiei în cea a consumului pe calea schimbului de mărfuri
efectuat prin intermediul banilor. În acest mediu, anume al relaţiilor marfă – bani –
marfă, a apărut şi s-a dezvoltat comerţul.
Obiectivele puse în faţa contabilităţii operaţiilor comerciale pot fi redate sub
următoarele aspecte:
 Controlul continuu al integrităţii patrimoniului întreprinderii, cu predilecţie a

stocurilor de mărfuri, precum şi supravegherea activităţii persoanelor cu

răspundere materială;
 Supravegherea respectării condiţiilor contractelor economice, care prevede

urmărirea prioritară a relaţiilor economice cu partenerii prin respectarea

reciprocă a obligaţiilor asumate;

17
  Organizarea corectă a documentării operaţiilor cu mărfurile prin verificarea

prealabilă a justeţei acestor operaţii, precum şi reflectarea lor corectă în

registrele contabile;
 Verificarea plenitudinii aprovizionărilor şi vânzărilor de mărfuri, prin

înregistrarea la timp a costului mărfurilor vândute şi a veniturilor din vânzări;

controlul asupra preţurilor aplicate şi inventarierea periodică a stocurilor de
marfă;
 Constatarea, înregistrarea şi stabilirea rezultatelor financiare generate de
activitatea comercială şi relevarea rezervelor privind sporirea profitului;
 Calcularea şi reflectarea justă a sumelor impozabile şi executarea corectă şi in
termen a decontărilor la buget.
Pentru realizarea cu succes a obiectivelor menţionate, întreprinderile
comerciale şi alte îtreprinderi, care desfăşoară activitate comercială, trebuie să
stabilească activitatea economică proprie în axa următoarelor reguli de organizare a
contabilităţii operaţiunilor cu mărfuri:
1) Să asigure transparenţa informaţiilor contabile potrivit destinaţiilor şi
pretenţiilor utilizatorilor prin intermediul caracterului dedublat al contabilităţii:
contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială.
2) Organizarea contabilităţii în cadrul activităţii economice în baza convenţiilor
şi principiilor contabile generale stabilite de S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”
(continuitatea activităţii, permanenţa metodelor, specializarea exerciţiilor, principiul
prudenţei, necompensării, costului istoric, valorii actuale etc.)
3) Se impune utilitatea evaluării mărfurilor atât la achiziţie, cât şi la vânzare
ţinând cont de prevederile S.N.C. şi a particularităţilor de activitate a întreprinderii.
Dacă mărfurile s-au înregistrat la intrare la preţ de vânzare, atunci la decontarea
mărfurilor se anulează la aceiaşi valoare, chiar dacă sunt necesare mai multe operaţii
contabile.
4) Se constată factorii ce stabilesc particularităţile activităţii comerciale:
• proprietatea asupra mărfurilor primite;

18
 • statutul vânzătorului de mărfuri;
• forma organizatorico-juridică a întreprinderii;
• tipul de vânzare (cu ridicata sau cu amănuntul);
• preţul mărfurilor;
• locul de păstrare a mărfurilor în cadrul unităţii;
• existenţa şi destinaţia ambalajelor;
• caracterul relaţiilor contractuale;
• tipul afacerii comerciale (internă şi externă).
Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi recunoaştere a stocurilor de
mărfuri sunt reglementate de S.N.C. 2 „ Stocurile de mărfuri şi materiale”.
În conformitate cu Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor
financiare, recunoaşterea (constatarea) este un proces de includere în rapoartele
financiare a postului care corespunde definiţiei elementului din raportul financiar şi
următoarele criterii de constatare:
• avantajele economice viitoare aferente postului pot fi obţinute de întreprindere;
• postul are o valoare care poate fi evaluată cu un grad înalt de exactitate.
Drumul urmat de stocurile de mărfuri se înscriu în relaţia: aprovizionare -
stocare – vânzare.
Stocurile achiziţionate se recunosc în contabilitate, indiferent de achitarea
contravalorii acestora, cu condiţia existenţei obligatorii a documentului primar
însoţitor (factura de expediţie, factura fiscală, actul de achiziţie, etc.).
Potrivit prevederilor S.N.C. 2, valoarea stocurilor vândute se constată drept
cheltuială a perioadei în care se determină veniturile din aceste vânzări, fapt care
asigură concordanţa dintre cheltuielile efectuate şi veniturile obţinute. În cazul când
întreprinderea evaluează stocurile la valoarea realizabilă netă (VRN), se înregistrează
pierderi care se constată drept cheltuială în perioada în care s-a efectuat evaluarea.

19
 Evaluarea în contabilitate constă în cuantificarea şi exprimarea în unităţi
monetare a mărimii elementelor patrimoniale şi a operaţiilor economice şi financiare
cu modificările intervenite în masa patrimoniului.

La baza evaluării contabile se află o serie de principii, care constituie

premisele teoretice ale unei evaluări corecte. In acest sens pot fi reţinute următoarele
principii:
1. Principiul determinării obiectului evaluării - presupune identificarea
punctuală a bunurilor supuse evaluării inclusiv delimitarea concretă a acestora în timp
şi spaţiu. De exemplu pentru bunurile vândute clienţilor se utilizează preţurile, iar
pentru cele consumate intern se utilizează costurile de producţie.
2. Principiul alegerii formei de evaluare — presupune opţiunea asupra unei
modalităţi de evaluare în funcţie de natura acesteia. Astfel, pentru evaluarea
stocurilor în contabilitatea curentă se utilizează: metoda costului mediu ponderat,
metoda FIFO, metoda LIFO, în timp ce pentru evaluarea de bilanţ se foloseşte costul
efectiv sau V.R.N.
3. Principiul prudenţei – presupune că la evaluarea patrimoniului se ţine cont
de eventualele riscuri şi pierderi. O asemenea abordare exclude supraevaluarea
activelor şi veniturilor, respectiv subevaluarea pasivelor şi cheltuielilor.
4. Principiul permanenţei metodelor - presupune continuitate în aplicarea
normelor şi regulilor utilizate la evaluare, pentru asigurarea comparabilităţii
informaţiilor contabile. O eventuală schimbare a metodei de evaluare trebuie
menţionată în politica de contabilitate, inclusiv influenţele acestei modificări asupra
situaţiei patrimoniale, financiare şi asupra rezultatelor întreprinderii.
5. Principiul continuităţii activităţii - urmăreşte în esenţă menţinerea activităţii
întreprinderii la timpul viitor, fără întreruperi şi discontinuităţi.
O evaluare corectă trebuie să se fundamenteze pe valoarea de utilitate (valoarea
reală), singura în măsură să asigure conservarea valorii iniţiale (istorice) şi
menţinerea capitalului.

20
 Potrivit prevederilor S.N.C. 2 „Stocuri de mărfuri şi materiale”, stocurile de
mărfuri şi materiale pot fi evaluate în următoarele momente reprezentative ale
perioadei de gestiune:
• la intrarea în patrimoniu;
• la ieşirea (trecerea în consum) din patrimoniu;
• la inventariere;
• la data întocmirii rapoartelor financiare.

La intrarea în patrimoniu are loc evaluarea iniţială (istorică), la ieşirea din

patrimoniu – evaluarea curentă, la inventariere – evaluarea actuala la valoare de
inventar (de utilitate) , iar la data întocmirii bilanţului contabil – evaluarea de bilanţ.
La intrarea în patrimoniu stocurile de mărfuri se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate – la valoarea de intrare, care constă din următoarele elemente:
• valoarea de cumpărare a stocurilor,
• taxe vamale aferente stocurilor importate,
• cheltuieli accesorii de achiziţionare (comisioane, servicii broker, cheltuieli de
tranzit, asigurare, transport extern, transport pe parcursul intern, cheltuieli de
încărcare-descărcare, recepţie etc.

În costul de achiziţie nu se includ impozitele care ulterior urmează a fi

restituite de către organele fiscale şi rabaturile acordate de furnizori (§9 din S.N.C. 2).
Vom examina formarea valorii de intrare a maşinii de recoltat sfeclă, care este
importată de la „KWS SAAG AG” Germania, potrivit invoisului( Rehnung) №
189646 din 19.03.2008, si contractului N 07/08-2 din 19.03.2008 ( anexa1.12):
Am luat acest exemplu din trecut, că prezinte un interes pentru contabil.

Tabelul 2

21
 Determinarea costului de achiziţie a „seminţilor de sfeclă” (anexa 1.23)
Nr. Elementele costului de achiziţie Valoarea (lei)
1. Valoarea de procurare 17597,12 E x 16,3603lei 287 894,16
2. Cheltuieli de transport aero (Moldova) 531,32
3. Taxa pentru executarea procedurilor vamale la export 1151,58
((rd.1+ rd.2) x 0,40 )
4. Proceduri vamale (altele) 65,44
5. Servicii broker şi alte proceduri 695,83
6. Serviciile de control fitosanitar 94,00
Costul de achiziţie (rd.1+rd.2+rd.3+ rd.4+rd.5+rd.6) 290 432,33

Contabilitatea valorii de intrare a maşinii de recoltat sfeclă se va prezenta în §

2.1. „Contabilitatea intrării stocurilor de mărfuri” a prezentei lucrări.
În scopul impozitării valoarea de intrare se determină în acelaşi mod ca şi în
contabilitatea financiară.
Stocurile primite în urma schimbului sunt evaluate în urmatoarea succesiune,
daca nu poate fi aplicata precedenta:
1) la valoarea venală a stocurilor primite în urma schimbului, corectată cu
suma mijloacelor băneşti plătite sau echivalentul acestora;
2) la valoarea venală a stocurilor eliberate în procesul schimbului, corectată cu
suma mijloacelor băneşti plătite sau echivalentul acestora;
3) la valoarea de bilanţ a stocurilor destinate schimbului, în cazul când nu
există valoare venală confirmată;
4) la valoarea contractuală.
Pentru stocurile de mărfuri aduse ca aport la capital statutar, obţinute cu titlu
gratuit sau prin donaţie valoarea de intrare – valoarea de utilitate.
Evaluarea stocurilor de mărfuri a căror valoare este exprimată în valută străină
se efectuează în lei moldoveneşti prin recalcularea valutei străine la cursul de schimb
al B.N. M. stabilit la data întocmirii declaraţiei vamale.

22
 Diferenţele de curs valutar, care apar după înregistrarea la intrări a stocurilor de
mărfuri , la achitarea datoriilor faţă de furnizori se recunosc ca venituri sau cheltuieli
ale activităţii financiare şi nu afectează valoarea de intrare a stocurilor de mărfuri.
În condiţiile economiei de piaţă bunurile economice se achiziţionează la
diferite preţuri şi, ca rezultat acestea intră în patrimoniu la diferite valori. Acest fapt
face dificilă determinarea bunurilor la ieşirea din patrimoniu.
De aceea are loc evaluarea stocurilor de mărfuri în contabilitatea curentă după
următoarele metode:
• Metoda de identificare poate fi aplicată la unităţile ce desfasoara activitate de
comerţ a căror activitate presupune procurarea şi vânzarea mărfurilor scumpe
(automobile, utilaje, bijuterii etc.);
• Metoda vânzărilor cu amănuntul se aplică în comerţ la evaluarea unei cantităţi
mari de mărfuri care au un profit relativ egal în preţul vânzărilor, în cazul unui
sortiment care variază rapid;
• Metoda FIFO presupune că stocurile de mărfuri primele intrate sunt şi primele
ieşite. Stocurile de mărfuri la finele perioadei de gestiune se evaluează la
valoarea de intrare a ultimelor loturi de stocuri intrate (§ 24 din S.N.C. 2) ;
• Metoda LIFO presupune că stocurile mărfuri ultimele intrate sunt primele
ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de mărfuri ieşite se efectuează în aceiaşi
consecutivitate. Soldul stocurilor de mărfuri la finele perioadei de gestiune se
evaluează la valoarea de intrare a primelor loturi de stocuri intrate (§ 24 din
S.N.C. 2);
• Metoda costului mediu ponderat – prevede că costul stocurilor de mărfuri ieşite
şi a celor rămase la finele perioadei de gestiune se determină în baza costului
mediu ponderat al unităţilor similare aflate în stoc la începutul perioadei de
gestiune şi procurate în cursul acestei perioade;
Metoda costului mediu ponderat (C.M.P.) presupune determinarea costului
mediu ponderat şi a valorii stocurilor ieşite. Relaţia de determinare a costului mediu
ponderat şi a valorii stocurilor ieşite pot fi prezentate astfel:

23
 C.M.P = (Valoarea stocului iniţial + Valoarea intrărilor) / (Cantitatea în stocul
iniţial + Cantitatea intrată)
Valoarea stocurilor ieşite = C.M.P. x Cantitatea stocurilor ieşite
La întreprinderea ÎCS „Marr Sugar Moldova” S.R.L se utilizează pentru
evaluarea curentă a stocurilor de mărfuri metoda FIFO, ce este stabilit în Politica de
evidenţa (anexa 1.3)
Vom utiliza un exemplu convenţional pentru exemplificarea metodelor de
evaluare curentă a stocurilor de mărfuri.
Exemplul 1. Pentru calcularea şi determinarea costului stocurilor ieşite în baza
ultimelor 3 metode vom utiliza următoarele date iniţiale :
1. Stocul la 01.02 - 500 buc. la preţul 200,00 lei;

2. În decursul lunii au avut loc următoarele intrări de stocuri:

06.02 700 buc. la preţ 210 lei

13.02 1000 buc. la preţ 220 lei
23.02 800 buc. la preţ 240 lei
3. Ieşiri:
08.02 800 buc.
14.02 600 buc.
27.02 1200 buc.

Iniţial vom calcula costul marfurulor iesite de la intreprindere prin metoda

FIFO. Potrivit acestei metode, stocurile ieşite din gestiune sunt evaluate la valoarea
de achiziţie a primei intrări. Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite din gestiune
sunt evaluate la valoarea de intrare a lotului următor, în ordine cronologică.

Tabelul 3
Calculul costului mărfurilor ieşite (consumate) prin metoda FIFO
(in lei)
Data Explicaţii Intrări Ieşiri Stoc

24
 Can-tea Preţul Valoarea Can-teaPreţul Valoarea Can-teaPreţul Valoarea
01 Sold iniţial 500 200 100 000 500 200 100 000
06 Intrări 700 210 147 000 500 200 100 000

700 210 147 000

08 Ieşiri 500 200,00 10000
0
300 210,00 400 210 84 000
63 000
13 Intrări 1000 220 22000 400 210 84 000
0
1000 220 220 000
14 Ieşiri 400 210,00 84 000

200 220,00 44 000 800 220 176 000

23 800 240 19200 800 220 176 000
Intrări 0
800 240 192 000
27 800 220,00 17600
0
Ieşiri
400 240,00 400 240 96 000
96 000
3000 219,6 65900 260 216,54 56300
TOTAL
7 0 0 0
31 Stoc final 400 240 96 000

În condiţiile unei inflaţii puternice folosirea acestei metode poate să aducă la

pericolul falimentării întreprinderii, precum şi al supradimensionării profitului şi
fiscalităţii.
In continuare vom examina evaluarea stocurilor prin metoda LIFO pentru
observarea specificului aplicării. Potrivit acestei metode, stocurile ieşite din gestiune
sunt evaluate la valoarea de achiziţie a ultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului,
stocurile ieşite din gestiune sunt evaluate la valoarea de intrare a lotului anterior, până
la epuizare.

Tabelul 4

25
 Calculul costului mărfurilor ieşite (consumate) prin metoda LIFO

(în lei)
Data Explicaţii Intrări Ieşiri Stoc
Can-teaPreţul Valoarea Can-teaPreţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea
01 Sold iniţial 500 200 100 000 500 200 100 000
06 Intrări 700 210 147 000 500 200 100 000

700 210 147 000

08 Ieşiri 700 200 140000

100 210 21 000 400 200 80 000

13 Intrări 1000 220 22000 400 200 80 000
0
1000 220 220000
14 Ieşiri 600 220 132000 400 200 80 000

400 220 88 000

23 Intrări 800 240 192000 400 200 80 000

400 220 88 000

800 240 192000

27 800 240 192000
Ieşiri
400 220 88 000 400 200 80 000
3000 219,6 65900 260 222, 579000
TOTAL
7 0 0 69
31 Stoc final 400 200 80 000

Comparativ cu metoda FIFO, aplicarea acestei metode duce la micşorarea

profitului şi, în consecinţă, se diminuează obligaţiile fiscale ale întreprinderii.
Metoda costului mediu ponderat. poate fi aplicata în 2 variante, în conformitate
cu § 19 din S.N.C. 2 :
1) calcularea unui cost mediu ponderat unitar după fiecare intrare;
2) determinarea unui cost mediu ponderat unitar lunar.
Prima metodă presupune actualizarea costului mediu ponderat după fiecare
intrare. Multitudinea de calcule presupuse de această variantă impune folosirea ei în
condiţiile unei dotări tehnice corespunzătoare. Utilizarea metodei date permite
nivelarea variaţiilor de preţuri în condiţiile fluctuaţiei lor.
Tabelul 5

26
 Calculul costului mediu ponderat după fiecare intrare
(în lei)
Data Explicaţii Intrări Ieşiri Stoc
Can-tea Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea
01 Sold iniţial500 200 100 000 500 200,00 100 000
06 Intrări 700 210 147 000 1200 205,83 247000
08 Ieşiri 800 205,83 16466 400 205,83 82336
4
13 Intrări 1000 220 22000 1400 215,95 302336
0
14 Ieşiri 600 215,95 12957 800 215,95 172763
3
23 800 240 19200 1600 227,98 364763
Intrări
0
27 1200 227,98 27357 400 227,98 91187
Ieşiri
6
3000 219,6 65900 2600 218,39 56781
TOTAL
7 0 3
31 Stoc final 400 227,98 91187

Determinarea costului mediu ponderat unitar lunar utilizând aceleaşi date vor fi
prezentate în tabelul 6.
Tabelul 6
Calculul costului mediu ponderat global (calculat lunar)
(în lei)
Data Explicaţii Intrări Ieşiri Stoc
Can-tea Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea Can-tea Preţul Valoarea
01 Sold iniţial500 200 100 000
06 Intrări 700 210 147 000
08 Ieşiri 800 219,67 17573
6
13 Intrări 1000 220 22000
0
14 Ieşiri 600 219,67 13170
0
23 800 240 19200
Intrări
0
27 1200 219,67 26360
Ieşiri
0
3000 219,6 65900 2600 219,67 57113
TOTAL
7 0 6
31 Stoc final 400 219,67 87864

27
 Avantajul acestui procedeu constă în nivelarea variaţiilor de preţuri în
condiţiile fluctuaţiei lor. Dezavantajul acestui procedeu constă în necesitatea
aşteptării sfârşitului de perioadă pentru evaluarea ieşirilor.
Comparând valoarea costului mărfurilor ieşite şi valoarea stocurilor finale,
stabilim că cea mai mare valoare a mărfurilor ieşite se înregistrează la utilizarea
metodei LIFO, iar cea mai mică valoare a mărfurilor ieşite se înregistrează la
utilizarea metodei FIFO. Actualmente ÎCS „Marr Sugar Moldova” S.R.L utilizează
aceasta metoda.
Indiferent de metoda practicată de întreprindere, aceasta trebuie să fie aceeaşi
pentru toată perioada de gestiune şi cea ulterioară, pentru a asigura comparabilitatea
informaţiilor şi posibilitatea unei analize în dinamică.
În vederea asigurării integrităţii bunurilor economice întreprinderile efectuează
inventarierea acestora.
Stocurile se evaluează la inventariere la valoarea de inventar sau de utilitate.
Potrivit art. 11 din Regulamentul privind inventarierea nr.27 din 28 aprilie 2004,
valoarea de inventar este valoarea stabilită la evaluarea elementelor patrimoniale la
momentul inventarierii, în funcţie de utilitatea bunului şi preţului pieţei.
La inventariere pot fi constatate şi stabilite valorile care delimitează stocurile în
3 categorii:
1) stocuri care nu prezintă deprecieri şi valoarea de inventar a cărora este egală
cu valoarea de intrare (de bilanţ);
2)stocurile care au suferit deprecieri se evaluează la un preţ posibil de
valorificat şi ,ca urmare, valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de bilanţ.
3) stocurile la care utilitatea sau preţul pieţei creşte şi, deci valoarea de inventar
este mai mare decât valoarea de intrare ( de bilanţ);
Evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale la întocmirea rapoartelor financiare
(evaluarea de bilanţ) are ca scop obţinerea prin bilanţ a unei situaţii reale a
patrimoniului şi a stocurilor.

28
 Stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în rapoartele financiare la valoarea
cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă (§ 6 din S.N.C. 2 )..
Valoarea realizabilă netă (V.R.N.) reprezintă preţul probabil de vânzare al
stocurilor în procesul activităţii economice ordinare, diminuată cu cheltuielile
accesorii pentru comercializarea lor, cum sunt cheltuielile de transport, comisioanele
cedate, cheltuieli în perioada de garanţie, alte cheltuieli de desfacere.
Evaluarea stocurilor de mărfuri la valoarea realizabilă netă se efectuează atunci
când aceasta este sub cost, adică în cazurile:
1) reducerii preţului de vânzare a stocurilor (preţul de piaţă este mai mic);
2) deteriorării parţiale;
3) majorării cheltuielilor rămase de efectuat la comercializarea stocurilor.
Stocurile trebuie să fie evaluate la V.R.N., articol cu articol, sau pe grupe de
articole similare, în limitele unuia şi aceluiaşi sortiment, care au aceeaşi destinaţie sau
utilitate finală, produse şi comercializate în unul şi acelaşi sector geografic.
Indiferent de metoda adoptată valoarea stocurilor reprezintă o problemă a cărei
rezolvare depinde de complexitatea structurii sortimentale, fiscalitate şi rentabilitate.
Structura sortimentală impune folosirea aceleai metode care să asigure o evaluare cât
mai exactă în raport cu realitatea, fără a amplifica volumul muncii de calcul.
Fiscalitatea şi rentabilitatea sunt principalii factori care condiţionează adoptarea
unei metode sau a alteia, deoarece evaluarea cantităţii de stocuri la sfârşitul perioadei
este cheia care conduce la supra sau subevaluarea profitului, iar pe această bază
încadrarea sau nu în principiul prudenţei.
În scopul impozitării se acceptă metodele de evidenţă a stocurilor de mărfuri
aplicate de către întreprindere conform legislaţiei cu privire la contabilitate (art. 46
alin. (3) din Codul Fiscal).
Factorul determinant în desemnarea alternativelor în deciziile de cumpărare sau
de vânzare a mărfurilor este preţul. Dacă privim evaluarea mărfurilor prin prisma
doar a celor două momente caracterizate prin repetabilitate, aprovizionare şi vânzare,
putem identifica două tipuri de preţuri:

29
 • Preţuri de cumpărare;
• Preţuri de vânzare.
Preţul de cumpărare reprezintă echivalentul sumei plătite sau de plătit pentru
mărfurile achiziţionate de la furnizori. Aceste preţ se caracterizează prin:
• fluctuaţie:
 În raport de corelaţia cerere-ofertă;
 În funcţie de puterea de cumpărare a monedei naţionale:
negociabilitate – cu partenerii, cu ocazia încheierii contractelor.
Preţul de cumpărare este doar o componentă , desigur de bază, a costului de
achiziţie, folosit cu ocazia evaluării mărfurilor cumpărate şi intrate în patrimoniu.
Preţul de achiziţie a mărfurilor se formează din cheltuielile suportate pentru
procurarea acestora, în care se includ sumele plătite pentru procurarea acestora, în
care se includ sumele plătite furnizorului pentru mărfuri şi cheltuieli de transport –
aprovizionare.
Cheltuielile de transport-aprovizionare (CTA) sunt formate din plăţile efectuate
în beneficiul altor persoane antrenate la procesul de aprovizionare şi includ
următoarele elemente:
 sumele achitate organizaţiilor pentru servicii informaţionale şi consulting în
procurarea mărfurilor sau intermedierea operaţiei comerciale;
 cheltuielile de transport – executate de organizaţiile specializate sau cele
suportate efectiv prin utilizarea transportului propriu;
 asigurarea mărfurilor pe durata transportării;
 taxele vamale, accizele aplicate, procedurile vamale şi alte impozite
nerecuperabile;
 taxele de tranzitare pe teritoriul străin;
 dobânzile plătite pentru utilizarea creditelor comerciale etc.
În activitatea sa ÎCS „Marr Sugar Moldova” S.R.L se foloseşte de serviciile de
transport, prestate de BTA şi alte intreprinderi. La prestarea serviicilor pentru

30
fiecare drum se întocmeşte factura de expediţie ( anexe1.4 a,b,c). La finele lunii, ori
la finele terminării expedierii mărfei (1-... zile) în baza acestor documente se
întocmeşte act de lucrările executate ( anexa 1.5) şi se eleberează factura fiscală
(anexa 1.6)
Preţurile de vânzare reprezintă echivalentul bănesc al sumelor încasate sau de
încasat ca urmare a vânzării mărfurilor. Preţul de vânzare se compune din costul de
achiziţie a mărfii şi adaosul comercial (diferenţa între preţul de vânzare şi preţul de
cumpărare), care poate fi denumită marja comercială.
Principalele caracteristici ale adaosului comercial sunt:
• mărimea adaosului comercial se stabileşte de vânzător dar se negociază cu
clientul în momentul negocierii preţului de vânzare care o include;
• mărimea adaosului comercial fluctuează odată cu fluctuaţia preţului de vânzare
pe grupe sau sortimente de mărfuri;
• nivelul adaosului comercial diferenţiază în funcţie de natura mărfurilor
desfăcute (în funcţie de nivelul cheltuielilor de desfacere) şi profitul
întreprinderii.
Adaosul comercial se poate stabili:
• procentual (procentul aplicându-se la costul de achiziţie, iar suma stabilită
adăugându-se la acesta);
• în sumă absolută (fixă) la cantitatea de marfă;
• mixt, prin combinarea procentului cu suma fixă;
• ca diferenţă între preţul de vânzare şi costul de achiziţie;

Deoarece ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL evidenţiază mărfurile la valoarea de

intrare suma adausului comercial nu se reflectă în contabilitate.

31
Capitolul II. Contabilitatea stocurilor de mărfuri

2.1. Contabilitatea intrării mărfurilor

Circulaţia mărfurilor, prin faze mediatoare de care dispune: aprovizionare,

stocare şi vânzare, poate fi constatată odată cu crearea stocului de mărfuri propuse
spre comercializare. Pornind de la specificul activităţii comerciale, fluxul mărfurilor
în cadrul activităţii comerciale poate fi prezentată în figura 1 .
Aprovizionarea se defineşte ca act comercial de trecere a mărfii din
proprietatea vânzătorului în proprietatea cumpărătorului cu acordul expres sau tacit al
ambilor parteneri.
Aprovizionarea cu mărfuri, în general se face de la agenţii economici şi
persoane fizice cu activitate industrială şi agricolă, prin import direct sau prin
intermediari şi de la alte întreprinderi comerciale.
În componenţa stocurilor de mărfuri la ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL se
includ: motorina, ulei, benzina, presă granulată, presă uscată, melasă, saci, zahăr,
îngrăşăminte, chimicale toxice şi alte mărfuri.
În prezent, se cunosc multiple forme de aprovizionare a unităţilor cu mărfuri,
dintre care putem menţiona principalele: aprovizionarea cu mărfuri fără delegatul
propriu al unităţii, aprovizionarea cu mărfuri cu delegatul propriu al unităţii.
Mărfurile pot întra şi de la prelucrare, prin returnări de la clienţi, ca plusuri la
inventariere etr.
Aprovizionările se refcectează în baza contractelor încheiate între vînzător şi
cumpărător (anexa2.1).

32
 Acestea trebuie să conţină clazele principale asemeni contractului, încheiat, de
ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL cu IM „Tirex-Petrol”SA pentru livrarea produselor
petroliere: obiectul contractului, calitatea produselor,modul de expediere a
produselor,preşurile, modul de predare-primire a mărfii, modul de achitare, rezilierea
contractului, răspunderea contractuală,clauze suplimentare, soluşionarea litigiilor,
tremetul de acţiune a contractului, rechizitele părţilor.
Aprovizionarea cu mărfuri fără delegatul propriu al unităţii (pe răspunderea
furnizorului), în cadrul căreia transportul mărfurilor revine furnizorului, care poate
folosi transport propriu sau apeleaza la serviciile organizaţiilor specializate (calea
ferată, întreprinderile de transport auto etc.). Persoana responsabilă care însoţeşte
mărfurile este numită cărăuş.
Înainte de expedierea mărfurilor furnizorul procedează la autorecepţia
unilaterală a mărfurilor ce urmează a fi livrate, care se consemnează în proces-verbal
de autorecepţie şi constă în identificarea şi verificarea calitativă a mărfurilor ce se
livrează, în raport cu prevederile contractului de livrare. Acest proces-verbal se
anexează la raportul gestionarului furnizorului, ca document ce confirmă descărcarea
gestiunii împreună cu documentele de însoţire a mărfurilor livrate.
La această etapă furnizorul ambalează corespunzător mărfurile pe care le predă
cărăuşului. Totodată întocmeşte documentele de transport şi de livrare în dependenţă
de necesitate: factura fiscală , anexa la factura fiscală, factura de expediţie, anexă la
factura de expediţie, certificatul de calitate, certificatul de conformitate, etichetele de
ambalare, paşapoartele tehnice etc.
Cărăuşul asigură integritatea mărfurilor în timpul transportării până la
destinaţie şi anunţă destinatarul despre sosirea bunurilor la depozit.
Aprovizionarea cu mărfuri prin delegat propriu al unitatii, constă în ridicarea
mărfurilor de la furnizori de către delegatul propriu al întreprinderii. La ÎCS „Marr
Sugar Moldova” SRL achiziţionarea mărfurilor se efectuiază prin delegat propriu.
Delegatului întreprinderii i se înmânează o delegaţie ( anexa 2.2), cu care se prezintă
la furnizor pentru primirea şi recepţionarea mărfurilor.

33
 Potrivit delegatiei N 480847 din 18 martie 2008, eliberată lui C Olaru, au fost
primite de la furnizorul „IPSCR ” (Inspecţia fitosanitară) Chişinău : certificat
fitosanitar pentru seminţe de sfeclă , care au fost importate de la KWS SAAG AG
(Germania) (anexa 2.3) . Costul serviciilor de cercetare şi eliberarea certificatului
constituie 94,00 lei. Aceste serviciile nu se impozitează cu TVA. (anexa 1.20).
Delegaţia s-a înregistrat in Registrul de evidenţă a delegaţiilor(anexa 2.4 ). În
Registrul menţionat, se înscriu: numărul delegaţiei, data eliberării, termenul de
valabilitate, numele şi funcţia delegatului, denumirea furnizorului şi semnătura
delegatului. La ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL controlul după folosirea delegaţiilor
se efectuiază prin completarea chitanţei la fiecare delegaţie (anexa 2.2; 2.3)
Termenul de valabilitate a delegaţiei se stabileşte în dependenţă de
posibilităţile existente pentru primirea şi transportarea valorilor în cauză conform
contractului sau altui document în baza căruia a fost eliberată delegaţia dar, de regulă,
cel mult 15 zile (Instrucţiunea cu privire la eliberarea delegaţiilor pentru ridicarea
valorilor în mărfuri şi materiale, aprobată prin Instrucţiunea Guvernului R.M. nr.294
din 17 martie 1998.).
La primirea mărfii de la furnizor, delegatul trebuie să verifice ambalajele şi
cantitatea mărfurilor primite în conformitate cu datele din documentele însoţitoare.
Delegatul trebuie cel târziu în ziua următoare după primirea valorilor să
prezinte în contabilitate documentele însoţitoare pentru valorile în mărfuri
recepţionate şi predate la depozit sau gestionarului.
Delegaţiile neutilizate urmează să fie restituite întreprinderii. La restituirea
delegaţiilor nefolosite se face o însemnare pe delegaţie prin înscrisul „nefolosit㔺i în
rubrica „menţiuni despre îndeplinirea dispoziţiilor” a Registrul de evidenţă a
delegaţiilor (anexa 2.4 ). Delegaţiile nefolosite se păstrează până la sfârşitul anului
gestionar, iar la sfârşitul anului se distrug printr-u proces-verbal de lichidare, aprobat
de preşedintele comisiei centrale de inventariere.
La aprovizionarea cu mărfuri şi livrarea lor centralizată întreprinderilor,
eliberarea mărfurilor de către furnizori poate fi efectuată fără delegaţie. În aceste

34
cazuri destinatarul mărfurilor este dator să comunice furnizorilor modelul ştampilei,
cu care gestionarul adevereşte exemplarul documentului de însoţire, rămas la furnizor
şi semnătura sa de primire a valorilor.
Ordinea primirii mărfurilor şi documentarea achiziţionării depinde de:
1) locul recepţionării – la depozitul furnizorului, de la întreprinderile de
transport sau intermediare, la depozitul cumpărătorului.
2) caracterul recepţiei – după cantitate, după calitate şi componenţă.
3) corespunderea – în raport cu condiţiile contractuale sau documentele de
însoţire, existenţa sau lipsa documentelor de însoţire.
Primirea mărfurilor în gestiune se execută de o comisie specială care
funcţionează permanent în cadrul întreprinderii. Cumpărătorul verifică calitatea şi
cantitatea mărfurilor primite în conformitate cu prevederile contractului.
Verificarea cantităţii mărfurilor presupune stabilirea masei nete şi cantitatea
unităţilor marfare furnizate în stare neambalată sau conform masei brute sau poziţiei
de marfă în cazul mărfurilor ambalate.
Aprecierea calităţii mărfurilor presupune verificarea corespunderii indicatorilor
calitativi,cerinţelor standardelor tehnice, reţelelor de preparare, condiţiilor tehnice
etc.
Conformarea componenţei presupune verificarea tipului de marfă, a aspectului
comercial, structurii mărfurilor din aceiaşi grupă, design-ului solicitat, culorii etc. Tot
aici pot fi constate abaterile de preţuri stabilite în condiţiile contractuale, precum şi
erorile constate în calcularea sumelor şi taxelor aferente.
Pentru mărfurile corespunzătoare cantitativ, calitativ jestionarul le primeşte,
iscălind factura fiscală stabilind intrarea mărfurilor în gestiune.
În cazul stabilirii unor abateri, cum ar fi deteriorarea ambalajelor sau violarea
sigiliului încărcăturii, lipsuri în cantitatea mărfurilor, defecte de fabricaţie comisia
întocmeşte un proces-verbal comercial în 4 exemplare. Dacă abaterile în cantitate şi
deficienţele calitative s-au stabilit, în cazul aprovizionării cu mărfuri pe răspunderea
furnizorului, atunci acestea se impun furnizorului prin restituire sau schimb prin

35
scrisoarea de reclamaţie. Acelaşi document se utilizează şi în cazul stabilirii vinei
organizaţiei de transport.
Dacă se constată diferenţe faţă de actele însoţitoare, care nu atrag răspunderea
furnizorului, ele se imputează delegatului, prealabil reducându-se diferenţele ce se
încadrează în normele de perisabilitate naturală.
În cazul când, la recepţia mărfurilor, nu există documente de însoţire sau
lipsesc unele acte distincte, comisia de recepţie întocmeşte un Proces-verbal de
recepţie unilaterală în 2 exemplare, în care trebuie să se conţină informaţii privind
cantitatea, calitatea şi componenţa detaliată a mărfurilor. Pentru aprecierea preţului
mărfurilor nefacturate poate fi utilizată informaţia conţinută în contractul de livrare
sau preţurile ultimelor intrări ale aceluiaşi tip de marfă. Un exemplar al Procesului-
verbal de recepţie unilaterală urmează a fi trimis furnizorului cu indicaţia de a
transmite în ordine de urgenţă setul de documente însoţitoare.
În cazul când cumpărătorul refuză recepţia mărfurilor recepţia acestora se
efectuează în baza procesul verbal de primire a mărfurilor în custodie. Contabilitatea
acestor mărfuri se reflectă prin partida simplă .
La stabilirea unor abateri în calitatea mărfurilor,partnerii se folosesc de
prevedările Regulamentului cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii
şi calităţii în Republica Moldova, aprobat prin Hotărărea Guvernului nr. 1068 din
20.10.2000. În punctele 12- 14 acestui Regulament este prevăzut, că faptul lipsei
unor mărfuri, sau depistării manco, sau calităţii mărfei inadecvată, se întocmeşte
actul bilateral cu reprezentaţii furnizorului. Dacă el nu se prezintă, este necesară
prezenţa unui specialist al Centrului Naţional de Standardizare, Metrologie şi
Certificare sau unui reprezentant competent al prganului administraţiei publice locale,
desemnat cu acordul acestui organ. Mărfurile necalitative pot fi returnate furnizorului
sau primite la un preţ mai mic convenit cu furnizorul acestor mărfuri.
Odată cu recepţia mărfurilor, acestea se transmit către locul de păstrare sau
persoana cu răspundere materială.

36
 Întreprinderea ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL dispune de trei depozite de
păstrare a mărfurilor: depozitul 301, depozitul 401, depozitul 501.
Concomitent, operaţiile de achiziţie perfectate cu factura fiscală se
înregistrează în Registrul de evidenţă a procurărilor (anexa 2.5).
Pentru organizarea contabilitatii sintetice a mărfurilor aflate în proprietatea
întreprinderii se utilizează contul de activ 217 „Mărfuri”. În debitul acestui cont se
înregistrează intrarea mărfurilor, iar în credit ieşirea acestora. Soldul contului este
debitor şi reprezintă valoarea mărfurilor la finele perioadei de gestiune (Anexa2.6) .
Planul de conturi contabil nu prevede deschiderea conturilor de gradul II la
contul de gradul I 217”Marfuri”, insa intreprinderile pentru facilitatea organizării
contabilitatii, deschid subconturi pentru diferite tipuri de mărfuri, ambalaj etc.
La ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL la contul 217”Marfuri” se deschid
următoarele subconturi (anexa 2.8 paj.3):
217 1”Zahăr din sfeclă”
217 2 „Melasă din sfeclă”
217 3 „Borhot uscat”
217 4 „Produse petroliere”
217 5 „Ulei”
217 6 „Saci”
217 8 „Îngrăşăminte şi chimicate”
217 9 „Alte mărfuri”
Suplimentar în contabilitatea intreprinderii analizate la subconturile enumarate
pentru detaliere se deschid şi conturi de gradul III. De exemplu, la subcontul 217 4
„Petrol” se deschid următoarele conturi de gradul III:
217 41 „Benzină A-76”
217 42 „Benzină A-95”
217 43 „Motorină”.
Mărfurile primite în custodie se evidenţiază în contabilitate la contul de activ
921”Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie”(anexa 2.7)

37
 La ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL valoarea mărfurilor se
evidenţiază pe preţ de achiziţie, ceia ce de fapt este caracteristic vânzărilor
cu ridicata.
Întreprinderea se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori locali si straini .
Valoarea de intrare a marfurilor recepţionate de la furnizorii locali e încărcata cu mai
puţine elemente. În special, include valoarea de cumparare datorată furnizorului.
Poate fi ajustata cu valoarea serviciilor de transport.

Întreprinderea ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. achiziţionează marfa de la

furnizori străini. Importul se contabilizeaza in baza următoarelor documente primare:
- contractul de cumpărare (import) (anexa 1.24);
- factura furnizorului (invoice, Rechnung, ) care include valoarea de
cumpărare a bunului material (anexa 1.12);
- scrisoarea de transport internaţional (anexe 1.15, 1.17);
- declaraţia vamală (anexe 1.16, 1,9) şi declaraţia privind valoarea
mărfurilor în vamă ( anexa 1.11);
- calculul procedurilor vamale (anexa 1.8);
- facturi fiscale, privind valoarea serviciilor de transport, achitarea
procedurilor vamale (anexe 1.18-1.20);
- ordinul de plată în valută străină pentru achitarea impozitelor (TVA,
taxa vamală şi pentru procedurile vamale);
- documentele bancare (ordinul de plată, ordinul de plată în valută
străină);
- certificate fitosanitare (anexa 1.13),
- certificat de origine (anexa 1.14),
Pentru evaluarea iniţială a mărfurilor importate, element formatoriu a valorii e
valoarea in vamă. În conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-
XIII din 20 noiembrie 1997 valoarea în vamă e constituită dintr-o serie de elemente,
principalele fiind:

38
 - valoarea de cumpărare a bunurilor importate;
- valoarea serviciilor de transport pe parcurs extern;
- taxa vamală;
- taxele pentru procedurile vamale.
Potrivit contractului N RSG/ZS/1 din 17.03.08, încheiat cu „KWS SAAT
AG (Germania) (anexa 1.24) şi Rechnung N 10501198 din 19.03.2008(Invoisului)
(anexa 1.12) ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL a importat seminţi de sfeclă 3 soiuri
(LAVINA, LUCIANA, NASTEA) în valoarea de 17 597,12 EURO sau 287894,16
lei (valoarea de intrare a mărfurilor a fost calculată în § 1.3. al prezentei lucrări).
Operaţiunea de primire acestor mărfuri a fost înrejistrată în jurnalul înrejitrării
operaţiunilor ( anexa 1.25). Înregistrările contabile la importul în baza documentelor
nominalizate (anexele 1.7-1.23) s-a reflectat prin formule contabile.

* La valoarea seminţelor procurate în suma de 287 894,16 lei (anexa 1.9, 1.12 şi
1.23) fără TVA:
-Debit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 217 9„Alte mărfuri conturi analitice
„seminţe sfeclei de zahăr pe soiuri”- la valoarea de procurare- 287 894,16 lei
-Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la suma
totală a datoriei faţă de furnizor - 287 894,16 lei(17 597,12 EURO)
* La suma serviciilor de păstrare seminţelor la aeroport –suma 531,31 lei şi
TVA -106,26 lei (factura fiscală RU 0774922 din 25.03.2008 de la I.S.”Aeroport
Internaţional Chişinău” , (anexa 1.18 )
- Debit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 217 9„Alte mărfuri”- la valoarea de
serviciile prestate de I.S.”Aeroport Internaţional Chişinău - 531,32 lei
-Debit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 ”Datorii
privind taxa pe valoare adăugată” - la suma TVA trecută in cont - 106,26 lei
-Credit contul 5393”Datorii pe termen scurt faţa de alţi creditori” – la suma totală a
datoriei faţă de furnizor - 637,38 lei

39
 * La suma serviciilor de devamare seminţelor –suma 695,83 lei şi TVA –
139,17lei (factura fiscală RU 0641945 din 25.03.2008 de la I.S.”Moldvama grup”,
(anexa 1.19)
- Debit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 217 9„Alte mărfuri”- la valoarea de
serviciile prestate de I.S.”Moldvama grup”, - 695,83 lei
-Debit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 ”Datorii
privind taxa pe valoare adăugată” - la suma TVA trecută in cont - 139,17 lei
-Credit contul 5393”Datorii pe termen scurt faţa de alţi creditori” – la suma totală a
datoriei faţă de furnizor - 637,58 lei

* La suma serviciilor de proceduri vamale –suma 1217,02 lei (calculul 3028 din
25.03.2008 de la Vama Chişinău”, (anexa 1.8)
- Debit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 217 9„Alte mărfuri”- la valoarea de
serviciile prestate de I.S.” Moldvama grup” (anexa 1,8) - 1217,02 lei
-Credit contul 5393”Datorii pe termen scurt faţa de alţi creditori” – la suma totală a
datoriei faţă de furnizor 1217,02 lei

* La suma serviciilor de permisiunea a import seminţelor –suma 94 lei

(factura de expediţie DC 099434 din 19.03.2008 de la IPSCR Chişinău, anexa 1.20)
- Debit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 217 9„Alte mărfuri”- la valoarea de
serviciile prestate de IPSCR Chişinău (anexa 1,20) - 94,00 lei
-Credit contul 5393”Datorii pe termen scurt faţa de alţi creditori” – la suma totală
a datoriei faţă de furnizor – 94,00 lei

* La suma TVA 20% la buget îm momentul devamării seminţelor importate –

suma 57 822,24 lei (anexa 1.9)
-Debit contul 53422 ”Datorii privind decontările cu bugetul”,subcontul 5342
privind taxa pe valoare adăugată”- la suma TVA trecută in cont -57822,24 lei

40
-Credit contul 2261”Taxa pe valoarea adăugată de recuperat” – la suma totală a
datoriei faţă de furnizor – 57 822,24 lei

Costul total a seminţelor (fără TVA) (- Debit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 217
9„Alte mărfuri”) constituie - 290 432,33 lei (anexe 1.23; 2.43; 2.44)

Ăn cazul primirii mărfurilor fără delegaţie, jestionarul iscăleşte factura fiscală

privind primirea bunurilor beneficiarului, ce se dovedeşte prin sigilarea iscăliturii cu
stampila întreprinderii.
Potrivit facturii fiscale SW 0175761 din 18 martie 2008 (anexa 2.9) de la ICS
”We Trade” S.R.L. Chişinău a fost achiziţionate seminţe de sfecla de zahăr.
Contract de vînzare-cumpărare nu-a fost întocmit, luîn in consederaţie relaţiile de
furnizare permanente-delungate, coînţelegere a fosr oralî, ce nu este interzis de CC
al RM.
Nr. Denumire Un Cantitatea Preţ fără Cota Suma fără TVA TVA Valoarea mărfurilor
măs TVA TVA cu TVA
1 Bacara u.s 300 1618,4 20% 485518,5 97103,7 582 622,2
0
2 Crocodil u.s 240 1576,1 20% 378282,24 75656,45 453 938,69
8
3 Horizon u.s 40 1576,1 20% 63047,04 12609,41 75 656,45
8
4 Impact u.s 32 1548,0 20% 49536,96 9907,39 59 444,35
3
5 Ovatio u.s 60 1618,4 20% 97103,70 19420,74 116 524,44
0
6 Libero u.s 40 1576,1 20% 63047,04 1209,41 75 656,45
8
7 Merac u.s 400 1618,4 20% 647358,00 12471,60 776 829,60
0
8 Sharma u.s 40 1548,0 20% 61921,20 1284,24 74 305,44
3

41
9 Total u.s 20% 1845814,6 369162,9 2214977,60
8 4

La valoarea seminţelor procurate în suma de 1 845 814,68lei (anexa 2.9) fără

TVA:
Debit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 217 9 „Seminţe sfecla de zahar”- la valoarea
de procurare, - 1 845 814,68lei
Debit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 ”Datorii
privind taxa pe valoare adăugată” - la suma TVA trecută in cont - 369 162,94 lei
Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la suma
totală a datoriei faţă de furnizor -2 214 977,60 lei
La fel s-a înrejistrat în evidenţa contabilă factura fiscală Nr. SU 0530869 din
17 martie 2008 (anexa 1.10).
In caz că întreprinderea procura mărfuri de la intreprinderi parţi legate se
creditează contul 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.
Decontarile cu furnizorii locali se efectuiaza in valuta naţională. Momentul
plaţii influenţează asupra organizării contabilităţii decontarilor. Plata poate fi
ulterioară, nemijlocită, anticipată.
ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL n-a plătit pentru seminţe. După prevedările p. 10 a
contractului, achitarea se efectuiază pînă la 1.11.2008. Deci la 1.04.2008 la suma
seminţelor primite există datoria creditară, ce se dovedeşte prin extras din jurnalul
înrejistrării operaţiunilor pe contul 521”Datorii pe termin scurt privind facturile
comerciale” ( anexa 2.10) şi prin act de verificare decontărilor cu KWS SAAG AG
la 1.04.2008 (anexa 2.11).
Datorii faţa de Aeroport internaţional Chişinău au fost efectuate cu bani cheş din
sumele primite de logistic al întreprinderii în avans (anexe1.7; 1.17)
Debit contul 539 ”Datorii pe termin scurt faţa de alţi creditori” -637,58 lei
Credit contul 532”Datorii faţa de personal privind alte operaţii”, subcontul ”Datorii faţa
de titularilor de avans”-la valoarea serviciilor achitate la broker prin numerar -637,58 lei.

42
 Datorii faţa de I.S.”Moldvama grup”au fost efectuate din cont de decontare
(anexa 2.19; 2.19a; 2.19b).
Debit contul 539” Datorii pe termen scurt faţa de alţi creditori” – la suma cu
avans pentru viitor– 835,00 lei
Credit contul 242”Cont i de decontare” - 835,00 lei
La fel au fost achite datorii faţa de Inspecţia Fitosanitară.
La vama „ MARR SUGAR Moldova” avea sumele TVA plătite în avas din
decembrie 2007(anexa 2.42), de aceia transfer în luna martie n-a fost efectuat pentru
aceasta operaţie de import. Dar la 21.03.2008 a fost efectuat transfer pentru alt
import (anexe 2.19; 2.19a; 2.19b)
Datele din documentele primare sunt înregistrate de contabil în „Registrul
operaţiunilor” la contul 217”Mărfuri” (anexa 2.10), „Mişcări stocuri” în general la
„MARR SUGAR Moldova” (Anexa 2.12) şi pe conturi analitice(depozite) la fiecare
fabrica de zahar, (anexa 2.13 „Glodeni-Zahar” şi anexa 2.14 „Gindeşti –Cristal
Prim”), ulterior în „Jurnalul order” (anexa 2.15).
Pe parcursul lunii martie 2008 la ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL potrivit
registrelor nominalizate au fost înregistrate următoarele întrări de mărfuri:
1) Intrarea mărfurilor de la furnizori cu achitare ulterioară:
Debit contul 217 „Mărfuri” - la suma totală a mărfurilor recepţionate
- 39 525 06,00 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”- la suma
datoriei faţă de furnizori fără TVA - 39 525 06,00 lei
2) Recepţionarea serviciilor, acordate la momentul primirii mărfurilor, care au
fost încluse în costul mărfurilor:
Debit contul 217 „Mărfuri” - 2 538,17 lei
Credit contul 539 ”Datorii pe termin scurt faţa de alţi creditori” - 2 538,17 lei

43
 Potrivit extrasului din cartea mare la contul 217”Mărfuri”(anexa 2.15),
stabilim că în practica întreprinderii se înregistrează şi alte operaţiuni de intrări a
mărfurilor.
Lunar datele generalizate în registru la contul 217 „Mărfuri” sunt trecute in
Cartea Mare (anexa 2.6), în baza căreia se întocmeşte Bilanţul contabil (anexa 2.16).
Operaţiile aferente întrării mărfurilor sunt înregistrate concomitent în Registrele
conturilor corespondente 521”Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale”(anexa 2.10; 2.44), 539 „Alte datorii pe termen scurt” ”(anexa 2.17) ,
534 „Datorii privind decontările cu bugetul”(anexa2.18 ).

44
2.2. Perfectarea documentară , contabilitatea vânzării şi altor ieşiri de mărfuri.

Vânzarea mărfurilor reprezintă, din punct de vedere juridic, trecerea în

proprietatea clientului (cumpărătorului) a unor mărfuri, pe baza acordului dintre
parteneri cu privire la obiectul vânzării şi al preţului de vânzare.
ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL vinde mărfuri angro. La vânzarea mărfurilor
en gros (cu ridicata), se atribuie vânzarea mărfurilor în cantităţi mari, care se
furnizează vânzătorilor cu amănuntul, precum şi vânzarea către agenţii economici şi
instituţiile publice. Eliberarea mărfurilor către cumpărători se execută în baza
documentelor de însoţire: factura fiscală, factura de expediţie, anexele la facturi,
scrisoarea de transport, cont factură, certificatul de calitate etc.
Vânzarea cu ridicata se realizează în două forme:
1) Vânzarea cu ridicata de la depozit presupune livrarea mărfurilor către diferiţi
cumpărători din stocurile existente la depozitele unităţii de comerţ cu ridicata.
2) Vânzarea cu ridicata în tranzit prevede organizarea circulaţiei de mărfuri de
la depozitul altor întreprinderi către diferiţi cumpărători prin contractarea anumitor
sortimente de mărfuri şi transportarea acestora la depozitul cumpărătorului, pentru
care unitatea ce desfaşoară activitate comercială încasează o diferenţă de preţ.
La ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL se aplică forma vinzării mărfurilor prin
depozit.
În baza contractelor încheiate cu cumpărătorii întreprinderea pregăteşte
pachetul documentelor însoţitoare. Principalul document primar perfectat de agenţii

45
economici înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili cu TVA serveşte factura
fiscală. Factura fiscală a fost elaborată şi pusă în circulaţie în conformitate cu
hotărârea Guvernului R.M.nr.294 din 7.03.1998 „Cu privire la executarea Decretului
Preşedintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23.12.97” şi ordinul Departamentului
statistică şi sociologie nr. 1486 şi al Ministerului Finanţelor nr. 19 din 5.02.2002
(Monitorul Oficial al R.M. nr. 24-25 din 14.02.2002).
Factura fiscală se completează în conformitate cu Instrucţiunea „Cu privire la
întocmirea formularului documentului primar cu regim special factura fiscală pentru
efectuarea livrărilor de mărfuri şi servicii impozabile cu TVA” aprobat prin Ordinul
M.F. nr.32 din 11.03.2002 şi al Departamentului Statistică şi Sociologie nr. 30 din
13.03.2002 (Monitorul oficial al R.M. nr. 42-49 din 21.03. 2002, p. III, art.95).
În livrările impozabile cu TVA factura fiscală serveşte drept document:
- în baza căruia se fac decontările valorilor livrate, lucrările executate,
serviciile prestate;
- care însoţesc marfa în timpul transportării;
- conform căruia încărcătura se transmite beneficiarului;
- în baza căruia se înregistrează operaţiile de ieşire a bunurilor materiale la
furnizor şi de intrare - la cumpărător;
- ce confirmă obligaţiile pentru transportarea mărfurilor la cererea furnizorului
sau a cumpărătorului;
- ce confirmă dreptul la trecerea în cont a TVA la cumpărătorul valorilor
materiale şi beneficiarul de servicii.
Dacă agentul economic efectuează livrări neimpozabile cu TVA, în loc de
factură fiscală se eliberează factura de expediţie.
Blanchetele facturilor fiscale sunt eliberate subiecţilor impozabili cu TVA de
către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat contra plată
şi contra semnătura persoanei autorizate – reprezentantului subiectului impozabil.
Pentru livrările de mărfuri factura fiscală se completează în 3 sau 5 exemplare

46
(după caz). Dacă factura se perfectează în 3 exemplare, primul rămâne la furnizor, al
doilea se transmite cumpărătorului, iar al treilea transportatorului.
Pentru evidenţa mărfurilor eliberate cumpărătorilor privind informaţia despre
TVA se întocmeşte „Registrul de evidenţă a vânzărilor” (anexa 2.6 ) .
Mărimea TVA se calculează conform cotelor TVA (20%, 8%,5% şi 0%) la
suma totală a mărfurilor vândute şi se virează către buget ţinând cont de suma
deductibilă a TVA.
Conform prevederilor Codului Fiscal al RM la ÎCS „Marr Sugar Moldova”
SRL se utilizează următoarele cote ale TVA:
a) cota-standard – în mărime de 20 % din valoarea impozabilă a mărfurilor şi
serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul RM;
b) cote reduse în mărime de 8 % - la zahăr din sfeclă livrate pe teritoriul RM;
c) cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art. 104 C.F.
pentru export.
Contabilitatea operaţiilor privind comercializarea mărfurilor presupune
înregistrarea simultană, potrivit principiului corespunderii, a veniturilor din vînzări şi
a costului de vînzărilor.
Veniturile din vînzări şi costul vînzărilor de mărfuri se constată în baza
metodei calculării sau principiului specializării exerciţiului la livrare şi transmitere
către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra acestora.
Pentru evidenţa veniturilor din vânzarea mărfurilor Planul de conturi contabile
prevede contul de pasiv 611”Venituri din vânzări” subcontul 611 2 „Venituri din
vânzarea mărfurilor”. În creditul acestui cont se înregistrează pe parcursul perioadei
de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constate din
vânzarea mărfurilor, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune la contul de
rezultate financiare.
Costul vânzărilor e contabilizat la contul de activ 711”Costul vînzărilor” . La
contul 711 ”Costul vânzărilor” subcontul 711 2 Costul mărfurilor vândute” se
generalizează informaţia privind costul mărfurilor vândute. În debitul acestui cont pe

47
parcursul perioadei de gestiune se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului
sumele costului mărfurilor vândute, iar în credit trecerea la sfârşitul anului de
gestiune a costului vânzărilor acumulate la rezultatul financiar.
Facturile fiscale de comercializare se înregistrează în rejistrl vînzărilor, datele
cărui se folosesc la întocmirea declaraţiei fiscale TVA (anexa 2.41).
Vom examina contabilitatea vînzării mărfurilor efectuate de „Marr Sugar
Moldova” SRL, întreprinderii către „Liscomir” SRL ,Contract devînzare – cumpărare
nr. 147 din 22.03.2006; care funcţionează pîne la prezent (anexa 2.21).
Potrivit facturii fiscale (anexa 2.22) Nr. SW 0812760 ( factura de expediere
de la păstrare DT 004119 din 27.03.20088 (anexa 2.23), în baza delegaţiei BC
644478 din 20.03.2008 (anexa 2.24) „Marr Sugar Moldova” SRL a livrat agentului
economic „Liscomir” SRL zahar de sfeclă în cantitate de 25 tone, la pretul de
7777,78 lei fără TVA. Valoarea totala a livrarii fara TVA 194444,45 lei, TVA
aferentă livrării (8%) -15555,55 lei. Marfa eliberată în baza Delegaţiei BC 644478
din 20 martie 2008 în numele Tentiuc Anatolii. Datele facturii fiscale au fost
contabilizate:
1. Constatarea creanţei întreprinderii „Liscomir” SRL faţă de întreprinderea
„Marr Sugar Moldova” SRL (anexe 2.25; 2.31; 2.25a) :
Debit contul 221 Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” - la preţ de
vânzare - la valoarea zaharului vândut, inclusiv TVA - 210 000 lei
Credit contul 611”Venituri din vânzări”,subcontul 611 2 „Venituri din vînzarea
mărfurilor” la suma veniturilor din vânzarea mărfurilor” - 194 444,45 lei
Credit contul 534”Datorii privind decontările cu bugetul”,subcontul 534 2„Datorii
privind taxa pe valoarea adăugată”- la suma TVA calculată spre plată-15 555,55 lei.
2. La „Marr Sugar Moldova” SRL valoarea zaharului vîndut se decontează
conform prevederilor politicii de evidenţa contabilă pe metoda FIFO, pe zaharul
integral vîndut în decursul lunii.
Se decontează valoarea mărfurilor vândute (anexe 2.26, 2.27) :

48
Debit contul 711 „”Costul vânzărilor” subcontul 711 2 „Costul mărfurilor vîndute”
la valoarea costului mărfurilor realizate - 3 765 614,31 lei
Credit contul 217 „Mărfuri”, subcontul 217 43 „Zahar de sfeclă” – la valoarea
costului mărfurilor realizate - 3 765 614,31 lei
3. Conform ordinului de plată şi extrasului de cont (anexe 2.28; 2.29; 2.30) se
va reflecta primirea mijloacelor băneşti de la întreprinderea „Liscomir” SRL prin
formula contabilă:
Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” - la suma mijloacelor
băneşti primite pe cont de la„Liscomir” SRL - 210 000,00 lei
Credit contul 221 Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”- la preţ de
vânzare - la valoarea uleiuluii vândut, inclusiv TVA -210 000,00 lei
4. Factura dată fiscală se trece în evedenţa contabilă şi pentru ducerea evidenţei
pe clienţi (anexa 2.32). Dupa cum am evidenţiat clientul „LISCOMIR” SRL s-a
achitat pentru marfa primitî în volum întreg şi nu are datorii , ce se dovedeşte prin act
de verificare decontărilor , întocmit la data de 1.04.2008 (anexa 2.33)
ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL a încheiat contracte de (creditare tehnică)
avansare, prestarea serviciilor gospodăriilor agricole, care cresc sfecla de zahar.
Creditarea se efectuiază în baza contractelor de colectare sfeclei aroadei a. 2008.
Contract cu „TROSOR-C” SRL a fost încheiat la 20martie 2008 şi înrejistrat cu
Nr. 53 SC-08. Achitarea se face după colectarea sfeclei de zahar (anexa 2,34a), deci
aceste vânzări ţin de avansuri acordate. Vom precauta operaţiunile de vânzare în
cadrul relaţiilor nominalizate:
Potrivit facturii fiscale (anexa 2.34) Nr. SW 0812665 ( factura de
expediere de la păstrare DT 003991 din 06.03.2008 (anexa 2.35) „Marr Sugar
Moldova” SRL a livrat agentului economic „TROSOR-C” SRL ULEI M10G2
cantitate de 2420 lit, la pretul de 12,08 lei fără TVA. Valoarea totala a livrarii fara
TVA 29241,59 lei, TVA aferentă livrării (20%) -5848,31 lei. Marfa eliberată în baza
Delegaţiei BD 717920 din 03 martie 2008(anexa 2.36) în numele Boclincă Vasilie.
Datele facturii fiscale au fost contabilizate:

49
 1. Factura a fost înrejistrată în rejistru de înrejistrare mişcării mărfurilor
(anexa 2.37.)
2. Constatarea creanţei întreprinderii „TROSOR-C” SRL faţă de întreprinderea
„Marr Sugar Moldova” SRL (anexa 2.38) :
Debit contul 224 „Avansuri acordate” - la preţ de vânzare - la valoarea uleiului
vândut, inclusiv TVA - 29421,59 lei
Credit contul 611”Venituri din vânzări”,subcontul 611 2 „Venituri din vînzarea
mărfurilor” la suma veniturilor din vânzarea mărfurilor” - 29421,59 lei
Credit contul 534”Datorii privind decontările cu bugetul”,subcontul 534 2„Datorii
privind taxa pe valoarea adăugată”
- la suma TVA calculată spre plată – 5848,31 lei (anexa 2.39)

3. Decontarea costului mărfii „Ulei M10G2” s-a înregistrat în mod descris pe

paj.47 acestei lucrări, deci îm suma integrală vinzării acestui ULEI prin formula
contabilă (anexa 2.26):
Debit contul 711 „”Costul vânzărilor” subcontul 711 2 „Venituri din vânzarea
mărfurilor”- la valoarea costului mărfurilor realizate - 38 615,17
lei
Credit contul 217 „Mărfuri” subcontul 217 51 „Ulei M10G2” – la valoarea
costului mărfurilor realizate -
38 615,17 lei
Cum a fost menăionat precedent achitarea pentru acest ULEI (marfa) şi alte
credite tehnice vor fi efectuată numai după cumpărarea de întreprindere La „Marr
Sugar Moldova” SRL sfeclei crescute în octombrie, noiembrie 2008. Actualmente în
evidenţa contabilă este înrejistrată numai suma datoriilir-creditelor tehnice- ce
constituie la 1 aprilie 2008 – 738 295,33 lei (anexa 2.40.)
La „Marr Sugar Moldova” SRL au loc ieşiri de mărfuri în urma transmiterii
mărfurilor la păstrare. Pentru evidenţa mărfurilor transmise la păstrare întreprinderea

50
„Marr Sugar Moldova” SRL” deschide pe tipuri de depozite de păstrare conturi
extrabilanţiere:
933 „Valori depozitate la păstrare Ghindeşti”
934 „Valori depozitate la păstrare Cupcini”
935 „Valori depozitate la păstrare „Glodeni”
În cazul transmiterii la păstrare a mărfurilor se încheie un contract de păstrare
(anexe 2.56; 2.57), unde se determină termenul de păstrare şi cantitatea mărfurilor
transmise pentru păstrare. Întreprinderea beneficiar de servicii întocmeşte factură de
expediţie Seminţele primete de la KWS SAAT AG au fost plasate la pîstrare la
depozite la Gindeşti şi Glodeni (anexa 1.21-1.22) la valoarea de bilanţ a seminţelor
transmise la păstrare.
Debit contul 933”Valori depozitate la păstrare” - 366 425,00 lei
În practica comercială a întreprinderii ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. în
anul 2006 auavut loc returnări. La efectuarea operaţiunilor legate de returnarea sau
reducerea valorilor materiale vândute este necesar de ţinut cont de următoarele
aspecte:
1. Condiţiile de returnare a mărfurilor se determină de contractul de vânzare-
cumpărare. Însă, chiar şi în cazurile când aceste momente nu-s stipulate în contract,
cumpărătorul are dreptul să întoarcă vânzătorului mărfurile în următoarele cazuri:
• marfa a sosit în cantitate mai mică decât s-a prevăzut în contract (art.774 Codul
Civil);
• asortimentul mărfurilor primite nu corespunde condiţiilor contractuale (art.776
Codul Civil);
• mărfurile intrate nu sunt calitative (art.769 Codul Civil);
• mărfurile intrate nu includ toate părţile componente şi vânzătorul în termen
rezonabil nu a completat elementele necesare ( art. 778 Codul Civil);
• marfa , ce trebuia să fie ambalată şi împachetată a fost recepţionată fără
ambalaj sau în ambalaj şi împachetare ce nu corespunde cerinţelor.

51
 2. Reclamaţiile, legate de neajunsurile mărfurilor, trebuie să fie prezentate
vânzătorului îndată după stabilirea lor, dar nu mai târziu de termenul indicat în
contractul de vânzare-cumpărare, 6 luni din ziua expedierii mărfurilor (art. 783 Cod
Civil), în decursul termenului de garanţie a mărfii (art. 784).
3. TVA de la valoarea mărfurilor returnate sau la suma reducerilor de preţ se
corectează la vânzător şi cumpărător conform art. 98 a C.F.
4. Mărfurile returnate se reflectă:
• la cumpărător – la valoarea de procurare (la valoarea de intrare a mărfurilor);
• la furnizor – la costul vânzărilor ( la valoarea de bilanţ).
La returnarea mărfurilor contractul de vânzare-cumpărare se desface şi
corespunzător operaţiile corespunzătoare se anulează.
5. Operaţiile ce ţin de returnarea mărfurilor se reflectă în contabilitate după
recunoaşterea de către vânzător a reclamaţiei cumpărătorului şi perfectarea
documentelor: procesul-verbal de returnare (reducere a preţului) mărfurilor, facturilor
de expediţie, facturilor fiscale, ce reflectă returnarea (reducerea) mărfurilor.
La returnarea (reducerea preţurilor) la mărfuri sunt posibile următoarele
variante de decontări cu cumpărători şi furnizori:
• returnarea valorii mărfurilor necalitative;
• schimbul mărfurilor necalitative cu mărfuri noi;
• lichidarea neajunsurilor (reparaţia) mărfurilor necalitative;
• reducerea preţurilor la mărfurile necalitative .
Înregistrările contabile sunt determinate de următorii factori:
a) perioada în care a avut loc returnarea de mărfuri;
b) gradul de utilitate a mărfurilor returnate;
c) sursa de compensare a pierderilor;
d) returnarea mărfurilor a fost efectuată până la sau după achitarea
contravalorii acestora.

52
 Unităţile de comerţ pot primi avans pentru livrarea mărfurilor (plăţi prealabile),
care se înregistrează drept datorie faţă de plătitori, deoarece mărfurile nu s-au livrat,
iar încasările primite nu se reprezintă, venituri efective. Conform prevederilor titlului
II al Codului Fiscal, dacă plata este încasată până în momentul efectuării livrării, data
livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în funcţie de
aceea care dintre ele are loc mai înainte. Suma TVA pentru avansul primit urmează a
fi calculată şi înregistrată ca datorie faţă de buget în mărime de 16,67 % din suma
avansului primit prin Debitul contului 226 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”
şi Creditul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul.
În perioada analizată la ÎCS „Marr Sugar Moldova” SRL au fost înregistrate
TVA de la avansuri, primite în luna martie (anexa 2.58).
Debitul contului 226 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”-305 373,46 lei
Creditul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” - 305 373,46 lei

Întreprinderea ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. exportă mărfuri. Valorile de

mărfuri exportate se impozitează cu TVA la cota zero conform art. 104 lit. (a) din
Codul Fiscal. Conform articolului 117 din Codul Fiscal, factura fiscală nu se
eliberează pentru livrările impozitate conform articolului 104 lit. (a). Aceste livrări se
înregistrează în Registrul de evidenţă a livrărilor.
Conform contractului N 18a din 26 februarie 2008 s-a exportat zahăr în
Romania întreprinderii SC „Marr Sugar Trading” SRL în sumă de 15 760 $ ( 20,0
tone x 788,00$). Cursul de schimb valutar la data trecerii prin vamă a zahărului a
constituit 10,4542 lei pentru 1 dolar american. Exportul de mărfuri este perfectat prin
diferite documente de însoţire a mărfurilor:
• certificate de origine;
• de transport şi expediere – scrisoarea de transport internaţional (anexa
2.59);
• de decontare – factura (invoice) (anexa 2.60);

53
 • bancare – cererea de vânzare-cumpărare a valutei străine, contract de
factoring , ordin de plată etc.
• vamale – Declaraţia vamală de export (anexa 2.61) şi borderoul
documentelor, anexate la declaraţie vamală(anexa 2.61a) ,
• calculul cheltuielilor pentru procedurile vamale (anexa 2.62), ordinul de
plată pentru achitarea impozitelor.
• Movement certificate (EUR-1)( anexa 2.63,)
• Factura fiscală pentru servicii brocheri „Brochervam” (anexa 2.64.)
1. Înregistrarea creanţei cumpărătorului străin concomitent recunoscând venitul
din vânzări:
Debit contul 221 Creanţe privind facturile comerciale” subcontul 221 2 „Facturi de
primit din străinătate” (anexe 2.61; 2.65; 2.66) - 164 758,19 lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări” subcontul 611 2 „Venituri din vânzarea
mărfurilor” - 164 758,19 lei

2. Reflectarea (calcularea) serviciilor vamale în sumă de 363,33 lei (anexa 2.62):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” - 363,33 lei
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” - 363,33 lei
3. Întreprinderea SC „Marr Sugar Trading” SRL a achitat marfa, prin transfer
prealabil la cursul valutar al BNM de 11.1262 lei pentru 1 dolari SUA. Atunci se va
înregistra primirea mijloacelor băneşti prin formula contabilă la suma 33 085 420,35
lei ( 2 999 944 $ x 11.0287):
Debit contul 243 „Cont curent în valută străină” - 33 085 420,35 lei
Credit contul 221 Creanţe privind facturile comerciale”subcontul 221 2 „Facturi de
primit din străinătate” - 33 085 420,35 lei
4. Diferenţa de curs valutar se va înregistra:
Debit contul 221 Creanţe privind facturile comerciale” subcontul 221 2 „Facturi de
primit din străinătate” - 1 269 814,25 lei

54
Credit contul 622 Venituri din activitatea financiară” subcontul 622 3 „Venituri din
diferenţe de curs valutar” - 1 269 814,25 lei
În Declaraţia privind TVA furnizorul reflectă livrarea la export în boxa 5.
Conform S.N.C 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale” mărfurile se reflectă la
costul ce include preţul de cumpărare şi cheltuielile de transport aprovizionare (în
continuare CTA). În scopul evidenţei corecte a mărfurilor la sfârşitul lunii trebuie să
fie repartizate cheltuielile de transport aprovizionare între mărfurile vândute şi
mărfurile rămase în stoc.
La sfârşitul lunii în costul mărfurilor vândute şi nevândute, trebuie să fie luate
în consideraţie şi cheltuielile de transport ale acestora, de la furnizori până la locul de
vânzare, precum şi alte cheltuieli de aprovizionare.
La ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. cheltuielile de transport se includ în
costul mărfurilor în cazul vânzării acestora în aceiaşi perioadă de gestiune (lună). În
cazul realizării mărfurilor achiziţionate în alte perioade de gestiune CTA se trec la
cheltuielile perioadei, de aceia nu apare necesitatea evidenţei separate al CTA şi
repartizării acestora aferent mărfurilor realizate.
După părerea autorului, la ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. se încalcă
prevederile S.N.C 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale” ce prevede includerea CTA
în costul de achiziţie.
Cheltuielile CTA efectuate în cursul lunii trebuie contabilizate separat la contul
217 „Mărfuri” subcontul „Cheltuieli de transport-aprovizionare”. Soldul acestui
subcont va reflecta cheltuielile aferente mărfurilor nevîndute la începutul sau sfîrşitul
lunii.
D-l T. Tuhari în lucrarea didactică „Contabilitatea operaţiilor în comerţ”
propune contabilizarea cheltuielilor de transport-aprovizionare la contul 217 6
„Cheltuieli de transport-aprovizionare”.(2.11., p.5)
D-l R. Harea în lucrarea metodico-didactică „Contabilitatea operaţiilor
comerciale” propune utilizarea subcontului 217 5 „Cheltuieli de transport-

55
aprovizionare” pentru evidenţa CTA. (2.7. , p 46) Evidenţa separată a CTA permite
decontarea corectă a acestora la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Deci, la sfârşitul lunii este necesară calcularea şi repartizarea cheltuielilor de
transport-aprovizionare aferente mărfurilor vîndute şi rămase în stoc la sfârşitul lunii.
Acest calcul este condiţionat de determinarea corectă a costului mărfurilor pentru
reflectarea în bilanţ şi calcularea rezultatelor financiare ale întreprinderii comerciale.
Fiind că la ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. cheltuielile de transport se includ în
costul mărfurilor în cazul vânzării acestora în aceiaşi perioadă de gestiune (lună) noi
vom apela la următorul exemplu convenţional.
Exemplul 1. În unitatea comercială există următoarele date privind operaţiile
mişcării mărfurilor. CTA la începutul lunii - 9000 lei. Cheltuielile de transport
propriu şi prestate de organizaţii de transport în decursul lunii – 12 500 lei. Soldul
mărfurilor la sfârşitul lunii. - 170 000 lei. Vânzări de mărfuri în luna curentă –
180 000 lei.
Suma cheltuielilor de transport aferent mărfurilor vîndute în baza datelor
prezentate se va calcula în felul următor:

Tabelul 7
Calculul repartizării cheltuielilor de transport-aprovizionare
aferente mărfurilor vândute şi rămase în stoc
CTA (lei) Valoarea mărfurilor, lei CTA CTA
Soldul la Acumulăr Soldul la Vânzări % aferent aferent
începutul i de CTA sfârşitul în luna mediu mărfurilor mărfurilor
lunii Total lunii curentă Total a CTA vândute în stoc
1 2 3 4 5 6 7 8 9
7=
1 2 3= 1+2 4 5 6= 4+5 3:6x 8 = 7x5/100 9 = 3-8
100
9 000 12 500 21 500 438 000 180 000 618000 3,479 6262 15238

56
 Suma cheltuielilor de transport-aprovizionare referitoare la mărfurile vândute
în cursul perioadei de gestiune va fi reflectată în baza calculului de repartizare a CTA
prin formula contabilă:
Debit 711 „Costul vânzărilor” subcontul 2172 „Costul mărfurilor vândute” - la costul
CTA aferent mărfurilor vândute – 6 262,00 lei
Credit 217 „Mărfuri” subcontul „Cheltuieli de transport-aprovizionare” - la costul
CTA aferent mărfurilor vândute – 6 262,00 lei
Păstrarea mărfurilor se efectuează după denumiri de mărfuri şi fiecare partidă
în parte. Transmiterea la depozit pentru păstrare se perfectează cu factură de expediţie
conform contractului încheiat.
Gestionarii la depozit duc evidenţa mărfurilor intrate şi ieşite de la păstrare în
registru de evidenţă a valorilor materiale la depozit (la uzine) (zahar tos standart,
zahăr măturăt, zahăr răzuit etc). Lunar se confruntă datele stocurilor de mărfuri la
conturile extrabilanţiere în depozite şi stocurile de mărfuri înregistrate la
întreprindere, ce se confirmă prin act de varificare a decontărilor.

57
2.3. Modul de organizare a inventarierii stocurilor de mărfuri şi contabilitatea
rezultatelor constatate.

Una din principalele cerinţe înaintate contabilităţii constituie realitatea şi

exactitatea informaţiei. Pentru îndeplinirea cerinţelor date întreprinderile efectuează
inventarierea bunurilor.
Inventarierea constă în verificarea faptică a diferitor elemente existente şi a
stării patrimoniale şi confruntarea datelor obţinute cu cele contabile.
Aceasta permite a lua în consideraţie pierderile apărute ca urmare a
proprietăţilor fizico-chimice, care determină uscarea, evaporarea etc., inexactităţile la
recepţionarea şi eliberarea bunurilor ( erori de măsurare, erori de calcul, lipse la
cântar, resortare), erorile contabile ( în calcule la reflectarea incorectă a datelor
documentare în conturi), delapidări
Scopul inventarierii este asigurarea veridicităţii şi plenitudinii datelor
contabile.
Inventarierea se efectuează în conformitate cu art. 24 din Legea contabilităţii
şi Regulamentul privind inventarierea.
Inventarierea stocurilor de mărfuripresupune rezolvarea următoarelor sarcini:
- constatarea existenţei efective a stocurilor de mărfuri;

58
 - controlul asupra integrităţii bunurilor materiale şi mijloacelor băneşti prin
compararea existenţei faptice cu datele scriptice din contabilitate;
- stabilirea bunurilor materiale cu termen de păstrare expirat care şi-au pierdut
parţial calitatea iniţială;
- depistarea bunurilor materiale neutilizate în scopul vânzării ulterioare a
acestora;
- verificarea regulilor şi condiţiilor de păstrare a bunurilor materiale ;
- verificarea evaluării bunurilor materiale reflectate în bilanţ;
Inventarierea se efectuează:
- în termene stabilite;
- în cazul schimbării gestionarilor;
- în caz de furt, delapidare, jafuri sau abuz, precum şi în caz de
deteriorare a bunurilor;
- în urma incendiilor sau calamităţilor naturale;
- în cazul reevaluării activelor materiale;
- în cazul reorganizării, divizării sau lichidării întreprinderii;
- la solicitarea organelor de control.
Conductorul întreprinderii poartă răspunderea pentru efectuarea corectă şi
oportună a inventarierii bunurilor şi asigurarea caracterului inopinat al acesteia.
Inventarierea cuprinde următoarele etape:
1. Pregătirea;
2. Efectuarea propriu-zisă a inventarierii;
3. Constatarea şi reflectarea rezultatelor inventarierii.
Pregătirea inventarierii prevede crearea condiţiilor necesare pentru buna
desfăşurare a acesteia. În acest scop, se iau măsuri de natură organizatorică şi
contabilă.
Măsurile organizatorice prevăd:
1) determinarea cu precizie a obiectului şi sferei de cuprindere a inventarierii,
natura bunurilor ( mărfuri etc.);

59
 2) emiterea de către persoanele responsabile a dispoziţiei privind efectuarea
inventarierii, prin care se precizează componenţa comisiei, preşedintele comisiei,
gestiunea supusă inventarierii, data de începere şi sfârşitul inventarierii. Dispoziţia,
concomitent cu cleştele de sigilat, se înmânează comisiei, înainte de începerea
efectuării inventarierii;
3) crearea condiţiilor de lucru pentru comisia de inventariere;
4) luarea de către comisie a măsurilor organizatorice necesare.
În componenţa comisiei de inventariere trebuie incluse persoane competente.
Se interzice de a numi de 2 ori la rând în calitate de preşedinte a comisiei aceiaşi
persoană la acelaşi gestionar.
Înainte de a proceda la verificarea existenţei efective a mărfurilor şi
ambalajelor comisia este obligată:
- să asigure participarea la efectuarea inventarierii a tuturor membrilor
comisiei;
- să sigileze încăperile accesorii, subsolurile şi alte locuri de păstrare a
bunurilor care au intrări şi ieşiri separate;
- să constate valoarea faptică a mijloacelor băneşti în casierie şi să solicitate
întocmirea ultimului raport privind casa;
- să stabilească încasările zilei curente conform indicatorilor aparatului de casă,
să predea suma încasată în casieria centrală a întreprinderii de comerţ;
- să verifice starea de funcţionarea a tuturor aparatelor de măsurare a greutăţii
şi respectarea termenelor de marcare stabilite;
Măsurile contabile cuprind:
1) reflectarea în conturile contabile şi în evidenţa analitică a tuturor
operaţiunilor economice efectuate până la inventariere;
2) verificarea corectitudinii şi exactităţii reflectării în conturi a operaţiunilor
economice prin compararea datelor contabile cu datele evidenţei operative ( registre
contabile, fişe ale contabilităţii analitice);

60
 3) întocmirea balanţei de verificare pentru mărfuri, materiale şi alte bunuri în
scopul stabilirii cantităţii şi valorii care figurează conform datelor contabile la
inventarierii.
Inventarierea propriu-zisă se execută în locurile de păstrare a mărfurilor prin
numărarea, cântărirea şi măsurarea fiecărui tip de marfă. Nu se permite însumarea
cantităţilor de mărfuri aflate în diferite încăperi sau depozite. Dacă mărfurile se află
în încăperi separate, atunci comisia sigilează căile de acces în acele încăperi unde nu
lucrează comisia de inventariere. La fel, după încheierea zilei de muncă se sigilează
încăperile unde se efectuează inventarierea. La reluarea lucrărilor, se verifică dacă
sigiliul este intact, în caz contrar, acest fapt se consemna într-un proces verbal de
desigilare, care se semnează de către comisia de inventariere si de către gestionar,
luându-se măsurile corespunzătoare.
Mărfurile aprovizionate în perioada de inventariere se recepţionează de
gestionar în prezenţa comisiei şi se înregistrează imediat după finalizarea
inventarierii. Pe fiecare document ce însoţeşte mărfurile primite, preşedintele
comisiei înscrie "primite după inventariere", pune data şi semnează. Eliberarea
mărfurilor din depozitul supus inventarierii nu se efectuează până la încheierea
inventarierii.
Denumirea bunurilor inventariate, obiectelor şi cantităţii lor se reflectă în lista
de inventariere, conform nomenclatorului şi în unităţile de măsură luate în evidenţă.
Unităţile de măsură sunt stabilite conform clasificatorului Republicii Moldova
„Unităţi de măsură şi calcul" aprobat şi pus în aplicare la 01.01.1998 prin hotărârea
luata de „Moldova Standard" nr. 336-ST din 03.10.1997.
Listele de inventariere se întocmesc în 3 exemplare. În cazul predării-primirii
gestiunii, listele de inventariere se întocmesc în cinci exemplare.
La sfârşitul fiecărei zile, se compară datele din lista de inventariere întocmită
de către gestionar cu cele înscrise de membrul comisiei de inventariere.
Listele de inventariere pot fi completate manual sau cu ajutorul mijloacelor
tehnice de calcul. Listele întocmite manual se completează cu cerneală sau pix, lizibil

61
şi clar. Nu se admit corectări sau ştersături. Corectarea erorilor urmează să se
efectueze în toate exemplarele listelor de inventariere prin anularea menţiunilor
incorecte (se taie printr-o linie) şi deasupra înscrierii anulate se scrie cea corectă.
Corectările vor fi stipulate şi semnate de către toţi membrii comisiei de inventariere şi
de gestionari. În listele de inventariere, nu se admit rânduri necompletate. Ultimele
rânduri necompletate ale listelor de inventariere se barează.
Nu se acceptă înscrierea în liste a informaţiilor despre soldurile de mărfuri din
spusele gestionarilor sau conform datelor contabile fără a se verifica existenţa
acestora în realitate.
Inventarierea stocurilor de mărfuri urmează să se efectueze, de regulă, inopinat.
Cantităţile de mărfuri aflate în ambalaje originale intacte pot fi înscrise în baza
informaţiei din documentele contabile prin verificarea prin sondaj a unor ambalaje în
parte.
Ambalajul se inventariază după tipuri, destinaţie şi stare (nou, utilizat, ce
necesită remediere etc.). Ambalajul deteriorat se trece la pierderi printr-un act separat
întocmit de comisia de inventariere cu indicarea motivelor şi caracteristicilor ce au
dus la deteriorare.
Mărfurile,care aparţin altor întreprinderi (în custodie, cu vânzare în consignaţie
etc.), se inventariază concomitent cu bunurile proprii. Pentru aceste bunuri, se
întocmesc liste de inventariere separate - care conţin informaţii cu privire la numărul
şi data actului de custodie şi documentului de livrare (factura), cantitatea, valoarea şi
alte informaţii utile — şi se remit persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin
mărfurile. Proprietarul mărfurilor urmează să comunice exactitatea datelor.
Neconfirmarea presupune recunoaşterea exactităţii datelor înscrise în listele de
inventariere, iar în caz de nepotriviri, întreprinderea deţinătoare clarifică diferenţele şi
comunică constatările persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin mărfurile.
Pe fiecare pagină a listei de inventariere se indică numărul de ordine şi
denumirea bunurilor, cantitatea totală a acestora, indiferent de unitatea de măsură
(bucăţi, kilograme, metri etc.)

62
 Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv
şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa analitică şi contabilitate.
Diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:
 plusurile de mărfuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu

plusuri se înregistrează la majorarea altor venituri operaţionale;

 lipsurile de mărfuri se trec la cheltuielile perioadei;
 lipsurile de mărfuri, care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi
prejudiciile legate de deteriorarea lor, se reflectă în contul persoanelor
vinovate, în conformitate cu preţurile de piaţă în momentul depistării lipsurilor;
 în cazul când nu sunt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de
deteriorarea mărfurilor sau lipsurile, care depăşesc normele perisabilităţii
naturale, se trec la cheltuielile perioadei.
Rezultatele inventarierii se înscriu de comisia de inventariere după confirmarea
de către contabilitate a soldurilor scriptice în. „ Procesul-verbal privind rezultatele
inventarierii, care conţine: data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei
de inventariere, numărul şi data ordinului de desemnare a comisiei de inventariere,
gestiunea inventariată, data începerii şi finalizării operaţiunii de inventariere,
rezultatele inventarierii, concluziile şi propunerile comisiei privind cauzele plusurilor
şi minusurilor constatate şi persoanele vinovate, precum şi măsurile luate (propuse) în
legătură cu acestea, mărfurile depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu
vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor
în circuitul economic,constatările privind păstrarea, depozitarea, conservarea,
asigurarea integrităţii mărfurilor din gestiune, alte aspecte legate de activitatea
gestiunii inventariate.
Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate atât în evidenţa tehnico-operativă,
cât şi în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data luării deciziei privind
rezultatele inventarierii.
După inventariere listele de inventariere semnate de preşedinte şi membrii
comisiei se transmit în contabilitate în modul următor: I-ul exemplar - se transmite

63
contabilului şef, cel de-al II exemplar – gestionarului contra recipisă pe primul
exemplar.
Rezultatele inventarierii se constată confruntând soldurile efective indicate în
liste ale valorilor supuse inventarierii cu soldurile conform datelor contabilităţii la
momentul efectuării inventarierii.
Mărfurile aflate la păstrare în depozitele altor întreprinderi, se trec în listele de
inventariere separate în baza documentelor ce confirmă predarea acestor bunuri în
păstrare. In acestea se indică denumirea, cantitatea, calitatea, valoarea efectivă
(conform datelor evidenţei), data transmiterii încărcăturii la păstrare, locul păstrării,
numărul şi data documentelor. La primirea de la întreprinderi, unde mărfurile se află
în păstrare, a copiilor listelor de inventariere, comisia compară existenţa efectivă a
mărfurilor (conform datelor din copiile listelor de inventariere) cu cantitatea, stabilită
în listele de inventariere.
La calcularea rezultatelor inventarierii, la unele mărfuri, care se pierd (se
evaporează, se usuc etc.) în momentul comercializării, se calculează perisabilitatea
naturală. Perisabilitatea naturală se limitează de ministerele, departamente de
ramura, ori de conducătorul întreprinderii. Normele de perisabilitate pot fi aplicate
doar în cazul determinări lipsurilor efective. Se interzice trecerea la cheltuielile
perioadei a mărfurilor în limitele normelor de perisabilitate până la stabilirea
lipsurilor efective. Normele de perisabilitate nu se aplică anticipat, ci numai după
constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora, pe categorii de
mărfuri la care s-au constatat lipsuri. De asemenea, normele de perisabilitate nu se
aplică automat tuturor mărfurilor, ci numai celor cărora li se aplică normele de
perisabilitate naturală, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, aceste norme fiind
considerate limite maxime.
În urma efectuării inventarierii sunt posibile 3 situaţii:
- existenţa efectivă este egală cu datele înregistrate în contabilitate;
- existenţa efectivă este mai mare decât datele înregistrate în
contabilitate;

64
 - existenţa efectivă este mai mică decât datele înregistrate în
contabilitate;
Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea efectuării
compensării. În ultimă instanţă, decide conducătorul întreprinderii, care, după
studierea minuţioasă a tuturor materialelor prezentate, ia decizia respectivă.
Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate la
sorturile supuse compensării. În cazul în care cantităţile sortimentelor supuse
compensării, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari decât cantităţile
sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la
stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus. Această
eliminare se face începând cu sortimentele care au preţurile unitare cele mai scăzute,
în ordine crescândă.
Diferenţa (lipsa) stabilită în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor
(normelor) de perisabilitate naturală, care cauzează prejudiciu unităţii, se recuperează
de la persoanele vinovate la valoarea venală în momentul depistării lipsurilor, în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Dacă nu sunt stabilite persoanele vinovate
pentru diferenţele constatate în urma inventarierii, diferenţele de valoare se trec la
cheltuielile perioadei peste normele de perisabilitate naturală.
În cazul mărfurilor constatate lipsă ce urmează a fi recuperate, care nu pot fi
cumpărate de pe piaţă, valoarea de recuperare se determină de o comisie formată din
specialişti în domeniul respectiv. Mărfurile lipsă pot fi recuperate de la persoanele
vinovate şi sub formă de alte bunuri similare (la aceeaşi valoare), cu acordul
conducătorului întreprinderii.
La „Marr Sugar Moldova” SRL înventariere se efectuiază în decursul anului,
la termene separate pentru fiecare grupa de mărfuri, anume:
 Zaharul, melasa, borhot se inventariază începutul şi sfărşitul sezonului de
prelucrare sfeclei de zahăr (septembrie, noiembrie)
 Produse petroliere - la începutul şi sfîrşitul sezonului de prigătirea soiurilor
(august, decembrie), ori la începutul şi sezonul de colectare sfeclei de zahăr,

65
  Îngreşeminte minerale - la începutul şi sfîrşitul periodei de creştere sfeclei de

zahar.
Fiind cş în perioada studiată –a fost petrecute inventarieri, noi am studia acest
compartiment în baza documentelor inventarierii, efectuate la 25.12.2007.
Conform ordinului Nr.29 „0” din 24 decembrie 2007 a ÎCS „Marr Sugar
Moldova” SRL comisia , formată din specialişti a efectuat inventarierea
motorinei, care se afla la păstrare la baza a ÎCM „Tirex-Petrol” S.A.(anexa 2.45)
Pentru stabilirea rezultatului definitiv al inventarierii se întocmeşte balanţă
(borderoul) de verificare. La „Marr Sugar Moldova” SRL nu se întocmeşte balanţa
de verificare, deoarece lipsa se indică în lista de inventariere (anexa 2.46)şi procesul
–verbal de casare (anexa 2.47). Până la determinarea rezultatelor inventarierii este
necesar a verifica corectitudinea preţurilor, taxării şi calculării totalurilor în liste şi a
face o menţiune pe fiecare pagină. Erorile depistate se corectează şi se stipulează prin
semnătura tuturor membrilor comisiei şi a gestionarilor (nu au fost).
La aceasta inventarierea s-a stabilit lipsa de motorina în cantitate 10 283 lit.
În suma de 82 264,00 lei. Fiind că motorina se evaporează în decursul păstrării şi
comercializări, ea ere norme de perisabilitate naturală, care au fost aplicateîn mod
stabilit.
Se întocmeste rejistrul facturilor de expediere a motorinei, ca documentelor pentru
întrarea motorinei la păstrare (anexa 2.47) .
Se calculează cantitatea motorinei păstrate să perioado păstrerii după datele
facturilor de expediere, ce dovădesc ieşirea motorinei (anexa 2.48).
Se calculează perisabilitatea naturală după normele stabilite la ăntreprinderea
(anexa 2.49). Conform normelor pierderile puteau să fie nu mai mult de 10 482 lit.
Efectiv neajuns constituie – 10283 lit. Dece conform acestui calcul de pe jestionar
au fost casate (trecute la cheltuieli) 10 283 lit. Penru aceasta sa întocmit un act, care
nu se cere conform regulamentului (anexa 2.50).
În baza datelor de inventariere contabilul întocmeşte formule contabile (anexa
2.51), trece aceste documente în rejistru operaţiilor (anexa 2.52), în rejistru pentru

66
înrejistrarea mişcării mărfurilor (anexa 2.53) şi jurnal-order (anexa 2.54) şi datele
generalizate au fost trecute în Cartea mare (anexa 2.55).
1. Această pierdere de marfă s-a înregistrat în registru la contul 714„Alte cheltuieli
operaţionale” (anexa 46.1 ) prin următoarea formulă contabilă :
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” subcontul 714 7”Lipsuri şi pierderi
din deteriorarea valorilor” la valoarea de bilanţ a seminţelor de sfeclă
- 82 264,00
lei
Credit contul 217 „Mărfuri” subcontul 217 9 „Alte mărfuri” - 82 264,00
lei
2. În conformitate cu art.102 (4) din Codul fiscal suma TVA la valorile
materiale care nu sunt utilizate în activitatea de întreprinzător, au constituit pierderi
supranormative nu se trece în cont. Deoarece la momentul procurării valorilor
materiale s-au trecut în cont la momentul bunurilor primite este necesară restabilirea
taxei pe valoarea adăugată :
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” subcontul 713 9„Alte
cheltuieli generale şi administrative” 16452,80 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 534 2
„Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” - 16452,80 lei
Dacă a fi fost neajunsul asupra limitului, conducerii întreprinderii hotăreste cu
acordului persoanei vinovate pierderile şi lipsurile de valori materiale se impută
acestora la valoarea de piaţă la data depistării lipsurilor stocurilor de mărfuri, spre
recuperare. La ÎCS „Marr Sugar Moldova” astfel de operaţiuni nu au avut loc. De
aceia vom prezenta teoretic operaţiunile de reflectare a creanţei persoanei vinovate:
Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
Credit contul 515”Venituri anticipate curente” - pe parcursul anului
Credit contul 422”Venituri anticipate pe termen lung” - în cazul recuperării în
termen ce depăşeşte un an

67
Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”- la suma TVA de la
valoarea venală a lipsurilor recuperate de persoana vinovată.
În cazul când persoanele vinovate nu sunt identificate sau justificate de
organele juridice, pierderile provenite din deteriorarea bunurilor materiale sau lipsuri
supra normelor stabilite se trec la cheltuielile perioadei.
valori asemănătoare sub aspect exterior. ( în deosebi în comerţul angro)

La „Marr Sugar Moldova” SRL nu s-au stabilit plusuri de mărfuri, dar dacă puteau
să fie, ele se înregistrează în evidenţa contabilă ca majorare a altor venituri
operaţionale prin formula contabilă:
Debit contul 217”Mărfuri”
Credit contul 612”Alte venituri operaţionale”
Lipsurile de mărfuri şi ambalaj se împart în lipsuri în limita normelor stabilite
ale perisabilităţii naturale şi lipsuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale
stabilite.
În cazul constatării lipsurilor de mărfuri ce se încadrează în limitele
perisabilităţii naturale, acestea ar fi corect să se deconecteze, după părerea autorilor
d-lor Tuhari T.şi Harea R., la cheltuielile comerciale sau pe contul provizionului creat
în acest scop:
Debit contul 538 „Provizioane de cheltuieli şi plăţi preliminare”- în cazul creării
provizionului pentru acoperirea lipsurilor stabilite în limita perisabilităţii naturale
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale” – în cazul cînd nu se creează provizionului
Credit contul 217 „Mărfuri” – la valoarea de bilanţ a mărfurilor stabilite lipsă în
limita normelor perisabilităţii naturale.
La debitul contului 714 ”Alte cheltuieli operaţionale” ar fi corect de reflectat
mărfurile constatate lipsă de asupra limitei normelor perisabilităţii naturale.

68
 Rezultatele inventarierii trebuie să fie examinate şi aprobate de conducătorul
întreprinderii. Acestea se reflectă în contabilitate şi în rapoarte în luna în care a fost
terminată inventarierea (anexe 2.53; 2,54; 2,55).

2.4 Contabilitatea circulaţiei ambalajului

Ambalajele sunt materialele sau obiectele destinate păstrării calităţilor

iniţiale ale mărfurilor şi altor bunuri economice, care contribuie la prelungirea
duratei de păstrare, la îmbunătăţirea aspectului comercial şi la asigurarea
integrităţii mărfurilor în timpul transportării, stocării şi desfacerii.
Ambalajele pot fi clasificate după o serie de criterii:
I. În funcţie de posibilităţile de utilizare, acestea sunt:
- Recuperabile – care pot fi utilizate în mai multe cicluri de circulaţie a
mărfurilor. Ele de regulă se returnează furnizorilor în stare bună;
- Nerecuperabile – care nu se mai pot folosi pentru aceiaşi marfă, dar se pot
valorifica în calitate de deşeuri.
II. După natura materialului din care sunt confecţionate, pot fi ambalaje din:
- Lemn – butoaie, lăzi, coşuri etc.;
- Metale – lăzi, butoaie, bidoane, canistre etc.;
- Fibre naturale sau sintetice – saci, sacoşe etc.;
- Mase plastice – lăzi, bidoane, containere cutii etc.;
- Mucava – cutii etc.;
- Sticlă – butelii, garafe, borcane etc.;

69
 III. După gradul de rezistenţă:
- Rigide – lăzi, butoaie, bidoane, butelii etc.;
- Semirigide – panere, coşuri, cutii de carton;
- Fine - saci, sacoşe etc.
IV. În funcţie de durata de exploatare şi valoare, se disting:
- Ambalaje de natura mijloacelor fixe;
- Ambalaje de natura activelor curente:
- ambalaje pentru marfă şi deşarte;
- ambalaje destinate vânzării cu marfă;
- ambalaje de inventar.
V. După modul de valorificare, există:
- ambalaje de transport;
- materiale de ambalat (hârtie de ambalat, pungi de hârtie sau polietilenă etc.);
VI. În funcţie de modul de facturare, pot fi:
- ambalaje facturate aparte de mărfuri;
- ambalaje incluse în preţul mărfurilor,
- ambalaje cedate gratuit.
Intrarea în patrimoniu a ambalajelor se efectuează împreună cu mărfurile şi se
recepţionează în baza documentelor de însoţire. Ambalajele se acceptă în gestiune
prin verificarea cantităţii, calităţii şi componenţei acestora. În cazul stabilirii unor
neconcordanţe se întocmesc procese verbale în conformitate cu regulile de recepţie a
mărfurilor. De obicei, informaţia privind ambalajele se generalizează în aceleaşi
registre cu mărfurile. În situaţia când volumul circulaţiei ambalajelor este esenţial, se
propune ţinerea evidenţei acestora într-un registru aparte în scopul delimitării
răspunderii materiale.
Preţul de achiziţie al ambalajelor primite împreună cu mărfurile se negociază şi
se stipulează în contract. Când valoarea lor nu se include în suma spre achitare, dar
pot fi utilizate în continuare, acestea se recepţionează la valoarea venală, conform
unui proces verbal separat.

70
 Evidenţa analitică a intrărilor şi ieşirilor de ambalaje la locul de păstrare se ţine
de gestionari pe tipuri, denumiri, cantităţi, preţuri în fişele de magazie sau registre
analitice în baza informaţiilor din documentele de însoţire a circulaţiei ambalajelor.
Contabilitatea ambalajelor se ţine la locul de păstrare şi în contabilitate. Pentru
contabilitatea operaţiilor cu ambalaje poate fi deschis un subcont al contul 217
„Mărfuri”. La ÎCS „Marr Sugar Moldova” pentru evidenţa ambalajului în
componenţa mărfurilor se utilizează subcontul 217 6 „Saci”.
În debitul acestui cont - se înregistrează intrarea ambalajelor în gestiune, iar în
credit - costul ambalajelor vândute şi alte ieşiri.
În mod similar cu mărfurile, TVA inclusă în valoarea ambalajelor reflectată în
factura fiscală devine deductibilă (art. 102 C.F.). ambalajele de consum unitar şi
materiale de ambalat, preţul cărora se include în preţul mărfurilor reprezintă o parte
componentă a sumei impuse TVA.
1.Intrarea ambalajelor se înregistrează în baza facturii fiscale ( anexa 2.70 ) şi
registrului la contul 217 „Mărfuri” prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 217 „Mărfuri” subcontul 217 6 „Saci” - la valoarea de achiziţie
a sacilor - 802 707,00 lei
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 534 2 „Datorii
privind taxa pe valoarea adăugată”- la valoarea TVA trecută în cont –
160 541,40 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”- la suma
datoriei faţă de furnizor pentru ambalajul procurat
- 963 248,40 lei
2. ÎCS „Marr Sugar Moldova” procură saci pentru ambalarea zahărului pentru a
le elibera partenerilor săi („Glodeni-Zahăr” S.A.) sub formă de avansuri (anexa
2.71).
Debit contul 224 „Avansuri acordate” - 964 800,00 lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări” - 804 000,00 lei

71
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 534 2 „Datorii
privind taxa pe valoarea adăugată” - la valoarea TVA trecută în cont
– 160 800,00 lei
3.Costul ambalajului decontat se reflectă:
Debit contul 711 „Costul vânzărilor” - 802 707,00 lei
Credit contul 217 „Mărfuri” subcontul 217 6 „Saci” - 802 707,00 lei
Autorul propune reflectarea vânzării ambalajului la contul 612 „Alte venituri
operaţionale” la valoarea totală a acestora prin formula contabilă:
Debit contul 221 Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 534 2 „Datorii
privind taxa pe valoarea adăugată” - la valoarea TVA trecută în cont
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
Iar înregistrarea costului ambalajelor livrate către furnizori prin formula
contabilă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Credit contul 217 „Mărfuri” subcontul „Ambalaj”
În cazul când cantitatea ambalajelor intră în cantitatea totală a mărfurilor fără a
fi specificată separat se cîntăreşte cantitatea ambalajului fără marfă şi se verifică cu
prevederile contractului, iar în caz de necesitate se întocmeşte un proces-verbal
comercial care se anexează la scrisoarea de reclamaţie remisă furnizorului pentru
impunerea furnizării cantităţii lipsă.
La returnarea ambalajelor goale către furnizorii de la care provin, evaluarea
acestora se execută la preţul de achiziţie, dacă nu s-au prevăzut reduceri de preţ.
Cheltuielile ce ţin de reparaţia, întreţinerea şi operarea ambalajelor se atribuie
în contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”.
Întreprinderile ce desfăşoară comerţ cu ridicata dispun de o cotă mai mare a
ambalajelor de transport, iar cele de comerţ cu amănuntul – a materialelor de
ambalare. Evidenţa ambalajelor trebuie ţinută în baza fişelor de magazie pentru
fiecare tip în parte.

72
 Ambalajele refolosite sunt acele ambalaje care se află în mai multe cicluri de
circulaţie a mărfurilor şi pot fi utilizate o perioadă mai mare. Aceste ambalaje se
returnează furnizorului în condiţiile stipulate în contractul încheiat între furnizor şi
cumpărător. În componenţa ambalajelor refolosite se includ: ambalaje din mucava,
polimeri, fibre şi sticle. În scopul asigurării recuperabilităţii ambalajelor livrate, se
utilizează preţurile de gaj.
La livrarea mărfurilor cu ambalaje există două posibilităţi de evidenţă a
ambalajelor:
1. dacă ambalajele se descarcă de mărfuri în momentul recepţiei de către
cumpărător şi se returnează în acelaşi timp furnizorului, atunci aceste ambalaje nu
trebuie incluse în factură separată (pîine de fabrici de panificare),
2. dacă ambalajele rămân la cumpărător, pentru a fi recuperate mai tîrziu,
atunci acestea se recepţionează de către cumpărător în baza preţului de gaj.
În acest caz se va înregistra formula contabilă:
Debit contul 217 „Mărfuri” subcontul 217 6 „Ambalaj” - la valoarea de
achiziţie a ambalajelor
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 534 2
„Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” - la valoarea TVA trecută în cont

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”-

la suma datoriei faţă de furnizor pentru ambalajul procurat
La sfîrşitul lunii de gestiune datele din registrul operaţiunilor la contul 217
Mărfuri” subcontul 217 6 „Ambalaj” se înregistrează în jurnal-order la contul
respectiv , iar după confruntarea datelor cu alte registre se trec în Carte mare.

73
 Încheiere
În Republica Moldova un număr mare de agenţi economici, indiferent de forma
de proprietate şi tipul de activitate, practică şi operaţii de desfacere a mărfurilor.
Printre acestea indentificăm şi întreprinderea ÎCS „Marr Sugar Moldova”
Întreprinderea analizată reprezintă o societate civilă cu relaţii de parteneriat cu
fabricile de zahăr "Cuprini-Cristal" SA, "Glodeni-Zahăr" SA, cu care au fost
încheiate contracte de parteneriat.
Activitatea de bază a întreprinderii constituie producerea zahărului din sfeclă.
Activitatea comercială desfăşurată de ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. include
vânzarea cu ridicata a zahărului, melisei, borhotului acu şi uscat şi altor produse
alimentare, precum şi a produselor petroliere, îngreşeminte minerale, articole chimice
pentru protecţia plantelor sfeclei de zahăr etc.
La ÎCS "Marr Sugar Moldova" S.R.L. este utilizată forma de evidenţă pe
jurnal-order. Contabilitatea operaţiilor economice se ţine în corespundere cu Legea
contabilităţii, S.N.C., Codul Fiscal, instrucţiuni,regulamente şi alte acte normative şi
legislative. Evidenţa contabilă la întreprindere este automatizată. Softul principal
utilizat este Wizcount”.

74
 După cum s-a observat obiectul principal al contabilităţii în activitatea
comercială îl constituie reflectarea şi controlul rotaţiei mărfurilor şi ambaljelor,
precum şi cheltuielile, veniturile, rezultatele financiare generate de activitatea
respectivă.
Deşi s-a creat doar în anul 2003, întreprinderea ÎCS "Marr Sugar Moldova"
S.R.L. a devenit un agentul economic cu profituri mari. Acest fapt s-a determinat în
baza indicatorilor calculaţi şi prezentaţi în tabelul 1 şi rapoartelor financiare pentru
anii 2006, 2007.
Factorii principali în luptă cu concurenţii sunt: calitatea produselor,
întrebuinţarea unui sistem elastic de preţuri, creşterea asortimentului de produse
destinate pentru anumite segmente ale pieţii şi permanenta lor reînnoire.
ÎCS „Marr Sugar Moldova" SRL este în permanentă căutare de noi
perspective. Hotărîrea Consiliului Europei privind acordarea Moldovei condiţiilor de
comerţ asimetric şi stabilirea Moldovei cotei pentru export a zaharului (cota în
creştere) , deschide o scara largă pentru complecsul de sfeclă şi zahăr în Moldova.
Aceste condiţii preferenţiale de comerţ cu Europa stabilesc viitorul rentabil a
ramurii de prelucrare sfeclei în Moldova şi iată de ce o parte a activităţii sale este
orientată către export.
Gama operaţiunilor comerciale la această întreprinderea a demonstrat
multitudinea problemelor, ce se stabilesc în procesul de aprovizionare, păstrare şi
vânzare a mărfurilor.
În acest contest s-au evidenţiat următoarele propuneri privind problemele
abordate:
1. Reflectarea operaţiunilor de recepţie a mărfurilor în corespondenţă cu conturile de
datorii în cazul achitării ulterioare (situaţia cercetată în cazul importului), iar prin
altă formulă contabilă stingerea creanţei privind facturile comerciale .
2. Reflectarea veniturilor în cazul vinderii ambalajelor la contul 612 „Alte venituri
operaţionale”.

75
3. Reflectarea pierderilor de mărfuri în limita perisabilităţii naturale la contul 712
„Cheltuieli comerciale” .
4. Reflectarea procedurilor vamale în cazul exportului la contul 712 „Cheltuieli
comerciale”.
5.Includerea cheltuielilor de transport-aprovizionare în costul mărfurilor şi decontarea
acestora conform calculului de repartizare a CTA aferent mărfurilor realizate şi în
stoc.

BIBLIOGRAFIE

I.Acte legislative şi normative

1.1 Legea contabilităţii nr. 426-XIII din 4 aprilie 1995 // Monitorul Oficial al R.M.
nr.28 din 25.05.95.
1.2 Legea vânzării de mărfuri nr.134-XIII din 03.06.1994// Monitorul Oficial al R.M.
nr.17/177 din 08.12.1994.
1.3 Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105-XV din 13.03.2003// Monitorul
Oficial al R.M. nr.126-131/507 din 27.06.2003.
1.4Codul fiscal nr. 1163-XIII şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia
din 24 aprilie 1997 cu modificările şi completările ulterioare.// revista „Contabilitate
şi audit”, 2007, nr.1
1.5 Codul civil nr.1107 – XV din 06 iunie 2002 // Monitorul Oficial al R.M.
nr.17/177 din 08.12.1994.
1.6 Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare aprobate
prin ordinul Ministerului Finanţelor R.M. nr. 174 din 25.12.1997// Monitorul Oficial
al R.M. nr.88-91 din 30.12.1997.

76
1.7 Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor,
aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor R.M. nr. 174 din 25.12.1997; //
Monitorul Oficial al R.M. nr.88-91 din 30.12.1997.
1.8 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulilor de
înlocuire a produselor nealimentare şi a termenelor de garanţie nr. 1465 din
08.12.2003;
1.9 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la măsurile de coordonare şi
de reglementare de câtre stat a preţurilor (tarifelor) nr. 547 din 04.08.1995//
Monitorul Oficial al R.M. nr.53-54/426 din 28.09.1995.
1.10 Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor
tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998// Monitorul Oficial al R.M. nr.30-33/288
din 09.04.1998.
1.11 S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din25.12.1997 // Monitorul Oficial nr. 82-
86 din 2002
1.12 S.N.C. 3 «Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii», aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din25.12.1997//
Monitorul Oficial nr. 82- 86 din 2002
1.13 S.N.C. 18 «Venitul», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova nr. 174 din 25.12.1997// Monitorul Oficial nr. 82- 86 din 2002
1.14 S.N.C. 31 „Reflectarea în rapoartele financiare a participaţiilor în activitatea de
întreprinzător sub control mixt”/ Revista „Contabilitate şi audit”, 1999, nr. 5
1.15 Regulamentul privind inventarierea, nr.30 din 3 martie 2001 / Monitorul Oficial
nr.35 - 38 din 29 martie 2001.
Regulamentul cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în
Rapublica Moldova. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr. 1068 din 20.10.2000/
Monotorul Oficial Nr.137 din 27.10.2000.
II. Manuale, monografii, cărţi, broşuri

77
2.1 Bojian O. Contabilitate generală. Ed. Universitară: Copyrigt, Bucureşti, 2003.-
576 p.

2.2 Călin 0., Ristea M. Bazele contabilităţii. Ed. Naţional, Bucureşti, 2001.
2.3 Contabilitate în comerţ şi turism. /Colectiv de autori: M. Negruţi, M. Dumitrana,
L.L.Bîrsan, - Ed. MAXIM, Bucureşti, 1998.- 480 p.
2.4 Contabilitate financiară: Manual / aut. A. Nederiţa, V.Bucur, M.Carauş, ...; -
Chişinău: ACAP, 2003.- 640 p.
2.5 Contabilitatea impozitelor: Contabilitatea impozitului pe venit. Contabilitatea
taxei pe valoarea adăugată. Contabilitatea accizelor, altor impozite şi taxe: (pentru
uzul studenţilor) / V.Bucur, V.Ţurcanu, A Craur; Acad. de Studii Econ. A Moldovei.
– Ch.: ASEM, 2005 (Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 562 p.

2.6. Horomnea E. Tratat de contabilitate. Vol. 1. Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001.

2.7 Harea R. Contabilitatea operaţiunilor comerciale: (Lucrare metodico-didactică). –

Ch.: Dep. Ed.- Poligr. Al ASEM, 2004.- 291 p.
2.8 Munteanu V. Contabilitate financiară. Vol. 2. Ed. LUCMAN SERV, Bucureşti,
1998.
2.9. Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi
Codului Fiscal. – Ch.: Contabilitate şi audit, 2007 (Combinatul Poligrafic). – 640 p.
2.10. Needles B.E., AndersonH.R., Caldwell I.C. Principiile de bază ale contabilităţii.
Traducere din limba engleză. Editura ARC, Chişinău, 2000.
2.11 Tuhari T. Contabilitatea operaţiilor în comerţ. UCCM.-Ch.: Centrul ed. ASEM,
2002.-215 p.
2.12.Ţurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaţionale. Ediţia ASEM,
Chişinău 1996.- 266 p.
2.13.Oatu Corneliu. Analiza economică. – Iaşi: Ed. Fundaţiei Chemarea, 1995. – 340
p.
2.14 Analiza rapoartelor financiare: manual / N. Ţiriulnicova, V. Paladi, L.
Gavriliuc… - Ch.: F.E. – P. „Tipografia Centrală”, 2004. – 384 p.

78
III.Articole din presa periodică
3.1 Бажерян Е. Учет поступления и реализации товаров в оптовой торговле.
Revista “Contabilitate şi audit”, 1998, nr. 12.
3.2 Недерица А. Как проводить годовую инвентаризацию имущества. Revista
“Contabilitate şi audit”, 2004, nr. 11.
3.3 Тостоган П., Бежан Р., Бендерский В. Отражение в бухгалтерском учете
хозяйственных операций простого товарищества на примере переработки
сахарной свеклы. Revista “Contabilitate şi audit”, 2004, nr. 12.
3.4 Tухарь Т. Учет закупки и реализации товаров. Revista „Contabilitate şi audit”,
1998, nr.7-8
3.5 Стратулат Н. Оценка и учет товаров в оптовой торговле в соответствии с
НСБУ 2 «Товарно-материальные запасы». Revista “Contabilitate şi audit”, 1998,
nr. 6.

79