UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA”

din
Bucuresti

Tulburari de ritm
Mihaela PANDURU

mihaela_panduru@yahoo.com

1
Tulburari de ritm
• Bradicardia sinusală
• Tahicardia sinusală
• Extrasistole atriale
• Extrasistole ventriculare
• Flutter atrial
• Fibrilația atrială
• Tahicardia paroxistică supraventriculară
• Tahicardia ventriculară
• Fibrilația ventriculară
Bradicardia sinusală
• Alura ventriculară < 60 / minut
• Unde p cu morfologie şi frecvenţă constante; complexe
QRS normale
• Interval p-R constant, cu durată normală
• Cu cât alura ventriculară scade, cu atât creşte durata
intervalului T-p
• Cauze: hipervagotonie; miocardite; ischemie; supradozare
de beta-blocante; intoxicaţie digitalică
Bradicardia sinusală
Bradicardia sinusală
Tahicardia sinusală
• Alura ventriculară 100 – 200 / minut
• Unde p cu morfologie şi frecvenţă constante; complexe QRS
normale
• Interval p-R constant, cu durată normală

• AV creşte - scade durata intervalului T-p

• TS reprezintă o reacţie fiziologică secundară: febrei;
stimulilor psihologici; hipovolemiei; anemiei; hipotensiunii
arteriale; efortului fizic; tireotoxicozei
Tahicardia sinusală
Extrasistole atriale
• Depolarizări atriale consecutive generării unui impuls electric
într-un focar ectopic situat la nivel atrial.
• Unda p ce caracterizează EsA - morfologie şi axă diferită faţă
de celelalte unde p din derivaţia respectivă şi va apărea
prematur (interval T-p mai mic).
• Intervalul p-Q, complexul QRS şi unda T sunt normale.
Extrasistole atriale
• ESA este urmată de o pauză necompensatorie. (intervalul
R precedent – R care urmează ESA este mai mic de dublul
R – R ce caracterizează AV).
• O extrasistolă atrială foarte precoce poate să nu fie urmată
de depolarizare ventriculară, dacă găseşte NAV în perioadă
refractară (ESA blocata)
Extrasistole atriale
 Extrasistole ventriculare

• Depolarizări ventriculare consecutive generării unui impuls

electric într-un focar ectopic situat la nivel ventricular.
 Extrasistole ventriculare

• Depolarizarea ventriculară se va conduce pe căi anormale

(nu fiziologic, de-a lungul fasciculului Hiss).
 Extrasistole ventriculare

• Conducerea pe căi anormale - asincronism de depolarizare

a celor doi ventriculi => durata crescută a
complexului ventricular respectiv (> 0,1 sec)
 Extrasistole ventriculare

• Conducerea pe căi anormale - Morfologia complexului QRS

ce caracterizează EsV foarte mult diferită faţă de celelalte
complexe QRS din aceeaşi derivaţie.
 Extrasistole ventriculare

• Segmentul ST şi unda T sunt modificate de asemenea

 Extrasistole ventriculare

(opoziţie de fază cu principala deflexiune a complexului)

 Extrasistole ventriculare

• De cele mai multe ori pauza postextrasistolică este

compensatorie - suma intervalelor pre- şi postextrasistolă
este egală cu dublul intervalului R-R al ritmului de bază.
 Extrasistole ventriculare

• ESV pot fi nesistematizate sau sistematizate.

Extrasistole ventriculare
 Extrasistole ventriculare

• Dintre cele sistematizate, se întâlneşte frecvent

bigeminismul (fiecare sistolă normală este urmată de o
 Extrasistole ventriculare

ESV) – exemplu: intoxicaţia digitalică.

Extrasistole ventriculare
Bigeminism, bloc de ramură dreaptă şi ischemie
stângă
Flutter-ul atrial
Macro-circuit de reintrare la nivelul atriului drept.

Activitatea electrică este condusă de la nivelul AD.

Stimuli electrici cu frecvenţa, regulată, 250-350/min.
Pe ECG: nu există unde p;
depolarizarea atrială = unde F cu aspect constant - traseu cu
linia de bază în formă de dinţi de fierăstrău, frecvenţa constantă
, vizibile cel mai bine în DII, DIII, aVF
Flutter-ul atrial
Nodul AV nu poate conduce frecvenţe mai mari de 200220/min
Se va institui un grad de bloc AV (cel mai frecvent, bloc A/V 2:1)
=> alura ventriculară va fi ~150/min.
Sunt posibile şi grade superioare de bloc - 3:1, 4:1, 5:1

Complexe QRS regulate, normale.

Flutter Atrial cu conducere 2:1
Flutter Atrial cu conducere 2:1
Flutter Atrial cu conducere 4:1 şi bloc de ramură
dreaptă
Flutter atrial cu bloc AV avansat:
Fibrilaţia atrială
Aritmie cauzată de depolarizări atriale haotice, nesistematizate,
cu frecvenţe de 400-600 /min.
Pe ECG: nu există unde p;
depolarizările atriale = unde f, foarte neregulate ca formă,
uneori greu vizibile, traseu cu linia de bază „tremurată”,
frecvenţa neregulată 400-600/min, vizibile cel mai bine în V1,
V2
Fibrilaţia atrială
Transmitere AV neregulată => ritm ventricular neregulat, cu
alură ventriculară:
joasă (40-60),
medie (60-100)
înaltă (100-180).
Complexe QRS normale ca morfologie, cu frecvenţă neregulată
FiA cu alură ventriculară joasă
FiA cu alură ventriculară medie
FiA cu alură ventriculară înaltă
FiA cu alură ventriculară înaltă şi bloc major de
ramură stanga
Tahicardii paroxistice supraventriculare
Tulburări de ritm cu frecvenţă ventriculară regulată şi înaltă
(>150/min), cauzate de un stimul electric ectopic generat la
nivel atrial sau joncţional (NAV).
TPSV debutează şi se sfârşesc brusc.
ECG: complexe ventriculare cu morfologie normală, alură
ventriculară >150/min (constantă)
Dacă stimulii ectopici sunt generaţi la nivel atrial, complexele
QRS vor fi precedate de unde p cu aspect asemănător cu cel
normal (pozitive).
Tahicardii paroxistice supraventriculare
Dacă stimulii ectopici sunt generaţi în porţiunea superioară a
nodului AV (“tahicardie joncţională”), depolarizarea retrogradă a
atriilor va coincide (ca moment) cu cea a ventriculilor. Această
depolarizare va fi suprapusă peste complexele QRS => pe
ECG nu se văd unde p.
Dacă stimulii ectopici sunt generaţi în porţiunea inferioară a
nodului AV, complexele QRS vor fi urmate de unde “p” negative
(depolarizarea atrială, retrogradă) care se suprapun peste
segmentul ST.
Tahicardii paroxistice supraventriculare
Tahicardii paroxistice supraventriculare
Tahicardie supraventriculară cu conducere retrogradă
Tahicardii ventriculare
• Tulburări paroxistice de ritm, definite prin existenţa a cel puţin 3
bătăi ventriculare consecutive, la o frecvenţă > 120/min.
• Însoţesc afectări organice (IMA, cardiopatii)
Tahicardii ventriculare
 ECG
aspect de unde monomorfe (dacă mecanismul de producere
este eliberarea unor impulsuri electrice dintr-un focar unic
ventricular sau reintrarea unui stimul printr-un circuit situat la
nivel ventricular)
aspect de unde polimorfe, dacă stimulii sunt eliberaţi din
multiple focare ventriculare.
Tahicardii ventriculare
Depolarizarea ventriculară se va conduce pe căi anormale (nu
fiziologic, de-a lungul fasciculului Hiss)
Asincronism de depolarizare a celor doi ventriculi => durata
crescută a complexelor ventriculare, > 0,1 sec în orice derivaţie.
Complexele de depolarizare ventriculară au aspect mult
deformat, în toate derivaţiile.
Tahicardii ventriculare
• Există disociaţie A/V – de obicei, atriile au ritm normal,
sinusal – dar undele de depolarizare atrială se suprapun
peste complexele ventriculare => rar se evidenţiază unde
p (cu frecvenţă constantă, 60-90/min)
Tahicardii ventriculare
Tahicardii ventriculare
Tahicardii ventriculare
Tahicardii ventriculare
Fibrilaţie ventriculară
FiV complică boli organice cardiace (în majoritatea cazurilor,
FiV fiind şi mecanismul morţii).
FiV poate fi precedată de un episod de tahicardie ventriculară
sau poate debuta brusc.
Aspectul ECG este complet modificat.
Fibrilaţie ventriculară
 În toate derivaţiile, aspectul ECG normal este înlocuit de
un traseu neregulat, cu unde de amplitudine medie şi foarte
polimorfe, cu frecvenţă mare (>200/min), expresie a
depolarizărilor ventriculare haotice, ca urmare a generării de
impulsuri electrice în multiple focare ectopice ventriculare.
Fibrilaţie ventriculară
 Tulburări de ritm
• Bradicardia sinusală
• Tahicardia sinusală
• Extrasistole atriale
• Extrasistole ventriculare
• Flutter atrial
• Fibrilația atrială
• Tahicardia paroxistică supraventriculară
• Tahicardia ventriculară
• Fibrilația ventriculară