Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Craciun Stat Violenta Si Suveranitate

    Uploaded by

    Alexandra Ioana Cantoriu
    136 views22 pages

    Original Title

    36659502 Craciun Stat Violenta Si Suveranitate

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF, TXT or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    136 views22 pages

    Craciun Stat Violenta Si Suveranitate

    Uploaded by

    Alexandra Ioana Cantoriu

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    Claudiu Craciun Sela T cule Claudiu si suveranitate Craciun CO eat eco Meter uaa nL Beane eens Tuc as fo. Sei 221 CLAUDIL CRACIUN statelor si tipul statului pot deveni variabile independente in explicarea proceselor politice internationale. Acest lucru se ‘intdmpla in citeva instante diferite care mobilizeaza diferentiat institutia suveranitatii. In primul rand, evolutia capacitatilor institutionale ale statelor latente (de exemplu India colonials) poate modifica structura de putere din sistemul international (prin disparitia imperiilor eau scAderea puterit hegemonilor globali si regionali), In mod similar, evolutia capacitatilor institutionale poate determina numérul de actori ai sistemului international si respectiv influenta hotarator dezvoltarea organizatiilor internationale. In al doilea rand, configuratiile capacitatii statale gi tipul de stat pot explica pozitis/com- portamentul unor actori in sistemul international. Tipul de stat poate determina atat angrenarea intr-un rézboi sau interventii Gar si pozitia in cadrul altor sisteme decat militare (politice, economice, culturale). Relatia este ins mai puternica in interventiilor externe. Anumite tipuri de state, experiment ‘un anumit tip de violent sunt in mod natural susceptible de a deveni obiecte ale suspendarii suveranitatii. In al treilea rand, configurari specifice ale capacitatilor statale antreneazd ‘strategi gi politici externe diferite. Alegerile de politica externa ale grupurilor gi elitelor nationale sunt influentate de rapor- turile de putere dintre acestea, determinate si focalizate la nivel national, Introun rézboi civil este foarte probabil s& se produca o aliniere transnationala intre grupuri angrenate in Iupta pentru putere gi grupuri si state similare ideologic, etnic sau avand aceleasi interese economice gi geopolitice. Conflictele civile/revolutionare ale secolului 19 si 20 au produs in majori- tatea lor asemenea alinieri Cu toate acestea relatiile de determinare dintre cele doud niveluri nu sunt unidirectionale. Sistemul international poate influenteaza societatea domestica, dar aceasta contextualizeaza, adapteazd si {i transforma influenta. Mai mult, actorii sistemului international actioneazA la semnalele domestice ale inabilitatii structurale ale acesteia de a se proteja. CAPITOLUL 2 STATUL. Modernitatea a transformatéatel rincipalele arene de Acestea au trebuit 88 depageascd, ca alternativa de organizare sociala si politica, un numar insemnat de forme institutionale concurente, cum ar fi oragele state, regatele princiare sau congregatiile reli- gioase!, Devenit norma de organizare dominanta, atat in starea domestica cat gi in cea ,internationala” statu se confrunta nu ‘ou. crizd de legitimitate externa, cit cu una de funchionalitate interna, Timp de 300 de ani, statul a trebuit si se lupte pentru ‘Toialitatea, resursele si sustinerea indivizilor fntr-o constelatie institutional foarte diversd sub aspectul identificarilor, participarii si mobilizarii. Recent, desi dominant ca model politic si institutional, statul a trebuit 68 concureze clasele sociale gi comunitafile spirituale transnationale®. Urmérit ca proiect de intarire a puterii autocratice, in interior cat si in exterior, statul a evoluat catre o institutie relativ impersonali. formalizata si responsabila pentru asigurarea unui spectru larg de bunuri si servicii pentru cetateni. In capitolul de fata, statul ca institutie va fi explorat teoretic si empiric, pentru a identifica procesul de instituire a puterii gi autoritatii politice si, respectiv, exer- citarea acesteia catre agenti externi. Perspectivele asupra statului sunt foarte numeroase si diverse normativ si teoretic?. ' Spruyt, Ht. (1994), The Sovereign State And {ts Competitors. Princeton: Princeton University Press F ma refer wii ln ideologia comunista intemnationalista care privea clas ‘munitoare indiferent de ara de provenienta drept actor politic principal si unisar $a wna —comunitate islamica bzat pe cedint care se define iclusiv politic * vexi pentru o presuntare a teorilorstatului Dunteavy, P. $i 0'Leary. P (2002) Teorile statului Chigindu: Are * wv 24 | CLAUDIU CRACIUN Definirile, taxonomiile gi constructiile explicative pri aera trebuie v8 trateze in mod necesar(@ous dimensiunt ._statul ea institutie slobslé-daminanth $5 2.1. Statul modern, Transform si traiectori institutional srspectivele asupra statului sunt extrem de diverse gi se duterentana att, ‘din punet de vedere normativ, ct si teoresi. Prineipalele puncte de divergenté au privit natura statulu, structurilor constitutive, a modului cum cesta gi a relatiei cu alti actori sau cu. societatea in general. He tontextal analizei de fata insA, miza principal & (erie: despre stat este posibilitates acestora. de a explica succestl al ge jnsuccesul statelor in indeplinirea functiilor inate a moderne, Statul nu este o institutie europeand/occidenta’A, + ratitute globald, ce organizeazi viata social in diverse tipar i . ect talitate si suveranitate. Ceea ce ins a mers in az Ve ster europene, in context extra-european sa dovedit af problematic. Experimentele instituirit autoritatt stat cal asta vicime, dupa decenti bune dela formarea wot state. O alt& provocare majoré pentru teoriile statului a ‘dentificarea dinamici curente si vitoare a statulul, ca institutional major al globalizArii, Dezbaterea principala $= purtat in jurul intrebarii daca statul igi pierde din ators PM condifile acestui macro-proces®. Aneliza de fata rispunds implicit acestor tipuri de argumente $i ingrijorani. Statul isi poate pierde autoritatea, dar numai in céteva direchit. Percere Tator tay, situafie istoricd niet, se poate produce mumai cane Statele esueaza in mod concret s& exercite functiile pic st

    You might also like