INSTITUTUL de ARHITECTURA „ION MINCU”- Bucuresti

Cum se realizează şi redactează un

referat ştiinţific
(Cerinţe minimale pentru realizarea unui referat
la.......)

Prof arh. Mihaela Radulescu

.......vezi exemple mai jos..........

Ce este un referat
Referatul este o lucrare ştiinţifică, personală care:
-abordează o temă (dată de titlul referatului);
-are o desfăşurare logică (abstract, introducere, cuprins, încheiere, bibliografie);
-argumentaţia este logică şi inteligibilă;
-ideile şi organizarea lor îi aparţin autorului (referentului), dar pentru argumentaţie
se recomandă apelul la studii şi cercetări ştiinţifice consacrate cu condiţia de a fi
specificată sursa.

Ce conţine un referat
Referatul este compus din: abstract, introducere, cuprins, încheiere şi bibliografie.
Abstractul
-urmează după titlu şi nu are mai mult de 5, 6 rînduri;
-prezintă succint ideile principale ale referatului.
Introducerea
-prezintă succint tema aleasă (în una, două pagini);
-arată motivaţia alegerii temei (care este importanţa temei aşa cum este văzută de
către referent).
Cuprinsul
-reprezintă baza referatului (3-7 pagini) unde se argumentează logic, ştiinţific ideile
referentului;
-conţine:
a) o ipoteză (o idee pe care referentul o expune şi pe care o va argumenta);
b) demonstraţia ipotezei (ideea expusă este susţinută prin observaţii personale
argumentate ştiinţific, prin citarea unor cercetări sau studii în domeniu);
c) concluzii (ideile care se degajă în urma demonstraţiei realizate);
d) recomandări (modalităţi de ameliorare a situaţiei care se degajă în urma
demonstraţiei şi din concluzii).
Încheierea
-prezintă (în 1-2 pagini) descoperirile, ideile apărute în urma cercetării temei;
-arată posibile căi de continuare şi investigare a subiectului;
-constată punctele „forte” şi slabe ale investigării;
-reflecţii ştiinţifice personale
Bibliografia
-lista completă cu lucrările ştiinţifice consultate pentru realizarea referatului chiar
dacă, unele dintre lucrări nu au fost citate sau aduse în discuţie în textul
referatului.
Cum NU trebuie să fie un referat
Referatul este o lucrare ştiinţifică, personală, deci nu este:
Compilaţie
Compilaţia este o lucrare constituită din îmbinarea citatelor cu ideile şi
demonstraţiile altor autori (aceştia se află specificaţi în textul referatului).
Plagiat
Plagiatul este furt ce contravine legii dreptului de autor. Este plagiat atunci cînd
ideile altora, publicate sau nu, în forma lor originală sau modificată, sunt
prezentate fără specificarea sursei (autorului, locului şi timpului prezentării
ideii). Plagiatul poate fi evitat prin citare şi prin specificarea autorului. Nu este
suficientă existenţa bibliografiei, autorul trebuie specificat şi în text acolo unde
apar ideile lor chiar dacă citarea nu se face cu acurateţe şi între ghilimele.
Manipulare ideologică
Manipularea ideologică reprezintă o prezentare, lipsită de onestitate ştiinţifică, a
unor argumente selectate subiectiv pentru a demonstra veridicitatea unei idei.
Scopul poate fi acela de a convinge, de a impune un punct de vedere personal
sau al unei instituţii. Atenţie, se poate considera intenţie de îndoctrinare sau
reclamă mascată.

Ce trebuie evitat în scrierea unui referat

Lipsa de rigoare ştiinţifică apărută atunci cînd:
-datele prezentate nu sunt exacte;
-se fac generalizări („cercetătorii consideră” – fără a se specifica cine, unde, cînd);
-apar contradicţii în argumentaţie;
-se amestecă tipurile de criterii.
Lipsa de rigoare logică apărută atunci cînd:
-subiectul tratat nu corespunde cu tema aleasă;
-se demonstrează un alt aspect decît cel tratat;
-apar incoerenţe logice şi afirmaţii nesusţinute;
-argumentaţia sare peste paşi în explicaţie sau nu ajunge la final;
-se porneşte de la premise false or lipsite de generalitate.
Să se abuzeze de:
-argumentul autorităţii (dacă X este specialist în domeniu, asta nu scuteşte
referentul de o demonstraţie personală);
-argumente emoţionale sau argumente statistice (e necesară o ponderare a lor);
-limbaj de lemn (formule tipice, uzitate în limbajul de specialitate, dar care nu sunt
înţelese pe deplin, ci utilizate pentru a oferi impresia de ştiinţific).
Lipsa de rigoare a prezentării:
-prezentare neîngrijită, care nu ţine seama de rigorile unui referat;
-greşeli ortografice, ortoepice sau de punctuaţie;
-greşeli de tehnoredactare.
Cum redactăm un referat
Referatul conţine:
- o pagină de „gardă” sau „coperta” cu titlul referatului, numele referentului,
disciplina pentru care este realizat, anul, profesorul coordonator, instituţia şi data
(anexa 1);
- prima pagină reia titlul referatului, numele referentului şi abstractul (anexa2);
- conţinutul referatului este scris cu un corp de literă clasic, suficient de mare pentru
a putea fi citit (ex. Times New Roman 12), la un rînd şi jumătate;
- textul este aliniat stînga-dreapta, cu margini suficiente pentru prindere şi
corectură;
- fiecare paragraf începe cu alineat (anexa 2);
- bibliografia este la sfîrşit, iar autori se trec în ordine alfabetică (anexa 4).

Citările
-citarea cu ghilimele presupune preluarea identică a unui text aşa cum se găseşte el
într-o publicaţie. După închiderea ghilimelelor, citatul este fie marcat cu un număr
pentru trimiterea la nota de subsol ce specifică autorul, publicaţia, editura, locul şi
anul de apariţie, fie este urmat de o paranteză cu aceleaşi date;
-dacă se doreşte scurtarea textului citat se vor folosi următoarele: […];
-dacă apar mai multe citări, consecutive din aceeaşi publicaţie şi acelaşi autor, în
nota de subsol sau în paranteză se poate trece doar idem;
-dacă ideea unui alt autor este prezentată din memorie, deci nu identic, nu se pun
ghilimele, dar este specificat autorul şi locul unde apare ideea. De exemplu: E.
Kant, în cartea sa „Critica raţiunii pure” spunea…;
-dacă ideea unui autor nu a fost publicată, se specifică doar autorul şi contextul în
care a fost auzită. De pildă: I.Ion, la conferinţa de „Pedagogie comparată”
spunea….;
-dacă ideea aparţine unei sinteze de curs atunci se specifică autorul şi cursul. De
exemplu: note de curs, lect.dr.I.Ioniţă - „Pedagogie comparată”.

Scriere şi tehnoredactare:
- numerotarea capitolelor şi subcapitolelor se realizează consecvent şi atent de la
general către particular (anexa 3). Nu se amestecă tipurile de numerotări;
- nu se folosesc abrevieri (prescurtări) în text;
- în parte de jos sau de sus a paginii se inserează număr de pagină;
- textul se scrie folosind un program cu diacritice (se poate alege grafia cu „î” sau
„â”, dar să fie folosită aceeaşi grafie pe tot parcursul referatului);
- înainte de tipărire, se verifică textul dacă este scris corect gramatical, ca
punctuaţie, ca numerotare şi aliniere.

Atenţie! Anexele sunt exemple, doar forma contează, conţinutul este realizat cu
date, în mare parte, fictive.
 Anexa 1

Colegiul de Arhitectura si Lucrari Publice „I.N.Socolescu”

Referat
(Titlu)
LOCUINTA DUPLEX CUPLAT

Elev (....Ion Ion

,
specializarea ARHITECTURA
an(clasa XI ...) , semestrul ...

disciplina...Atelier de specialitate)
Prof. Arh. Mihaela Radulescu

Bucureşti, 2010
 Anexa 2

Locuinta duplex Cuplat

Elev (... Ion Ion
,
specializarea Arhitectura
clasa XI..., semestrul II

Idei principale, idei principale, idei principale, idei principale.

Idei principale, idei principale, idei principale.
Idei principale, idei principale, idei principale, idei principale
Idei principale, idei principale, idei principale

Text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text: „Citat citat citat citat citat citat citat citat citat citat citat citat
citat citat” (M.Popescu, „Introducere în Pedagogie”, Editura Cerc, 1904, Cluj). citat citat
citat citat citat citat citat citat citat” (idem). Text, text text text text text text text text text
text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text text text:
- text text text text text text;
- text text text text;
- text text text text text text text text text text.
Text text text text text text text text text text text text text text text text text text
text text text text text text text.
 Anexa 3

Model de numerotare 1
1. Capitol
1.1. Subcapitol
1.1.1. Subdiviziune a subcapitolului
1.1.2. Subdiviziune a subcapitolului
1.1.3. Subdiviziune a subcapitolului
1.2. Subcapitol
1.2.1. Subdiviziune a subcapitolului
1.2.2. Subdiviziune a subcapitolului
1.2.3. Subdiviziune a subcapitolului
2. Capitol
2.1. Subcapitol
2.1.1. Subdiviziune a subcapitolului
2.1.2. Subdiviziune a subcapitolului
2.1.3. Subdiviziune a subcapitolului
2.2. Subcapitol
2.2.1. Subdiviziune a subcapitolului
2.2.2. Subdiviziune a subcapitolului
2.2.3. Subdiviziune a subcapitolului

Model de numerotare 2
I. Capitol
I.I. Subcapitol
I.I.A. Subdiviziune a subcapitolului
I.I.B. Subdiviziune a subcapitolului
I.I.C. Subdiviziune a subcapitolului
I.II. Subcapitol
I.II.A. Subdiviziune a subcapitolului
I.II.B. Subdiviziune a subcapitolului
I.II.C. Subdiviziune a subcapitolului
II. Capitol
II.I. Subcapitol
II.I.A. Subdiviziune a subcapitolului
II.I.B. Subdiviziune a subcapitolului
II.I.C. Subdiviziune a subcapitolului
II.II. Subcapitol
II.II.A. Subdiviziune a subcapitolului
II.II.B. Subdiviziune a subcapitolului
II.II.C. Subdiviziune a subcapitolului

Atenţie nu se mixează cele două modele de numerotare!

 Anexa 4

Bibliografie.....exemplu
( aici treceti Bibliografia folosita de Dvs. Asa cum eu am
trecut pentru un alt referat Bibliografia folosita de mine la un
subiect de Pedagogie)

J.C. Abric – „Psihologia comunicării. Teorii şi metode” - Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 2002
C. Bîrzea – „Arta şi ştiinţa educaţiei” - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995
J. Bruner – „Pentru o teorie a instruirii” -Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1970
I.Cerghit, I.Neacşu, I.Negreţ-Dobridor, I.O.Pănişoară – „Prelegeri pedagogice” - Editura
Polirom, Bucureşti, 2001
Ctin. Cucoş – „Pedagogie” - Editura Polirom, Bucureşti, 2002
R.H.Dave coord. – „Fundamentele educaţiei permanente” - Editura Didactică şi
Pedagogică, Buc. 1991
J. Dewey - „Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei” – E.D.P. - Bucureşti
S. Farca – „Psihanaliza şi cele patru dimensiuni ale psihicului uman” - Editura Trei,
Bucureşti, 2003

sau

Gagne, J., Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1975

Golu, P., Învăţare şi dezvoltare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1985
Iucu, R., Instruirea şcolară, Editura Polirom, Iaşi, 2001
Landsheere, G., Evaluare continuă. Examene, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1975
Miron, I., Demersuri creative în predare şi învăţare, Presa Universitară Clujeană 2000
Neacşu, I., Metode şi tehnici moderne de învăţare eficientă, Editura Militară Bucureşti,
1997,
Radu, I.T., Didactica, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006
Stanciu, I.G., Şcoala şi doctrinele pedagogice în sec.XX, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1995
Thorndike, E.L., Învăţarea umană, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983
Tomşa, G., Orientarea şi dezvoltarea carierei la elev, Editura Viaţa Românească,
Bucureşti 1999
Şchiopu V., Verzea, E., Psihologia vîrstelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1995
Wallon şi colaboratorii, Psihologia desenului la copil, Editura Trei, Bucureşti, 2007