Professional Documents
Culture Documents
3
Capitolul I
Reprezentarile sociale ar trebui sa constituie una din notiunile cheie ale psihologiei
sociale datorita omniprezentei lor in existenta social-umana. Acest tip de reprezentare
constitue un obiect de studiu dotat cu o realitate proprie, capabil deci sa se constitue intr-un
univers solid pe care sa se sprijine dezvoltarea psihologiei sociale. Toate interactiunile umane,
fie ca se consuma intre doi indivizi sau doua grupuri, presupun astfel de reprezentari. Tocmai
acest fapt le face specifice.
Definirea unitara a reprezentarilor sociale este un demers dificil, atat datorita
complexitatii fenomenului, cat si a influentelor pe care conceptiile teoretice generale ale
autorilor le exercita asupra dezvoltarii conceptuale a acestei problematici.
Dintre diferitele acceptiuni ale conceptului de reprezentare sociala ne atrag atentia
urmatoarele :
fenomenul psihosocial ce implica moduri specifice de intelegere si comunicare,
prin care se creaza atat realitatea cat si simtul comun ; implicit reprezentarile
sociale se constituie si ca un sistem de valori, notiuni si practici, referitoare la
obiectele apartinand mediului social (S. Moscovici) ;
Imaginea psihologului-din interiorul si exteriorul profesiei sale
4
forma de cunoastere practica, elaborata social si impartasita, prin care un subiect
se raporteaza la un obiect, concurand astfel la construirea unei realitati comune,
unui ansamblu social (D. Jodelet) ;
principii generatoare de luari de pozitie legate de insertii specifice intr-un
ansamblu de raporturi sociale, si organizand procesele simbolice ce intervin in
aceste raporturi (W. Doise) ;
proces de elaborare perceptiva si mentala a realitatii, care transforma obiectele
sociale (lucruri, persoane, situatii, evenimente) in categorii simbolice (valori,
convingeri, ideologii), conferindu-le un statut cognitiv si permitand astfel
intelegerea vietii cotidiene, printr-o reincadrare a comportamentului individual in
ansamblul interactiunilor sociale (G. N. Fischer) ;
sistem de interpretare a realitatii ce guverneaza relatiile dintre indivizi si mediul
lor fizic si social, determinandu-le comportamentele si practicile ; constructii
socio-cognitive, constituind si un ghid pentru actiune, in masura in care implica
un set de anticipari si asteptari (J. C. Abric) ;
modalitate de redare in imagini intuitive si in termenii interactiunii psihosociale
a indivizilor, a unor procese sociale, evenimente, fapte umane, existente sau
inchipuite (Dictionar de Psihologie Sociala, 1981);
Prin continutul lor reprezentarile sociale sunt reproduceri mintale ale socialului : imagini
ale unor comportamente grupale, ale relatiilor indivizilor, ale statusurilor, ale comunicarii si
ale proceselor psihosociale din gruparea data.
Prin reprezentarea sociala se acorda o mai mare importanta realitatii « subiective »
(construita de individ) decat realitatii obiective.
Exemplul fizicii ne demonstreaza ca noi traim intr-o lume de calitati secundare,
gusturile si culorile hranitoare, experienta si actiunile noastre ne sunt referinte practice, tinand
de epistemologia naiva ; totusi aceste calitati nu sunt fundamentale.
Reprezentarile sociale asupra fenomenelor umane sunt mediate de limbaj, motiv pentru
care realizarea adecvata a acestor reprezentari presupune stapanirea corecta a limbii
respective. Atat la nivelul activitatii persoanelor, cat si in viata grupurilor umane
reprezentarile sociale indeplinesc importante functii :
1. de dirijare si reglaj a comportamentelor individuale si colective, fara de care nu
este posibila angajarea intr-o actiune sociala a indivizilor ;
2. de modalitate si instrument prin care persoanele, ca si grupurile umane invata
ambianta sociala, prin care membrii grupului inteleg fenomenele si isi
interiorizeaza experienta sociala ;
3. de proiectare si, respectiv, anticipare a actiunilor comune ;
Imaginea psihologului-din interiorul si exteriorul profesiei sale
8
4. rolul de acceptare sau de rectificare a comportamentelor sociale ;
5. de proiectie inspre obiect a universului social al subiectului ;
6. functie simbolica, de impregnare a imaginilor cu afectivitate si stari atitudinale,
care permit apoi indivizilor, ca si grupurilor umane, sa anticipeze actiunea
psihosociala in modele optime, in aspiratii superioare, in dorinte, scopuri si
idealuri.
Delimitarea problemei
Prin acest studiu am dorit sa vedem care sunt reprezentarile sociale ale profesiei de
psiholog intr-un mediu cu experienta sociala diferita de aceasta profesie si punctele de interes
ale persoanelor din acest mediu cu privire la profesia si activitatea psihologului.
Deasemenea ne-au interesat diferentele care apar intre punctele considerate importante
de catre psihologi sau de persoane cu legatura mare in domeniul psihologiei si punctele
considerate importante de catre cei din grupul tinta asupra profesiei si calitatilor unui
psiholog.
Imaginea psihologului-din interiorul si exteriorul profesiei sale
12
Chestionarul
Opinia unei persoane nu este un bloc omogen. Parerile ce pot fi culese printr-un
chestionar cu intrebari deschise sunt, pentru aceeasi intrebare, multiple, chiar contradictorii si
structurate intr-o maniera non-aleatorie, la diferite nivelurii ale constiintei.
Chestionarul cuprinde doua parti importante : una care se refera la obiectul propriu-zis si
o alta care permite cunoasterea determinantilor sociali ai acestuia. Intrebarile cu privire la
practicile sociale, pe care le-am considerat necesare pentru studiul nostru au fost introduse de
urmatoarea formula : « pentru a putea intelege mai bine varietatea atitudinilor dumneavoastra
fata de psiholog si activitatea sa profesionala, va vom adresa si urmatoarele intrebari : », fiind
prezentate dupa intrebarile referitoare la obiectul propriu-zis al cercetarii. Intrebarile ce
compun chestionarul sunt prezentate in Anexa I. Datorita faptului ca tema principala a
anchetei noastre vizeaza tocmai conturarea unor imagini sociale ale indivizilor, deci modul lor
de percepere al profesiei si actvitatii de psiholog atunci intrebarile de baza ale chestionarului
sunt intrebari deschise. Intrebarile prin care doream sa determinam practicile sociale si
statutul individului au fost in mare parte intrebari inchise. Intrebarile chestionarului sunt
formulate astfel incat un raspuns in necunostinta de cauza este luat in calcul la fel ca si un
raspuns in perfecta cunostinta de cauza. Persoana este intrebata despre « ce crede ca este » si
nu despre ce ar trebui sau ce este in realitate un anumit lucru, fenomen.
Chestionarul a fost aplicat in cadrul a doua medii profesionale diferite, dupa cum s-a
mentionat deja. Aplicarea chestionarului s-a facut chiar de catre autorii acestuia, excluzand
astfel posibilitatea unor « intermediari » si posibilitatea ca acestia sa aibe influenta asupra
raspunsurilor celor anchetati.
Pretestarea
Pentru a verifica atat instrumentul pe care l-am ales in studiul nostru cat si metoda
insasi, am inceput cercetarea pe un grup de patru persoane (fara nici o legatura cu profesia de
psiholoc), care au fost chestionate cu acest instrument. Aceste patru persoane nu au avut
dificultati in intelegerea intrebarilor, insa singura problema majora aparuta ne arata, ca desi ei
sustineau ca stiu ce inseamna psihologia, nu puteau raspunde la aceasta intrebare, prin nici
macar un cuvant care sa sugereze ceva legat de psihologie.
Desi toti cei patru anchetati nu au reusit sa raspunda la aceasta interbare, am considerat
ca este totusi necesara, si am incercat sa observam daca nu cumva diferenta majora intre cele
doua medii pe care le studiem nu este chiar referitoare la acest punct.
Imaginea psihologului-din interiorul si exteriorul profesiei sale
13
Persoanele anchetate
Aceasta ancheta s-a desfasurat asupra a doua categorii de persoane si anume :
1. o categorie profesionala cu legaturi mari cu profesia de psiholog
2. o categorie profesionala cu legaturi slabe sau chiar inexistente cu profesia de
psiholog
De mentionat faptul ca toti participantii la ancheta sunt de nationalitate romana, nu au
probleme in intelegerea si vorbirea limbii romane, au cel putin 20 de ani si cel putin studii
universitare.
Culegerea datelor de la persoanele anchetate s-a realizat in zile de lucru (luni-vineri)
intre orele 12-15.
In cagrul grupului GD doar 11 persoane (42,3% dintre cei chastionati) au raspuns ceva
la aceasta intrebare. Ceea ce ne conduce la ideea ca formularea intrebarii a fost mai corecta,
iar decizia de pastrare a acestei in cadrul chestionarului adresat GD a fost necesara.
In cadrul acestui grup rezultatele sunt urmatoarele :
Media de varsta este de 37 de ani, marea majoritatea (92,3%) au o ocupatie actuala
conforma cu pregatirea lor profesionala, 100% sunt de nationalitate romana. Doar 7,6%
cunosc un psiholog, iar raspunsul la intrebarea ”Care credeti ca sunt persoanele care se
adreseaza unui psiholog ?” linia principala a fost ca doar persoanele cu tulburari grave
consulta un psiholog.
Intrebarea ”Credeti ca este necesara munca psihologului?” a avut ca raspuns in
unanimitate de pareri ca activitatea desfasurata de psiholog este folositoare.
Pentru GA rezultatele difera semnificativ doar pentru intrebarile referitoare la obiectul
psihologiei si la activitatea psihologului.
O analiza aprofundata intre parerile exprimate de catre acestia si GD o vom prezenta in
continuare.
Rezultatele pentru GD sunt prezentate in figura 1, iar cele pentru GA infigura 2.
Deasemeni valorile exacte se gasesc in Tabelul 1.
Imaginea psihologului-din interiorul si exteriorul profesiei sale
15
Figura 1
4%
39% 1
2
57% 3
Figura 2
0%
44% 1
2
56%
3
Tabelul 1
Caracteristici
Grupul Profesional Individual Neinterpretabile Total
GD 27 39 3 69
GA 34 27 0 61
Imaginea psihologului-din interiorul si exteriorul profesiei sale
16
Capitolul IV
Concluzii
Enciclopedica, Bucuresti
3. Clocotici, V., Stan, A., (2000), Statistică aplicată în psihologie, Editura Polirom,
Iaşi
Bucuresti
Bucuresti
Polirom, Iasi
Iasi
10. Rotariu, T., (coord.), Bădescu, G., Culie, I., Mezei, E., Mureşan, C., (2000),
11. Singly, F., Blanchet, A., Gotman, A., Kaufmann, J. C., (1998), Ancheta si
12. Şchiopu, U., (coord.), (1997), Dicţionar de psihologie, Editura Babel, Bucureşti