4 Orasul - gradina Solutia orasulu-gradina: Londra, Paris, Berlin, New York 1900-1940, fate un urs divi, acre eal opus: n panda once ptemie, Ebenezer Howard (1860-108) ate ral lnporian persona int eet inteagh new orga rio, De ete important $84 lege cian tei: de pre tat ‘nea a nels grit Mul dite el au nls pest, cu 9 acl su at sprepe ot ce saint Has mur pean -poletatl, dei picts gia tl ca stengrt A ‘ous ciel a susiul ees hans ev densa mics haa crn rina raga de el cf aro deste gla. ean con tl Lond, er cae ~ a cr a Conch atid a a a nevoie de li ae porta pute fae at Ea contd aces ors ridin cu sds ri flint a Harpe ene fotimkaa de nenumdae oes rte mre dats ‘aloo nua die panpalsaasseg, Raymond Un Each ma cred doit rarsfereoament org mic date depen bron, tip ce el propsese olen se dem ele chiar ipa doer Cc facut de seen ca mute oan ca pion peo tbl defn timp ec conn si volutare, care 8 e ao-gvemen. Dr xa mal are eae fotaceen dea rede cel rin uanst ponies gnc atl rset pnt deo erau dr vehicula uel erent complete a soceticpt ite, ub one une nt de comanlan cooperative Slt car pot 8 sinc aoa inflegere greg ae

---

Dor Hampstead era tla un proiect ‘ult mal vas ParintelesSua fost Henietia Barnet edutaa soe ahi ‘Warden dela Toynbee Halll aveau o east de vacant la Hampstead 1 {au auzit In 196 de planul de construire a unc nok sai de metro tn ont. (Lina'a éeveit in curind © parte a limperait hi Charles Ton ‘Yerkes, Intro mani ties pentr class moc engleas, ea a allt ‘ampanie pentru cumpararea de teren care. exinds Hampstead Heath, frustring asfel anbile de propria ale promototioe. Dups o ‘ampanle de coe an, care ainsernat timiteres a 12.00 de seta, toronul de 80 de act de ls Heath fst cumpsrat de UCC pen sua de 43.24 dele; taj de metro, a ive construc a fost opi a juma- {ate a devenit una dine muitele sai suburbane fantom’ ale Londek, In toil acesioractun, cineva a sueratideea une suburbitaradinas fost nevoie de un alt tren de 249 de ari, cumpat de la Eton College sate prin felosirea a 112 000d ie bine prin subscrpic publ, in 1907, Sa nfinat ised un tot entry consa 8 00 de eave; Unwin si Parker au fost aitect. Ines de ha nceput, suburbia avea objective Sociale dane. asa cum spune un contempora, ma 8 feu le unde siracii sor na pe cel bogal lar acest, si sper, vor ata pe siraci <8 se ate singuri's prim proectincudea construcia de hnangare pentru depoztarea carueloes* In curind ines, valoarea trenurot cir au inceput si creased s~ca sLeteworth, st mai Inainte Record Park ~ suburbia anceputs3 debardeasco repute pe "Pati 2186 ln. 148 mas ORIN fare Doamna Hervieta se stidula 6 0 vespingt: nu era adevarat ct tocullor eau exceotri, puto de sandale chu ies cersete Sunt doar oameni bisui_ Unt ange notauservin am itive not asia fasts pone Shans" wl cess, Sn pitears, ai compan mae, dar of mune, opi (ie o cas, xo demic, ars bate = ex ecm) 3.1 etnn gine eieral de presunoa aero capil ine aorople ie al pe trot al serpin sea profane le teres saa comune Dire cele tre orgnizatianreprenoiale care au cat cos mpi mave parte a catelor, doud eray co-partenere4 Dar obiecvul lumér, coexistent ect care va vindeca eurind Tastinares tlaseor,* ost rustal de suecesulsubutbe propri-2se est, char Slime case ale arizanior sunt gntleate (Ceca ce a supravietul totus! a fost caltatea Tad fh anarite pavine, aceasta eet cris de taste. Unwin era la acea vreme dea Puteri infuenfal de Site de propre sale perplurl germanice Testicle administrator ocaleau ost paste pin folosiea unor nv SH pavlamentare speciale. Aste! c& Unwin era Hb si demonstreze in reafiate ceen ce ct ijn ani mai tre, ny partly extrem de Invent, Noshing Gained by Overerowding, a demonsvat pe hile anime cA ourbanistickadecrat va ofr Hcsruia mil mai rl spas, Fard sa floseasea tna cru tren. Chela acesel solugminune eta Feducerea spall necesar pert drurmurl de la 40 la sua (In pla ile obignuite ale admis!) a 17 la su, mdvnd ase suprafan terenatilr dsponibile pentru ri ispafi deschise de fa 17 la nu mai ance 55 st lin ssprafa total Aceaels Rhertate ete flo la Hampstead pen produce an aranjament tke informal, i srt urbe neresulte, cul-de-sac 10 mare vareiate a tpurlor de ease: Unwin dorea, nc de pe atu, elimine afl aglmerat shia Asta aie! se desfSgoaré cy un calm respectail lar design rer ‘inteste in mod ie! char resi de modelle medievale germane: un ida cas cae srajuisteexiensia dela Heath, cu ghorete de portar.CRA a aa me RnR eT OrasUU GRADINA «up ia le magazine de pe Facey Road, Unnsn &agezato pou inmens, care aati ca cum afi fostaduss pe sus in vehi Nomen. In chim, in plaja eentrals a orgui, agezata la dorini DDoarnnei pe locul cel mai trait al suburb gn stale aclcente, Unvsin a nent in faa ul Ltyens, cet care a proecat cele dou mar biserc situa din vecnaate. Renata este o anomie, un exer ‘ju excesi de formal, In tadlila Oral frumos: un vdtator care ar Ina pe poarta principals dinspe Heath, ar slepta 8 gaseascé o pastsd a urglai Rothenberg.ob-derTauber, i stl Inguste care sh ‘ucla opie pe care Unwin arf ost nent 8 proecteze, dat in chim inneste un bulevatd procesional care araté suspect de aseminiior cu o copie roast a ale ce duce la pala vceregeu din "New Delhi (ve! cap 6) in plus Inveaga zon, deg vats ca dimensii, este lida de insti: amen ee fort are acolo pia ara cag ‘cum ar asepta 0 recepti imperial caren va ma aven loc niiodata Foae, tol nena nua fost aga cum spunea Creese,aceea dea crea spall de recreere, de disact sau de cumparaiu penta cao, | ‘aceea de a impresiona; probabil c8 aga sa !nlmplal% Dar Un $4 dal binecuvdnlarea; sa Letchworth a avut momente de frmals, Hampstead, lata neg, reeaza conkizie in mintea coor el rigebit orajuutradina. ined de la Incepus, aga cum a observat ‘Abercrombie fn 1910, Asolaia Oraguli-Gradind avea ca obiective, pe ling ,consrurea de noi orage in dstictle rurale, pe Baza unor pnp bine inlemeiat” si -crearea de subwil rsdn, pe baa noe pine similare, penis decongestionaea rap oragsloeexitrie", coe sirirea e sate-grn.. peru a putes ofent condi corespunzitoare de locut membrice claselor munctoare in apropietea locuor de mune Intrbarea care se panea din cence mai pronunfat ea daca Inu curva binele era dusmanul mai bineki. In maine hai Unwin Parker, Hampstead era acceptabil char merit; a fl erau, probabil, ‘maleate celoraproximatv douasprezece plan coordonate ce Co- Parienership Tenants ae 190 spit Rzbol Mondial problema era ‘cea a junui numir desul de reat de proiecte care pot in mod ‘bios mimele de ,Oray Grading”, fa sprint ic un moti pent aceasta, spit lr find stra de concepileilemeitoror mised"! (agu GRADINA 1a Bupa vzbol, CB. Purdom, nou) editor al revise Asocat!, se plingea {68 .NU eicd aproape nici un distriet in eare consul lead smu pretinds 6 consrulases un oat grind, peste tol ae veela con. Siictor psi de scupule.-_Dar, cu tate acestea, la ora actual ni ‘eit oragengrina deci a Hertiodsire, Lethon 3! Welw T1919, Asoeifia = redenmits acum Garden Cities and Town Planning Association a adoptat 0 dofiijefoane resets a Jucruul Insusi; anul urmator, stnjanta de achizifonarea de catre batrinul Howard, care avea size! sin de ania uno vast terior la Welwyn, fara a se conslte 1 fra a avea ani si plteascs, ASocala a depuis faranje penru els au Inceput ale consrulrea celul de-al dolla orag- rin." Proiectat de Lous de Sossons in sil georgian, eare de atunci ‘4 8¢08 de pe scen stil neolocal li Unin ~ Urwin ins schimbsn- dui stil ~ proieetal ese mult mal formal decdt Letchwerth sau ampstead, in special prin imensa sa pata conta in sil Luyens, de ‘aproape o ria lunge: un fel de OrayGradina Frumos, Aitectura ‘aft In schirnb cit de reust poate fe sll neo georgian dacs seals pe mini bune, Realtate este, ict de ereic a suna 88 0 spunern cu Voce tare, acces cd aces oras este malt malatrigitor decdt Letchworth, Marea Organ ine cele dou rzboate Inv tiny tn 19183 1919, miscarea sa confunit cu 0 dubla ‘ia In 1912, Unwin se angaase dejan coea ce pent una ost marea apostaie: Into prelegee (inuta la Manchester University, ela sustnut construea de yoragesatelt” in jurol omgclon, suburbi-griing. care uurmau <4 depind’ de orage tn pisintslocurie de munca In 118, rmembni foarte important al Cita Tor Wale, pore care confereao puter inegaabl, ela sustinut aceasta idee in recomandrle fle peniruprogramul de loculne posbetie, care a primi prebarea legisla prin Legea Addison, in anal umator,consecinjele au fost prezenfate in amdnunt in caplohl 3 Reauatula fost acelae, la apro- imativ un millon de Jocunfe, construe cu bani publcl de cairomt oRASUL GRADINA autora locale he cele doua vboaie lc una ~ cv excep eto vatla Letchworth si Welwyn ~ nu a fost constr In stl adevratelor forage grid. Aceasia a oo lotr fare dus penta Asin, care desfisura simuttan 0 carpane in fayoarea unul vast program de on- struct de locunte de cate sat sn favoarea oraselorsradina, Howard ‘sui ms ave nicl un fel de Incedere in capactatea statu dea realiza acest programy, probabil, nuavea nee inelinaie ideological ideea fe alae: aga cum i marursea crecincioslui «Su aghiotant Frederic ‘Osborn (1885-1978), n 1919, ,Dragu meu hat, dct i sage pins ‘nd quverul va face acest cru, ei la fel de hatin ea Matusalem ‘and fe wel apuca de teab"" ‘Asa ed tunel cdnd Howard & ebgiua Welwin prin melode neconventionae,nprovinie au incepu se construlascl orge-satlt, iar ideea consti de orage nol pe scar lagi a fost df inapoi cs lucie dean, Poate ca acest her era ineviabiobletile plier fail de mutarea locator din eanierele saace ale marlor orage In province, impreuné cu ameninjaea extinderl rapide a grater ‘orafoor, cru se pare un factor fare importa, age au cemonstrat be depiin dileutie inimpinate de LCC tn prolecarea propel sale satel, de Manchester, la Wythenshawe ‘i pare, problema se daoraunellipse de imagine. Une din. treaga-numitee ajezi-satelt—In primal rnd cea pain de LCC de 1a Becontree, in sox rau foarte mar avind un mum delocultor de teva or mai mare dect eta planta de Howard, de 30000, find egale ‘a suprafai cu un oma engl de dimensiuni medi, ss alla la 0 dis- tan mare de autotatea centala In plus, Je Bpsea indus, necesara penins a- cépaa aulonomia~ des dupa 1928, Becontieedetineaavan- taj neaseptat al abel Ford Dagentiam ~ gn aveou nici mcar © relea decent de transport urban. In multe eaaui, acest ore ave gh ‘defected prolectare. Cdl de locuinteerau destl de bine cute $1 se conformay calor model ale Mk Unwin dar ioreuns co aranja: rmertele din care faceau pane erau ur simp supe Safelii din provinie seprezentau excepiilpastisle. lar \Whihemshawe, proietat de Bamy Parker pentru Manchester In 1990, ‘ste inteadevar 0 exceptie nota. Istora $9 timpurie era foarte st ‘muoas’. Abercrombie, nuit consultant, a recomandat ca orag $3 oraguucetbIA 5, un tere de 4 $00 de ar; jumtate ain aceast supafa fost an 1925. A urmat apo! o vast lle pentru ca ferent sae “Incorporate Manchester, atalie cdigata in Fariament in 1931; nu Sa “reusit nsa obyinerea unl orn pentru curpirarea rest suprafte fpr imp, in 1827, oragl a insreinat pe Parkers elaboreze un plan. ‘ea dal nnd liters sé prolectoze un orag nau, pe un terenimens, de $50 de aer Pn in 1938, vane peste 7000 de corporis 7 de case | Pariculare, era deja ma mare decat Leichwonh sau Welwyn sn se alnsese dec un sfert i cita stab inj de 107 00 de Tocuten Parker insu! deseria in 185, ea find wa ora actual un perfect exer ‘ls de orag-grins."* in reall, ese un exer imperfect. Numan de louitr! era de we or mal mare decit cel recomandat de Howard, esi ese apropat ce acela al marr rage nou consirute dupa cel dea ‘dolla rabol mondial. Cu toate e@ terenulfsese cumpita aproape a ‘area si ato, era separa de ora piniro porune de teren cu 0 lie de io mse de mil, 0 centr verde do 1 00 de ac doa Tungul rll Mersey fn pls, dopa fst priecatdo vast zond indus alc sla Letchworth, de-a ingul une in de cae feat care tae In ‘oui inteaga zona ~ aceasta na puta fel locut de munea pent to locultoa era necesardasfel oinie de autobuze etre ora, Principals tele o consti rocoerea.a tel pence rinice american, mpramatate de Parker diet ln ana New Yoru, pe ‘are Vinal in 19253 Primul dine acestea era rincpul carieruh ular, ale carut ongin vor B discuate mal tzu In acest capo, Al dalea era princi aranjamentull Raburn, pe care Clarence Stein 3) Henry Wright au labora ineadrul proctor pentry oraul- ang 3 ace nume, in 1928, cae va de asemenea discutat mai iz in fcest capitol, tun princpiy pe care acestin cin um bau escalates Parker inca din 1924 % tees eta princi alelor cu copa, pe care Parker ba observa n zona New Yoru, dar pe cate ra flest aro Imanlerd complet onal. ‘Alle originale din Now York ~Aleea Brora River din 1814 cole proiectate de Robert Noses ca parte a planurlor sale entry parce de reereere alin ani 1820 rau sal cu acces iia, desemnate doar pen tty un fic auto particular sl amenaate n sae inet ofere un psa) * warn 29 1631 69 Gp gn, 3, pn126 ____omisu-ondon ‘ecteatv. Geni Ii Parker In Wythenshawe a corsa n combinarea eesti model ca 0 als. adil americana a aller, mai veche, cn ‘epota de Frederik Law Olmsted si ols pe scar arg de urban fin tracia Org Frumos ia inceputl secolu: Kea alec eu dew ‘mur de acces cre zonele de loculns, legate de parcurile publice™ ~ 0 dee ear a fost folositéeu prudent in Marea Bare, de cee Sossons Jn Weleyn ge cate ariectl poiagst TH Mawson in jurul ui Stanley Park, la Blackpo0) in and 192) ~ pentru a ofer element principal al lanl de afc petra un eg oas radia. Ase, ea inceteal ‘eve unl dine prinipalcte defecte de profectae ae aloe 1850, ait fe ccentst in imprejumile Londre, acca al devo niare do-3 Jungul nlloratere utere, La Wythenshawe, expica cst aero nce spall ve on fear gael de ani evr pola pry a ona par tule ensentevitotele ere decree terre de ac dle soon cringe bre ext, ere de gl po pu aprea consi cutartede ap i tot ceca 60a” So lernecilor $lear pert se extn etre marl zne bere An provi | Aceste dramas, argumenta ear ebui sf fe nuit, in mod adeerat, dupa terminclogia american, gosae", pein ci elem vor f Fojste numa! pent recreee ol aimpotti, vor pute ft floste pent ‘ote gen de italic. trades, aceasta concepe era nmi cu ieee rerclrratoe segregate, acest ind cel mana nen stem rarhe i planing ull afew, age cum a fost stabi do Aker pp in 1928 ‘mprumutatapot de Abercrombie s Forshaw ca un element major in Planul pe care Lau realzat penu zona Londel In 1848). Odat term hat, pinipai arr nord-sud a i Paker a fost nut Aleea Pigese, Soara el fost ionic: prlectalé inal cu jonchunl cu sistema eal de ‘tah, well de an mal tau ea a fost modemizat i transforma in utes de specait in rbanistcn transporter Apropinduse de as priniro rele Ince cade fie de spaghett ea este acum, cao * Greg 1886, 38412. 3 Mayo. 984 5S, Parr, 1902 4 raguL GRADINA er bunare pares, o sosea tn sensul i Angele. Cealat alee proieta Infos abandons is jumstate, in mod inexpicai Tn vealtate, Manchestenfui nu prea ia. pasat de piesa 8 de rezilen. Central comercial fest terminal in ant 1960 cu muita Irniralere~ostrtat unele dn apatamentele de dupa razbo sunt ade ‘irate nosing Al dolla al cea va de ocuitor nu ata leu fa fo de bine ca primi vei exist mt prea mule ume, pent eat ate ar dor 88 reads c& nite fimprejuims evlaate vor atrage un com prtament clit, de erat, vandalism si deicte marunte Tot aata © fecadere in ranira pic englezeased, ca cum sar renuniat la fceasts zon; desin aceasta priv nu difers de vestul Manchester Dar, in pofida efortunior, nu a puru fi complet soarsi amprenta i Parker. Imensul spatirverde de la Wirhenshawe Park ators proape pe fos concept de centurs verde ale exist un vertail cent verde al ‘rag Locutee, care combing cutalent moive georsene ca stl de J Letchworth, sunt grupate cu ingeniodtate inurl une mtd de ‘ict spa vere. In pofda decider de moi ri, cul mer, pe bund rept, apelavul deal welea org yang Ini tmp, adept fide at migar sau continua compan, CCharnberiain, care atta vreme cit aft in fet fost un preten a fragelorgrding, a objina subsidi guvemameniale promulgate pein Legit din 1921, 1925 qi in pofda oportfet Ministers de Fnante — 1922, Darel rsa fut un lcrs prea bun, Pin 190, secrtarl pera ‘ent al Minster Sandi, sr Athur Robinson, manure deschis, Dayle nepal an atu suport a easton ca tren ‘ecu pull men scNimbat ee deepen tose teu ara oa bine, darn racic, nfneionears,Oaborare ‘mk ml pot represents de cea ce ve cea ors ‘ste Us oasis a este alcove dec ata a mr poled vaste de locuite ale arta lea deca noe (dati ce Chamberlain areusitsi creezecomisia Barlow, Unwin, _aducind dover in fata acesten in 198, putea argument, mad ev : ' i 1 Mice, 1955, 3 Se 196. 61 regu GRAIN ‘den, cea mai mare contibutfe a ul Howard a fost suburbia grins ru oral ging; de aceea, construres orageor satel arf suicientt entra impiedicaextinderea nelimtata a Londrei® ‘Oshorn atrigea in van ategia aura consecineor A constut locuinte propretate personal in fora oagu!iaseamad ae ofr ame rilor posiitatea de ar in-un aed rai bun, dan cel timp, ar ingerna si supunem unor gre intoerabile dateratetmpull pote ‘ulin mijloacele de transport, barr eel cu acestea, energie iti [ui liber site, De asemenea, ar inernna izolrea inteat Lode de Salle de recreere 31 de terenune deschine de la pester Singura ‘ale de a evita aceste consecinte negative, argumenta ct in 1988, era ‘ceca dea infin 0 Comisie de Planning Regional por Londra, care ‘Stabs autorates de &intemeia consis executive a caro src va ‘aceea dea consru nol orage sau deal etinde pe coe existente, pre ‘cum $ dea aspetsa industria slafacerie peo sural irl Acestl punct de vedere se aduce desigur objec c& Londra era un ors spe- al; pentru oragele de province, mult mal miei, satoiji - ca ‘thenshay de linge Manchester sau Speke, de Inga Liverpool — reprezenta de forte bund. Dar Osborn ru arf put aceepta o as felde oblectie:,soara Lonel poate reprezenta un exemp pent cet responsabil de male orage i aglomerds urbane din central i nordul fir. ceca ce ar putea sf fac asta londaneai, sr ptea cere mine ers inteage Angie lofingaea coms’ Baviow - una dete peimeale ‘action ale hi Neville Charnberlan de la nvestivea sa ca pem-ministra— i fer tus o sans st Osbom nua ata-o. Asa cum i marurisea cu ‘ndrdnealé tl Lewis Mumford, a reformulat pentru Abercrombie uncle tre paragafelecheie ale raporu majosiar dln 140 si chiar din ‘aport minortrl lui Abereromble insu), care recomandat un coniol ‘ules asa zoneor industrial cae, In cle din ur, In 1945, au fost introduse in leis” Duns ani integi de polemic police, prie- ‘en oragu-graina urmau in cee dn ura sl ite dept 996 0..€ Gengoi Diino, 198.0221 ‘onc iske6 Sigh 43 ee ORASUL GRADING 19 rata Eo Dincolo de Canal Méneci, in Europa continental, ideca ‘rasulu-sracina a deveni euénd foarte vats sa, cum ar spune un “ep fide al ncaa fost interprets, Una ctr probleme era aceea ‘ehmai mule tr aveau fecareeéte un suinitoral ee! uni oragrécl- ‘i, care susinea ci a ajuns la aceasta idee in mod independent. fn ‘maura care acestepreteni a fst idenifete, tate a usin acest er; darn vice caz, idee acestor sus erat sensi ciferite de Idelle i Howaa, imal din punct de vedere cronolagle a fest fer indoalt Inginerlspaniol Arturo Sova y Maa (1644-1920) core aavansat ideea st despre La Chadd Lineal ntun artical de evs din 1882 pe care a ‘labora. apo sub forma unui plan detain 1892. entail sale era ‘aceea cd tamale sau calea ferala ssteme de transport care pomese din mauile ora, ar putea confer o accesbilate lineara extracrainara, ‘are ar permite dezvltrea unui orasgréding near: yA Coda Farin, Una Casa, En Cada Cass Una Hoa yun Jardin” aga cum se spunea nto ‘eclama. Dar oragul nea nua fos nllodals maou ect suburbie de navel, dezvlia pe temelun comertale, Incepu in 18945 ter ‘mina In 1904, prima vecYune a oragulul de 48 de llomet se singe pe oral de 5 lomets inte dou sos rode principale best de Madi; pe ambele pi ale xe principale, de 40 de met ie, pe ‘care circu travail (care ial era trata de ea i care a fos elec ‘eat abia in 1909), era asezate vile constate su forma unor bloc imense, care masurau aproximalv 200 de met adincime sto atime fontali cupins ze 80s 100 de met Aceste clad suntsingurcle ‘care au fost construe iar in 1984 Compania Madrena de Urbanizacion a ahandonat cragulfantoma Dupa cel deal dollea Rizboh Moria ‘dezvotarea spectacuioasi a zone! aproope c& a Ingropat Wésitule ‘oral near calor care veneau dela Seropor treceau pe lng el aproape fir si observe. Cel desu de curios pentu a se angaa in explo vor putea descoperi ed oragul linear poste fined recunoscut120 ORAGUL ORADINA sich cu singura deorebite cf traevalele au Tost nlocuite de metro; ust ‘ine tla fost denumit, in sem de considera, Ato Soria. Unle tire viele jae mai pot see nes oservate; da ele sure nocuite e rnd de blocul de apartament in curand oragul linear va mane ‘doar o amine, Sora visa la mari orage-ineare dea hing test Europe, vse care, in 1928 dupa moarea sa nsprtinfiarea net Association tneralinale des Cis Linalres, concept de infin lurbanist rancez Geonges RenSi-Lévy ecu ale proc smal pat ‘tant a deurbanig rus! ina 1920 gn ganitea ul Corbusier din Ani 1980, pe eare 0 om studla mal iu Echivalentul francer al lui Howard a fost Tony Garner (1809-1018, un abitoct din Lyon, eate se pare ed a eanceputlucrarea (i dns 1898, anul publica hi Te-morrew des a publcato abia in 1918 este posi, des foarte improbabl, cae ett crea uj Howard. Formaia sa inelectualé provine din gandea regonala frenceri ai Le Play en scoala ancezs de googie, cu accent Siu lantimetopolian pus pe deavoltarea unei cul provincale viguroase ‘de mestegugari est o formal de orienta anarists, prin accent pe cave 1! pune pe proptetatea comuna sI prin espingerea sector de pollile, ibunallo,inchisoror si bisercoy, care sunt véaute a si= ‘olurale represiuniébarghoze fi, de asemenea, prin deen consti tor eld centrale imense, unde se putea aduna pn a 3000 de per- sone oda. Nima este afl de mine coral ui Garter dep, din punet de vedere economic, de osingurafariedmetlurle mens (des problemelor economic ny 4 acordat 0 pree mare aienf) lar proecal su este dominal de putenice bulevarde axial ¢ de dd de Toeuine in forma vetangulars;asomanator cu sill i Camilo Sito, cum epune Reymer Banham, care elimina sino.” ‘Daca concept il Gamier neste tal untara, cea a ome" logulu sau german este si mal cludata Theodor Fisch a publica Die ‘Stal der Zukunft cu dol a inainte de aparia cri li Nowa, in 186; ‘ler obsedat de gindil ful rdulul,ajezarea gcolioe gi graginielor pe teense mal jose sh. folosirea vai ea o 20nd verde natural, eizela dat toate tiple de ult: 0 pare dn torenur au fost date In rendé, au fost amensjat terenur de spot parcel comercine, eo cu parcur pent tine chat sun pare de disract. Protect nya fst is niciodat relza aga ‘um a fost inj bani au termina, lar aie communtare~ un ecou, robb a i Unwin =n fost terminate nico.136 ‘onasUL GRADINA Du iso alu a prt foarte ra uma ai see acum aa ee sons de dant un ne ele Romer In dou, elf sit nga complet rin anor or ‘act mult mal mare, mut = cu un pou accent Inpenena- Nondwestad Doc os acest ochil mapa pen nck Dn cma ost cma fos cums mal psn ne roel fia Zona fost spraipe hg gente, muna 1 est din ‘eal care use eh tal sunt rnc! dn exegsaglerlr ‘tase, pr coe a aia pet cae Stee plat cle Acun, dps bie de oe de Sea vee ‘Ste mars, cid dn neaga zs Un ora apa Cun Fa coat ayn ura sere de ore acest ale ug terse abe sit act, poape gic de or eopoc de ng ‘Gi tum inde abe face cx nob ld ale orgs psd apoape cs hme mag Ceca ce dg leh ete pil Aci ete gu ar mais ne nag cinta fo May a fst el me rt Sige cla mare bast i epoen Wei, bernez! Marin ‘Wagner (85-1967, ar andl Ingen edn Fen tenet scl te nist! neo tn reitegaren mck Er bl domestic npg aceasta cen Se Hoard 9 Cy dre, n aca tn 0 dente als Vat Mager er una cls, one eh de suse anh coop {ato dif wards Unga cr pins My vaca Crmaressrpanare cect samerior de Peru May ‘na en tne pect compete oti ‘env sone oct de mun = pen ad ou pe May ~ “Tame ufone ai gir de pe acoperu satan ea Ghul eal cle Intra sien, samen lor Mee ale {aqui de mit, sbi eral ull dea ae oct fee Tou und exe de esearch Woof per ed e cocoa ran sal copia ae nce med cle iro Stoctrs wick, pent a ga protien ge mune nace ors Howard ci i Una rl acess potable, de LonasU. RADIA 1 ‘ees, ri a rebu 58 ne ike fap e& Unwin insu 2 devent foarte repopula, miltind pins fa eapst impotiva ashitectari moderne. $1 probabil cS no mai trebule sine mize ric faptl cups Pankfurt, May ‘alnceput si projecteze orasen Uniunea Soveties~ nick una intr ace fea nefind, cao roe a soarte, consist in conormate cu prota Deni ca deja, la acea meme, spi Iai Stain pusese stepinire pe ‘oral sovite Wager, cas! May, a cocrdenat un program important de Uubanizare side constuctie de oe, desi la © sears ml ra mare Princpala trasatura care deosebeste de May priveste roll spin aces: ta, caracterulocalizarea nor ayezarmint, Wagner nu credea deloe in ‘stl; ideal siu era Sledung ~ att concept cat fermen au fost {oloste panna prima dat de maa baron aiindusielchbunell iru Ini din Rutrgebiet~ In carl creiaeasele rau gropate fm furul une fabric, dar frase independente ii micarvermbindependenie—de ‘esl oraulul® Transpunerea Ideal in pracicd a acestel Mel este Siemensstad, deat de o mare companie elec in jn complex ude chien sector de nord vest al oragu ine 1919 i198. Este 1 Grosssiedlang, un complex de zone de louie, polectae execu late a o sara exagerats fecare ume din atitectiragermand 4 alor 1920 i adus contribu sa ae; este un loc de pelea) reverentios, ‘lil find resturate de catre guvernal federal gi proteate ea mont ‘mente stoic. Pelerni cosese la sta U-Dahn Semensdain, un bul ‘ard urban aglomera flat in doar 20 de minute de cena Beilin de vest zona Se anunta ine de a incept cao demoltare urbana $ttu, J dous minute de mers, vstaton se reese into ume complet ier ‘maeytil~ Scharoun, Barring, Haring, Gropis ay ageza all blocule Jor de loeuinj cu pau sa cnc etaje in milocl une! gan imense, a ‘ire vegetati a sin cazlblocuilor de dou ej dn Rémerstadt — Aacrescut ati de multin timp, ncét acum aproape cd acoper elie Impresia covaroare, ca sin cal eres orga engl, ‘este ocea de calm. Scepicl din Marea Britanle sau Sate Unite care ‘rede e8acestecartere formate din blocur cu apatamente duc in mod ‘neiabl Ia apa mahalleloy, seu cel care crede ct un orang lati in bloeu de apartament este o contradiction terme, are1 ORAS GRADINA e bul si iitene mah it Slemenssadt gl apoi si se mal gindeascd Subuurbla-radina relnferpretats de cpaetit rider al midi, May in Frankfun, Gropius si Taut in Beilin: functionals, chia i sub forma, linorbigcu eu apartament de patr tale, se poste doved salsaeatox. ‘Concluzile la cate ar tebuis&ajungi arf urmatoarele: in pial vn, test evident e& apartamentele moderne, sta wreme e8t sunt consrite Sub forma uncreldt moderate ca name si ayezale fer pe orzo tals, pt se la fl de oxintoare ~acea caltate special pe care att eu si 0 creeze Unwin st Parker ea si casele mademe sat cele tradiionale nal dolla rand, caltatea spajulul verde inconurator este fexirem de inmportanta, In al treilea rand, conservatea este ttul: ‘Semensstal anctioneaza, cas Romerstad, pent ese aa pe main ‘oun. ‘Acceastistur ese in exideni sin cal clot dou mari proiecte de pe sremea lai Wagner din Beri Onkel-Toms-Hite, ace! Grosssedlugen de a Zehlenor, din sectoul de sues al oasul, si Bitz in sud. AmAndous a fst proiectate de Gehing, marea agente “nireprenoila format in 1924 prin fuonarea mai mukor socet de Consttuce cu fendul sndicale, 41 ée Societstea BerlinezA pentru Locunte Sociale, crea ise datoreazi mare part dn locuinjete con- strut eu bani public in Berln, ia acea wreme, sin inveaga Republics Federal, dupa cel de-l lle Razhol Mondial wn exempla coneret at face tip de organza cu care Howard voi 8 construct oragul si tind, dar pe care ace coda So realieze Ia sara dria” (Cae iron a soatel, compania care a succedal fost inal tn urma ‘uni scandal public, mani 1980) In ambele cama avem de face eu ‘ububitgedina autentice, consinute pe terenutl care la acea wreme fra la peifeia crag ea hang extensor sistem U-Babn ‘Onkel-Torns Hitt, consul rte 1826 4 1991, se autointine leazi o ajzareImpdurits (Waldsiedan) sh, in-adevr, prim her pe cae i vemarcim ail este imensa boli de copaci inal care se intinde, ‘evo unifomilae aproape cazona, de-a lung intel zane. Sab aceasts bola se inn case de doua sau uci eae, majriatea dtr ee proc tate de Bruno Tau Hgo Hila, rtpun accentutsitmodem,seaiate inumbre pasclate, dipuse in sui dea ungul sinanatiorbinde ale Fae, 298 0, ‘ORASUL RADIA 139 alr ung su de angl ssn ce gael ce care a espera corte prot in en Bionic —aspect care ocala must ned eens solic se ats apnea naa ean, pres eal cd sn jee tnt Bri Hatin pata I) pot de et fat Vgc tak erascle sale de cane uct ou it tae san pupal ol Celina Haeserseng esse de pa ee vend a fern el poe utes nual Cle de pe sae din iu pls de screen re peabin Pesan conta Messi cle grote de Bra at st dt eters Tepes in tinp ce cde petted Main Nagoer se Inara in sana a fea capa al ube ‘sid ose see sind px pent ners ple den Riioedenam et ln cite inona ede =p dent in do Aanele ctor srt pene: dar amber, cao toni sent exact opie oy tint. Sapte anumenta C&M bank ca Fare arches a os fae cu Problem de sarap iets de en dca Lona care acon ‘tune pant sl dat de Howat polenta ame frm, nnd een oe de pounce de nein me nani elo east 5000375000 de out atch ‘oli de ipl st pten parka anol gina pos ‘i Darn mal puter pune aces hry dese mare Bab 22 cae dee eipar mile delat -a dun are Seerare barra dnp Reaatenee es ce oe deste pa de frat de mai pote, uteri Rp de a Weimar ra consder ct atonomia Ses Sine ceva pent career se "Roe WRN 9 8. Roe oi 189,