REALIZAREA ȘTIRILOR DE TELEVIZIUNE PRIN CADRAJE

EPISODICE SAU TEMATICE.

STUDIU DE CAZ PE ȘTIRILE PROTV ȘI TELEJURNALUL TVR1

Cristina-Andreea, ANA

Rezumat: Această lucrare constă într-o analiză comparativă a modului de construire al

știrilor de televiziune în cadrul a două canale generaliste din România. Comparația se
bazează pe tipurile de cadraje alese pentru a prezenta subiectul știrii - episodic sau tematic.

Cuvinte Cheie: framing, cadraj episodic, cadraj tematic, știri de televiziune

1.INTRODUCERE

Știrile de televiziune reprezintă un element important din procesul de informare, iar

cercetările în domeniul mass-media au demonstrat impactul și efectele pe care acestea le au
asupra publicului. Modul în care sunt prezentate știrile influențează modul în care înțelegem
lumea. De exemplu, dacă pe baza simțului comun, observăm că Știrile ProTv sunt
caracterizate de preponderența subiectelor despre crime, jafuri și tragedii, nu înseamnă că
realitatea se reduce la astfel de întâmplări. Însă, nu putem pune o etichetă unui canal de
televiziune până nu realizăm o comparație științifică între acel post de televiziune și un altul.
Din acest motiv am ales să realizez o comparație între modul de realizare al știrilor prezentate
în principalele emisiuni informative ale posturilor ProTv și TVR1. Am ales jurnalul
televiziunii publice Tvr1, atât datorită audiențelor asemnănătoare ale celor două emisiuni
informative – Telejurnalul și Știrile ProTv – cât și datorită faptului că există așteptări mari de
la televiziunea publică din partea telespectatorilor deoarece este finanțată cu bani publici.
Suportul teoretic pentru această cercetare l-am găsit în teoriile despre efectele mass
media, mai exact într-o clasificare realizată de cercetătorul american Shanto Iyengar pe
tipurile de cadraje întâlnite în știrile de televiziune: episodice și tematice. Comparând tipurile
de cadraje folosite de cele două posturi de televiziune în emisiunile informative, îmi propun
să demonstrez științific dacă există o deformare a realității în știrile de la ProTv din această
privință. În acest sens am consultat lucrările de specialitate și am monitorizat principala
emisiune informativă a fiecărui canal supus analizei în perioada 23 octombrie – 20 noiembrie.
Astfel, în cazul ProTv emisiunea informativă monitorizată a fost Știrile ProTv de la ora
19:00, iar pentru Tvr1 Telejurnalul de la ora 20:00. Instrumentul folosit a fost analiza de
conținut a celor 52 de jurnale, conform unei grile de analiză cu 11 variabile. Unitatea de
masură și de înregistrare a fost știrea, corpusul fiind alcătuit dintr-un total de 1287 știri cu o
durată medie de 1 minut și 40 de secunde.
Lucrarea de licență este structurată într-o parte teoretică și una aplicată. Partea
teoretică cuprinde noțiuni generale despre teoriile efectelor mass media ce au condus la
identificarea cadrajelor în știrile de televiziune și a tipologiei propuse de Iyengar. În capitolul
“Teoriile efectelor mass media” am prezentat evoluția teoriei agenda setting și importanța ei
pentru descoperirea efectului de priming și framing în cercetarea mass media. Odată înțelese
aceste teorii generale, am putut prezenta mai pe larg tipologiile cadrajelor, punând accent
într-un subcapitol aparte pe încadrarea episodică și tematică a știrilor.
A doua parte a lucrării cuprinde prezentarea metodei de lucru și analiza datelor
obținute prin monitorizarea posturilor cercetate. În partea de metodologie am prezentat
perioada monitorizată, grila de analiză aplicată și procedurile statistice utilizate pentru analiza
datelor în programul SPSS. În capitolul de analiză a datelor, informațiile obținute au fost
structurate pe subcapitole, în funcție de variabilele: fapt divers, importanța știrii, amploarea
știrii și domeniul știrii. În finalul lucrării am prezentat concluziile la care am ajuns în urma
acestei cercetări, precum și câteva recomandări pentru viitoare cercetări ce ar putea ajuta la
clarificarea acestui domeniu de studiu în România.

2. TEORII ALE EFECTELOR MASS-MEDIA

Teoriile despre efectele mass media nu au apărut din senin și nici nu au fost elaborate
de la un capăt la altul de către o singură persoană, ci au fost rezultatul unui “proces de
pregătire și gestație, asistând de-a lungul istoriei la elaborări parțiale ale unor zone
problematice ce vor fi integrate în noua construcție”.1 Este și cazul teoriei agenda setting al
cărei nume se leagă de munca cercetătorilor americani Maxwell McCombs și Donald Shaw.
Însă, meritul lor este că au sintetizat într-o ipoteză, au testat și au verificat tot ceea ce apăruse
în ultimele decenii. În acest prim capitol voi prezenta succinct direcțiile principale ce au
condus la dezvoltarea teoriei agenda setting, precum și dezvoltările ei ulterioare.

1
Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media și societate, București, Editura comunicare.ro, 2003, p. 217.

2
Agenda setting – metateorie
Ideea care a stat la baza modelului inițial al teoriei agenda setting a fost observată de
un grup de cercetători de la Universitatea din Los Angeles conduși de Maxwell McCombs. Se
pare că „de câte ori o problemă care s-ar fi putut bucura de mai multă atenție din partea mass
media este ignorată de aceasta, impactul respectivei probleme asupra publicului este, la rândul
lui, scăzut. Și, dimpotrivă, dacă această atenție este puternică și impactul va fi pe măsură.”2
Totuși, trebuie notat faptul că esența teoriei a fost enunțată de un alt academician cu câțiva
ani în urmă. Politologul Bernard Cohen a publicat în 1963 studiul The press and Foreign
Policy în care afirma că „este posibil ca, de cele mai multe ori, presa să nu reușească să le
spună oamenilor ce să gândească, dar ea are un succes răsunător când le spune citiorilor la ce
să se gândească.”3
Ca teorie propriu-zisă agenda setting a apărut în 1972, având la bază cercetarea
intreprinsă de McCombs şi Shaw asupra rolului mass media în campania prezidențială din
1968. Studiul realizat pe 100 de persoane a arătat că „membrii audienței află despre
problemele publice din mass media; în același timp, află câtă importanță să acorde unei teme
sau probleme, în funcție de importanța pe care media o acordă respectivei teme sau
probelme.”4 Totuși, datorită reprezentativității scăzute a eșantionului, acest prim studiu a fost
privit cu rezerve, fiind necesare noi cercetări pentru validarea teoriei. Astfel, alegerile
prezidențiale din 1972 au reprezentat un prilej pentru o nouă cercetare, coordonată tot de
Shaw și McCombs. De data aceasta și-au propus să studieze simultan „relatările
evenimentelor în media și percepția votanților cu privire la semnificația și importanța acestor
evenimente.” 5 Miza acestui studiu era să demonstreze cât de important era fenomenul agenda
setting pentru viața politică americană, dar și condițiile în care fenomenul se desfășura.
Autorii au susținut că nu avem de-a face cu un act deliberat de constituire a agendei
publice, ci cu un mecanism complex, izvorât dintr-un proces ce se desfășoară zilnic: selecția
știrilor. McCombs chiar folosește termenul de „rutină profesională gatekeeping” 6 ținând cont
că „cercetările au evidențiat faptul că gatekeeper-ii nu iau decizii și nu acționează în vid, ci
selecția se face pe baza a două criterii: concepțiile momentului cu privire la rolul pe care
presa trebuie să-l joace într-o societate și cerința presantă de a atrage și menține audiențele.” 7

2
Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Op. Cit., p. 220.
3
Ibidem, p. 219.
4
Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, București, Editura
comunicare.ro, 2004, p. 87.
5
Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Op. Cit., p. 223.
6
Ibidem, p. 224.
7
Alina Bârgăoanu, Tirania actualității:o introducere în istoria și teoria știrilor, București, Tritonic, 2006, p.
3
Priming
În noiembrie 1980 Shanto Iyengar și Donald Kinder au efectuat o serie de experimente
în New Heaven pentru a testa o altă versiune a efectelor teoriei agenda setting. Metodologia
cercetării presupunea compararea rezultatelor unui chestionar post-experiment cu rezultatele
obținute în urma vizionării unor înregistrări modificate a ceea ce subiecții cercetării credeau a
fi știrile de seară.8 Au descoperit că există o dimensiune a puterii pe care efectele media o au
asupra publicului, iar această putere se află dincolo de stabilirea agendei. Cercetătorii au
definit această dimensiune “priming” - procesul prin care “mass media evaluează anumite
probleme şi stabileşte importanţa anumitor subiecte, astfel încât standardele oamenilor care
evaluează candidaţii la alegeri se modifică”.9 Acestă teorie are la bază ideea că oamenii nu au
cunoştiinţe elaborate despre politică și nici nu iau deciziile politice în mod rațional, luând mai
degrabă în considerație ce le vine prima dată în minte. Acordând atenţie sporită unor aspecte
politice în detrimentul altora, mass media ajută la stabilirea aspectelor prin care hotărârile
politice sunt percepute, inclusiv evaluările figurilor politice.10

Framing – o paradigmă fracturată

Într-o lucrare scrisă în 2007, Dietram A. Scheufele a încercat să delimiteze teoretic
cele trei modele de efecte mass media, raportându-se la evoluția acestora și la cercetările
efectuate. El a observat că atât agenda setting, cât și priming sunt modele constituite pe idea
că oamenii își formează atitudinile bazâdu-se pe considerațiile cele mai accesibile atunci când
iau decizii. Framing-ul diferă semnificativ de aceste două modele, deoarece presupune că
oamenii înțeleg un subiect în funcție de cum acesta este prezentat în știri.11 Astfel, principala
diferență la nivel psihologic între agenda setting și priming pe de-o parte, și framing de altă
parte, este diferența între dacă ne gândim la un subiect și cum anume ne gândim la el.12
Rădăcinile framing-ului pot fi identificate în psihologie în experimentul lui Kahneman
şi Tversky. Aceștia au arăt că modificând puțin cuvintele, poți determina o schimbare în
deciziile pe care oamenii le-ar lua. Prezentarea consecințelor răspândirii unei boli a generat
opinii adverse în grupurile experimentale în funcție de cum era încadrată problema: posibile

165.
8
Shanto Iyengar, Mark D. Peters, Donald Kinder, Experimental Demonstrations of the “Not-So-Minimal”
Consequences of Television News Programs, The American Political Science Review, Vol. 76, 1982, p. 850.
9
W.J Severin, J.W Tankard, Communications Theories: Origins, Methods, and Uses in the Mass Media, New
York, Longman Publishers, 1997, p. 258.
10
Dean E. Alger, The media and politics, New Jersey, Prentice Hall, 1989, p. 135.
11
Dietram A. Scheufele, David Tewksbury, Framing, Agenda Setting and Priming: The evolution of three media
effects models, Journal of Communication 57, 2007, p. 11.
12
Ibidem, p. 14.

4
victime (latură negativă) sau număr posibil de vieți salvate (latură pozitivă). Astfel,
Kahneman şi Tversky au arătat că frame-urile sunt definite atât prin ceea ce includ, cât și prin
13
ceea ce omit.
Robert Entman încearcă să clarifice conceptul de framing, considerându-l o
„paradigmă fracturată”. Pentru Entman framing-ul implică în mod esenţial selecţie şi
proeminenţă (salience). A încadra înseamnă a selecta unele aspecte ale realităţii precepute şi a
le face mai proeminente în comunicare, în aşa fel încât să promovezi o anumită problemă. Cu
cât informația este mai proeminentă cu atât cresc șansele ca ea să fie percepută, să i se
atribuie sens, să fie procesată și în final stocată în memoria publicului.14 Claes de Vreese
consideră că popularitatea conceptului framing în analiza mass media este proporțională cu o
inconsecvenţă semnificativă în aplicarea lui și propune o nouă tipologie care să încadreze
clasificările anterioare.

Tipuri de cadraje
Sintetizând o serie de cercetări anterioare, atât proprii, cât și ale altor oameni de
știință, De Vreese sugerează o tipologie mai generală a cadrajelor, ținând cont de conținutul
acestora. Conform cercetătoarei olandeze, unele cadre sunt pertinente numai pentru anumite
subiecte și se numesc specifice (issue-specific frames). Alte cadre transcend limitele tematice
şi pot fi identificate în legătură cu diferite teme, indiferent de timp sau context cultural.
Aceste cadre pot fii etichetate drept cadre generice (generic frames). O abordare de tipul
cadrelor specifice în studiul ştirilor permite o analiză profundă a detaliilor relevante pentru
evenimentul sau problema care fac obiectul anchetei. Acest avantaj este totuși și un
dezavantaj, deoarece nu permite generalizarea și compararea datelor obținute, acestea fiind
prea dependente de contextul cercetării. Lipsa de dovezi empirice comparabile pe care să se
construiască teoriile i-a determinat pe cercetători să contribuie la una dintre cele mai
frustrante tendinţe din studiul framing-ului: construirea unui set unic de cadre pentru fiecare
studiu realizat.15
De Veese a observat că un grup din studiile cadrajelor generice se concentrează pe
cercetarea în domeniul politicii, în special al campaniilor electorale. Al doilea grup se ocupă
de studiul cadrejelor din știri, din acestea făcând parte și tipologiile identificate de Iyengar în
1984 și de Semetko și Valkenburg în 2000. Semetko şi Valkenburg au identificat cinci tipuri
13
Joseph N. Cappella, Kathleen Hall Jamieson, Spiral of cynicism: the press and the public good, New York,
Oxford University Press US, 1996, pp. 40-42.
14
Robert M. Entman, Framing: Towrard Clarification of a Fractured Paradigm, Northwestern University,
Journal of Communication 43, 1993, pp. 52-53.
15
Claes H. de Vreese, Framing:Theory and Typology, Information Design Journal, John Benjamins Publishing
Company, 2005, p. 53.

5
cadraje folosite în ştiri: "conflict", "dimensiune umană", "atribuirea responsabilităţii",
"moralitate" şi "consecinţe economice".16 Despre cadrajele episodice și tematice ce au fost
observate de Shanto Iyengar voi vorbi pe larg în subcapitolul următor.

Episodic vs. Tematic

Deoarece tipologia episodic vs. tematic propusă de Shanto Iyengar va sta la baza
cercetării inteprinse pentru partea aplicată a acestei lucrări, am rezervat un întreg subcapitol
pentru a prezenta dezvoltarea și evoluția ei pe parcursul cercetărilor realizate de Iyengar,
apelând la lucrările autorului din perioada 1987-1991. În final am prezentat rezultatele unui
studiu realizat de Kimberly Gross în 2008, având ca punct de plecare legătura între emoții și
tipul de încadrare al știrilor – tematic sau episodic.
Pentru a identifica modul în care televiziunea încadrează problema sărăciei, Iyengar a
identificat și a analizat conținutul tuturor știrilor transmise între 1981 și 1986 care abordau
subiecte precum: sărăcie, foamete, vagabonzi, tichete de masă, etc. Cercetătorul a observat că
aceste povești puteau fi împărțite în două categorii distincte. Un set descria sărăcia ca un
rezultat social colectiv, pe când celelalte descriau sărăcia în termeni de victime specifice,
mai exact prezentau povestea unor oamenii săraci. În cadrajele tematice știrile conțineau în
principiu informații despre trenduri generale (rata sărăciei, numărul de state care înregistrau o
creștere a foametei, schimbări în deciziile guvernamentale privind starea de bine a statului
etc), politici administrative sau publice. În acest tip de știri subiectul era abstract și
impersonal, în contrast cu cadrajele episodice în care sărăcia era descrisă în termeni de
experiență personală. În știrile încadrate episodic publicul vedea condițiile de viață ale unui
individ sau ale unei familii. Iyengar a observat că în cele 191 de știri analizate dominau
cadrajele episodice. În termeni de probabilitate, s-ar putea spune că telespectatorul obișnuit al
televiziunilor monitorizate ar fi avut de două ori mai multe șanse să vadă un reportaj despre
un om sărac decât o știre despre sărăcie ca problemă de interes general.
Ceea ce l-a interest pe Iyengar în cercetarea sa a fost modul în care framing-ul ar putea
influența felul în care oamenii atribuie responsabilitate pentru problema sărăciei. În momentul
în care atribuie responsabilitatea oamenii iau în considerație aspecte precum controlul și
rezolvarea (treatment). Cei trași la răspundere pentru o problemă, fie că sunt instituții sau
indivizi, sunt văzuți ca cei împuterniciți să controleze rezolvarea unei probleme. În timp ce
responsabilitatea cauzală este direcționată către trecut, responsabilitatea prin rezolvare
(treatment responsibility) este orientată către viitor, având în plan rezolvarea problemelor.
Studiul a arătat că atribuirea responsabilității cauzale pentru sărăcie era influențată în mod

16
Semetko, Valkenburg apud Claes H. de Vreese, Op. Cit., p. 54.

6
semnificativ de media framing. Când sărăcia era prezentată în cadre tematice, subiecții
atribuiau responsabilitatea societății – eșecul programelor guvernamentale, climatul
economic, condițiile de viață etc. Când știrile despre sărăcie prezentau cazul unei singure
persoane, subiecții îi atribuiau acesteia responsabilitatea pentru situația în care se afla. 17
Aceste concluzii se regăseau și în lucrarea publicată de Iyengar și Kinder după
finalizarea cercetării din 1986, însă inițial Iyengar nu a folosit clasificarea episodic/tematic. În
News that Matters autorii au folosit termenii de vivid cases și palid cases. Ei au definit
informația animată (vivid) în funcție de atenția acordată cazurilor particulare. Știrile animate
se ocupau de cazul unor victime ale șomajului sau ale întâmplărilor non-contextuale, pe când
știrile neanimate ofereau concepte abstracte și trenduri generale. Deoarece cercetarea avea
mai multe premise, s-au urmărit și conexiunile dintre știrile episodice și efectul agenda
setting, însă nu s-a observat nicio legătură între dramatismul suferinței personale și
construirea agendei publice. Totuși, au descoperit alte elemente ale știrilor care influențează
agenda și anume practica știrilor de tip headline/ lead stories. Deși importanța pe care
oamenii le-o atribuie poate proveni din faptul că sunt primele în jurnalul de știri, acest aspect
nu schimbă efectele puternice pe care le au asupra opiniei publice.18
Studiul din `81-`86 a stat la baza mai multor lucrări realizate atât de Iyengar în
colaborare cu alți cercetători, dar și mai recent de Lene Aaroe sau Kimberly Gross. În cartea
Is anyone responsable publicată în 1991, Shanto Iyengar revine asupra clasificării episodic
vs. tematic, susținând că preponderența cadrajelor episodice în televiziune oferă o imagine de
ansamblu distorsionată asupra realității, oamenii percepând faptele ca evenimente fără
legătură între ele. Cetăţenii expuși la un flux constant de știri încadrate episodic nu reuşesc să
vadă conexiunile dintre probleme precum sărăcie, discriminare rasială şi crimă, atunci când
sunt prezentate ca subiecte diferite. Frame-urile episodice simplifică probleme complexe până
la nivelul unor dovezi anecdoctice. De asemenea, prevalenţa încadrării episodice în ştirile
politice ar putea distrage atenţia de la responsabilitatea socială şi i-ar determina pe oameni să
atribuie responsabilitatea pentru ce se întâmplă persoanelor care sunt prezentate în reportaj.
Astfel, este posbil ca cetățenii să nu mai sprijine programele guvernamentale menite să
soluţioneze problema, neglijând responsabilitatea ce ar trebui să revină liderilor.19
Unii psihologi consideră că informaţiile animate ar trebui să fie mai convingătoare
decât informaţiile prezentate într-o manieră neanimată, deoarece ar trebui să fie mult mai

17
Shanto Iyengar, Framing Responsibility for Political Issues: The Case of Poverty, Political Behavior, Vol 12,
Nr. 1, Martie, 1990, pp. 21-23.
18
Shanto Iyengar, Donald Kinder, News that Matters, University of Chicago Press, 1987, pp. 36-46.
19
Shanto Iyengar, Is anyone responsible. How Television frames political Issues, University of Chicago Press,
1991, pp. 136-137.

7
memorabile, să primească o atenţie mai mare din partea publicului și astfel să fie mai ușor
reținute. Conform acestui raţionament, ne-am aştepta ca folosirea cadrajelor episodice să
producă o opoziţie mai mare față de introducerea sentinței minime obligatorii, față de
cadrajele tematice, deoarece argumentele vor fi mai memorabile. Totuși, Iyengar a constatat
că frame-urile episodice provocă atribuiri individuale pentru probleme politice, iar cele
tematice determină atribuirea responsabilității societăţii pentru aceleași probleme politice.20
În urma unui experiment intreprins în 2009, Kimberly Gross a descoperit că
participanţii care au citit articolul încadrat episodic au avut reacţii emoţionale empatice și
opinii adverse față de participanţii care au citit o prezenatre tematică. Rezultatele
experimentului au arătat că intensitatea emoțiilor participanților și sentimentul de empatie au
influențat opiniile lor asupra introducerii sentinței minime obligatorii. Participanţii care au
citit despre cazul unei femei – victimă a împrejurimilor – s-au dovedit a fi mai puțin dornici
să se intoducă sențința minimă obligatorie, față de participanţii care au primit textul încadrat
tematic. Studiul lui Gross a demonstrat că frame-urile episodice au un impact emoţional mai
mare asupra cititorului decât cele tematice. Diferenţa de reacţii emoţionale a fost determinată
de diferenţa în utilizarea modului de povestire tematic sau episodic. Deoarece înaintea
exeprimentului s-a aplicat un chestionar prin care a fost măsurată și opinia inițială a
subiecților asupra sentinței minime obligatorii, Gross a putut examina schimbările de opinii
provocate de efectele cadrajelor.
În concluzie, cadrajele episodice şi tematice constituie două contexte distincte din
punct de vedre intelectual, fiind de aşteptat să genereze reacţii emoționale diferite. Mai exact,
cadrajele episodice conțin detalii de interes umane, care emoționează și personalizează
subiectul în comparație cu statisticile impersonale ale unui cadru tematic. Detaliile de interes
uman utilizate într-un cadru episodic atribuie o „față” unei probleme politice, dându-le
telespectatorilor ocazia să își direcționeze reacțiile emoționale către un caz specific al unei
persoane reale. În schimb, după cum spunea și Iyengar, cadrele tematice conțin informaţii
abstracte și prezintă problemele politice într-un mod impersonal, iar telespectatorii sunt
nevoiți să consume informația ca atare. 21
Până la acest punct am prezentat noțiuni generale despre teoriile agenda setting,
priming și framing, punând accent pe tipurile de cadraje în general și tipologia episodic -

20
Kimberly Gross, Emotional Response to News Framing of Crime, George Washington University, 2008,
disponibil online la adresa http://www.jstor.org/pss/3792521, accesat la data de 15 ianuarie 2010, p. 12.
21
Lene Aaroe, Investigating Frame Strength: The Case of Episodic and Thematic Frames, University of Aarhus,
lucrare prezentată la cea de-a 67-a Conferință Națională a Asociației pentru Știiințe Politice, Chicago, 2009,
disponibilă online pe site-ul http://www.allacademic.com/meta/p362495_index.html, accesat la data de 23
decembrie 2009, p. 6.

8
tematic în principal. Prin raportarea la rezultatele cercetărilor anterioare prezentate în partea
teoretică și care au avut ca punct de pornire tipologia episodic-tematic se poate înțelege
relevanța subiectului abordat în lucrare și necesitatea studierii efectelor mass media în cazul
televiziuniilor românești.

3. METODOLOGIE

Partea practică a acestei lucrări constă într-o analiză comparativă între tipurile de
cadraje folosite pentru realizarea știrilor de televiziune de către două canale generaliste
românești. Pentru această cercetare am ales postul televiziunii publice TVR1 și canalul privat
ProTv. Fiind vorba de două canale generaliste am lucrat cu o variatete de subiecte,
surprinzând în analiză modul de încadrare diferit al fiecărui post.
TVR1 este principalul post al Televiziunii Române, deţinând cea mai mare audienţă
dintre toate canalele instituţiei mediatice. Televiziunea Română este o televiziune publică, iar
finanţările provin din taxa tv, veniturile din publicitate şi de la bugetul de stat. ProTV a fost
lansat în 1995 ca parte a companiei Media PRO, numărându-se printre primele televiziuni
private (comerciale) din România.
Pentru această cercetare am monitorizat principala emisiune informativă a fiecărui
canal supus analizei în perioada 23 octombrie – 20 noiembrie. Astfel, în cazul ProTv
emisiunea informativă monitorizată a fost Știrile ProTv de la ora 19:00, iar pentru Tvr1
Telejurnalul de la ora 20:00. Deoarece pe Tvr1 nu au fost difuzate jurnale în zilele de 7 și 18
noiembrie, am exclus din baza de date jurnalele ProTv din aceste zile pentru a lucra cu un
corpus omogen compus din 26 de jurnale pentru fiecare canal. Instrumentul folosit a fost
analiza de conținut, iar unitatea de masură și de înregistrare a fost știrea, corpusul fiind
alcătuit dintr-un total de 1287 știri cu o durată medie de 1 minut și 40 de secunde.
În urma monitorizării celor 19 ore și 25 de minute am codat 590 de știri pentru ProTv
și 697 pentru Tvr1. Diferența provine din faptul că jurnalul Tvr este mai lung, având în
medie 45 de minute. Știrile au între 17 secunde (cele din secțiunea de știri pe scurt) și maxim
600 de secunde (tema zilei), cu o durată medie a știrilor de 2 minute. Jurnalul ProTv are
aproximativ 40 de minute, durata știrilor fiind asemanătoare cu cea a Telejurnalului, cea mai
scurtă știre având 18 secunde, iar cea mai lungă 560 de secunde. Însă, durata medie a știrilor
este de 1 minut. Voi prezenta pe următoarea pagină grila de analiză folosită pentru codarea
tuturor știrilor analizate. Datele au fost colectate în Microsoft Excel și apoi introduse pentru
analiză în programul SPSS .

9
A1. Canalul TV
1. TVR
2. PROTV
A2. Codul zilei (două cifre)
A3. Durata ştirii (în secunde)
A4. Locul în jurnal
1. În prima treime
2. În a doua treime
3. În a treia treime
A5. Ştire de tip headline?
1. Da
2. Nu
B1. Domeniul ştirii
1. Politic
2. Economic
3. Social
4. Informaţie practică
5. Altele
B2. Subiectul știrilor sociale:
1. Educație / cultura
2. Sănătate
3. Legalitate/ ilegalitate
4. Accidente
5. Tragedie umană
6. Altele
B3.Știrea este fapt divers?
1. Nu
2. Da
C1. Știrea este internă (din România)?
1. Da
2. Nu
C2. Dacă știrea este internă, atunci este pe plan/la nivel:
1. Local
2. Regional
3. NațIonal
D. Cadraj
1. Tematic
2. Episodic
E. Titlu, subiect

10
 Grila de analiză este formată din 4 secțiuni: A-Informații generale, B- Domeniul știrii,
C-Amploarea știrii ; D- Cadraj; E- Subiectul știrii. Pentru A1,A2 și E se cer informații
necesare pentru identificarea știrii. În principiu, grila de analiză a fost concepută astfel încât
toate informațiile cerute să aibă relevanță în raport cu tipul de cadraj folosit în știre. Astfel,
am urmărit care tip de știri au prioritate în jurnal (A4 și A5) și amploarea subiectelor
prezentate (C1 și C2). Datorită numărului mare de știri sociale prezentate de ambele canale,
am ales să clasific acest domeniu în funcție de cele mai întâlnite subiecte în: știri despre
educație și cultură, sănătate, legalitate și ilegalitate, accidente, tragedie umană sau altele. La
punctul trei au intrat știrile care tratau subiecte despre corupție, crimă, conflicte armate, jafuri,
procese și legi. În categoria accidente am băgat știrile despre incendii, accidente rutiere,
aviatice sau de tren și accidente industriale. Punctul patru – categoria tragedie umană – a
cuprins știrile despre oameni dispăruți, copii părăsiți, sinucidere etc. Am observat la alte
cercetări că domeniul social se împarte între fapte diverse și fapte la limita dintre natural și
social. Însă eu am ales să codez faptul divers pentru toate tipurile de știri deoarece datele
colectate mi-au permis să analizez corelațiile existente între știrile fapte diverse și tipul de
cadraj folosit – episodic sau tematic.
Analiza datelor a fost realizată cu ajutorul programului SPSS (Statistical Package for
the Social Sciences), folosind următoarele prelucrări statistice: Frequencies, Descriptives,
Cross tabulation. Descriptives este o comandă sintetică pentru statisticile descriptive ale
variabilelor, iar Crosstabs ajută la obţinerea tabelelor de frecvenţe încrucişate pentru studiul
asocierii dintre variabile. În capitolul ce urmează voi interpreta informațiile obținute din
tabelele și graficele rezultate din analiza datelor în SPSS.

4. ANALIZA DATELOR

Partea practică a acestei lucrări presupune interpretarea datelor obținute în urma

aplicării grilei de analiză prezentată în capitolul anterior. Analizând cele 1287 de știri,
conform variabilelor amploarea știrii, importanța știrii, domeniul știrii sau existența faptului
divers în știre, am descoperit o serie de diferențe în ceea ce privește specificul încadrării la
cele două posturi de televiziune. Aceste diferențe vor fi evidențiate de analiza cantitativă
bazată pe grafice și tabele realizate cu ajutorul programului SPSS, și prin prezentarea
subiectelor unor știri sugestive pentru concluziile la care am ajuns. Acest capitolul este
structurat în patru subcapitole ce poartă numele variabilelor mai sus menționate.

11
Cadraj și fapt divers

În primul rând am comparat repartiția tipurilor de cadraje pentru cele două posturi de
televiziune. Din graficele nr. 1 și nr. 2 observăm o repartiție aproape egală între cele două
tipuri de cadraje în jurnalele ProTv, însă cu ceva mai multe încadrări episodice. În cazul
canalului Tvr1 știrile încadrate tematic au avut prioritate. Fiind considerate mai importante,
ele au reprezentat 72% din totalul de 697 de știri. Diferența în ceea ce privește repartiția
tipurilor de cadraje pentru cele două canale validează premisa alegerii lor pentru această
cercetare.

O comparație interesantă m-am gândit că ar putea apărea între tipul de cadraj și știrile
de tip fapt divers. Comparând Graficul nr. 1 cu Graficul nr 3 și Graficul nr. 2 cu Graficul Nr 4
observăm corelația apărută între cele două variablie, valabilă pentru ambele posturi de
televiziune.

Din graficele nr. 2 și nr. 4 se observă o diferență de doar 3% între procentele

obținute pentru cele două variabile. La ProTv diferența de procentaj este puțin mai mare, iar
prin compararea graficelor nr. 1 și nr. 3 ajungem la concluzia că a existat un număr de știri
fapte diverse ce au fost prezentate tematic. Însă, tot ce ne pot spune în mod sigur graficele
este faptul că variabilele fapt divers și cadraj sunt direct proporționale pentru ambele posturi
analizate. Folosirea frecvențelor încrucișate în programul SPSS va oferi mai multe informații
în ceea ce privește această corelație.

12
 Fapt divers
Nu Da Total
Cadraj Tematic
% of Cadraj 81.7% 18.3% 100.0%
% of Fapt
84.0% 27.2% 60.8%
divers
% of Total 49.7% 11.1% 60.8%
Episodic
% of Cadraj 24.2% 75.8% 100.0%
% of Fapt
16.0% 72.8% 39.2%
divers
% of Total 9.5% 29.7% 39.2%
Total
% of Cadraj 59.2% 40.8% 100.0%
% of Fapt
100.0% 100.0% 100.0%
divers
% of Total
59.2% 40.8% 100.0%

Tabel 1 – Corelația între tipul de cadraj și știrile fapt divers

Frecvențele încrucișate au demonstrat că știrile care prezintă un fapt divers se pretează

la un anumit tip de cadraj și anume la cel episodic. 72.8% dintre știrile care prezentau un fapt
divers au fost încadrate episodic. Totuși, au existat și știri încadrate episodic, dar care nu
prezentau un fapt divers. De exemplu, vizita președintelui Obama în China (17
noiembrie/ProTv) este prezentată episodic, însă evenimentul este foarte important pentru
politica internațională, neputând fi considerat fapt divers. Doar 9, 5% din totalul de știri
prezintă astfel de situații. Alte exemple în acest sens am întâlnit pe 24 octombrie pe Tvr1 (s-a
înregistrat primul deces în Republica Moldova din cauza virusului AH1N1) și pe 3 noiembrie
pe ProTv (Streinu Cercel a demisionat din funcția de Secretar de Stat în Ministerul Sănătății).
Niciuna dintre aceste știri nu poate fi privită ca un fapt divers, însă subiectul știrii este de așa
natură încât prezintă cazul unei singure persoane. Având în vedere ca este vorba de un
procentaj de doar 9,5% din 1287 de știri, putem conclude că astfel de situații nu afectează
trendul general al proporționalității între tipul de cadraj și știrile fapt divers.
Mai mult, din totalul de știri analizate aproape jumătate (49,7%) reprezintă știri
încadrate tematic care nu sunt fapte diverse, doar 11% reprezentând fapte diverse prezentate
într-un cadraj tematic. Acest procentaj de 11% este reprezentat de știri în genul concursului
de frumusețe pentru travestiți și trans-sexuali din Thailanda (1 noiembrie/ ProTv) sau a
concertului Natalie Cole de la Sala Palatului (27 octombrie /Tvr1). Aceste subiecte intră în
categoria pseudo-evenimentelor, fiind create de specialiștii în relații publice cu scopul de a
obține vizibilitate pentru o cauză, un produs sau o personalitate publică.

13
 Alte știri considerate fapte diverse care sunt încadrate tematic au ca subiect întâmplări
neobișnuite sau decizii ieșite din comun alte autorităților locale. Acestea afectează un număr
mai mare de oameni, însă conținutul lor informativ le clasifică ca fapte diverse.
Exemplificatoare în acest sens sunt următoarele știri: liga profesionistă de fotbal a decis
interzicerea scuipatului pe stadioane (30 octombrie/ProTv) ; localnicii din Bărcănești trebuie
să escaladeze parapeți ca să poată traversa strada (8 noiembrie /Tvr1) ; consiliul Județean a
hotărât ca elevii din comuna Vorona să poată intra în discoteci doar însoțiți de adulți (14
noiembrie / Tvr1).

Importanțța știrilor
Publicul percepe știrile anunțate la începutul jurnalului ca fiind cele mai importante
informații ale zilei respective. Pentru televiziune lead news reprezintă acele titluri ce ajung
pe prima pagină în ziare – cea mai râvnită poziție pentru o știre. O importanța la fel de mare
se acordă știrilor plasate în prima parte a jurnalului. La postul Tvr1 știrile politice sunt
întotdeauna prezentate la începutul Telejurnalului, în timp ce la ProTv predomină subiectele
din domeniul tragediei umane.

Pe postul ProTv 54% dintre toate știrile din perioada monitorizată erau încadrate
episodic, iar în cazul știrilor aflate în prima parte a jurnalului procentajul încadrărilor
episodice este de 69%. De asemenea, procentajul crește, dar nu la fel de mult, în cazul știrilor
de tip headline, acestea fiind în proporție de 59% episodice pe ProTv. Din cele 87 de știri
headline de pe canalul ProTv jumătate aparțin domeniului social și sunt încadrate episodic.
Exemplificatoare în acest sens sunt următoarele titluri headline : Copilul nimănui (23
octombrie) ; Necazurile Elenei (24 octombrie); Ucisă fără motiv (9 noiembrie); O familie

14
fericită (11 noiembrie) ; Strivit de macara (17 noiembrie). Printre știrile de tip headline,
difuzate în prima parte a jurnalelor Tvr1 se numără subiecte din domeniul politic, economic și
social. Pe 26 octombrie a fost difuzată o știre externă încadrată tematic despre un raport al
Organizației Mondiale a Sănătății care arăta că persoanele care vorbesc mult la telefonul
mobil riscă să dezvolte două tipuri de tumori. A doua zi, Telejurnalul începea cu titlul “Beznă
la capătul tunelului” în care erau prezentate domeniile în care se vor produce scumpiri în 2010
datorită efectelor crizei financiare. Aceste două știri sunt reprezentative pentru modul de
încadrare tematic al știrilor headline în cadrul programului Tvr1. Conținutul informativ al
subiectelor respective a fost susținut de rezultatele unor cercetări în primul caz și de
prognozele unor specialiști în al doilea caz. Ambele au apelat la surse credibile și au prezentat
mai multe aspecte ale problemei.
Totuși, Tvr1 nu a făcut excepție când a venit vorba de mediatizarea unui subiect cu
priză la public. Cazul asistentei învinovățite că a lăsat un bebeluș prea mult timp la incubator,
provocându-i arsuri grave, a fost reluat în jurnalele Tvr1 în timp ce ancheta era în desfășurare.
Încadrarea știrii a fost episodică, prezentând informații despre viața personală și profesională
a asistentei respective și despre îndurerarea familiei bebelușului. Detaliile despre acest subiect
au fost mereu prezentate în prima parte a jurnalului, de două ori fiind anunțate la începutul
jurnalului. S-a acordat atâta atenție cazului încât, în data de 15 noiembrie, a reprezentat
subiectul principal al Telejurnalului, fiind dezbătut la Tema Zilei. Această situație este
exemplificatoare pentru procentajul de 26% al știrilor încadrate episodic ce apar în prima
parte a jurnalelor Tvr1.

Amploarea știrii
Am avut în vedere în grila de analiză dacă știrea prezenta un subiect din România sau
nu, deoarece, de multe ori jurnalele televizate reprezintă singura sursă de informație extrenă
pentru o parte dintre telespectatori. În aceste condiții tipul de cadraj folosit pentru știrile
externe în emisiunile informative este extrem de important. Preponderența știrilor încadrate
episodic ar putea determina crearea unei imagini deformate despre economia și politica altor
țări. Concluziile cercetărilor lui Iyengar despre încadrarea sărăciei în emisiunile informative
din America au demonstrat că tipul de cadraj influențează atribuirea responsabilității de către
public. Deși acest proces are loc și în cazul vizionării știrilor interne, efectele sunt mai
accentuate când este vorba de o știre externă. În cazul știrilor interne, informațiile sunt
procesate în mod subiectiv din prisma realității sociale pe care telespectatorul o trăiește. Însă,
în cazul știrilor externe, prezentatorul jurnalului este, pentru o parte din public, unicul contact
cu realitatea externă. Deși nu putem spune cu singuranța care ar fi raportul perfect între

15
informațiile externe și cele interne în cadrul unei emisiuni informative, graficele nr. 9 și nr.10
demonstrează faptul că postul Tvr1 oferă o cantitate mai mare de știri externe decât ProTv.

Pentru tema acestei lucrări este relevant să analizăm comparativ tipul de cadraj
folosit de fiecare canal, atât în prezentarea știrilor interne, cât și a celor externe. Aceste date
sunt prezentate în tabelul nr. 2 pentru postul ProTv și în tabelul nr. 3 pentru postul Tvr1.

Tipul cadrajului Tipul cadrajului

Tematic Episodic Tematic Episodic

Știri interne 39.2% 42% Știri interne 51.1%

19.8%
Știri externe 8.5% 10.3% Știri externe 20.9% 8.2%

Total 47.6% 52.4% Total 72% 28%

Tabel 2 - Tipul de cadraj pentru știrile Tabel 3 - Tipul de cadraj pentru știrile
interne și externe la postul ProTv interne și externe la postul Tvr1

În tabelul nr. 2 vedem că tipul cadrajelor folosite pentru știrile ProTv este
aproximativ la fel pentru știrile externe și pentru cele interne. Se observă o ușoară
preponderență a cadrajelor episodice pentru ambele tipuri de știri. Aceste cifre evidențiează
orientarea canalului ProTv către prezentarea subiectelor din perspectiva unor cazuri
personale, indiferent de originea subiectului. În cazul canalului Tvr1 telespectatorul are de
două ori mai multe șanse să vadă o știre încadrată tematic, decât una încadrată episodic, atât
în cazul știrilor externe, cât și al celor interne. Ținând cont că pentru ambele tabele
procentajele sunt calculate din totalul știrilor pe acel canal, observăm că Telejurnalul și Știrile
ProTv au avut per ansamblu un număr asemănător de știri externe încadrate episodic: 8,2%,
respectiv 10,3%.
Diferența de percepție a realității provine din faptul că la Tvr1 20,9% din știri au fost
externe și încadrate tematic. În acest context am considerat necesar pentru tema lucrării să
aflu care au fost subiectele preponderente ale știrilor externe și cum anume au fost acestea
încadrate. Folosind din nou frecvențele încrucișate în programul SPSS am obținut tipul de
cadraj folosit în fiecare domeniu al știrilor externe. În jurnalele ProTv peste 60% dintre știrile

16
externe erau din domeniu social, iar restul nu puteau fi încadrate la vreunul dintre domeniile
din grila de analiză, prezentând în general fapte ieșite din comun ce intrau în categoria
faptului divers. Un exemplu în acest sens ar fi știrea din 1 noiembrie de la ProTv despre o
nouă modă apărută în Japonia de a poza nud femeile gravide. 27% dintre știrile externe de la
ProTv prezintă astfel de cazuri, privând celelalte domenii de informații relevante pentru
analiză. Deși s-a observat și în Telejurnal o preponderență a subiectelor sociale pentru știrile
externe, repartiția între cadrajul tematic și cel episodic este inversă fața de cea obținută la
ProTv. Astfel, pe Tvr1 36% dintre știrile externe au subiect social și sunt încadrate tematic,
iar 17,7% episodic. O altă diferență notabilă apare la domeniul politic care reprezintă 25%
dintre știrile externe de la Tvr1, în timp ce la ProTv au fost prezentate doar patru știri politice
externe, și acelea încadrate episodic.

G11 : Nivelul știrilor interne pentru ProTv G12: Nivelul știrilor interne pentru Tvr1

O altă variabilă care a măsurat amploarea știrilor a fost nivelul la care știrea afecta
țara sau populația, în cazul știrilor interne. Din graficele nr. 11 și nr. 12 observăm o dispersie
asemănătoare a știrilor la nivel local, regional și național pe cele două posturi. Aproximativ
70% din știrile difuzate pe fiecare canal conțineau o informație relevantă pentru o mică parte
din telespectatori, fiind încadrată la nivel local. În continuare am realizat tabele cu frecvenţe
încrucişate pentru variabilele cadraj și nivelul știrii.

Nivelul Tipul cadrajului Nivelul Tipul cadrajului

știrilor știrilor
Tematic Episodic Tematic Episodic
interne interne

Local 23.8% 49.4% Local 45.4%

26.4%
Regional 9.8% 0.8% Regional 7.1% 1.0%

Național 14.6% 1.5% Național 19.5% 0.6%

Total 48.3% 51.7% Total 72.0% 28.0%

Tabel 4 - Tipul de cadraj folosit pentru Tabel 5 - Tipul de cadraj folosit pentru
știrile locale, regionale și naționale la ProTv știrile locale, regionale și naționale la Tvr1

17
 Cum era de așteptat, știrile relevante pentru cea mai mare parte a populației au fost
prezentate de către ambele posturi de televiziune într-un mod tematic, după cum reiese din
tabelele nr. 4 și 5. În această categorie au intrat știrile despre fondurile Uniunii Europene
nefolosite de către România în 2009 (25 octombrie/ ProTv) sau despre necesitatea unor
modificări legislative în România (23 octombrie / Tvr1). Aceste știri au fost prezentate
folosind cifre, statistici și grafice, reprezentând un exemplu perfect pentru modul de încadrare
tematică în știrile de televiziune. În ceea ce privește cea mai mare parte a știrilor la nivel
local, încadrarea diferă în funcție de program, procentele fiind invers proporționale în
conformitate cu specificul canalului identificat în subcapitolul anterior. Am ajuns la concluzia
că amploarea știrii determină un cadraj diferit la cele două posturi de televiziune când este
vorba de știri externe, însă diferențele nu apar și atunci când avem în vedere nivelul național
și regional al știrilor interne.

Domeniul știrii
Variabila domeniul știrii a reprezentat un aspect foarte important în analiza
comparativă a tipurilor de cadraje folosite de cele două posturi de televiziune. Cu ajutorul
acestei variabile am putut împărți știrile în domenii tematice pentru a vedea dacă există o
predispoziție a subiectelor la anumite cadraje și dacă acestea diferă de la un canal la altul.
Deoarece era probabil să întâlnesc o cantitate mare de știri din domeniu social pe
ProTv, am inclus în grila de analiză o variabilă specială cu scopul de a identifica subiectele
știrilor sociale. În continuare voi analiza aceste variabile și corelațiile stabilite între ele și
tipul de cadraj folosit de cele două canale prin interpretarea datelor din graficele și tabelele
realizate cu ajutorul programului SPSS.

Domeniul Tipul cadrajului

știrii Tematic Episodic
Politic 2.2% 2.5%
Economic 13.9% 0.7%
Social 18.3% 42.4%
Informaţie 3.4%
0.2%
practică
Altele 9.8% 6.6%
Total 47.6% 52.4%

Tabel 6 – Relația dintre domeniul știrii și tipul de cadraj pentru știrile ProTv

18
 Graficul nr. 13 confirmă așteptările cu privire la tematica știrilor ProTv, domeniul
social reprezentând 61% din totalul de 590 de știri. Dintre acestea doar 18% sunt încadrate
tematic, restul prezentând cazuri particulare. Diferența mare între cele două tipuri de cadraje
poate determina o percepție deformată a realității sociale. O diferența notabilă apare și în
cazul domeniului economic. Însă, în acest caz, procentajul de 13,9% aparține cadrajelor
tematice, existând doar 4 știri economice despre cazul unei singure persoane sau al unei
companii prezentate într-o manieră episodică.
Informațiile practice au fost prezentate în cadraje tematice deoarece prezentau
subiecte de interes general, precum starea vremii sau informații folositoare. Două astfel de
exemple din ziua de 20 noiembrie ar fi despre prognoza meteo pentru perioada sărbătorilor și
știrea care îi informa pe viitorii pasageri de avion că dacă vor așteapta un avion mai mult de 5
ore pot fi despăgubiți. Deși canalul ProTv a prezentat un număr mic de știri politice,
încadrarea acestora a fost egal împărțită între știri episodice și știri tematice. Majoritatea
știrilor politice încadrate tematic din această perioadă au tratat subiecte legate de alegerile
prezidențiale, precum tema sondajelor de opinie.
După cum spuneam, peste jumătate din știrile ProTv aparțin domeniului social,
dintre acestea 42.4% fiind încadrate episodic. O astfel de tratare a subiectelor sociale poate
determina o înțelegere greșită a problemelor sociale cu care se confruntă țara. Rezultatele
cercetării lui Iyengar au arătat că tipul de cadraj folosit influențează modul în care publicul
atribuie responsabilitatea pentru o problemă. Din acest motiv am considerat necesar să
analizez tipul de cadraj pentru câteva dintre subiectele sociale.

Subiectul Tipul cadrajului

știriilor Tematic Episodic
sociale
Educație și 1.1%
0%
cultură
Sănătate 11.5% 3.6%
Legalitate 6.1%
25.7%
/Ilegalitate
Accidente 3.9% 15.1%
Tragedie 0.8% 17.3%
umană
Altele 6.7% 8.1%

Tabel 7 - Tipul de cadraj pentru știrile sociale de pe canalul ProTv

Graficul nr.14 ne prezintă o reparțitie asemănătoare pentru subiectele sănătate,
accidente, tragedie umană și știrile care nu au intrat în niciuna dintre categoriile cuprinse în

19
grila de analiză. Un semnal de alarmă ar trebui să tragă procentajul nesemnificativ înregistrat
pentru știrile legate de educație și cultură. Observăm că cea mai mare atenție s-a acordat
știrilor ce pot fi încadrate în categoria legalitate-ilegalitate. Aici au intrat știrile despre
corupție, crimă, conflicte armate, jafuri, procese, legi etc. Din tabelul nr. 7 reiese faptul că
majoritatea știrilor din domeniu legalitate – ilegalitate au fost încadrate episodic. Acest lucru
înseamnă că au predominat știrile de genul: un hoț prins furând din tren (26 octombrie), un
copil de 13 ani înjunghiat în inimă de niște colegi de școală (23 octombrie), bulgar prins la
Timiș cu 8 kilograme de heroină asupra sa (2 noiembrie).
Aceeași situație întâlnim și la categoriile accidente și tragedie umană, în care
predomină cazurile particulare. Pentru știrile despre accidente încadrate tematic,
reprezentativă ar fi știrea din 30 noiembrie – „Șoferii sunt de vină” – în care au fost prezentate
statistici ale accidentelor din ultimii 5 ani ce au relevat faptul că principala cauză a
accidentelor rutiere este comportamentul șoferilor în trafic. În continuare voi prezenta datele
obținute pentru Telejurnalul Tvr1 pentru aceleași variabile, semnalând diferențele relevante
pentru tema acestei cercetări.

Domeniul Tipul cadrajului

știrii Tematic Episodic
Politic 12.9%
3.0%
Economic 9.8% 0.3%

Social 35.0% 22.2%

Informaţie 3.7%
0.1%
practică
Altele 10.6% 2.3%

Total 72.0% 28.0%

Tabel 8 – Relația dintre domeniul știrii și tipul de cadraj pentru știrile Tvr1 (Crosstabulation)

Comparând graficele nr. 14 și nr. 15 observăm că Tvr1 are ceva mai puține știri
sociale decât ProTv, însă procentajul de 57% este destul de mare încât acest domeniu să
domine gama de știri a Telejurnalului. În schimb, față de ProTv, observăm o importanță mult
mai mare acordată domeniilor politic și economic. Tabelul nr. 8 ne mai relevă o altă diferență
între cele două posturi, și anume tipul de cadraje folosite pentru știrile sociale, Tvr1
încadrând 35% din știrile sociale tematic și 22% episodic. Și la celelalte domenii se remarcă
faptul că predomină cadrajele tematice cu procentaje de 12.9% și 9%, față de 3%, respectiv
0.3% pentru știrile politice și economice.

20
 Ca și în cazul ProTv-ului, am realizat pentru Tvr1 un grafic pentru a vedea repartiția
subiectelor știrilor sociale și un tabel de frecvențe încrucișate pentru tipul de cadraj folosit în
știrile sociale. Graficul nr. 16 ne dezvăluie din nou diferențele între ProTv și Tvr1. Temei
sănătății i se acordă la Telejurnal de două ori mai multe știri decât la ProTv, dominând gama
știrilor sociale cu un procentaj de 37%. Spre deosebire de ProTv, Tvr1 acordă cea mai puțină
atenție știrilor care intră în categoria tragediei umane. Procentajul de trei ori mai mic
dovedește diferența de interes editorial față de acest gen de știri.

Subiectul Tipul cadrajului

știriilor Tematic Episodic
sociale
Educație
4.3%
și cultură 6.8%
Sănătate 27.9% 8.5%
Legalitate
și 9.8% 12.6%
Ilegalitate
Accidente 6.5% 5.8%
Tragedie 0.5% 5.5%
umană
Altele 9.5% 2.3%

e cadraj pentru știrile sociale de pe canalul Tvr1 (398 de știri)

Preponderența știrilor sociale despre sănătate se datorează crizei generate de

răspândirea virusului AH1N1 în România în aceeași perioadă în care am monitorizat
jurnalele de televiziune pentru această cercetare. Pe lăngă faptul că Tvr1 a acordat mai mult
interes subiectului decât ProTv, remarcăm și preponderența cadrajelor tematice pentru acest
subiect. Aceste date înseamnă că existau de trei ori mai multe șanse ca un telespectator al
Jurnalului Tvr1 să vadă o știre despre situația visusului AH1N1 într-un județ sau pe țară,
decât o știre în care să fie prezentat cazul unui singur pacient cu detalii despre modul în care a
contractat gripa și cum își petrece timpul în carantină.
Analiza datelor a demonstrat că posturile de televiziune monitorizate practică o
încadrare diferită a știrilor. Variabila care urmărea importanța acordată subiectelor din știri a
dovedit interesul crescut al Știrilor ProTv pentru subiectele încadrate episodic, procentajul de
69% al știrilor episodice din prima partea a jurnalului, fiind mai mult decât semnificativ în
acest sens. Deși în cazul repartiției tipului de cadraj pe nivelul la care știrea afecta publicul
am obținut valori asemănătoare între cele două posturi, tendința ProTv-ul către încadrarea
episodică este vizibilă atât la nivelul știrilor locale, cât și prin diferența mică de procentaj față

21
de Tvr1 în defavoarea încadrărilor tematice la nivel regional și național. Variablia domeniul
știrii a evidențiat orientarea celor două canale către domeniul social, însă încadrarea știrilor
din această tematică diferea în funcție de specificul canalului. Mai mult, analizând subiectele
știrilor sociale, am observat că această diferență provenea din preponderența știrilor despre
sănătate încadrate tematic în cazul jurnalului Tvr1 și a știrilor încadrate episodic din categoria
legalitate-ilegalitate la Știrile ProTv. În concluzie, variabilele analizate mi-au permis să
descopăr o serie de diferențe în ceea ce privește specificul știrilor încadrate episodic și
tematic pe Tvr1 și ProTv. În următorul capitol voi prezenta succint concluziile la care am
ajuns în urma acestei analize comparative.

5. CONCLUZII

În final constat că această lucrare de licență ar putea ajuta la o mai bună înțelegere a
șpațiului mediatic românesc. Rezultatele analizei prezentate în capitolul anterior au confirmat
ipoteza de cercetare, dovedind științific existența unui diferențe notabile între tipurile de
cadraje tematice și episodice folosite de cele două televiziuni ce au făcut subiectul
comparației. În acest moment este evident faptul că știrile ProTv au o predispoziție către tipul
de cadraj episodic, iar știrile Tvr1 către cadrajele tematice.
Nu voi insista din nou asupra importanței tipurilor de cadraje folosite în știri, ea fiind
dovedită de rezultatele cercetărilor lui Shanto Iyengar din 1991, sau, mai recent, de
experimentul lui Kimberly Gross din 2008. Însă, aș vrea să atrag atenția asupra faptului că
încadrarea știrilor poate avea efecte diferite asupra unor publicuri diferite. Pentru a înțelege
pe deplin implicațiile datelor obținute din analiza realizată pentru această lucrare de cercetare,
consider necesară cercetarea efectelor cadrajelor asupra unui eșantion reprezentativ pentru
publicul televiziunilor românești. În acest context, această lucrare de licență ar reprezenta
baza unui viitor studiu realizat prin metoda experimentului.
În ceea ce privește limitele acestei cercetări trebuie să menționez lipsa din grila de
analiză a unei variabile care să surprindă dubla încadrare a unor știri. Grila folosită a fost
verificată pe două jurnale, câte unul de la fiecare canal. Însă, după ce am început codarea
știrilor pentru întreaga perioadă monitorizată am observat existența unor știri care prezentau
deopotrivă elemente episodice și elemente tematice. Această problemă fost rezolvată printr-
un compromis de a coda știrile respective în funcție de cadrajul dominant. Totuși, aș
recomanda în cazul unor cercetări ulterioare construirea unei variabile pentru aceste situații.
În concluzie, partea aplicativă a validat ipoteza de cercetare, însă s-a simțit o lipsă de
cercetări pe plan național care să susțină subiectul încadrării știrilor de televiziune în
22
România în partea teoretică. Sper ca această lucrare să deschidă drumul unor studii în această
direcție și în același timp să îmbogățească domeniul cercetării mass media din România.

BIBLIOGRAFIE

1. Aaroe, L. (2009). Investigating Frame Streght: The case of Episodic and Thematic
Frames. University of Aarhus. Lucrare prezentată la cea de-a 67-a Conferință
Națională a Asociației pentru Știiințe Politice, Chicago.
2. Alger, D.E. (1989). The media and politics. New Jersey: Prentice Hall.
3. Bârgăoanu, Alina, (2006). Tirania actualității:o introducere în istoria și teoria
știrilor. București: Tritonic.
4. Dobrescu,P., Bârgăoanu, A. (2003). Mass media și societate.București:comunicare.ro.
5. Cappella, J.N. , Jamieson K. Hall. (1996). Spiral of cynicism: the press and the public
good. New York: Oxford University Press US.
6. Entman, R. M. (1993). Framing: Towrard Clarification of a Fractured Paradigm.
Journal of Communication. 43(4). pp. 51-59.
7. Gross, K. ( 2008). Emotional Response to News Framing of Crime. George
Washington University. http://www.jstor.org/pss/3792521
8. Iyengar,S., Peters, M.D., Kinder, D. (1982). Experimental Demonstrations of the
“Not-So-Minimal” Consequences of Television News Programs. The
American Political Science Review. 76. pp. 848-856.
9. Iyengar, S. (1990). Framing Responsibility for Political Issues: The Case of Poverty.
Political Behavior. 12 (1). pp. 19-40.
10. Iyengar, S., Kinder, D. (1987). News that Matters. Chicago: University of Chicago
Press.
11. Iyengar, S. (1991). Is anyone responsible. How Television frames political Issues.
Chicago: University of Chicago Press.
12. McQuail,D. , Windahl,S., (2004). Modele ale comunicării pentru studiul comunicării
de masă. București: comunicare.ro.
13. Scheufele, D.A. , Tewksbury, D. (2007). Framing, Agenda Setting and Priming: The
evolution of three media effects models. Journal of Communication. 57.
pp. 9-20.
14. Severin,W.J. , Tankard,J.W. (1997). Communications Theories: Origins, Methods,
and Uses in the Mass Media. New York: Longman Publishers.

23
15. de Vreese, C. H. (2005). Framing:Theory and Typology. Information Design Journal.
John Benjamins Publishing Company. 13(1). pp. 51-62.

24