You are on page 1of 66

gc.

r · r.!J · r l> ·

I!J 1.1

=.a. :J

PENTRU APARATUL

....

SECURITATII STATULUI



111111111111111111111111111111111111111111111\1111111111111111111111I11111I1111111111

48464

o 016562, Vol. 2

-

- -

Nr. 1 1968

STRICT SECRET

Exemplar nr 111 0

t

1 9 6 8

SIJMAR

In sprijinul muncii de securitate

3

General locotenent NICOLAE DOICARU Sporirea vigilentei revolutionare si a

Intransigentei fat§. de dusman 8

General maier CONSTANTIN STOICA Uncle aspecte ale muncii de securitate pentru prevenir'ea, descoperirea ~i currnarea actiunilol' intreprinse impotriva ecOnorniei nationale

Colonel DUMITRU BOR!;lAN

Constituirea bazei de lucru - 0 importanta sarcina actuala

21

General maier NEAGU COSMA Prevenirea scurgerii de inf'orrnatii, sardna de baza a organelor de contraspionaj

25

Locotenent colonel VICTOR DRAGOJ Selectionarea elementelor d usrnanoasc din

rindul cetateni1ol' str-aini

30

Locotenent colonel A UREL lANA Intensificarea activitatii informativ-operative impotri.va elementelor legionare

active

35

'* * *'

Mijloace tehnicc moderne folosite in

spionaj

41

Colonel ALEXANDRU DUM1TRA$CU Partlcular-ltati ale intilnirilor cu informa-

torii in mediul rural .

Colonel IULIAN VLAD

Ridicarea nivelului de pregatire a cadre-

lor - necesitate imperioasa . . . ., 58

* * *

De verba (:u eititorii . . . . .. " 63

Indicatii privind pastrarea si folosirea bu-

letinului . . . . . . . .. 64

COLEGIUL DE REDACTIE

General maior CONST ANTlN STOICA - pre sedin te, general maior NICOLAE STAN - oicepresedinte, colonel OVIDIU DIACONESCU, colonel ALEXANDRU DUMITRASCU, Locotenent colonel MIOC ANCULIA, locotenent colonel CONST ANTIN IANCU, locotenent colonel EMILIAN GEORGESCU, locotencnt colonel CONST ANTlN MAZILU, locotenent colonel ION GEAGLA, Jocotenent colonel VLADIMIR BIRI~, capitan IvlIHAI DIM A - redactor set'

ouferinta Nationala a P. C. R, care a adincit si completat prevederile Congresului al IX-lea al parfidului - a stabilit coordonatele unui vast si profund program de transfnrmari calitative in vjata socials ~i de stat, pentru dezvoltarea multilaterala a Romaniel soeialiste.

In contextul preocuparilor generale pe care conducerea partidului si statului Ie manifest a in vederea perfectionarii continue a tuturor sectoarelor de activitate din tara noastra, se inscriu si masuiile pentru imbunatafirea activltatti organelor de securitate, al carei corrtinut trebuie sa corespunda tot mai bine evolutiilor functiilor statului, dezvoltarii democratiei

socialiste, intaririi unitatii intregii natiuni romane, .

Profundele transformari calitative ce caractarizeaza societatea noastra in etapa actuala, eresterea complexitiitii problemelor ~i sarcinilor in toate domeniile, impune perfectionarea activitatii aparatului secur'itatii statului, a stilului si metodelor de munca,

La Consfatuirea eu aetivul de baza al aparatului seeuritatii statului, tovarasul Nicolae Ceausescu a subliniat cii "in conditiile social-politice actuale ale tarH noastre perfectionarea activit ati i organelor de securitate .... constituie 0 sarcina deoscbit de actuaUi si irnpnrtanta pentru dezvoltarea societatii".

Cadrele noastre sint chemate sa apere securitatea statului, sa previna, sa descopere !?i sa lichideze uneltirile ~i actiunile dusmanoase indreptate impotriva orinduirii sociale ~i de stat, contri-

buind prin aceasta Ia asigurarea muncii pasnice, de constructie socialista, a poporului roman.

Dupa cum este cunoscut, la Plenara C. C. al P. C. R. din 26-27 iunie 1967, Ia Consfatuirea cu activul de baza cit ~i in alte imprejura'ri, conducerea de partid a analizat activitatea desfasurata de catre aparatul nostru,evidentiind rezultatele pozitive, erlticind neajunsurile ~i indicind totodata masurlle ce trebuie luate pentru

rrdicarea intregii activitati pe 0 treapta superioara, eorespunzator cerintelor actuale ale dezvoltarii societjitii,

In vederea cresterii continue a capacitatli operative si a combativita[ii intregului aparat, Consitiul Securitatii Statului a elaborat proiectul de Directiva cu privire la organizarea si desfasurarea muncii inf ormativ-operative, in care sint inscrise principiile si nonnele activitatii aparatului de securitate, rolul ~i menirea lui in apararea orinduirii sociale ~i de stat, regulile de baza ale

rnuncii informativ-operarive, precum si sarcinile principale ce ne stau in Iata.

Aplicarea in practice a prevederilor Directivei, a creat posibilitatea eliminaril unor reglemenHiri contradictorii din unele ordinc si instructiuni anterioare, care frtnau, intr-o oarecare masura, in itiatiYu cr~atoare a cadrelor,

In diferite unprejurari s-a putut constata cij. .dusrnanii orinduirfi noastre, Iolosesc cu abilitate in manlfestarlle lor, forme !?i metode din cele mai subtile, dar care se lovesc de ferrnitatea ~i caracterul ofensiv at actiunilor aparatului securitatii statului. In

aceste condit il, activitatea impotriva dusmanului, se manifesta in fapt ca 0 lupta intre inteligente in care se impune ca spiritul novator in rnunca organelor noastre, sa-sl gaseasca pe deplin eficienta.

In lupta aceasta, trebuie sa detinern intotdeauna initiativa si sa fim superiori in gindire,

In irrdeplmirea operatlva si calitativa a sarcinilor de mare raspundere care ne revin, un 1'01 important il are preglitirea multilaterala a tuturor cadrelor.

Este necesar ca ofiterii ','1 subofiterij de securitate sa-si formeze 0 cultura bogata. sa fie bine pregatiti din punet de vedere profesional, sa devina buni cunosditori ai pnliticii partidului si a

legilor statului, sa fie oameni cu 0 inalta conduita morala, capahili sa indeplineasca in mice conditii rnisiunile incredintate si sa. lupte cu abnegatie si devotament pentru apararea orinduirii noastre,

Acest deziderat va trebui sa-~i gaseasca rezolvarea in masuri si activitati concrete care sa contribuie Ia formarea si dezvoltarea

competentei prof'esionale a fiecarui of iter ~i subofiter, a puterii lor de discernarnint, a perspicacitatii, iriitiativei si perseverentei In munca, In activitatea de zi cu zi, cadrele noastre trebuie sa dovedeasca 0 inalta tinuta morals in care cinstea, corectitudinea, mo-

desha sa. fie la loe de Irunte, Este de neconceput ca un of iter de securitate - care este chemat sa apere Iegalitatea soeialista - sa nu fie un cxernplu de eonduita, sa nu manifeste un respect pro-

fund fata ·de intereselc societatii si ale eetatenilor, san care sa admita in activitatea lui abuzur ile sau actiunile arbitrare, Trebuie desfasurata 0 Iupta hoUirita impotriva tuturor acelora - indiferent de functii sau grade - care nesocotind aceste cerinte elementare aduc prejudicii grave, compromit activitatea si prestigiul institutiei noastre.

Cadrele de conducere trebuie sa manifesto 0 permanenta preocupare pentru educarea subordonatilor, pentru perfectionarea continua a pregatir+i Ior profesionale in scopul ca, fiecare dintre ei, sa poata sesiza eu mai multa operativitate mijloacele si meto-

dele Iolositc de catre dusman, si in raport de ele sa intreprinda eele mal ef'icierrte actiuni prin care sa contracareze activitatea dusmanoasa a acestuia,

In dorinta de a pune, la indemina cadrelor noastre, un mijloc ef'icient de perfectionare a pregatirti prof'esionale in vederea ridid'irii muncii pe 0 treapta superioara, Consiliul Securitatii Statului a hotarit editarea "BULETINULUI INTERN PENTRU AP ARATUL SECURIT Arn STATULUI", astfel ca paralel ell formele existente de pregatire si perf'ectionare a cadrelor, acesta, sa contribuie Ia inarmarea ofiterilor ell problema de natura sa ridice capacitatea de munca practica, sa devina 0 tribuna penl.ru propagarea experientei pozitive acumulate de-a lungul anilor de catre cadrele de seeuritate.

Un aport important, .isi va aduce buletinul Ia intelegerea deplina de catre toate cadrele a hotaririlor partidului si guvernului, la insusirea continutului actelor normative care reglementeaza munca noastra, precum si a ordinelor si instructiunilor elaborate de catre Consili ul Securitatii Statului.

Buletinul va publica mat.eriale eonc1udente referitoare la lupta dusa irnpotriva activitatii ilici1e a elementelor dusmanoase din lara, indeosebi a eelor legion are, a unor Iosti condamnati pentru Iapte corrtrarevohrtiunare, a elementelor dusmanoase pretabile a trece la actiuni de sabotaj sau de subminare a economiei nationale, a elernentelor care sub masca eultclor si a sectelor - legale si ilegale - desf'asoara 0 activitate potrivniea regimului nostru,

Totodata, buletinul va publica articole eu privire Ia activitatea unor servicii de spionaj siraine indreptata impotriva tal'ii noastre, I.. organizarea si la Iunctionarea lor, la mijloacele, meto-

dele, 'tehnica operativa pe care Ie Iolosesc pre cum si concluziilc care se despririd, in aeest sens, pentru organele noastre.

iHaterialcle eu astfel de continut VOl' veni in sprijinul ofiterijor nostri, care in munca.Jor trebuie sa aiba mereu in atentie

Iaptul, subliriiat de tovarasul 1 icolae Ceausescu, ca dad elemen-

5

tele dusrnanoase din interior pot gasi vreodata- ajutor undeva, apoi acesta poate veni, numai din afara, de la cercurile reaction are i01- perialiste.

o astfel de ternatica se impune a fi dezbatuta in coloanele buletinului, in mod obiectiv, principial si far a a se produce des-

consplrarl care ar putea dauna muncii, E necesar ea materialel€ din buletin sa reflecte probleme de natura a clarifica si modul de Iulosire in unele cazuri, a mijloacelor muncii informativ-operative. In acest scop, se vor irritia rubrici in care vor fi dezbatute probleme

ale Iilajulur, aspecte p riv ind ufilitatea ~i modul de folosire si exploatare a mijloacelor tehnice etc.

Petri vit masurii luate ca ofiterii operati vi sa ef ectueze, in viitor, acte de urmarire penala, Buletinului intern Ii revine 1'01u1

de a sprijini pregatirea cadrelor in i nsusir-ea Codului Penal, Codului de procedura penala. a actelor normative in vigoare, a litera-

turii juridice privitoare la aceste ramuri de drept, precum si a problemelor de tehnica, indica si metodica criminalistica etc.

Publicaria l10astd va mihta, pentru intarirea sirntului de Y1- g'ilenta, a datoriei si a raspunderii fiecarui ofiter fata de munca prestata, pentru formarea unor calitati moral-politice, la nivelul sarcinilor actuale.

Asigurind un bogat continut ternatic si me1odologic "Euletinul intern pentru aparatul securitatii statului' l!;ii va crea un inscmnat numar de colaboratori care, prin dif'erite materiale, VOl' impart a!\,1 din experienta lor ~i a colectivelor in care muncesc, VOl' putea face propuneri care sa dud! Ia aplicarea, in conditiuni cit rnai bune, a ordinelor si instructiunilor in vigoare,

Colegiul de redact!e isi propune sa asigure aparitia in buletin, a unor rubrici cum ar Ii, de exemplu: "Din experienta muncii de secu ritate", "P1'obleme actuale ale activitatii noastre", sa l'clatez€ unele cazuri practice care sa fie prezentate intr-o rubrica gen "Ce solutie dati T", g;isind si alte forme corespunzatoare, care sa contribuie 1£1 cornpletarea nivelului de cunostinte profesionale ale ofiterilor. De asemenea, buletinul va cuprinde in paginile sale uncle evocari, memorii, va recomanda cititorilor Iucrari Iiterare, filme, piese de teatru cu 0 tematica apropiata muncii lor,

"Euletinul intern pentru aparatul securitatii statului' HI merrtine un contact permanent eli cifitori'i sai, va fi receptiv la propunerile si sugesWle acestora, va raspunde la Infrebar'ile pe care Ie VOl' pune, ajutindu-i in acest mod de a se edif'ica asupra unor probleme mai putin intelese, In acest scop, va fi creata rubrica "De vorba cu cititori i", in care vor fi abordate probleme

6

)

-diverse care sa contribuie la larnurirea celor interesati in legatura cu ternatica viitoarelor numere de buletin, va publica observatii, .... sugestii, propuneri, s. a.

La acest inceput de drum, adresam tuturor cadrclor de securitate chemarea de a colabora la aceasta publieatie, rrimitind matertale care sa reflecte activitatea aparatului nostru in sensul eeIor aratate mai sus. Otiterii VOl" putea evidentia in articolele 10.1' si unele neajunsuri, cauzele care au determinat aparitia lor, facind totodata propuneri curajoase pentru lichidarea acestora.:

Cadrele de conducere ca si cele cu 0. bogata experienta in munca de seeuritate, trebuie sa considere colaborarea la buletin drept 0. indaturire profesionala, aducindu-si in acest fel 0. contributie . substantials Ia reusita scopurilcr urmarite prin editarea lui, iar prin aceasta Ia perf'ectionarea continua a activitafii intregului rrostru aparat.

Buletinul va aborda toate problemele, in mod principia! si in conformitate cu ortlinele si instructiunile Consiliului Securitatii Statului, desbaterile din paginile sale desfasurindu-se in spirit constructiv, urmarindu-se continua imbunatatire a muncii.

Publicatia are regirnul documentelor "strict secrete" si deci irebuie Iuate toate masurile pentru ca persoanele care nu au contingenta cu munca concreta de securitate, sa nu ia cunostinta de continutul ei.

Este necesar, de asemenea, sa pastram secretul eu privire Ia sursele de Ia care s-au obtinut datele ce VOl' fi inserate in diverse materiale sau ell privire la aIte aspecte ce ar putea duce Ia deseonspirarea unor cazuri in lucru, a unor metode specifice. Atitudinea de neglijenta, usurinta sau de paUivdigeaUi pe marginea eontinutului acestei publicatii, este incompatibila cu calitatea de -ofiter de securitate.

N e exprjmam increderea deplina ca intregul nostru aparat, Vii .o;;ti sa respecte normele muncii de securitate in fnlosirea buleti.nului si di va sprijini multilateral colegiul de redactie.

A vern convingerea di editarea acestei publicatii, va duce la generalizarea experientei pozitive ~i la imbunatatirea permanents a mijloacelor si metodelor de munca a organelor de securitate care trebuie sa devina din ce in ce mai ofensive si mai eficiente in lupta irnpotriva dusmarulnr statului nostru,

COLEGIUL DE REDACl'IE

SPORIREA VIGllENTEI HE VOlUTIONARE

$1 A INTRANSIGENTEI

General locotenent NICOLAE DOICARll ViceJlrc~edinie ,11 COl1"iiilllll i 'ic(;uriWpi Slalului

i gilenta revolutionara este un principiu de baz[l al activitarii organelor sec uritati i statului.

I ea mscriindu-se ca 0 eennFI legica in Wale adiunile ,Pc care acestea Ie Intreprind , Pentru ofiterul de securitate, a fi vigileut lnseamna a descopcri la timp, inca in

Iuza incipien ta, planurile dusmanului, Iormele ;:;i me to delr- lui dt' activit ate peutru a actiona eficieut III scopul prevenirii, currnarii si dejucal'ii

8

inteutii lor sale', De asemenea, a fi vigilent Iriseamna a folos i comhina tii operative si metode calificate, astfel, tnoit, -Iementele infractoare s,t rj~~ luate prin surprindere, iar masurile rntrcprinse tmpotriva lor sit le derutezc, sri lc determine sa so auto demaste, sri actioucze in gol.

A~a cum rczulte din documentele departid , din indicatiile tovarasului Nicolae Ceausescu secret ar general al C, C. al r C, R., prescdintele Conslliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, vigilenta revolutionara trebuie sa caracterizeze intreaga activilate a organelor securitatii statului, a liecar'ni ofitcr tIc securitate.

Marilc infnptuiri din anii construetiei socialiste, politica 'intelcapta a partidnlni, tullorirca nntiunii lloastrc_

l npta pentru apararca pacii 5i a socialismului pc plan mondial, constituie 0 pav,lzrt Impotriva dusmanilor interni ~i «xtcrni.

Accas La II U ln st-a mn a. niridecum ,

,,:a or g auele securitati i tatului pot sa-si rnicsoreze vig ilerrta , sa manifeste indulgent» faFt de elementele ostilc.

De~i haw sociala a reactiunii a disparut, iar cimpul de activitate a] elernentelor dusmanoase 5-a tngusta t si rontinua sa sc mgusteze. totusi , mai smt unelc elementc rare continua sa tntreprinda acriuni potrivnice ormduirii sociale si de s ta t din tara noastra.

In h'giHuril en aceasta problema, tovarasul Nicclac Ceausescu, Ia Conshtuin'a u activul nostru de baza, din luna iulie 1967, arata urmatoarele :

., .... nu putem sa nil tinem. seama cli mai SI/1 t uncle clemente din rttuiul. [ostelor clase exploeuuoare sau din rin du] [ostilor membri ai or aoni satiilor reactioncr» .. [ascist e - c drept din ce III ce 17Iai putine - care continua. sa pri ieascii spre trecut $1 1111, s-01' da tnapo: rhiar de /(1 actiuni ostile ... Nil trolnue .wl uitiitn. di. atita tim p cit exl stii imperialismul. si reactiunea mondiolti, se mentine si pericolul zznor artiuni indreptate impotriutt tariiol socioli. (e. deci si ([ ttirii noastre":

Fa!,l de aceste clemente. org aucle securitatii statului rrchuic Sfl menrin.t ucaz a vi g ilenta r-cvolutionuru. pcntru a zadarnic j orice actiune mdreptatn unpotriva patriei.

Punlnd din non 'in fata aparatnlui de secnrita te aceastu problema avem in vedcre hptul dt, asa CUlll se sub liniaza in documenLelc Plenarei C. C. :11 P. C n. din iunie 1967. in ultimii ani .. in activitatea org anclor de securit ate s-au manifestat u-ndinte de slahire u vigilentei revolutionare, ceea ce a dus la s('ilderea po te nt ialulu i lor

I

de Iupta ~i -3 repercuta t negati\- 111 Indeplinirea sareinilor mcred iutau-.

De exemplu, in mod cu totul nejustifica t , s-a considerat ca snccesele 'inregistrate de oamenii nnmcii, conrlusi de partido In constructia socialista au dcterminat aproape toate clemen tele (lin rnidul fo telor clase exploata-

toare, ale partidelor si org anizatiilor reucrionare .;;a renunte Ia conceptiile lor si sa se incad reze in mum-a pasnica a poporului nostru, J n f'elul acesta. a fast suhaprcciat pr-rieolul pi:' care-I prez inta activitatea elvnrentelor ostile, ill special a Iegiona 6101'. precurn si actiunile serviciilor de spionaj s trainc si 1111 s-au luat rnasuri calif ica te pentrn coutracarare.i activitatii lor dusrnanoasc.

Tot ca 0 lipsa de vig ilenta poatr fi aprecia t si faptul ca ill urmarirea unor elemente 11U s-a dovedit discernamjntul necesar pentru a se delimits activitatea dusmanoasa, de manifestari d.atorate unor nemuljumiri personate, neajunsuri existente in diferite secto are de activitat e etc. Procedtnd in accst f el , unii of iteri de securitate au nrmai-it nejus tificat clemente, care IlU au comis actiuni eu caracter potrivnic statului nostru. YI1 timp, cr- faJ:ii a" acelea. in leg atura cu care se detineau date certe ca desfasoara activit ate dusmanoasa , nu au manifest at inuans igenta necesara.

Lips a de vi gilenta s-a rnanifesta t, totodata. si prin aceea ell s-au acceptat eu usurinta concluziile unor comisi i de expertiza si cercetare care au r-xplicat dif erite Ienomcne deosebite f'C au avut lor In economic (explozii. incendii. avarii dC.) numa i prin ueg lij en] a .deLieiente organizatorice $i def'eoti uni tehnice. fara a-$i pune macar problema ca. acestea ar putea fi urmarca actiunilor unor elemcnte dusmanoase.

9

D('';I'I'inzilld l11Vfl~[lIl1illICk 1:(' ,," i mpun dill ncujunsurilc manif csta tc, orgalll,I,' de sccuritate au intreprins 0 seric de 111~ISUI,:i 1)1 vedcrca mln turarii lipsurilor. pcntru a Turprima muncii noas tre un continut "are sa concorde cu ind icutiilc si sarcinile trasate de rania. Drqll urmare, au Iost obti-

nute II sl'.rie de iuf ormatii care permit sa sc (ksprinua coneluzii utile privind formclc :5i iuetodele acrivitatii elemen-

telor dus manoase din interiorul ~arii si al(' servi.-ii lor de spionaj $i sa se jntreprinda niasuri dicace de contracarare.

Dr exemplu, rl atori til vi gilentci dovedit c de of itcri ';iT a unoI' 1I11Lsuri caIificate, In luna martic a. c .. a Just prins in flagrant delict numitul "Badn GrigoT(~"_ inginer Ia un institut de proiectari, In timp cc uansmitea unui comerciant vest-german dale ref eritoare la () ferli'le Ii rmc lor coucurente.

La pcrl'hezi(ia corporala, -au g,lsit asupra ar-es (11 ia uoti to' tu d a Ld(· ce urma sa Ie lrallsmita", i ar aSlLl~"il comcrciantului au [os t ghsiLe llou:[ file de lilrtie cont iuind specifir-ati ih- Iurni-

zorului s i preturile dill () fertclr coneurenre i _ predate de ('iit]'i' "R adu Crigo]"!>" Ia 0 llltIlnirc antcrioara.

In aeest Iel , activitateu de Iavorizare a firmei vest-german- a Iost descoperita si curmuta III ti.mp util.

Totusi, si In prezent unelc cadr.. de sccuritate continua sft mamfeste lipsa de Iermitatc $i intraus igcnp fa pi. de elementele care desfrl$Oa1'3 activitate dusmanoasa.

As tiel, dupa Plenara C. C. al P_C_R_ din iunie 1967, anumitc clemente dusmano ase au tnceput sa interpreteze, III mod denaturat, criti eile aduse activila~ii organelor de sccuritate, luccrcind ill acelasi timp sa desf asoare actiuni ostile. Activiratea aces tor clemente

10

1.,s[I: il(~ll'rll1illal;l, P(' d" !l pur t«. de propaganda cercurilor imperia.liste indreptata impotriva tarii noastre, iar pe de alta parte, mai ales, de faptul ('a pe plan intcrnat iunal au avut loc In ultimul limp 0 searna Ul: evenimcute oonsider-a te de de ca fiind oportune pcn tru 1 ntrcprirulcrca unor f apte ('OIl' Ira revnlutionare.

1 Jl acclasi timp, s-a cons La La t eil,

nnii ofiteri ';ii chiar or g anc de ecurttate, au mauifestu t insuf icicnta lcrmitate In rurmarea 11110[" asemcue.i actiuni , suh prctextul de a uu repeta , chipurile, uncle dintrc I!,Tf$elile ~i ahuzu+ rile cri ticat c de c-Atrc Pleuarn. () asemcnr a ~t<1I'(' (1,' 111Cl'Ilri a avnl loe mal-

ales in pcrioad a rcor-g aniznrii nparatului de scouri tate.

Trchuir- avut 'in vedere ca orice indllig-cn[a £a!,a' de dusman, orice tend inltl Ii c S 1;1 hi re a vigilen~ei, ,'on~ t ituie uctiuni dnunatoare munr i i di: sccuri-

late, i ar cadrele care se vor [ace vinovate d e accasta , s int pasihik .1e cele ma i drastice masuri,

Esv; neccsar 5,1 prcc:i.ziilll ell.

l'lc'nara a critical ahuzurile din munca noastra, nu pentru a micsora vig ilcntu org anelor seew-itatii statu-

lui. ci, dimpotriva, pentru a rid icn spiritul de vigilenta. De areca, (;011- tracarnrca in timp util a actiunilor

pe can" elcruentele potrivnice din interior !3i scrviciilc de spionaj It mtreprin d Impotriva tarii noas tre, coustituie sarcina pr-imordiala a organelor de sccurit ate.

Continua si in momenlul de Ja[fL, sa so manifeste 0 alta [a tura il lipsci de vigilenta, r-o nstat ata s i anterior ,?i

nernlaturata inch d ill anti vita tea una stru . Este vorba ilf'faptul e;1 nu se ac~iolH"a7.a 'in rno d operariv pen tru exploatarea unor In[ormatii irnportantc

ohti nu te de urg anr-Ic SCl'lll'iuLtii st atu-

lui, iur IIIwll.' ar.t iun i uureprinse de clemente ost ile s int dpsr:upcrik ell Int irz icre. si ca urrnare, COJbP('intele lor

1111 pOL Ii prcveniu- la timp. .

SUl! 0 st-ric de razurj cmd informatii care se referala ac tivitati de submil1a1"I~. actiuni ale unor ele~lellte Ie s ionare si nationalisLe et c. s a u alp- ervi-

ciilor de spiouaj, nu .11]t ,"f'riii("3tf! s au s iu t vcrifir:atf' ";I'lwdi(·jal. LIra ras punderc (lJn(lll-.:,,~ posib il itatr-a ac-C'qOra 5,-1 a('!iolH'ZC np,,(ing:hf'rit.

~e evcmplu, de mai mult timp s-au obtinut inforrnatii referitoare la existenta unor a genti ai serviciilor de spionaj stn\inc recrutati din rtndul ('etatenilor romani. Cu toate aces tea, darorita morlului simplis r in rare s-,; actionar. agel1tii resper-tivi nu au lost depistati nici pilla In prezent,

De asemene a, uuii of iteri de securi tate faclnd 0 selcctarr- ~upedjci ala a persoanelor irurodusc In baza elf lnrru au las at in a fnra accsteia clementc care se men] in pe poziti; dusmanoass 5i care in consecinta. nu sc afla in aten[ia permanenta a orgauelor no astre.

Stnt si cazuri cind nu se actioncaZ~l eu su ficient sirnt de raspundere

pentru prevcnirea fapte lor pc care ,'I4.'I11CnLeJ ns tilc 1e pun la rale 'inrr-uu sector sau altu] de activi ta te Drepl urm arc s i 'in prezent, int situa [ii «rud actiuni .11e unor reprr-zentarn i ai firmelor (~apitaliste Tndrep-

La te rmpotriva eco normer nation ale. s int rlepistate dupa ce statului nostm

i se a due i mportante d aune materiale. ('{ud in anumite uzine si fahrici se )11'0- due lenomene suspectc de diversiuue. dintre care uncle se soldeaza chiar rn vi ctime ornenesti etc. Concludente Sill t in acest seus doua caZ111'1 de subm iuare a economiei nationalc. care all adus pa zuhe de aproape 40 milioa- 11e lei,

Li}ba de \ i giIPu! [I sc ruanifcsta " I pl'in modul ddrrtnos 111 rare se asigllr:l pas trarea unor documenu- ale muncii dr' "LTluoitatc, pre cum si prin 11<:J'('Spcctarra prillcipiului eompartimentari i.

Estc cnnoscut interesul clementelor dusm auoasr. din interior, si a1 serviciilor de pionaj, de a intra in pose ia acestor documents precum s i prejudiciile ce pot fi aduse activitatii noastre in cazul dud pIe ar rr usi s u faca acest lucru,

Cu toate aces tea, unele cadre mamfestn o ncgfijent a r-ondamnabila (a ta de p:IS trare a d ocumentelor, existind chiar cazuri cin d -au pierdut dosare de ohipctiv., closarc de inf ormator i, situati i ell elem.-nte urmarite iuformutiv dc. Kerespc tarea compartimeutarii muneii si palavrag eala de care ruai dau rlovada unele cadre, au, de asemenea. consecinte d cosebit de grave asupra muncii de securitate.

*

L it-hi r1 area

lolali'i. a tcudiutelor

df' slabire a vi ~ ilcll tei revolutionare s i sporire a imrans igentci Lata de d usm an s int imperative primerdialr' ale act.ivit at i i organelor de securita tc. Rcalizure a lor, printre alte]e, presupune s i urmatearele :

DESFA~URAREA DE CATRE TOATE CADRELE DE SECURITATE A UNEI ACTIVITA'fI DE PROFUNZIME, CARE SA LE PERNUTA DESCOPERIREA ~I PREVENIREA IN TIMP

UTIL A AC'fIUNILOR INTRE-

! 1

PRINSE DE ELEMENTELE DU~MANOASE DIN INTERIOR ~I DE SERVICIILE DE SPIONAJ.

In intreaga lor activitate, cadrele noastre trebuie sa porneascn d" 1" intelegerea fuptului t~:1 sarcina fund amental a a org anelor de securiLa te cs Ie de a dcpista $1 face inofen-

s ivi' demf'nte1f! care intreprind efeerj v actiuni ce adue prr judicii sor-u-

ritatii statului. Nn orice man! r,'stare exprim atn fa til (k uncle sLiiri de Iucrru-i. dill d ifrrite d.omr-nii ele activitate sau hi HI de uncle masuri luate pe .l ini« de stat, trcbuie ctichcta La ra nctiune osf il a ,

III st alrilirca elementclor care trebuie sa fie in atent ia org anelor d(·~ sPcllf'ilall', estc neres ar s,l se por·-

ncasca de Ia ind i('~t! iile care nc-au fosL date do r'ii.Lre couducerca partirl ului. In aces t sens, trebuie sit avem in vedere e[t rlusmanu] intern ('1'1 nia i periculos 11 constituir- legion ari i. r are in trecut au lost agenti at hi tk-ri smului 111 Romania, i ar In prezent se preteaz a, eel mai mull, la actiuni ostilc statului nos tru. De aceea , pentru a Ii se putea cunoaste din limp planurile. 111 vcdr-rr-a r-outracarurii 101', se impune urrnarirea acestora cu multa ateutie. Totodata, cste necesar 5[1 manif estam preocupart- $i pen tru urrnarirea celorlulte clemente dusmauoase din 111- tcrior.

o alta problema care trebuie s a stca III preocuparea noastra este apararea seeretelor fata de agentura se1"viciilor rtc spionaj. Una dill conditiile de bmr,u care permit asigurarea paslr,ll'ii secretului de stat este stahili-

1:2

rca, (Ie catre fiecarc organ de securitate, a ob icntivelor unde se afla -ecrete de s La L si indeosebi a punetelor vulucrahile si Iuarea unor ma-

suri preventive concrete, care sa nn dea posihilitatea serviciilor de spionaj , sau a ltor persoane interesate, sa intre in llosesia d ocumentelor secrete.

Mnlta atentie trehuie sa se acorde rlepistari i si prevenirii la timp a actiu-

nilor de sabotaj, diversiune si submiuare a econornici nationalc, Este nece-

~al' S[I Sf aiba in vcdere ca, III etapa actuala. d usmanu [ Is i conceutrcaza atentia 'in direcria J1H'cliuirii mersului nos tru 11] ainte. De aceea Re nnpnnc ell urmarirea elernentclor din JJaza r1(' lucru, exis tente in obiective, sa se org anizeze i?i sa Sf' fLesfii$Oal'C I'U nmlt a atcntie, pentru a se stabili eventuala lor Ieg atura en evenimentele dcosehite ce au loc jn PC0110mie. In cercetarea unor asernenea

«azuri sa sc porueascu de ] a premisa "<1 f'k au fest savtrsite ell ITa -r.red in] ii. Nnlllai in mns ura in care

am verificat ~i stahilit eu certitudine (-;1 nu este vorhu de () activitate de tli-

versiuue sau de suhminare, putem triIllite cazul spre rezclvar-e altor org ane.

TnC orma [iilo primite In Ieg atura eu clemente]> urmarito trehuie sa fie ve-

ri£icate III profunzirne, folosindu-se mctode o Icns ivc de muncu. Dupa cum

s e stie, informatiile ireale due Ia con, Iuz ii eronar« si sc pot solda en ma-uri tltmn,Hoare ce pot (Tea implicatii politiee :;;i sociale. atit pc plan intern. .-1t si. 1'1' plan international.

In aoclas] (imp, informatiile verifiratr- ('art' se refera la actiuni ostile r-vidcntc, trehuie exploatate CD maximum de opcrativit.atc pentru a nu per-

mile n inumui sa a tentezc la st'c'urilatea statului. In accst sens , Iicr-are of iter rle sccurita re trehuic sa maui.Ies tc iuitia tivu. 5,1 rlovedeasoa mul t disceruamint, sa. r oloseasr-a rnmhinati i -, l legf'ndf: in.form ative.

LVAREA DE MASVRI HOTA.-RITE, INTRANSIGENTE ~I NECRV'fATOARE t lVI POT R I V A TUTVROR ELEMENTELOR CE INTREPRIND AC'flUNI OSTILE, INDIFERENT DE MASCA SUB CARE ACTIONEAZA.

Conduccrca de part ir] w'-a atrns

ateruia , in nC111.l111,lraLI· 1'111 du ri, (,H in jnll'Gaga activitate PI' .arr- n dr-sI a$uram. arccn LuI principal sa-l punem pe preven irra. in limp util, a i-!l,!iUlliIM ost il«. pi.' Illlrcprind{'rt'a UIlOI' rnasuri rudir-alc unpotriva lut u rur areloru ear" al cnu-azu la sccurit a tr a -La tu lni. Noi avcm daLOria s;\ Jim in uans igen] i f<l~"'l tI" dH':'lllilll. S;'L JIll. ne lasiim tnselati ,II" :1parcllLa nevinovati« a uuor ele- 1I1':11t" urruarite. care pro Iirind de Iips a noas trri flc vig ilcnt a. pot aduce daunt' s t a tului .

Fic(:an' ('<lZ aflat ill huru. din rare rczultu (';-1 <J11111nit(' elcmeu u- dcs Ia-

oar.i ~lI'liYi(ate dll~llli-Ll1na'-;[l, t rebui e llot'lllTlenlat In. mod tcmcinie ,i 0llera-' i iv. Tn ruport de perir-ulozi ta ten pe can' I, prezin la , o>,-l :'i,' ~lahil('as('5 ma - 1"111'il(' 1'/' tl'(,hILi(' 'iu t rr-prin sr: uup.u.riva personne lnr in ('[)lIZ;'L: al'l'"lal'c. (lcmasr-arr-, av-ruzar« etc. i')" asrrnCI1I'<l in sro pu l pn-vcnirii ':ii ~.;trlaj'l1il'il'ii ,Ii'[i"itil! i i d11:-rnfllloa-.,' a u nnr "l,·ml'lIt". [lut li llltl'l'priJISI' ma- uri de (")lllpl'omltl'l',' ~I ucu i rulizur».

INTENSIFICAREA ACTIVITA+11 DE EDUCARE A CADRELOR DE SECURITATE IN SPIRITUL VIGILENTEI REVOLU+IONARE.

Munca de educare a cadrelor de securitate In spiritul vigilentei revolu-

tionarc trehuie ,;H unhr-acc un caracter organiza t, mctodic. ell obiective Line stabil ite si sa fic rcaliz ata ell continuita te ,

La baza Intreg ii activitati .le cducare a r-adrelor, a stea doeumentele I'lenarei C.C, al PC.R. din iunie 196- ':'1 cuvlnturea tovarasului Nicolae Ceauo:;csl:u, secretar general al C, C, al P. C. R... pre edin telc Cons iliulni (l;~

Slat u l Rf'l'uhlicii Socia lis te Rornani a. tinuUi La COilS F;lluirca CIJ acti vul 1105- t ru dc huza EsIc necesar. de; H:3CmeIlea, en loti o li terii de securitate "a- i 111su;;;easefl trmcini« d ircctivclc, orrlinele ~ ii 11: tructiunile Consil iului Sceu rita ti i Statului ;:;i . tl Iunte penLru aplirareu lor ill praetica.

Sporirca vig ileutei cere din partes t utu rur cadrelor 0 J ueocupare continua

111:11 tru pr-r I pc! ionarea cunos Lin telor polilicl'-:-i uro Ies ioua lr-. «unous tcrea pro-

f und (, a Iiniei POlLll(,(, () partidului. ,.;Ui]Jiuirl'a t cmeinir-a a mijloar-clor si mct.o.Iclnr nnuui i ,ic sec-uri La tc. in scopul Indeplinu-ii cxemplarr, a arci-

11 ilor deoscbi t de unuortame puse de «ouducr-rea d I.' partid in fa ta org anelor flf' sr curitn te. SiI nu rritam met un 1llOll1,l'llt 1'<1 Ill' afliiTll III lupta pcrma!Wll!:1 "11 dw:,nl~\ll111 intcrn si extern, ca <I('('sta 1111 a i ntrl a t ~i IlLl va Inccta a ,LOc! i"111''l'' impot riv il xt a tul ui nostru si ",-l "ri,'" 1I"I'I'''I'''('[ar(' it rr gulilor pri\ int! \ il!'il"ll[:1 1""Olllliull<lr<l, a ducc m.u-i I'I'I'jucliC'ii 1111l11l'ii uoustre.

14

UNELE ASPECTE ALE MUNCII I

DE SECURITATE PENTRU PREVENIREA., DESCOPERIREA

~I CURMAREA ACTIUNILOR 'INTREPRINSE IMPOTRIVA ECONOMIEI NATIONALE

• General maim, CONSTANTIN STOICA

Vi,·.epre~edinte al Consillului Securitiitii Siatului

nalisin d act I PI tlllerl uraanelo. de securitaie, Plenara. Comiletului Cenlnd III Purtidulul COli/wrist ROll1li/i din 26-27 iuuie iv«, /1('-(( films incii I' data atentio. usu pru. [antuiu! cd proprietatea sociaZista. ('011- stiiuie principulul olsiecti« s pre care ·i.5i tiuireupn: ut enli«

elenient ele dll,~l7ulnu(lse pentru {I levi ill oT/'1II1l/.irc([ noustrii so riuiisr«.

Prill uctiuni de sulrminare II ecuiuunie] tui] iouale, sabotu] si riil'(!rsiune. dusnuuiul. in(;earni sci l o oeasc-; III proprietatea socialista, temelia economicii de neclintit a progresulu. orinduirii noastre, i z coru]. cresterii nirelnflli de trai al poporuiui,

S(,1'1';riile de spiona] strain» si elenienteie du.smiinoase din interior isi irulr ('(I fJhi atentia ciitre cele uuii 111lportant o secioare e c on oniic«, cum

sint , Sprt' exemplti. petrol-clumie, eneruie electricii, siderurgie, exploatiiri III II) cere. l ran sport uri si allele. urnuiruul sti aduci: preiudici! In nuu muri econrunle: nat ionole.

Metodel« pe care elemenlet« dusnuuusase 7(' [olosesc sint tot nuii vnriaie si : su,hiile, Elf' /(1C {Mill pentru {j'-.,r;i ('w}l.llfla (1/ tnu] liille actiuitate« rluSIII([JI ous« su b nuiscu neg!; jentei. nepriceperii. existentei 111101' greu.1 tit i

aa deficiell/e teluucv etc. Alit II/ scopul reusite: actiunilor ost ile pi>

-cnre le tntreprind. eft si pentru IJWScareu ucest ora, exploateazo dill pli« atuuniie dcficiente dill ctulru! irureprinderilor .>'_i in.stlrutiilov ill cure 110." sa: loveasca. [or uueori (Teea:.ii usemeuea nereguli f()'Ioru/)i/f' comiterii de actiuni tlu snuinoase.

Cmu;omitell/; I'll, actiuuil e (Ie "UfiOt a], diuersiune si subtnuuue, serriciile de spionaj straine acorda 0 deo.sebitii uteu lie culegerii de iniormaji; ('1I cnract er de serr«! III' s/lU diu

domeniu./ economic, moi ales din seciourele ('II, productie specialii si cu rniuire fa re zul tatele un or cercetiiri stiin] ifiee. care apoi sint [olosite pe1l.1.1'1I a educe prejudicii economiei noastro iuuionole.

Dovcr.lilld 'l'igilen/6, organele de

,eel/ritate ut: reusit, prititr-o muncd iut.en s«, sii descopere la limp si sii I,re oiu« co uii I erea mul tora clintre (1.('tiunlle de slI.hotu.,j, diuersiune si sulinu nar.- (f economiel n at ionol.e puse 7(/ cale dl' serriciilo de spion«] striiine ,,;>i de elenient ele d u.smiinou so din int eriorul j(1rii noastre. A':io. de {lildii. /)1';11 tucadrareu si ttr nuirirei: in.fornuui ci; coresntuiziitoaro II Ill/Of C/('_ men to dusnuinoase de 7(( f'I'l'inisterul fndllstriei Orirltice au (us I descoperill' /'lp:dflll'ile ost.ile ({f,,: ucestoru, 'H~ I'W,(, 11.' aueau cu. unii comerciant i dill J zrael si s-au luat nuisuri la timpu! potririt pentrti cont.rucurareail1ten/ iei /01' de II inclieia 1117 contract piigubitor statului nostru.

De ttsenienea, o/i/erlll care riis-

puru!« de securitateu (,.·ombiJI((,lulni l'e/rOl'hi,mil' Ploiesti, rlirijfneI in mod eorespunxiit or pe unii in.fortnatori, [I reu si! sfl ob] iIJ!7 inforJ11.atii din care rezul t« cd o part e dill [uruiiura .fir-

m ei itoliene STR prezituti delecte de constru ctie ce pot periclua buna [uncI ionare (I ill stalat iei de [enol-acetonii ~Ju!ld darea ei in' exploature. Totoda((1 11 stabilit ('d .5ef1.l.1 grupului de mofl./ uri itclieni (( tncercat sa corupii pe uuii salal'ia,fi cu [unctii de 1'(iS-

nuiulere din uureprinderea romana In scopul I1l.l1.$cl1/w1i;:;drii clefectiuni.lor liepisl(ltl!.

PI? lniz« acestor dale. ULI lost ill-

[ormu:» organelo de //({./,tid .~/ cou ducerea mini sterului beneficial'. care au luat miisuri de prereuire a preliuirii instalatiei. inaint» ('({ eu sa .fie in [!f>l'fPd[( stare.

15

III ('[[zutile de erl?llillll?ll{r deose-

Ilite-(explozii, incen dii et c.] citu] s-cu ejectuai cerceuirile La faro locului 1,1/ mod operatio si pro fund, iar ulterior all, fost tntreprinse inasuri eiiciente de lucrare a Lor; S-(1 reusit sa se descopere aut orii cuuiu nilor res peelive, De exemplu, La Inspectoratul de securitate [udetetu: Ilunedoom a [ost id entiiicat, intr-tui limp relati» scurt, elemeiitul. care a intro dus 11ISIfJ lo

cualuetii. bielei-motor riP /(J IJ llJ(o-

lIlofim'i, Aceasta a /0,01 posibila rfeoarere cerretarea fa fata loculu, s-(J farut In marl operatur. tn: I()st itlent iiirate si exploatate in mod corespusiz ator urmele liisate de infractor ,5i rI(I. [ost anolizate cu IIlI.I.lta alentie fOflr~ tm.prejLlrr'lrile In care II [os! coniisa infra,c!iu,npu, pp !lceosld /Wz(i. [l fost stabilit apro(l./w ell exaciitatc N'r~,ltl de suspecti si '<:-(1 t recut fa i.nt erogarea lor in stare riP libertate. Concomitent s-a ar] ion at I'll in.iormotori ccpobili ,~i tu! [ost in.fer('eptate conrorbirile su.spect.iior win miiioace 1 elinice, reusindu-se astiel sa .se des('opere autorul i.nfml'tiunii,

PC' Zi.nv.;a rezultat ele lnu:« olu inut«,

rn IlLlm~a uoastrii de contrasnbot a; existii serioase nea jun suri, dCtlorittl CarOr(C nu. au. puurt fi tlesroperite si prerenite la tim 1) 0 erie de actiuni de sabota], diuersiuue si sulnninare (I economiei tuitionale. Dupd. comiterett. uu or acte suspecte de sabota] Mill tli rersiune. nil Til toate sitiuuiile

au [ost intrepri nsr ('de 111((/ ejicient.e miisuri care sa tlu ci; til desrnperirea rinoratilor. D» pil ria, ln [T sin« de

nrasini grele Bucuresti . in pl'rioad[~

iunie-noi e niinie /9fii, S-/J seil/I/%l fn I epetat o rtnduri in rh irlcre« roliiuetilor III inst auui« 1/1' «zot, in t roru perea apei rl f! riici re III ('U p! oarele electru:e si TIf t rnnsiormut orul !If' HS,O()O ku.. [apie NUl' WI provoctit derpgliiri in. proccsul. de prodiu-r;» ,~i all creut pe-

16

rico! de explode, Cu toate acesteu. tut. ,')-a {recut imediat La cercet area razurilor. Ln ele nuisuri au fast luaie ubia in limn del'l~m{lrie, aut orii 1'11- mfnind incti neidentijiccti.

De asemelleu, desi ,s-a.u, oht uuit 111- fOI'I1l(lfii ('1.1 prl oire lu actiuiuu ea 8118- pe eta de subota] a unor eleuum t e dill anumit e oblectiue eLL prodtutle speI'jala s] riP tuuirare, /JfCCUnL ,'ji tle sprc lew1turile 101' cu dinersi cetiiieni ' triiinl, ele IlU a.1L [ost exploataie in mort operatic, ofifcrii respectioi mul tu nun= dn-se numoi ('II, Inregistrarea informat i ilor.

Cau,;:;I.de urestor st iiri de lurruri n(~- ' !!.lIlive si ut multiple si iuriate. 1/1 [niniu] rin d. c ste uorba de [aptul ca actiuitareo de prenetiire 11LL (I Lost siflUllII ill/orr/panna til. cenirul. 'preoell- 1)(lri/or n oast rc fI{'. linin 11111116i do rout ntsabotrt] -5; cu afore II/I tut fOSI ill I f'I'IJI'insl.! nici rele T1Ir£i ('.riciellt!> masuri.

_II/. exi. 'tat sittuuii ctnd 1111 S-I/

«iordur suiicien ui ' atcn.ii« peutru ct <tnbili ell, certitudine dac« III cazurile !If' arurii. explo zii, incendii. ucculeute 1'/(', 111/, se aSCII 1HZ actiuni ale el.(>menIe/f)r ilnsmimoase sub acoperiren neg/ ijen rei _ nepriceperii sa« (L riP [ectiu» lIilf)r telutice. Co ntare, (err'ela,:ea cazurilor respective n-c lost (lflrofurl!la/.cl, oreanele noastro insusirulu-si de uuilt o ori en usurinui con clu zii ale /111.01' comisii telinice S{lU rlirerse jllstifieari, liira a mal ill I f'I'wi II rlc> md-

<u.r] ('(ifi [i{,lItf' pC1l1 I'll r/"scllru'rirell

deillellie/or J1I8mii1lOIlSf' ('(Ire (//1 (W-"

tiouut inir-un ('n:. sati ultul.

/,11 1"'/(' de nut] SIIS. se ocZrll1g(I si usurint« ('II cure este (lprr('i{l/aQTCI.iit at en Ill/or in irtu-tiuni C(! tuluc dauIl{J niari ('("o,!o'n~i,ei' uutioruile. Am arut cn zuri ciiul pentrii introducerea rlf'. lIisip In osiile unoI' l ocomotire en III I PII! iu. r/(,t1a]'rttii In anclietii. "dea se J'r'i~hlll/a pe mecanicul respecriu:

S.LU cin d au just a~e=(l.te traverse de beton pe colea [eraui, din dorinta dednrata In ancheta .. .tle a vedea cum S8 riistoartui trenul'", ·~-a. propus door

auertiznrea elementelor respective.

desi priu expertise s-a tabilit cd

ele sin t in deplituuatea [ocultiiiilor

mintale si der-i stnt pe tleplin respoti, ... ·abile de aciiunile lor.

Asetuenea [apte sint incriminate si uedepsite eu asprime de legea noastrti penuZri. Prin urmare. orice incercare de tt absalo; de riisputulere penala pe acei care comit iniractiuni consti-

tuie o iuciil care gravii 1/ lega/iftl/ii

socialiste. ._ .

*

Consdiul Securitatii Statului (L intreprln s 0 serie de nuisuri pe linia perfect ion tirii organiziirii apartitului de'securitate .. si a muncii sale. 0 import anui deasebita prezinui 'in acest sen» orientarea cit mai concreto a actiolttitii de contrasabota], perjectionureu rni jloacel.or si metodelor de. munrti, sprijinirea coucretii (L unitti[il or pentru rexolucu-ea celor mai romplicat» cnsuri.

In organizarea si desfasurarea intregii munci, trebuie sa se aiba in vedere Iaptul ca. sarcina principala a organelor de securitate care desfasoara munca infurmativ-operativa in sectoarele econom.ice, eonsta in prevenirea si zadarnicirea actiunilor de sabotaj, diversiune ~i subminare a economiei nationals, precum $1 a aetiunilor de culegere si transmitere de informatii secrete

din economie. . .

Realizarea in cele mai bune condetiuni a acestei sarcini presupune ridicarea niuelului muncii de contrasabota] si inldturarea lipsurilor care continua sa mai existe in actiuiuuea

.unor a [iteri. .

Pentni ca munca noastrii sa se

ridice sub toate aspeciele la niuelui sarcinilor ce ne-[lU fast puse in fata de ciitre conducerea de partid si de stat este necesar sa. ne concentrtim ejorturii« Til urnuitoarele direetii principale :

Perfectionarea muncii de identiIicare si urmarire informativa a persoanelor pretabile Ia actiuni de sabota], diversiune, subminare a eeonomiei nationals si la culegerea ~i transmiterea de informatii en caraeter de secret de stat din domeniul economic.

I tlenti [icarea si urmaruea infor-

nuitiuti ~l elemerllelor pretabile la actiuni osfile din cadrul obiecfiuelor economice tia posibilitatea organelor de securitate sii cunoascii Ia timpul potriuit inteutiile si planurile lor dusnuinoase si. pc uceasta baea. sa intreprindii ma .. suri ejicienie de prevenire a cotniterii actiunilor lor de subminure.

o titentie deosebita trebuie acardald legionarilor, mai ales acelora care au detinut [unctii de cotulucere In. organizati« legiona,ra, a acelor elemente care au fost condamnasr pentru uctiuit.at e controreooluiionar« dupa 23 August 1944, precum si celor care au. aout [unctii de coruiucere in partidele burghese si iti <)/"gWli=:a1iite nasionaliste, [asciste.

Este. de asemenea, necesar sa 051: acord« toaia atentio. identificiirii si urmaririi informative a elementelor dusmanoase' din rtndui ceuitenilor striiini. care Iucreczii 'in obiectivele economice co specialisti, pentra '( des co peri .J i COli t racara la ti nu: tlCtiunile lor ostile.

Concomitent eu cele de mai SIiS. ua trebui intensijicata munca pen tru ulentijicarea elementelor ce se pot preta La actiuni dusmtinoase, din ritulul celor faro. antecedente pol .:

17

Lice sew penale. III tuest .';I'II.S irebuie luat» nuisuri pentru cunoasterea legafl(l'i/of' din cadrul obiectioelor, al e element elor din ba:a de {UC/'L(, (! otecuielo: de securitate. De a.semenea. est e ILCCCSW' sii se acorde atentie le.?/i.furilor su.specte pe care le art. attt 111 obiect i I', eft ~i In. a.[ar«, nersoanele care lucreazii In sectoare oulnernlnle. care detin. date secrete ori nuincesc Tn aruunite lucriiri iniporion re peudru obiectiuul respecti /1 salt chiar petu ru. intreruia econ omie natioruiui, st.iu.t Hind eel seruicule de' spioll'({j' "Irail/'e 1'0(, lot ce /1" stii 'in putr.nta pen iru (L idenli_{icu. .~I, reCI'lUu. astiel de porsoane.

Asigurarea securitatii sectoarelor vulnernbile din cadrul obiectivelor.

In orgtutizarea $i (.lcsfii$uwrea muiiell- informa-Ii c-operati re in. eadrui obiectineior, u aien] ie deosebita trebuie acortlau; «sigurari: securitiitii sectoarelor oulnerobile cum stnt, spr« exemplu : surse rle en-erg-i.e electrica si termicii, depozite de (:rrrilUrrl.llp;, si alte mal er i ale usor in fI a rnnbj 7 e, instalat ii .5i vlilrt.ie din import sou tuitolitone tle !narc uoloare .. "W! ii de betoane etc .. prin a ciiror deteriorare elemetuele dn.5mdnoase pol udure prejudicii grave econoniiei natiotiale.

M6surile ce I re 1111. ie luate, in [iecare ccc: [/I pnrt.«, Sf' stobilesc It: fWlctie de speci_ficul sectorului vilinembil res/)('f'l i'lI si (([{ drept scop prin,ci.pal de (,L nu. pernute dU .. smanului sci /;ntreprilldd

(tC!iWli osttle. In central atentiei trebuie sd stea nuisurile de urmiuire in[ornuui Id a persoanelor din ba:;(I. de lucru care 1-5i desrci.~iOara tutioit area III- iadrul sectoarelor respective. De uso menea. este necesar sr( fie des co{Jeri te si inltiturcu e t oat e neregulile de care eletueiu e}« dlJ,.~mc'illol/s(> tiT' pniea

18

8ii Sf' /olu .... ou ..... ("C{ ill lll'iiullife lor d« ..... ulnninar«.

Imbunatatirea calitativa a retelei informative si a activitatii eu ea, reprezinta calea p rincipala a spol'irii eticientei muncii in sectoarele economicc,

.lfwf.('(/. tie routrasahotti], presu.pune I'.\i stenia IULPi, retele informative ell fUl',l!,i {JosibiTita{.i de inform-are pe lingi! elemeniel« din baxa de lucni 5£ C(JIIIpetenti; ill problemele de specialitat«.

l n. cuest sens este necesar s(i tie fltlaZi;;;(lfe !JosihiUtiijue reielei injorlJwrive €Tislel1t(! pe linie de conirasabotc] .~i in {n1/.(·ji:e de necesiuiti. sii fie reeruIII!;' noi inlo]"tlLaion: sl colu/)()ru{lJri.

Posibifi.iati/'e de infonnare ale rete- I ei. sa fie e.rprontnte La nuuxurut m in. scopu! idenlifid.irit: e/~mentel_or f!1'f:labile III actiuni ostile .~L aIWf'1I III tunp u. inl'entiiior lor rlu.smc7.n.oase, prertun. si III s;·opu{. s/ubi.l.i.rii acvior i uipreiu» ;'{if'i llf!.I1.(/li1.'!~ cure IJOt [avoii :« «ctivi- 1111('([. tlu.snuuuilu«,

Tn ru.za. de (U'{iWII' a re/dei iH._fornuitiue vnr trebui cnprinse toate elenientele (,I' forrneu.:;a /wza. de luau. (Un oluectiu, (!I"orr/fHdll-se prioritate celor m a] farl~l/li("e dititre ell'.

Atetitie sporilc1 trebuie ({f"ordnlCi in.struirii retelei in] mnuiiii»: III cederea ef.;tigiirii f.1;crederii elemen/elor nrmiirite} astjel tnci: . .';c{ poatc1 obtine da:« crt I1Wi. concrete ru. priuire la actiuitatea lor rlu.8miit1o({~a .;;i la. III(/Sitrile' '/(' ncoperire II. aciiuniior ostile ne care I (, Til trepr! iul.

Auinci ('inc! III ciulrul oln cct] ,.nllli (til, lac tununit» (>1'Clfirnel1le dt'llsebite, rei euuu irrro/"lIllr{irJr1 trelnu» rlirijrrli"i uti! «pre "demenlele ("(Ire "jill. /r'WI/e direct de producerea o ronimon t eltn' ril: si spre acelea care or /£ plItnt actlona irulirer], DI' 1(-'f'mr'nNl, en trelniie Orielllllid sur» (( II J"11I ari ntillidil/f'(l lit!

care () CUt elenien tele din baza. de lucru Iii ansamblu! lor, fata de euenimentul care s-a produs. Din conduita acestora si din niodul cuni comenteosa cele petrecute se pot desprirule concliizii utile care sci. ttjute fa 0. swbili,dacli este oorba de 0 actiune du,smfinous{i san chlar fa desc~)/;erire(t eelor uinouati. In acelasi limp, este necesar. sa ,;e. ceara piirerea inlonnatorilor cu. prunre la ciuczele enenimentului respectiu.

Sarclru: updrarii secretelor de stat din cadrul obiecrioelor trebuie sa fie pU811. 111 lit/a tnt regii retele i.nformatiue, pentrn. [iecare informator si colabora/or til. Iimitele posibilitiuilor pe care II' ure de n-"i, educe contributia Itt tndeplinirea ei. In mod deus-ern:" va

trebu! sii fie rliri juri pen tru. realizare« acestei sarcini . inlonrwfOrii -5i colabot tit.arii din sect ourele mule se piistreazii, muliiplici: si se lucreacii CI.t tlocumente secrete. precuni Sf in.forrnarorii de pe lingri cetatenii striun! suspecti de uctiuitate de spiorui] ,~i /egdturife acest ora dill. r{ndul crUltellilor romiuu,

1'0# ofijrrii de securitate care d1'8- fc1..~oa.rct. mun cd In cadrul obiectiuelor sin t ovligaji sci intreprirulii nuisuri hot iirite peru ni uptirarea secretulul de stat .:;i prerenirea scurgeri i de inlol'matii dill obiect iuele tle fI ciiror sectiritut e riispun d.

Cooperarea cit mai strinsa dintre organele de contrasabotaj cu celelalte organe de securitate.

A/)(]ml'efL proprietati] socialiste COI1-

stit uie (i sarcina principala a tut uror orgturel or de secnrittue. Reali zareu ei /IU este posibilt; fard () rooperare vine organi zut «. care sii asigure [olosiren

r-fl mu] jlldicio!!s(/. si cu. IIUI.HII!IW! de' rarulament it [orielor de care dispune aparatu] nostrii de securitate, (I nii]loacelor si tnetodelor de muncti.

I'riuci pule .. si regulil« care simi la lia:« cooperiui! tlinire or ganei« de securiuu» sin! stclnlite 111. Inslruc!innile Con.siliulu; Securitiuii Stl1tull.li rejerit orue la aceastii problema, instruetiuni (If e ciiror preoederi trebuie lrine tusu site.

llrnuirirea in/onn.alivr1 In 'w/1.e COII.dijillni (l elenientelur din bazu de lucru NI!'e lucretua; tn obiectiuele ecunomice,

nu. est.e posihilc'i farii 0 cooperare ui ztitii II/. cudl'lI.l c/ireia sri se sclu uilru; necesar de inforrnatii, elabore:e pl anuri de nuisurl si actione;:,e in C{lfIlU1I., bineinteles mit ele respectarii ceriutelor (;011 spire-

orga[aca

"'(1 ')'(_!
sa se
III li- / il'l:l(l.tii.

Prcctica a. doueilit en prisosin{d cd fa ucele orgune 1/,/u1e problema cooperiil'ii a. lost bine tnteleasi; - in con[ormitat e ClI, interesul general de a asigur« securitatea statului - s-au lnt ocnu) planuri de nuisuri si s-a acl i onat 1/1. couuui pentru. uruuirirea in[ornuu ioii a elementelor rla.5Tnc7noase dill rirulul. specialist ilor striiini si a cel orlul u: clemente du.>'tnifnoase din obiectice, o{Jtinillr/lI-se rezultnle dlntr« eel e IIWi. fume,

Perfectionarea activitatii de cercetare Ia f'ata locului si a muncii de clarificare a cazurilor suspecte de sabotaj si diversiune,

Pen tni ca ejicaciuuea cercetiirii Z(I irf,!a loculu: sa creoscii est e uecesar ca

19

aceasta sa se faca t:u nuii multti operativitate si mai {)rofund. In aces; scop trebuie luate nuisuri in urnuitoarele directii principrde . anuntarea org anelor noastre dcspre prnducerca unui eveniment deosebit sa S,' Iaca ill _eel mai scurt tirnp posihil : coustituirea echipei si deplasarea ei la f ata 10- cului sa se f aca en maximum de rapitli I ate: cercetarea Ia f ata locului sa se f'aca in mod stiintific, Iolosiudu-sr- ru pricepere mijloacele $i metodele criminalisticc. In aeel.a~i timp cste necesar sa se intcnsi I ice 1'010:; irca retelei informative. iur dupa uecr-s itati sft fil' Iolosite ~i alu- mijlouce ale rnuncii cll' sccurit ate.

Perjectionarea uctiuiuitii de cercetare La fata locului presupune ca toti ofi,!erii de securitate sii-,5i Znsu.~eQ.8(:(7 in cele mai bune couditiuni CU1W$tin[ele de telinicii si rle inetodica crimina-

Iistica.

Dtb7Jr1 efectuurea cercetiirii, in [unc.I ie de necesiuiti, pe basa celor wnstntate la [ai« locului. a informatiilor primite dr> In injol'/l1!u.to1'l:. colaboratori si de fa cite surse, este necesar sii se elaboreze planuri de nuisuri menite 8(~ ducii la clarificarea cazului lntr-uu termesi cit mai scurt. Ant (;1.\ ocazia ccrcctavii la Iata locului cit ~i ulterior, ill ccntrul, atcntiei trebuie sa fie s tahil i rca I aptului daca IlU curnva ;ill cazul res pcotiv cst.c vorba d e 0 a('tiunc dusmanoasa.

*

Sueeesul luptei. tmpotriua elementelor care intreprind actiuni de sabo-

20

ta], tliuersiuue si sub muuire (L economiei nationale presupune 0 Inuui 01'ganizare a muncii in obiectioele eCouomice.

In organizarea si desfO,$nml'ea fntregii munci nit trebuie sa uiuim nieiodatii ca sarcina noastrii principala coristti in a preueni si ziidamiei orice uctiune n dusrnonului lndrepta.tii im-

potriua eeonomiei nationole.

De 0 mare insemruitate pentru ,:;6.darnicirea. actiunilor du,~nwlwllLi si asigurarea securitaiii obiectiuelor economice, este dezooluuea lega{l.lrilor (/.I, oamenii nuuicii din [iecar« obiectiu Sl tisigurarea tuturor con ditiilor ca ('1. veghind cu. atoniie la securiuitea tnirepruulerii sOU in.stitutiei En care lucreazii. sii acorde sprijinul necesar organelor de securitate.

Cum sa proced/ini pentru. desvoltarea legiiturilor en masele de oarneni Iti muncii din obiectioele economice si penirn. rezoloarea nu.meroaselor probleme care 1e ridio! munen df' IlsiglJ.rare [L securiuitu obiectioelor, sint [LSuecte la care [iecare o.fiter trebuie S!t .se gfndeascd permanent si sii <lea rele nuii bune rezol mir! in. conjormitiit« eu prevederile documentelor de partul; ale orilinci.or si directioelor r: onsiliului Securitiitii Statului si pe luiza unci arwlize temeinire a situatiei concrete din ieren,

Dezbaterea ciiilor de perjectumor»

a. nuuicii de contrasoliota] fn paginile buletinului intern si realizarea unui larg schimb de experientti, uor ajuto. la tnlaturaren neajunsurilor existente si la nerjectionarea actiuitiitii turasire:

CONSTITUIREA

BAZEI DE

LUCRU

Colonel DUMITRU nORSAN

Analiza activrtatii organelor

securItatil statului de catre conducerca'de partid, criticarea neajunsurilor manifestate :,?i tndicatiile date, au orientat aparatul nostru

, in directta desrasuraru unei munct calitativ superjoare, la nivelul cerintelor actuale.

in spiritul acestor mdlcatii si in contextul unor masurr initiate de Consiliul Securrtatil Statului, s-a elaborat proiectul de Directiva eli privire la organizarea sl desf'asurarea munch informativ-operative; organ.izarea evidentei ~i exploatarea fondurilor de arhiva ale or ganelor securrtatn statului.

Docurnentul asigura un orizont larg activltatii de viitor a ofttertlor operativi. deoarece prevede sarcinile muncii de securitate in ansarnblu. in special pe linie de evidenta. care in perrnanenta pun organele de securitate in situatia luaru unor masuri operative, in raport de activitatea pe care elemcntele dusmanoase 0 desfasoara. De asernenea, obliga 0 urmar ire concreta ~L eficienta a persoanelor din baza de lucru , asigur ind concentrarea tuturor f'ortelor organelor securItatn statului spre acele persoane care prezrnta un adevarat pericol social.

Prin persoane care prezinta un pertcol social real, in present, se in[eleg acele elemente cu antecedente politice ~i pen ale care, cbiar daca nu se manifesta f3.t:i.~, n-au renuntat

'2l

la conceptnle lor ostile, persoane nestatornice care, sub Influenta fnstilor polttlcleni si a propagandei Impertaliste, acttoneaza rmpotrl va orinduirli soclaliste, netrectndu-se eu vederea nici potentlalul fizic al acestora, puterea depolarizare ~i organizare a unor activttatl dusmanoase.

Vecbea organlzarc a evldentei nu mal corespunde realitati i. dcoarcce ea cuprmde 0 cifr a mare de persoane ~j nu reliefeaza pe acclea ce preztnta eu adev arat, perieol social. De pilda pc linia cultelor ~i a sectelor sint cupr insl in evidenta organelor securrtatii statului toti membri asociatiei religioase "Oastea Domnului", fara nici un fel de decsebire din punet de vedere al periculozitatii.

o situaue asernanatoare exista 0i pc linia problemci legtonarc, In sensul ca erau euprinse In ovidenta clemente care nu prezentau perieol pentru seeuri tatea statul ul. De exernplu, In fosta regtunc Suceava erau in cvidenta peste 7.400 lcgf onart: iar In urma selectronarn au r arnas circa 1.200; Ia fosta regiune Dobrogea erau peste 6.300 lcgionari $i au dimas circa 1.350 etc.

Existenta acestei situatn a racut ca fortele. de care dispunea aparatul nostru. sa fie impr astiate pentru ,.lucrarea" tuturor acestor pcrsoane $i nu in clartf'lcarca pozrttcl ostlle a clernentclor eu adevarat per leuIoase

Datorita faptului ca plna Ia aparitia proiectului de Directiva nu a cxistat 0 delimitare, 0 prccizare mai rrguroasa prlvind continutul ~i sernnlftcatta evidentet operative generalc st selcctionarf bazei de lucru in activttatea lor, organcle de SCCllrrtate s-au ocupat de problemc care nu f'accau obiectul muncii accstora.

'22

Asa a fost cazul, pe llnie de cultc $i sectc. cind s-a acccntuat pre a mult pe acttvitatea cultica. ncglrjindu-se lucrarea elerncntclor care. sub aceasta acoperire. desf asurau activitate dusmanoasa.

Evidenta a avut un caractcr static. a fost mai mult 0 acurnularo de matertale , deseori tara continut 0- peratlv. Materialele obtinutc prjveau $1 pcrsoane care nu neccsitau atentia organelor de sccurttate ci figurau in evidcnta, pen tru simplul motiv. ea pe trmpurI , formal sau determinate de alte impr ejurarr. au consimttt sau uneori ni ei nu stiau. ca fae parte dintr-o orgamzatie ori partid burghez - aspect caracteristic membrilor de rind din f'ostele par tide burgheze, din organizatnle nationahst-ir edentiste ~i altelc.

Evidenta operativa nu oglindea, de asernenea, transtormarile survenite In conceptule elementclor urmarite. nu era suficient de din amica. nu prezenta mdtcii clare din care sa rczulte masurile operative ce se impuneau a fi luate la un moment dat, purtind amprenta unei (2- vidente formale 9i birocratice.

Proiectul de Directiva fixeaza sarcini pe Iinia evidentet operative. cu indtcatit care orrenteza aparatul, lasind posibilitatea aplicart! lui In conditnle coneret-operative ale Irecarer unitatt In parte.

Aceste sarclni stimuleaza iniUativa proprie d eprinderea de a 'reIlecta 9\ de a discerne. astf el ca traducerea in practica a mdtcatulor prevazute sa fie trccute prin ftltrul critic al gindirii personale. In analizarca :;;i aprecierea mater ialelor.

Psntru a putea desf asura 0 activitate cornplexa. cu continut. binc orrentata. in spiritul mdicatltlor Consiltuiui Securitatn Statului ~i a prevcderilor Directive1, s-a ordonat

operatiunea de selectionar e a persoanelor din evidenta, cu seopul ea la organclc informativ-operative sa rarnina in baza de lucru numai acelea care prczmta un real perieol pentru securi tatea statului, iar restul sa fie cuprinse in cvidenta operativa generala, ale carer materrale sa fie pastrate Ia organele .,C".

Munca de selectlonare cstc a sarcina de mare raspundere ~i la ea trebuie sa. participe intregul aparat. Ea trebuie sa se Iaca eu mult dis, cerriamint politic, cu maturltate ~i spirit de raspundere , pentru ca persoanele care prez mta interes sa nu r amtna in af'ara urmartrit informative.

In sclcctionare este necesar sa se Una seama de 0 serie de factori pornind de la personalitatea celui analizat, de me diu 1 in care se gaseste: de ceca ce se cunoaste despre atitudinea ~i preocuparrle prezente, de consecventa sau tnconsecventa pozrtiet adoptate fata de anumite evenimcnte polltice etc,

Dc asemenea, la seicctlonarca porsoanelor care vor forma baza de lucru a or ganclor securitatu statului, pe Ilnga eele aratate mal sus, 'trebuic avut in vedere unele crrter u. cum ar Ii : poz itia pe care o ocupa eel urrnar tt 111 societate ~! dad estc pretabil sau nu sa intrcprmda actiuru potrivniee statului nostru : posibihtattle desf asurar n unor actiunl contrarevolutionare actuale, avind in vedere puterea ftzica $i mtelectuala a clcmentului in cauza, pornind de la faptul dl in ovtdcntele noastre se afla ~i persoane vlrstmcc eu mf luenta si rnulta cxperienta In activitatca clandestina. Nu este Iipsita de importanta popularrtatea de care eventual se mai bucura acestea. atit in rlndul unor pcrsoane cunoscute cu acti-

vitate dusmanoasa cit si 111 r indul unor cetateru nemultumiti $i ncstatorniei, situatie intilnita deobicei in mediul rural: in cazurile persoanelor f'oste condamnate, trebuie anahzat caracterul faptelor comise (participant la comploturi, a facut parte din orgamzatn subversive sau teroriste) pozttia pe care au avut-o in pcrroada detentiel $i dupa punerea In libertate.

Nu este gresit, daca in baza de lucru vor fi selcctionati st membrrt cu vechime in organizatia Iegionara $i care au Iacut parte din dife rite forma1;iuni teroriste, (spargatorf de fronturr, echipele mortn, politia lcgtonara sau din "Armata NatronaHi" a lui Horta Sima) etc. De asemenea, in baza de lucru VOl' fi selectionate persoanele despre care sc detin date ca. ar poseda armament, materiale de arh iva ale direritelor partide burgheze. organtzatii Iasciste etc., precum 9i acele persoane din evidenta, care mtretrn corespondenta cu dif'ertti ermgr anti cunoscuti ca. au 0 pozttie osttla statului nostru.

Un factor care-l consider important in selectionarea bazei de lucru este accla al stabilirii pozitiei unor clemente din evidenta operativa generala. f'ata de diferite evenimente petrecute 'intr-un sector sau altul de munca. lntr-un obicctrv sau comuna, unde s-au Inregistrat actiuni ostile rata de masurrle initiate de partidul nostru, in procesul de C011- struire a soclalismulul , precum st in Junette de comportarea lor la locul de munca etc,

Ofiterii de securrtate, ell ocazia studtortt materialelor pentru eonstituirca bazei de lueru, trebuie sa aiba in vcdere si faptul d. multe din vechtle hotarir i de luare in cvidenta pot con ~ine date erona tc. create

din cauza serisurilor neclare ~i a neatcntiei, sau prin refaeerea docurnentelor. pe parcursul anilor. Exista sltuatu cind unor persoane li s-au atrlbuit diferite Iunctu, grade, ori apartenenta la 0 organtzatre sau partid politic, desi reaIttatea era alta.

Nu putine au fost cazurile cind, ell ocazta un or vertf'icart mal temeinice asupra unor persoane s-a

constatat ca cele cuprinse In evidenta sint altele deeit cele ce au desf'asurat activitate contrarevolutionara, datortta asemanarn de nume sau a Iaptului ca au lucrat

in aceeasi intreprindere, au dorniciliat sau dorrncillaza pe aceeasi strada etc.

Mal trebuie mentionat ca. pina in prezent, operatiunca de selectionare a bazei de lueru se desrasoara intr-un rttrn lent, ea fiind intr-un stadiu ceva mal avansat numai in problema legionara.

Este neeesar a fi intreprtnse masuri imediate, ea in aetuala organtzare a inspectoratelor judetene de securitate, sa se treaca la selectionarea evidentet pentru constituirca bazei de lucru.

Aceasta operatiune, are irnportanta imediata si deosebita deoarece creaza organelor operative de securitate un cadru mai adecvat de munca, da posibihtatea de a nu se irosi fortele $1 a se indrepta atentia spre persoanele cele mai pcriculoase.

Totodata. ea prrlejuiestc cadrelor de conducere cunoasterea caIitatii lucrarii informative a persoanelor din anurnite probleme, apre-

cierea reala a puterii de patrundere a retele: informative, cind $1 pentru cine sa Ioloseasca ccle-

24

lalte mijloace In realizarea unei munei eficiente $i de cali tate , care sa asigure preventrea actiuntlor ostile.

Baza de lueru trebuie sa expr ime realitatea, cit mai obiectiv. sa se caraeterizeze printr-o dina mica continua, datorita schimbartlor pcrrnanente survenite in situatia pcrsoanelor ce 0 compun. sa fie un izvor permanent pentru urrnarirea elementclor dusmanoase prin mapa de lucru si actium informative

Sclectionarea bazei de lueru este 0 opcratiune care ntciodata nu poate fi considerata ca inchciata. Baza de lucru va evolua in raport de anumi te imprcjurart , jar In procesul munch, sf'era de preocupart a aparatului va deveni mal cuprrnzatoare, datorita problemelor noi ce sc ivesc. Vor fj cazurt cind persoane ramase in baza trebuie sa fie trecute in evidenta operattva gcner ala $i invers.

Important este ca aparatul inf'ormattv sa dea dovada de operativitate, de mobilitate, sa tina searna de cerintele reale ale muncu, de evolutla bazei - care poate cuprinde $) persoane fara antecedente politice din rindul celor ee

se manifesta dusmanos orinduirii socialiste, ca urrnare a mfluentei ramasitelor clasclor €xploatatoare $i a reactiunn intcrnationalc.

Buna desf asurare a opcratt uni i de so lcctionarc a bazei de lucru se reauzcaza nurnal printr-o continua ridicarc a mvelului politic $1 prof'csional al aparatului. prin atitudinea rmlitanta a tuturor factor+ lor pcntru promovarea noului In munca ~i manifestarea unui rnalt spirit de vigtlenta

- PREVENIREA SCURGERII
-
-
-
- DE INFORMATII, ...
- SARCINA
-
-
-
- ...
- DE BAZA A ORGANELOR
-
-
_
_ .
-
- DE CONTRASPIONAJ
-
-
General maior NEAGU COSMA ulegerea de inforrnatii, ca o actiune activa, determina in mod firesc 0 contraactiune de aparare, creinduse pretutindeni organe specializate de contraspionaj.

Intensificarea rnasurilor de apararo a informatiilor ce consti tuie secrete de stat

sau care nu sint destinate publicitatii, se gaseste intr-un .raport direct eu actiunea dusa de catre serviciul de spiona] de culegere a acestor inforrnatii. Aceasta, insa, nu presupune ca organul de contraspionaj trebuie sa astepte 0 activlzare a actiunilor de culegere a informatlilor si, numai in functie de aceasta sa-$i elaboreze tactica si sa initieze rnasurt de contracarare. Indiferent de intensitatea actiunilor

duse pentru obtinerea de inforrnatii secrete. organul chemat Sa asigure

securitatea lor; are obligatia de a intreprinde, din timp, masurile cele mai adecvate de neutralizare a dus-

manului, .

Sprijinindu-se pe Iegislatia care-i confers drepturi $i raspunderi in apararea secretelor de stat, organul de contraspionaj trebuie sa ia rnasuri preventive, specifice, pornind in primul rind de la cunoasterea secretelor ce trebuie aparate, stabilind dinainte caile posibile de scurgere a acestora in strainatatc, tinind seama de metodele folosite de serviciile de spionaj pentru a intra in posesia lor. Scopul elaborarii unor asemenea masurl este de a contracara si a face inutile actiunile serviciilor de spionaj straine.

in cei aproape 20 de ani de existenta a organelor noastre de securitate, sarcina apararii seeretelor de stat, a fast indeplinita en raspundere. In crincena batalte cu servi-

25

ciile de spionaj, ale carer actiuni au vizat nu numai obtinerea de infermatii secrete, ci au Irnbracat, in anumite etape, un caracter brutal, agresiv, de imixtiuni grosolane in treburile interne ale statului roman, de subminare a bazei politice a ti'irii, prin organizarea in interior sau prin trimiterea, pe diferite cai. de bande subversive care urmareau rasturnarea regimului, organele de securita te, inclusiv cele de contraspionaj, au repurtat numeroase succese, prevenind scurgerea de informatii, descoperind si facind inofensivi pe acei care se ocupau cu asemenea indeletnicirl ,

In aceasta Iupta, un rezultat decsebit de valcros l-a constituit Iormarea unor ofrteri de ecuri tate bino pregatiti pentru sarcinile tot mai complicate pe Iinia contracararii actiunilor desf'asurate de serviciile de spionaj, impotriva ta ii noastre.

Masurile initiate au perm is retinerea a numeroase retele sau agenti

izolati, bine instruiti sau dotati sub aspect tehnic, expulzarea din tara a cadrelcr serviciilor de spionaj straine ce desfasurau astfel de activitati $i acticnau sub acoperire diplomatica, neutralizarea si trecerea in inactivitate, a unor agenti ce actionau din exterior.

Actiunile mtreprinse de catre organele de contraspionaj au evidentiat faptul ca serviciile de spionaj strains acticneaza in baza unor reguli de 'muncii si responsabilitati precis delimitate si bine puse la punct, atit sub aspectul realizarii lor tehniee, cit si al conspirarii actiunilor intreprinse.

Este cunoseut eEL in- tara noastra au Iost trimisi agenti de spionaj ill. ealitate de diplornati. cornercianti, tehnicieni. mernbri ai unor delegati] oficiale, dar si sub acoperiri inofen-

26

sive de turisti. vizitatori 1a rude etc .• care au avut sau au de indeplinit sarcini concrete pe linia obtinerii de elate cu caracter secret.

Acestia sint instruiti sa-si adapLeze permanent metodele la coridittile existente in tara noastra, sa profite de .,liberaiizarea" ee exists in diferi te domenii, sa pledeze pentru 0 asemenea ,,liberalizare"., toemai in scopul Iargirri posi bili tatilor lor de a eulege inforrnatii prin "respectarea aparenta" a norrnelor care Ie regiementeaza prezenta in Romania. Ei profits de astfel de inlesnir i pentru a putea intra in posesia unor inf'ormatii secrete, folosind atirudinea Ii psi ta de vigilenta a persoanelor cu care iau contact oficia) sau incidental.

Servici ile de spionaj, pentru a. culege inforrnatii cu privire la tara noastra, uzeaza de metode dintre cele mai diverse. incepind de 1a procedee legale - ca exploatarea presei. a publicati ilor, a emisiunilor radiofonice, obtinerea de audierite etc., si terrninind eu rscrutarea de agen l{u'a din rindul propriilor cetatern, aflati in tara noastra sau chiar a cetatenilor autohtoni.

Deosebit de psriculcasa este actiunea de recrutare de agenf de spionaj din rindul cetatenilor _1'0: rn ani. Serviciile de spionaj cauta st studiaza, cu rrrulta rabdare, persoane bine plasate sub aspectul ac~ cesului la informatii secrete, care se bucura de stirna si autori tate. rna-

nifesta corupetenta su b raport pro£esional si, uneori, reusesc chiar sa recruteze asemenea elemente, Yaloarea unui astfel de agent pentru un serviciu de spionaj si perico lu1 pe care el il prezinta pentru secuiitatea siatului nostru, sint evident.e.

Sarcina noastra este aeeea de a

face totul pentru a demasca asemenea agenti si a preveni scurgerea de infcrmatii.

Un cetatean roman in tirnp ce se afla in vi~ta 1a rude in Austria, a fost intilnit de 0 veche cunostinta care avea domiciliul in R F. a Germaniei. Sub influenta acestui "prieten", cetateanul roman s-a declarat de acord sa treaca clandestin in R. F. a Germaniei pentru a face 0 plimbare, fara ca pe pasaportul sau sa figureze calatoria facuta. Ajuns in Germania, "prietenul" l-a predat serviciului de spionaj american, unde, sub amenintarea ca-l va preda politiei gerrnane pentru trecerea clandestina a Iroritierei, a cedat presiunilor, furnizind serviciului de spionaj american inforrnatii le cunoscute de el si s-a angajat ca la intoarcere in tara sa desfasoare activitate de culegere si transmitere de inforrnatii in favoarea S.U.A.

o data tirgul facut, acesta a fost trecut din R. F. a Germaniei in Austria folosindu-se de un pasaport american si de uniform a de subofitel' al arm:atei S.U.A

Din acest exemplu ca si din altele cunoscute in ultimii ani, reiese cil impotrrva cetatenilor rornani care calatoresc in strainatate in misiuni oficiale sau in interese oarticulare, se duce 0 actiune intensa si periculoa, a. Dintr-un document aflat in posesia noastra, rezulta ca servicii le de spioriaj ale S. U. A.. prin agentura de care dispun in tarile occidentale, au reusit sa ia contact si sa discute, in 1%5, pe baza unui chestionar, cu aproximativ 750 cetateni rom ani care se deplasasera in str airiatate.

Desigur, ca foarte putini dintre cei care au fost abordati, si-au dat seama ca intrebarile, aparent ne-

vinovate, ce Ie-au fost puse, fac parte dintr-un chestionar pregatit cu abilitate de un serviciu de spionaj. Raspunsurile date, au perrnis insa spionajului american sa se edifice asupra problernelor ee-l interesau.

Organelor noastre Ie este cunoscut si faptul ca ervicii1e de spionaj organizeaza tudierea sistematica a oersoanelor vizate. Studiul inceput de regula in tara, de catre diplornati sau agenti veniti sub diIerite acoperiri, este continuat in strainatate. urrnarind sa stabileasca partile vulnerabile ale celor ce le stau in atentie. Se foloseste acordarea anurni tor "iI11esni1'i" sau cadouri, in unele situatii destul de substantiale, antrenarea in afaceri necinstite, introdueerea in cercuri dubioase cu scopul de a-i compromite si pe aceste baze, se actioneaza in final, in directia recrutarii si irnpingerii pe calea tradiirii de patrie.

Recent, In colaborare eu alte

uni tati, s-a organizat prinderea in flagran t delict a unui cetatean 1'0- m an, cu munca irnportanta intr-o insti tutie centrala, in timp ce preda unui cetatean strain em document valoros, al carui continut, ajuns la cunostinta strainului, putea sa provoace daune insernnate statului. Cetateanul roman lucra in favoarea strainatatij de mai mult timp si transmisess deja unele inIormatil cu caracter politic Si economic.

Perlculozitatea pe care aceasta

metoda utilizata de serviciile de spioriaj 0 prezinta pentru secur'itatea statului, impune 0 mai buna 01'ganizal"e a urmarrril acestei probleme si implica in primul rind 0 elaborare rnai temeinica si mai realista a masurilor ce le intreprindem pentru depistarea agentilor recru-

tati dintre cetatenii rornani. In acest sens se impune eu acuitate, revizuirea metodelor ce le folosim in actiunile duse asupra unor elemente suspecte din aceasta categorie :;;1 indeosebi renuntarea la metodele sablon. Trebuie sa stabilim, pentru 'fiecare caz in parte, l11aSU~ rile care sa raspunda eu exactitate

cerintelor lucrarii, astfel incit procesul de urmarire sa nu rnai aiba un caracter formal, sa nu creeze numai suspiciuni, ci sa perrnita cunoasterea exacta a activitatii de spionaj desfasurata de catre urmarit. In si tuatiile in care vorn proceda in acest mod, putem avea sa" tisfactia datoriei implirrite.

Conducerea de partid si de stat a ovldentiat, In repetate ririduri, importanta activitatii pe care 0 desfasoara aparatul de securitate si necesitatea mtensificarii Iuptei pentTU prevenirea scurgerii de infermatii, ce constituie secrete de stat,

In scopul perfectionarti activitatil pe aceasta lime, au fost 1uate 0 serie de rnasuri organizatorice, au fost elaborate ordine si directive. iar in prezent se duce 0 sustinuta activiiate de pregatire multilatera1a 8. aparatului de contraspionaj.

In, sprijinul activitatii de contracarare a incercarilor dusmanului de a lovi in orinduirea noastra au fost create organe specia1izate, s-a hotarit masura introducerii acoperite a unor ofiteri de securitate in institutii si intreprinderi ce concentreaza importante secrete de stat, a Iuat flinta un sector care sa se ocupe de trierea stra inilor suspecti si se pun bazele unei mai bune urmarirr a cetatenilor rorn ani care merg in strainatate,

Nimeni nu se mai indoieste de Iaptul ca un 1'01 de seama in aparatea secretelor de stat n are mun-

28

ca preventive desfasurata de catre organele de securitate 'in rindul salariatilor care manipuleaza asemenea docurnente. Dar, numai elaborarea unor rnasuri de securi tate nu este suficient. atita timp cit acestea nu sint dublate de 0 sustinuta activitate educativa, de chemare Ia vigilenta, de formate a unei constiinte cetateriesti In spiritul pastri'lrii si apararn secretului de stat si scsizarii prom pte a eventualelor incercari, ale unor persoane neautorizate. de a intra in posesia lor. Apararea secretului de stat trebuie sa devina 0 chestiune de raspundere a fiecarei persoane si in aceasta directie se remarca, ca pozi tiva, activitatea din ultlmele luni. pe Iinia eontrolului modului de pastrare si manipulare a documentelor secrete, de sesizare a neajunsuri'lor ce mai dainuie in unele sectoare :;;1 de a propune masuri de indreptare conform H,C.M, nr. 310,

Sarcinile sporite ce revin organelor de securitate pentru prevenirea seurgerii de [nforrnatii, impun activitatii ce 0 desfa90ara un caractel' mai profund, mai analitic, mai oogat, Dupa opinia noastra, in eta-

. pa actuala pe linie de contraspionaj trebuie sa rnsistam in mod special in urrnatoarele directii :

ImbunaHitirea radicala a activitatii in actiunile informative desch'ise asupra unor persoane - 1'0- mani sau straini - suspecte pentru apartenenta la serviciile de spionaj. Este yorba in primul rind, de a-i determina pe ofiterii ce desEa~oara munca in asernenea actiuni sa elaboreze masuri realiste, strict axate pe cerintele fieearei lucrari. Aceasta presupune sa se renunte Ia 'masurile sablon, la dirijarea formala a infonnatorilor si la folosirea altor mijloace inutile in cazul

1

respectiv, sau pur si simplu contraindicate.

Este necesar ca rnasurile ce se iau in actiunile dus€ asupra suspectilor de spionaj, sa creeze pentru organe1e noastre posibili tati de documentare a activitatii de spionaj a urmarrtului.

In coriditiile in care serviciile de spionaj folosesc eu priori tate agenti individuali, dotati cu mijloace de legatura perfectionate, este cu atit mai necesara folosirea pe scara mai larga - pe ltnga informatori - a mijloacelo r tehnice, cu ajutorul carora a putem documenta activitatea de spionaj (fotografii, filme. inregistrari pe banda, depistarea scrisului aseuns etc.).

Imbunatatirea activifatii contralnfonnative' in rindul 'ceHiteniloJ' romani care fac dese deplasari in strainarate, cu scopu1 de a depista pe acei care au Iost atrasi la colaborare de catre serviciile' de spionaj sau asupra carora sint initiate asernenea masuri.

o ateritie sporita '.'a trebui sa acordam muncii de prevenire in lumina H.C.M. nr. 957. dar si elaborarii unor masuri care sa permita o mai buna selectionare. Sintern de parere ca munca de supraveghere a celor pretablli 1a asemenea actiuni, sa se extinda eu mai rnulta ef'icienta si pe timpul deplasarii in strainatate.

Nu incape indoiaHi di una din sarcinile majore ale activitatii de contraspionaj este actiunea de patrundere cu inlormatori in serviciile de spionaj dusmane, Este 0

arcina deosebit de grea $i de foarte mare raspundere, dar fara realizarea acesteia vom fi intotdeauna deficitari.

Pentru a fi la curent ell planurile serviciilor de spionaj, indrep-

l

tate impotriva Virii noastre si a le cunoaste din timp spre a putea lua masuri de contracarare, se impune existenta unor informatori. adinc infiltrati in aceste servicii. Va trebui sa realizam mult rnai mult pe aceasta liriie, decit am facut pina

acum.

Concomitent ell aceasta, este necesara continua perfectionare a spri jinului ee-l acordam unitatilor toritoriale pentru ridicarea calitatii actlvitatii ce 0 desfasoara.

Sarcina de a descoperi spioni si de a preveni scurgerea de secrete de stat, revine nu numai directiei noastre, ci si organelor corespondente din teritoriu.

Un continut nou, of ens iv, in deplina concordanta cu sarcinile actuale, trebuie sa Imprtmam coope rarl! cu unitatile al carer profil de activitate ne este apropiat noua. Este necesar ca aceste unitati sa-$j uneasca eforturile si sa rcprezinte - asa cum este $1 in concepti a Consiliului Securitatii Statului - un intreg, 0 preluare si coritinuare a problemelor si sarci nilor in ambe1e sensuri.

Concomi tent, cooperarea ell celelalte organe de securitate trebuie sa fie caracterizata de 0 informare reciproca, operativa, deschisa .;;1 directa, pastrindu-se regulile organizari.i si compartimentarii muncii.

Cnezasia indeplinirii cu succes a atrfbuti unilor ce ne revin, eonsta in continua perfectionare a activitatii pe care 0 destasuram, in stabilirea unei depline concord ante intre obiectivele ce le avem de realizat si caile prin care ajungem sa faeem aeest lucru, in cunoasterea rolului nostru in sisternul organelor de securitate .;;i in asigurarea unui cadru corespunzator pentru activitate eficienta.

29

SELECTIONAREA ELEMEN-

t ~

...

TELOR DUSMANOASE DIN

,

RiNDUL CETATENILOR

I

STRAINI

ervicule de spioua] si cerciirile de frans/ugi tlepun ejorturi sporite pentru a gasi, ctii .'jii niijloece prin care sa incerce sa den looitnri ,';Ii sri [rtne:e dezvoltarea inipeiuons« a Romaniei socialiste.

Ell' [tu: totui pentru (( 0/1-

iiue infornw{ii riP urdin

politic si ell ImUIr!! la

potentitilu]. economic si nulitur, 111- .fuunMii dill domellinl t!dMI[CO-;,1 iiJllilil' "all ('II urivire ln plonurile st. persnectiuele politice si de (/e:.v()ltul'e ale !dl'ii uoastre.

Diu oxpcrient a organelor de ,seel/ritat« rezult t; ('(1 dusnusnul, uu. s-a limitut s] nil se limitea;;d uunuii /0 ClIleeere« de inlornuuii, I'i atunci dud a 'rl?n,'jil sil-,5i' cree;o ('olldi,tii f(woroh ·{e. (I. trecut si la actiuni care au 1'i~ III sub uiiuareu economiei natiouale.

<.;ul)Olajut sat: IJI'O/Jrtgrwr}1I eoutrare-

rnlsuiotuni),

Casurile eli' turisti demasc:ati ea spion], precuin. si cazurile depisuue /)(3 linia romertului exterior, (I construct iilor de masiui. H uulu.striei eli-

30

l

Locoterient colonel, VICTOR DRAGOI

IIWII/url' et c., ll u.streu zii ((grl:'sivilale{[ spiona.julu: du,~m(/n si fonnele pe car/ le f tnbruc« uctioitateu seruiciilor de ,\piunI'j impotriv« Il1rh noastrc.

Est» Line ('flIlO,';cLi,/ faptul ('[t. III

il'(>!"11 lid IlII II(,N! in df'{1I7rl oJ . serniciile (h, NlliolUlj erau o ill.i gule sa IOZ()S€(lSCd Iii Ilriliciliu/ nlile ilegale pcutru. a st rccur« II [!J'nI ura in tara 111)U,si.ni, In octuaia {'IIII junc/.urd lnsa. iln; fiind de;;n)ltrl~I"'1I cont iniu; a relat iiior UI.~

tornntionalo file statu/ai nostru, serririii« til' SI)iollOj (,IIU/(I sit IlT'o{ile de (lCI'S/!' reln! ii ,~i sd [oloseascti caile legal e f!1!1I 11'11 I rimite'r'ea a genturii in It S, HOtrlarrill. ell' imJllicrnd greutiiti ,~i riscuri nuii reduse.

Hefel'ilrdll.-se la /losibiZitalite pe care Ie of err I crt/eo t uri snuilui pentrti (:11- leaere« de in lornuit i] dill tnI'U, uoasI -a. :"eflll D(;,JUrlil ;lIl?ll,{ u.ln( de contra- 811[01111j engle: M, .15. generaInl Carlton Williers. (I u:firmat: "tu-

I"i!;>tii carc

rcprezin Ul o nwstl

II data patl'lUlsil. pe

enorma tcritoriul

Bomauici 11ll ruai ]_l0ale l i perfect supraYI'glll'aU, In accasta uiasa clc turi::; l i I'~ tr- '" tree l~l!'al In rice-an' SCZOll 1II1 11 u.nur de Gul1'" s i agen~i~ care pot rirr.ulu JI1'il1 Bucw",,:;ti ~i prin lara. de uncle "C 11Iim'(, en 1!1l important male-

rial :.i I'll JotograJji de marc' valoare. Din rmdul celor r-e merg In v izila Ia rude s int unii ca re, de asemeue a, sc in torr- eu material spcotaculos ".

La conciusi; similur« au uiun» ..,i serriciiie de spiouo] ale H. V u. Cernuuiiei si S. U, A,. r:;[~l'e considera cti . . .localltatile i'liHlJ1Ula $i Varna s int locuri pOlriv i V pen tru ln ntll i L'j I" ('11 agcniura r-are a('liOlW[tr.'·1 III prill' 50- "'i ,11 iS1(·'·,

j

eli de rertiginos (( cres ca I haw de IIl.1iSCllre u. spiouilor trimisi fTF taru 110(l,<;lnI sulr acoperirea de turisti comercianti. ziaristi, delegati cuituralsport.iu]: iehnicieni etc .. ne-o demonsIrea,:11 simplu enuniure a citorua cijl'e,

Dtiai III IYS(} R. S, Romallia a .r 0 'f n':::ita/ti de 51)() U1lti{eni dill suuelc {'(I/!ilaliste, In unul 196{! nUlI!.(ll'ul 101 ri [os! de circt: 2J5,OOO, dintre care

200.000 turisti. 12,500 cotuercuuiti 8i 1)l's/(' 100 ziaristi.

In 11)(" III{ reui! i n tum noastrii

dill st atele cupitulist» peste 260,000

wrist t. 10.000 comercumt i, circa 4(}OO l'eI<1/(,lIi ill trun.zit si peste 'sao ~inl'i,5ti,

De::/1ul!(/,reu rclutulo, stall/lui 110SI I'll, ('(11'1' (/11 determinat nn de all cresterea {'{)/l.sidel'abilti a nunuirului de striiitu ce ne uiziieazii taru. (J pus ill fntll (1'f!UJ'Iltullli de securitate problem" car« lIe/iind urutlizai e si clfrificatr /0 limI) III/ creu! ('olljll:;ii in concepsi«

rwor oJifl'l'i cit priuire Itt madILL de (I ,abol'd(l problema striiinilor si de a re-

zolr« surcinile {'p rouin pe aceo stii linie organelor de securitate.

A oxlst at (J auu.mitii lJ('ria(l(hi in care ;;-0 acreditar conceptia cii fiecare ('{ltn/NIII strain cenit /11 {am notistrii. din slatele capitoliste, este eel putin. 1//1 du.,511ULn, duca {Ill lin «pion.

Re;,ltllolele une] asemonoa uprectcrt

WI [os! uuisuri!» pripite. slln.gist«.

C(I.: 1II'IIUlnren In inasi; (I t uristilor si cotuucuirile in tuu.sd, actiuni care s-au

solilat ('1/ descon.spiriiri, sicanaret: strdil1ilol' ,:-;i proieste. III unele cazuri, chiar /0 uiuel stato].

11111i tlrziu (I esisiat () I){'rinuda in .cure 8-1/ fnfiriput conceptiu dnlJl] cars

stralnii n-ur I)]"CI£ (we(l ce si'i sploueze 111 !([/'II nonetrii. J n sustinerett

ideii s(' Il1ell/iurl(! [aptu! ell ill ('onstruct iu nnor uhirc/il'(' economice de ini-

porUm/a slataZ(l au. fast:

[umc cauitaliste. A [ost

antrenate o greseola

f ot atit de gmvd .~i periculoasii. care a dus La cl'iwrea [mel, oimosjere do.

autolinistire. de sliibire a vigilentei, Datoritd unei interpretiiri denaturate {! reolitiitii, tui s-a. tinut seamii ca pe mdSUI'II, intaririi statului nostru, ser»iciile de spioua] tsi lntetesr ejorturile ,~i [olosesc orice cole si mijloe pen tru a lovi in. securiuuea patriei. IVn 8-(1 tinut seanui nici de japful cft pe uuisura de,::voltarii reltuiilor noestr« ex/erne creste nunuirul de strain: ctu:« tie vizileaza $i imlJlicif: se murosc ,~i /1osibilitatile servlciilor d,~ -'pio7lltj de (l. irimite agentura sui,

acoperirea ce 0 afera diuersele categorii de striiini, . ce nt u. temporar [a noi 1/1 turii.

Ii: sjfr,5it, fll ulti rna. perioado: de ii IfIP ~ SQ,l(, mai bine zis in ultimii 2-3 ani ~ 'in actioitatea de selectie (I elementelor du,~mal/.o(£se din rtndut cetiiteniior striiini ce vin fn tara noastrii. si tn. urnuirirea lor in] orma-

fit'll s-uu ridicat si se tnai ridic« /I sorie de fntl'e()Qri, care in eseniii se rezuuu) 711:

- daNl e posihil (":1 org anelc (I,.

t-1'cLll'ita tc ell ('ferLi v, liruita te, sa

laeu r,I~[1 sarcinii (1,,' a depisra si urmari clcmentelc dusmanoase dill rtnclul strainilor. rilllJ](l sca ma ea uumarul acestoru esto III continua cresLITe $1 nclimit at :

- dae;,"! sc poa te rcaliza selectia .-lcmeutelor dusmanoase din rtndul visitatorilor strain: si urmarirea lor illf ormativa . f,ir~l urrn.i rirea j nformativnpera (iva it uuuror cctatenilor stra.i ni

I ,11'" 111' vizi kaza tara.

Aces! fel de (I pune problema, 1111- ureurui r:~1 conceptio ('a urnuirireti ill./ormati1'-flJl!'rntin.i (/ striiinilor ne teFilm ill/ /111';i n oust r» or Ii 1/11 atribtu.

3t

In exclusiuitate al organului de controspiona], nu poate duce dectt l,~ siidirets unei atmosfere de demobilizare, aspect tot attt de periculos ca si celelalte doua care au fost enuntate.

Prin orientarea data de Cansiliul.

S'ecuritdtii Statului 'in problema muncii cu strainii, cit si pria proiectul

de Directiva eu priuire lo. organizeTea si desfa$urarea muncii inlormatio-operatiue ; organizorea evulentei . si exploatarea fondurilor de arhiv{( ale organelor securiuitii statului, S-{f aJuns la clarijicarea conceptlei de

lucrti tn acest domeniu, preciztrulu-sc si delimittnda-se competenta si atri-

butiile [ieciirui organ de securitate in parte, precum si ohligativitatea, conlucriirii ·5£ cooperiirii organelo: de securitate pentru sporirea ejicientei muncii injormatiu-operatioe.

Daca se va intelege cii problema sttiiinilor nu este un. atribut exclusiu al organului de eontrospiona] si cii intregul aparat inlonnativ-operatili de securitute, cu tnireaga sa reteo de injonncttori ,~i colaboratori, este chemal sii-si culuca aportul la identifi-

carea elementelor duemanoase din 1'1ndui strainilor si cd acestea treliuie sa fie lucrate pe linii de muncii, in [unctie de actioitatea pe care 0 des-

jii!;;o(lr({ spiona], subminare.

sabota], [11'0 pa {!find if contrarenolu-

tionartt pe baz« I/.nLU schiml:

operatiu de in/orlllatii si acoio fwd" este cazul in coopertu:e - dl? ('iltff' ([OIId scm ch iar mai multe orgcme, - riispunsul lu pri ma intrebare nit pout» fi dprU cd existti fottele necesare pentrii ur nuirirea. in(ormntiv-operatio« (L elementelor dusmiinouse din rtndul riziuu orilor striiiui. Tolu]. 110 depinde insii nuruai de [elu]. CILI1I V01n sii sa UP organi=,ifm munca si (It'

32

miisurile pe care le vo IlL i ni tia pell tru a preueni si curma la tt m.p orice fncerciiri ale dusnuuiulu: de a lovi in, securitatea potriei noastre.

La aceasta mai trebuie adiiugtue si posibiliuitile ins tlf icient expiaiutate pe care le o.fera - 'In identijicarea strainiior suspecti si a legnturilor acestora - coopcrarea cu. orga.nele de militie $i tsulcosebi [olosirea sejilor de posturi precum. ,<;1 a retelei informative a aparetului de inuestigatii .

De asetnenea, traducerea in UlaN a H. C. M. tu: 957 din. 1966 si [olosirea eLI, pricepere a acestei Hoiarir: de ciitr» organele noastre, va tluce la uu. aport substontial. al. oomcndor Inuncii, Itt fndeplinirer.l stucitu]. ce ne revine de a apiir a securitatea st atului de actiunile ptise la cale de d[(.~mani. prui int rmediul. strauulor (;e ne uiziteazii tara.

In ceea ce priuest e cea de (1 doul! problema. - daca e posibili; 0 selectie [<1ra urnuirirea informativ-operativa a luturor strtiinilor care ne uiziteazti tara. - riispun sul, de (tsenumea, nu. poaJe fi decit a/irmalit,.

Din practice Or,f!,rULelor dr, securitat. ·5i iruleosehi dill ca.zurile tlepistate ill decursul nnilor pe linie de contraspioua], au, rezultat uuele criierii de care est e bine sa se tina SI'WJl(f in tnunca de selectiontue a elo menrelor dU..~IJ!(lll()(I-"e dill rin rill i striiinil or ('(~ »iu. ill tura IWIIS/I'I/.

Din (Tileriift' genera/I' rlr' s('f('l'!i~!

(·()lI.sirfenirn nj 1/.-01' trebu! 8() {i/i,(wsdi: straini! <enuusluti ('({ ((/I. 111'111 t(~ngen!ii cu servicil!« de «piona.j ; ('ei car!' fill /tUTU I ill fuut noastr« In ,finne ('I( capitfl) ., train. 10. 1'(' {Jre::::eH/.Il1I/ele diplonuuic» 1'(('.: sfr/Ii'lii senuutl at: cd rrmtucteaui ceuueni ro-« uuini ('/1. ocazi a deplns(iri.i· ILI;"-.')! oru in

I

exterior; cei despre care e stabi-

Iest« C(L [ac parte din organi::atii

Salt gruptiri politice, religioase, nutionaliste etc.; .triiini cure' se lntereseazii stui incearcii sa p{Urundd in

zone uncle sirit ohiectiue economic» de importa.n!a deosebira. obiectio« miIi tare etc., ill care de regula diploma-

.tii nil (1If. acces, sau. se int ereseazii de onu mit e date care, iti mod obisnuit, nIL pot intra In preocu.ptirile simple ale unui oizitator strain.

De asemonen, trebuie . (i sr> acortle

f) tuentie d eosebcti: celor cure mani[e fa infeft's de II ('WIOCls[e situatia dileritelor cadre cu m.unci· de rtispundere pe lini« de partir! '.1 de stal.: sl riiinilor (:are (!U 0 comport are suspee La I a intrarea. ill f i nipu] sederii sau fa iesirea dill lord precuni \~i. (:e-

lor care inrroilnc la 'WI materials: de proJ)(Lfl,(lnd(1. nationalist-souina. reli gioosd etl'.; nersoanelor care i n» cearca sa corupti (material. ideologic. reli gio. etc.); cei care I) datcr venin

in ,f(['rt! all. preocnpitri dijerite decit sropu! OHfW{(I! (II r((7rUoriei (inlra III

J(J/,{i co oameni de ciaceri, dar nu. SC ~,re;,il1/c1 lo: intreprirulerile de corner] ext erior, r-i incep sii colitule Romdni«

Nt turisti j ; cei care uenind de rna; mult e ori 1 -. i sc:him7i(1 tnoticele. de exe mpl u , turisti. co mercianti, ::iari.5ti ell'.

ill a ten] ia oraanelor tie securiuue trelnii» sa Mea si strtiinii origuuui din ROIIIQ.llin (jugar! Mill plecati 11'flal); persoanele care rin iaart« des in tara noastrii : emiurati 'recent din tl1rcI care, la scurt till;P, [ncep sub di-

[erite acoperiri sa vina [recoen t ill ri zi tii ; striiinii care 1 ill nenparat. (:11

o ca: in /(,11 or epen.i mente politice «leo-

ebit e : ce! care transiteasii in mod

repetat precum si strtiiiiii care depti$(>SI' t ermenul. de !1'II1I;;i/are: persoa-

]

nell' . iemnalaie cu. actioitate suspectii de ciitre or aanele de stat ale pariZor prietene.

Aceast a enuniarc nll. epuizeazii

tuate po ibiliuitile, dar poate constit ui un indreptcr cure, completat ell ulte criterii re uor rezulta din actiuitatea practicii, V(t ajuta tit a Ile fixa atentia tiP 1(1 bun tnceput asu.pra. unoI' tuuimit e cnt eaorii de eletuent e dU.5- truinoase.

I'entru. a dusrra eft «ste ca In munca de tirui seama de aceste prezentiim. eacul unui

de isnporttml selectie sa SP. consid erente. spiou rest-

german.

Incepind din anul 1963, atit in seconul Juristic de uarti eft .5i in. eel de uuiui. (1 tnceput: sa uitui eu IJW.5I1W - In. calitat e de turist - -etateouul vest-german "lJon F. rrl".

Agentura de 1(1 hotelurile din Bucuresti, il'Iarnaia si Brasoo precum si

unii irr.formatori din Tindal interpretilor de lo O. N. T. cui [urnizat citeT'fl note In care I uristui era descris en 0 persoanii ce tulmira realiziiriie din tara noa« t 1'((. necunosciitor ai limbii. ronuine .:;i care se inctulreazii pprle('/ ill programul turistic stubilit.

Se T)(I.re(J. cli nil. emu nici lUI [el. de motire pentrtt n .fi luat in lll~,/,u si urnuuit in[or matio.

('II oca zia exposit lei R. F. II Germuniei 1(1 Hucuresti, din anul 1965. «[iterul cure lucra ucoperit in ctulru) ucestei expozitii (l cunoscut; printre ([/fi rlt'fegn,ti sau reprezentunti ai firme/or l'('st-germane PI" "von F. W. ". uenit de drua aceasta Tn R. S. Romania, ill culiuue de re prezenuuit (II nn.et incporrtmte finllP irulustriale dill R. F. a Cermaniei. prin intermediul riu eiu ortuinele noastre (LU stabilit fa seruiciul de spiorui] vest-german a trimis fn tare: noastrti mai multi a{!'lnti slib acoperire de comercianti .

.'53

Cu. ocaziu contactelor, 0 [iterul 1/ reusit sa stobileascii. in nuu:e, acelens! probleme pe care Ie-au emualat in- 101'111(1tol"i i care 7 -cat C1Lf1.0SClIl pe .. VOIl

F. n"'·· 111 calitate de turist : 1111 itulilid manierot . ell riidit e nuniijest ari (/e si uipat,« pent ru taru n ous! n7. cu .. ud mirutie : pent ru reuliziirlle inrcuist rat e .<;i ill plu s [oort» preocuptu de II plusa pe piaia 11 onst 1'(1 WId!' ilin exponntel« Jinnei pe cure o represent».

DUI hind aceastii comportare (l lui .. F. 1)7:'. oiiterul. {/ proptis S(I se uprobe studierea si atragerea: lui trepun« 1f1, colaborare.

DUfJ(i priniele eontacte de tulincire (~ sttuiiului, S-[/, a.jun s Ia conclusia cd este un element eu posibilittiti informative, care cunoaste 0 serie de co-

niercunu i uest-gerrncni urmiiriti d", orguuele noastre si err bune posibilila!i de (( [nrni:o si material de ordil[

1 I? 1111 ir, .

"ljlingindu-sc !'II propuuerile la conducereu Dlrectiei. pen iru (J se obtin« aprobare« de utrager» t re pt atii 10 ('0- l aborare n 71(i .,P. W". S-(/ ridieal /II'IWl!II(I/·I!(I. /,r(J!Jlema:

De uiule intere-ul urest ui .. von F. W··.dp II 1(1! rizit o turn In repetat e rituluri ca turist , cind 1'1 ertt - dnWL (/./'irmotiile sole -. doctor ill stiint« (>~·()I/.VlIJj('e. ('W'I;! dat orita 11 lie; situatii uuu erinle buue 11-(/ [ovt niciodatt; S(1- IlIri({f -, ,i ('/111/ (I ([.iIL'IIS dintr-o dalri

IIc(',.,1 II III .. (/1'. buni eut a", re prezeulnn-: tu] unci [irnie uest-siermune. pentru (lIuerl'ill:' tu. taru lIons/l'a?

A('eastd tntrelsare a inipus 0 ieri[icnr« mai sorioasii (J 111 i .. F. JTioo. ell

c a t:« ocu zi« s-ttu st abilit () serie df' d(ile deosebit de iniport an te si untune : 1'llJtO,~{ra la perfeetie limb« ro nuinii : .,-11 ntiscut fn Cetat oo Alb«. iar dupii in staururea dicuunrii [asciste ill (;131'nuuu a fI rleienit ofi!pr :<;i run; tir uu --

/11 periotulu celui de ul doilea riizb oi uiotulial - u. lucrat ca utusat de presii l a Ambusada GermrlIliei din Bucuresti.

avitu] totodata si misiunea de a face recruuiri 111 rtiidul. tineretului de nu-

tionalit are germarui, peutru trupele S. S.

Desi sur cd uce ste date au scliimlia; t ursul ~I('tiunii ,~i 8-11. orguni za; urmti-

rire« lui ill.furl1wfiv-opcmtivrl In mod c()J'(,S {Jun;:.o lor,

Til rele rlilt urntii. ts [ost prins 111 Iluurruit delict intr-uuul dill liot elu;ih: din Bucurest i. 'in morneut ul cfnd {Jrifl1P(l informatii de lu nn [unctionor dill ctulru 1 Minist erulu; Coniertului F:.rl erior ,~i clil d ii inniitu: ncestuia bani pentru inIonuat u!« pritnit e.

Dunl in acest ('(1,;:, s-ur fi t inut

seanui de hi inceput de unel» 'di,,' criteriile de selectionnre uriittu e. ca :

Irerrenra vi zit elor sale turistlce I)Te('11111 .5i mai ttrziu rNll)(lI'ii ia .,(1 In tara i n. culitul e de comcrciont, des! existau date eel uiciodau: tl.-a OCII pat UCU71 serririu, actiunea de depistor« ;;i do-

cu menture tI. [{('{iviUl,fii rriminale dust! de .. '1'011 F. fl7. ". PI' teritoriul tarii uoastre S-Of' fi iucheiat tn. mod ope-

rut i'l' si 1!1i i ,'-(II' Ii dat posibili t aieu .~c1 desfa,~oare () aseiuenea actiuitate.

ExellJple \imilul'e Sf' /l1J1 ria utit din uctiritat en oruan elor centrale de. secu= riat e. cit si u celcn dill terit oriu. Ell' demolls!rccr;:.fi cil, In nuisura in care ,,-I! lucrut cu- discenuimint . "';-(1 [ticui o selectie .iurlicioasd u elenienielor rJlI.~lI1clIHJaSf' din rin du! stritinilor ce

lie I'i~itea",cl tara si s-ou ititreprins nuisuri itiiornuui o-operut ice corespun-

zti! 0111'1.'. . '-(1 1111 til { preueni scurgerea

111101' import ante secrete de slat. au r ost I:OIl trtt carut I' actiuiu subversive

iutrrpriune de spionu jul dusuuu: si

,~-(f IJ((,If'llil {Jl"odru'l'f'err de dlllme

e('OIWllllel uni i ono]«.

e mulr, penr ru nirneni si mal cu searna pentru of'iteiii de sec uritate, nu mai este un secret cd orga nizr.t iu lesrionara a fost c creatic f'ascista - copie f'idela a

fala ngei

I

Jra nchiste,

negre muso.in.enr-, sectiunilor: dr. asalt hi rleriste etC'. - rnenita 58 fie opusa si st\ rcprime uvlntui

revolutionar a1 r-lusei muncitoare si, in general, al tuturor f'ortelor- progresiste. Activitatea ei a Iost, nu presarata ci, sa turatii de crime, de singele revolu-

r.xistenta imperta lismulul 51 a aotiunilor razboinice ale acestuia, 111 care Iegiona rri lad "posibilitatea" reveuirii lor la conducerea tar-ii, "Nu trebuie sa uitarn - ;J spus tovarasul Nicolae Ceausescu, la Consra tuirea cu activul nostru de baza - ca atita tirnp cit exlsta impertalismal ~i reactiunea rnondiala, se mentine :;;i periculul unor acttunl mdreptate irn.potrtva tar+Ior socialiste, deci!ii Ii ~arii

noastr e".

III dezvoltarca acestei idei, tovarasul

Niroluc Ce<lU;;E'SCli a ai ras a tentia di

INTENSIFICAREA ACTIVITATII

~

INFORMATIV-OPERATIVE lMPOTRIVA

LEGIONARE ACTIVE

.11 Locotenent-coloneJ AUHEL lANA II

tionarrlor ~i al tuturor acolor clemente progresiste, panioticc care all indraznit <;a se afirrne ca a ta re.

Grice refe1'ire concreta Ia nume de victime si actiuni conu-arcvolutionarc ale organi7.atiei Ieg icnaro este de prisos p.enu-u C~l ac:estea sinr cunoscute de intregul nosnu pOpOL In aceasta lumina apare e xpl ica ta , ell pr isosinta, atentia acordata activitati; ramii;;itelor active ale orzan izatie! legionare.

Desi depasite, inf'irma te ~i condamnate jstoriee~t, ideile legionaie persists inca in conccptia legionarilOt, activi care <;12 imporr-ivesr- cu ind irjirc socialismului.

Spera ntelr: lor sint Iurretinute d.:

ELEMENTELOR

" .. .nu exista nici UTI temei, mai cu seama pentru Iucratorl] de seeuritate.; de a se Iasa prada autnllrrisfirfl",

Pcrnind de la realitatea pe care 0 preLinta In stadiul actual situatia fostei organizatii legionare, Consiliul Secur-itatIl Statul ui a elaborat masuri concrete de asigurare a irr.ensi licarii muncii informali vopera tive impotriva elementelor d usmanoasc din i-indul leg ionar-ilor.

Una din «er+nte.e principale puse in tata aparatului de securtrate, se refera lu Ins us irea unei conceptii ina intate cu privire Ja Iolosirea mijloacelor si a metodeior ce le aveq;t la dispozitie, pentru H asigura concentrarea potentialul.ui de

35

1UCI u numai asupra iegionarilor care intreprind ori sint capabili sa intreprinda actiuni ostile orinduirii noastre. Aceasta noua conceptie a fast impusa de rea1itatea obiect iva pe care 0 prezinta astiizi structura social-rn oral ii a societatii noastre, ca urrnare a profundelor transf'ormari prod use in constiinta oamenilor.

De a 1tfe1 , insas! constatarile Hicutf' in nrmar-irea legionar'ilor, conf'irma faptul ('8. nu toti membri fostei organizatii legionare sint in prezent dusrnani ai regirnului. Faptul ca organizatia Iegionara s-a folosit in activitatea sa de unii oarneni in conceptia carora nu a reusit sa imprimc ideologia ei dus manoasa, sa-i I'anatizeze, este un adevar care nu poate fi contestat. Desigur- ca astfel de oameni si-au revenit in f'ata realitatilor social iste, uriasa munca ideologic-a desfasurata de catre partid determinindu-i la 0 activitate onesta, in cadrul noii noastre socieuiti.

Legionarii care prezirua per icol real penti-u securitatea statului nosrru, a caror atitudine, comportare ~i activitate trebuie cunoscura profund sint insa in pr-irnul rind eei care, I11Lr-o forma sau alta, intreprind actiuni dusrnanoasr-, precum si acei care, desi in prezent nu se opun in mod deschis statul ui nostru, i:;;i mentin conceptiile ~i sperantels in asteptarea unui "moment prielnic".

Intensificarca muncii organelor de

securitate a prilejuit obtinerea unor inIorrnatii care, sintet izare, conduc la concluzia ca a spor-it aetivitatea legionarHor din categoriile mentionate. Ei C011- ... idera ca libertatile dernocra-iee din tara noastra se datorcsc .,slabiC'iunilor" I'Cgimului fata de pr'es i un i le exterioars 9; ca, deci, pot actiona intrucit statul nu a r tree€' la rnasuri repres.va pentru :J nu-si stirbi prestigiul interriational si ~ nu-si crea complicatij pe acest plan.

Unele actiuni, preocupar] si rationamente Icgionare, au inceput sa sc genc-

reaiizeze, rezultind ca Iegaturi le dinne ei capata din ce in ce mai mult caracter de acti vitat e. In genecaI, ace tor Iegaturi se inccarca a li se da un caracter tntunplatoi- sau sint mascato sub diferite

forme ~i prin ele ~e urrnarests cunoasteI'ea pozitiei politic€' prezcnte, Informarea re{'ipr'oca asupr-a politicii interne ~i inter'na tionalo precum S1 stabi lir-ea situatiei alroi- le~ionar'i, cunoscuti comuni

l mpor-ta nta pe cal'€' legional'ii 0 acorda permanentj7,~lI"ii legatuI"ilor dintre ei este explicata In mod condudent de ciitr,unul dimJ'€' fost ii conuucator-i care sustine ca .,deot'amdata, n u se poate trece Ja reorzanizarca misearil. insa nici nu esre indaclllit sa se stea pasiv r-ind in intreaga lurne ~e I'ram!nta Iupta impntr iva cornuni mului".

Airage a tenl ia Iapi u] ("<1 lezionari i

acuvi, apt'eciind ea fod.ele lor au f'ovt considerabil d irninuate si ca schimbarea regimului din tara noastra nu est€' posibila in conditiile act uale, all inceput actiuni de recuper'are a unor fo .li mcmbri s i, concomitent, se straduiesr.ca-$i improspareze rinc1urilc ('II elements tiner-e, avind in vedere in primul rind pe fiii 10[', ai rudelor, ai prieterulor-, colegi de servtciu etc. Pentru a nu <;e expune, tel se oiienteaza ("atn,~ element .. inapoiate, religioase, prooccidentals etc,

IndiC'ata inca din detentie, aceasta

<letivitale este practicata de multi legionari. Ei Cultiva prietenia elememelor asupra carora urmeaza sa actionezo si, trcptar, Incep sa Ie vorbeasca de ufe~'intele lor', de activitatilc desfa~1.lJ'ate, sfir~j nd cu discutii asupra asa-ziseloridealuri socials ale ol'ganizatiei Ieztonoll 'c. ell l'i ii si chiar eLI rudc.e lor mal a.pmpiate, lucrurile St' simplifidi. Exploa-. tind sentimenrele manifestate fa~a de ei, d iscu ni deschis des pre organizat ia legionara, ~i despre conducator-n acest aia, pe care-i prezirua ca oameni invesr iti cu pureri supranaturals.

Hec('nt, oraanclc de securitata au pus-

capat activitatii dusmanoase desfasurata de un conducator legionar, care dupa punerea 1n Iiber tate in 1964, a mtreorins actiuni de atragere a unor tined eu scopul indocuinar-ii si deter-minar i i acesiora la impotrivlre fata de regimul n05- Inl, Consecintele act ivitritil sale dusmanoase s-au rr.a ter ia lizat i n inf'luenta ne-

unul din fiii sai a exerprietenilor lui inc:ercind mtr-o grupare contra-

gativa pe care tita t-o asupra 5a-1 constituie revolutionara.

Se constata ca in ultimul timp legionar ii activi, in special din rindul fostilor condamnati, sint tot mai mult pre(;C'upati de crearea uno!' Iucrari, in COD-

tinutul carora descriuelogio5 actlvita-

tea organizatiei, ideologia

preeum si diverse aspecte de detentie. In concepti«

acesteia, din viata lor, aceste

lucrar! trebuie sa cons rituie 0 bibliografie "istorica ~i ideologica" legionara. de care sa se foloseasca in activitatea de atr-agere a noi aderenti. Ei considcra aceasta actiune ca fiind deosebit de neccsara si ' pentru Iaptul eR asigura transmitar-ea conccptulor lor generatiilor viitoare.

Pentru a avea 0 imagine completa asupra acest ui aspect, este necesar ~a cunoastern C8. asemenea preocupari "Ii,tera re" au atit Iegionarii fosti conduce tori intelectuali, cit si membri de rind, unii chiar Iipsiti de pregatirea nscesara. Atunei cind astfel de oameni reusesc sa patrunda in cenacluri literare, in redactitle unor reviste, edituri or l in cercurile unor tineri, au si posibilitatea' de a-si rasprndi conccptiile dusrnanoase.

Cu toate ca in diverse sectoare a ie economiei nationale au loc frecvent fenomene si evenimente care aduc serioase prejudicli materiale, nu cunoastern in rnasura necesara conn-ibutia legiouari:01' la produce rea acestora,

Este adevarat ea din urmanirea multor Iegionari, uneori din afirmatiile acestora fa1;a de reteaua inforrnativa

rezulta interesu! pe care-t marufesta pentru a TIU at rage in nici un fel observatii critice asupra lor, ci dimpouiva se comporta Cll tact 1?i de multe ori reusesc sa cistige incredere.

Se cunosc totusi cazuri In care legionai-ii indeamna la actiuni de sabotaj, sftituind persoane, in care au dcplina incl'edel'e, sa Iucreze meet, sa l'aca sa treaca timpul, sa nu se griibeasca, sa [J u gaseasca sol u til etc, In acalasi timp, Iegionarli activi interpreteaza dus-

manes masur ile hotar'ite de partid ~i de guvein pentru ridicarca economiei noastre nationale pe 0 treapta super'ioara, incercind sa. sernene neincrederea in eficienta aeestor masuri.

Fe unul din marile santiere ale taril, unde Iucreaza mai multi legionari, s-au efectuat lucrar! de proasta calitate, cau- 7.indu-s€ atit prejudici.i materiale cit !Ii intirziere in respectarea termen ulul de cxecutie. Unul dirrne acestia, fost con. damnat, a afirrnat ca "esle de asteptat acest IUC1'U deoarece ai nosrri actioneaza cind nici nu te astepti",

A inceput sa capete 0 raspindire tot mai larga ideea Iegionara ca reatizar-ile inf'aptuite de regimul nostru nu sint altceva decit traducerea in viata a propriei lor politici. Ei interpreteaza, in mod voit denaturat politica justa a partidului si guvernului nostru, de prornovare a principiului independentei::); , suveranitatii nationale si ' de aparare a intereselcr poporului roman, cu scopul de a produce unele confuzii si, pe aceasta baza, sa-s! poata sustine con('eptiile lor,

Deopotriva, atit Iegionarii activi care intreprind actiuni ostile cit !ili cei ce stau in expsctativa, urrnaresc eu deosebita atentie evenimentele Internationale 51 desf'asurarea diverselor confliete dintre state, considerind eil evolutia aceslora in drrectia clorita de ei, va duee la aparrtia "momentului oportun", Ei cauta ~a - descifreze in aceste .conjuncturi, im-

37

prejururea ~i timpul eel mai pouivit cind, trecirid Ia actiune impotriva regimul u! nostru, ar putea fi spr-ijin.iti de cercurrle imperialiste.

Evenimente ea cele din Grecia, Oriont ul Apropiat, razboiul de agresiune dus de can-e imperia listi irnpotr-iva poporului vietnarnez, Iovitm-ilc de star organizate de reactiune in tari ce s-au scuturat de jugul colonialist precum s i apar-itia unor puncte de vedere d ifetite in sinulmi!?carii comunisie si muncito-esti Internationale, sint folosite de iegionari in argumentarca nccesitatit in tensificarii activitati: lor.

Mentinerea moralului legionar si stimularea speran telor- de reinstaurars a vechilor rinduieli in tara noascra, sint alimentate si de existenta emigrntiei legionsl'e.

Initial, cu oarecare teama si ulterior ru mai mult r-uraj, unii legionari din cmigra tie ne-au vizitar tara, ocazie in care au rea l izat si misiuni de tatonare a conditii.or soc-ial-politice existents in Romania si de cunoastere a pozrtiei pe care un ii fost i conducatori se situeaz.i in prezent,

Este de asteptat ca in urma decretu- 111i de amnistiere $i gratiere din decernbiie 1967, tot mai multi Iegionar! din ernigratie sa ne viziteze tara, folosind acest prilej si pentru realizarca unor legatut-i de activitate.

Fara pretentia de a fi epuizat intrcaga gama de metocle ~i mijloace f'olosite de legionari in activitatea ce 0 desf'asoara irnpotriva regirnul ui nostru, din cele aratate se despr inde concluzia di acestia I~l adapteaza re.ativ usor conduita si actiunile dusmanoase Ia cond itii le concrete exlstente. Aceasta trasatura a caracterizat in general activitatea legionara in diferiteie etape ale existentei sale, A vind 0 bogata experienta in actrvitarea clandestina, legionarii au clesprins intotdeauna din contexrul situatiei social-pol itir-e, acele aspecte care, spe-

38

c-ulate, i-au ajutat 58.-9i men tina influent-a in r'indul adeptilor lor, sa induca in croare anumite persoane Iriapoiate si sa stabileasca forme de activitate adecvate.

o conc-luzie de imporranta deosebita rai-e se despr inde din urmarirea acestei «ategorii de clemente, se refera la taptul ('3 ill. rlndul l egionar-ilor ca re adopta o a titud ine de expectativa si riu mtr eprind actiuni cleschise, Intilnirn de re;;ula persoaue cu experienta indelungata in activitatea clandestina (fo.'1ti rondarnnati, elemente care au. detinut t unctii de conducere in organizatia legionara etc.) care tinind searna de insuccesele pe care Ie-au im-egistrat, considera ca in prezent n L1 sint conditii tavorabile irrtrepr-inderi i de actiuni subversive.

Hezulta, de aici, necesitatea de a avea permanent in atcntie legionarii care-si mentin conceptiile .'1i sperantele, analizind "i apreci ind ell f'oarte mult discernamint ch iar !;1i unele atitudini de aprobare a politicii partidului ~i statului nost ru.

o justa apreciere a periculoz itatii Iegionar'ilor nu este posib'ila fad luarea in consideratie a faptului ca, in conceptia unora din ei, a patruns tot rnai rnult ideca conserval"ii, care-t determina Cit intre perspectiva de a se rcintoarce Ia inchisoa re $1 viata de ramilie, sa a prefere pe aceasra din urma. Far'a indoiala ca din punctul lor de vedere acestia HU gresesc, dar' noi oflterii de secur-itate am cornite 0 grava gresea.a, nescsizind in aceasta 0 tactica Iolosita de catra Jegionarii potential periculosi.

Sinteza infor-ma ti ilor obtinute in Ul"martrea Iegtonaritor-, raportata la cer-ini-ele stapinirh temeinice a activltatii pe care acestia 0 desfasoara, nu raspunde inca un or' intrebar! majore care se pun in legatura ell cea mai peiiculoasa categorie de elemente dusmanoase,

Consiliul Secur itati i Statului, prin

rnasurilc adoptate, pi-in elaborarea pl'o'iec-

tului de Direct iva cu tniv ire la organrza rea :;;i desfasuraroa muncii Informativoperative, pr.in analiza atenta a studiului activitatii de urmarn-e a legionarilor ~i ela borarea directiilor in care trebuie actionat, a (Teat toate conditiile pentru a real iza urmarirca pas cu pas a legionar-ilor, cunoastcrea intentfilor- acestora si prevenirea incerr-ar-ilor- lor de irnporr-lvire.

E te de neeonceput 0 munca super ioar a de urmai-ire a legionarilor, fara 0 rerneinica pregatire politica, profesionala ~i de cultura generala, fal"a cunoasterea parricular-itattlrn- ce caracterizeaza aetivitatea si periculozttatea lor,

Deosebit de importanta este operatiunea de reeol1siderare a evidentei operarive si respect.iv de selectionare in baza de lucru a acclor legionari capabili sa-si

continue, intr-o forma sau alta, i'H;i reia jnt r-trn moment sal! altul, activitatca dus-

impotrivs.

sta tului

nosu-u

rnanoasa socialist.

o conditie esentiala pentru r-unoastcrca in pr-of'unz ime a cIandestinfitatii legionare, 0 constituie Imbunatat irea muneii de instruire si de dlrijar-e a informator-ilor e xisten ti, folosirea judir-ioasa a intre~llllJi potential de care acestia dispun ~i

verif'icarea lor permanenta

Conr-omitenr, caliratea retelei informarive trebuie Imbunatatita prin noi recrutari, aJegfnd in acest scop legionari car= au dstinut grade si functii in oiganizatie.

Fosri condarnnati care se bucura de increderea celor af'lati in baza noastra de l ucru sau care se af'Ia in atentia centrelor legionare din strainatate. Anal izind temeinic trasatur-ile ce caracterizeaza per-

oana unor Josti conducatori Iogionai-i, pentru a Inlatura or-ice posibflitate de hazard, este necesar a se act iona cu mal mult curaj, hotarire si perseverenta in a tragcrea 101' la colaborare eu organele de securita te. In astf'el de actiuni. ofiterit ell Iunctii de conducere au posibilitatea dar sl datoria de a-si aduce contributia,

pa r-t icipiud direct la buna desf'asurare a acesiora.

T'inind searna de parucule rltatile ce Ie prezinta munca informativa 111 rIndul Iegionarilor. faptul ca acestia au 0 indelungat a experierita 111 activitatea clandestina. ('8 sint preocupati de a depista informatori: or-ganeloi: de secur-itate se impune

acordarea unei atentii deosebite .-onspiI'at'ii acestora, pr in irnbunatatirea metodclor si mijloacelor- de realizare a legaturii. In cazul unor inforrnator i valorosi, Iolositl in actiuni informative sau diverse cornbinatti. vor lrebui studiate si a pl icate sisterne de legatura irnpersonala.

o a tentie deosebita va trebui acordata I'erificarii informatiilor primite despre activitatea unor legionari cit si asigurarii posibilitatilor de dorumentare asupra atitudinii ,i actiunilor lor dusrnanoase. Aeea .. sta cerinta este cu atit mai actuala in prezent, r-ind cadrelor noastre Ie revine sarcina indeplinir-ii tuturor operatiunilor pe care le presupune Iin alizar'ea unei 8('tiuni. pina la n-imiterea eelui urmarir in just itie.

Porn i r d de Ia oxistenta unor ma teriale, care indica uncle legaturi intI'€' legionarii din lal'a $i din strainatate, cste a bsolut necesar a se studia si aplica rnasuri combinative in toate aceste cazuri , pentru a cunoaste planurile capetoniilor icgionarr: cu pr'ivire la activitatea leg ionar-ilor din tara, orientar-iie ce sint date acestora si felul in care sint transrnise. Cunoscind temeinic modul de realizare al aces tor Iegatur-i, prin interpunerea unor informatori capahili si binc ver-if'icati. organele de sccuritate VOl' putea rezolva sarcini majore cum sint dezinformarea, destramar-ea, atragerea in tara a unor cui-ieri, stabi'lirea nctiunilor dusmanoase indr-eptate irnpotriva regirnului nostru etc,

In activitatea of'itet-ilor de securitate, \ 01' trebui sa-~i giiseasca lor: si preocupari pc linia neutrnlizarii si seoaterii de sub inf'luenta vechilor conceptii, a unor ler-ionari pretabili transforrnarti lor poxi-

:39

rive, Pe aceasra linie organele de securitare poseda 0 buna cxperienta care rrebuie valorificata la maximum,

, Prin exploatarea operativa a unor date sl fapte privind comportamentu! imoral, antisocial, din viata persoriala 1; de serviciu, a unor conducatort f'anatici. vorn putea sa actionam ~i in directia compromttei-ll, demascarfi ~i izolar-ii lor, ncutr al izind in aeest mod inf'luenta pl' care a mai pot exercita in rlndU] celorlalO Iegionari.

Pentru a asigura desfasurarea unei activitati organizate in urmar-irea legionarilor activl, este Imperios necesar ca munca in aceasta problema sa fie ('001'donata printr-un plan judicios Intocmit, care sa cuprinda atit sarcini imediate cit :;;i de perspective. In Iegatura eu acesta, rrebuie Sa avem in atentie, ca nu este posibila intocmirea unui plan eu 0 perspectiva reala fara. analiza temeinica, rnultilaterala a stadiului in care munca Inforrnativ-operativa se afla in prezent, fara 0 apreciere justa a informatiilor existente, fara renuntar-ea la orire rnaniIestare de rutina si de sablonism.

Cunoscind periculozitatea sociala a activitati! Iegionarilor, subtilitatea formelor si metodelor pe care le folosese, usurinta eu care i~i schimba tactica de actiune irn potriva regimului nostru :?i experrcnta activitatii clandestine pe care cei mal multi dintre legionarii activi 0 poseda, se lasa un cimp larg initiativei ofitertlor de securitate in studierea ~i aplicarea unor mas uri combinative, car'? ,;a permita CIlnoasterea planurilor urzite de (~itl'e Iegionari,

Experienta activitajii de pina acurn, a scos cu prisosinta in evidenta ca., ia.-a 0 imagine de ansamblu asupra atitudinii. comportar-ii si actiuniloi 'ntreprin3~ de legionarii aetivi, nu se pot trage concluzii reale 1i respectiv, nu se pot hotarr masuri eficiente. Rezulta de aci necesitatea cenrrauzarii s i sintetizarii informatiilor ce caracterrzeaza activitatea legions ri '.01',

40

pentru a desprinde trasaturile ei principale si a orienta corespunzator munca inf'orma tivoperativa a organelor noastre.

Centralizarea pe tara a acestor informatii se impune in mod necesar, deoarece analiza atenta a unor actiuni si Ienomene dispersate din punct de vedere ter'Itorlal, poate permite concluzii privind forma do conducere a acestora, cresterea ponderii

unei forme sau metode, masura in care activitatea dusmanoasa din tara este in tiuentata de emigratia leglonara precum ~i porential ut activ al fostei organizatii legionare, in vederea unei juste ortentart a muncii organelor de securitate. Aeeasta sarcina deosebit de Irnportanta revine organului nostru, care va trebui informar in mod operativ de can-e inspectorate, cu toate aspectele rezultate din urmarir-ca legionar iior-.

Actionind cu fermi tate impon-iva elementelor legionare active, va trebui ea In rnunca pe care 0 desfasuram, sa avern permanent in atentis - asa cum arata rovarasul Nicolae Ceausescu - ca " ... posib+litatca 101' de a actiona este Ioarte limitata, ele negasind Did un Iel de sprljin in r'indul poporului roman, Daca asemenca clemente pot gasi vreodata sprrjm undeva, apol acesta poate veni numal din afara, de 13 cereurtle reactionare, impertalistc''.

Faptul ca actiunile legionarilor, ca de altf'el ale tuturor elementelor reactionare Till mai gasesc spr-ijin In interior, a dus La rcstringerea rreptata a functiei represive a stat ului nostru Ar fi insa deosebit de perrculos daca am considera ca aceasta insearuna si micsorarea irnportantei functiei represive, deoarece valortle soeiale ce rrebuie apara te sint tot mai bogate. Evolutia acestei functit, nu trebuie sa inseznne nici pe departe, autolinistire, tocirea vigilentei fata de elementele fanarice care i~i continua activitatea potrivnica statului nostru socialist, cl dlmpotrivii, intarit-ea la cel rnai inalt nivel a vigilentei revolutionare,

MIJlOACE TEHNICE MODE ·,NE

o caracteristica importanta a darelor obtinute prin aceste mijloace este faptul ca ele redau exact continutul, fara acele interpretari inevitabile care au lac atunci cind acesternforrnatii sint transmise dupa o observatie vizuala sau auditiva in scris sau prin viu grai. Datorita Iaptului ca. accste date inregistrate pe banda magnetics sau pe pelicula pot fi pasttate timp indelungat, exploatarea si compararea lor cu altele pot Ii Iacute practic orlcind.

In majoritatea cazurilor, mijloaoele tehnico-operative sint folosite mascat, fara stirea celor impotriva carora sint indreptate. Acest lucru

FOLOSITE IN SPIONA)

D. ezv?ltar,ea fehr:icii Iritr-un .ritm rapid, 111 special In ultirnul

timp, si-a pus amprenta ~l pe dotarea tehnica a serviciilor de informatii :;;i contrainformatii. Progresui tehnic in domeriiul inregistrarii sunetului f;ii a imaginii, transmiterea acestora la distante apreciabile, ultimele realizari in tehnica Iotografica, a chimiei etc .. sir;t aplicate cu eficaci tate crescinda in munea organelor de informatii 9i cootrainformatii, Se perfectioneaza continuu metodele si mijloacele de lucru, iar noile descoperiri ale tehnicii l:;;i gasesc aplicatie in variatele dorneni i ale muncii acestor organe.

mareste eficacitatea metodelor, permitind obtinerea uno!' date reale, de la sursa insasi, sursa care, uneori, este neini tia ta In cunostintele

privind caracteristicile si posibilita\ile unor asemenea mijloace sau care nu da irnportanta cuvenita aplicarii masurilor de contracarare.

Progresele facute pe plan tehnic ill directia miniaturlaarii 9i microminiaturizarii eiementelor constitutive

ale aparaturii folosite in dorneniul tehnicii operative, inlesnesc din ce in ce rnai mult realizarea unor rnasuri de mascare cit mal adecvate celor mai diverse conditii. Acest

4t

[apt prezinta importanta nu nurnai in cazul mijloacelor de ascultare sau £otograiiere secreta ci si in cazul diIeri telor sisteme de emnalizare sau realizare a unor sis erne de Iegatura,

Domeniile de folosiro a tehnicii in cadrul muncii de Informatii si contrainformati: sint foarte variate, avind fiecare dotarea i eficaci tate", <pecifica intr-un anumit sens bi ne definlt.

In corisecinta, rnasurile organizatorice si tehnice de contracarare trebuie sa fie si ele specifice, de aceea se impune aprofundarea cunostintelor privind aceste mijloace.

Aplicatiile mij1oacelor tehnice Trebuie precizat de Ia bun inceput e~i iehnica operativa, prin varietatea mijloacelor c1isponibile, poate fi folosita in cladiri, in aer libel'. in mijloace de transport etc.

Alegerea mijloacelor tehnice ell perforrnante corespunzatoare, care sa asigure in acelasi timp 0 mascare perfects, se face in functie de situatia operativa data.

Cunoasterna aces ora, a metodclor folosite, constituie un imperativ

fara de care nu se pot aplica cele mai efieace metode de identificare prevenire sau anihilare a unor asemenea metode si mijloace folosite de organele dusrnane.

Redam mai jos citeva explicati i ale mijloacelor tehnice, precum si 0 parte din realizarrle tehnice in acesr dorneniu,

Legatur! impersonale

Legaturile impersonale se caracterizeaza prin aceea ca, intre agent si central a sau invers, pentru transmiterea Informatii lor, cit si a unor instructiuni, legatura se realizeaza pi-in una din metodele de cornunicare descrise mal jos, fara a 'e eIectua vreo int ilnire sau contact Iizic.

a) Legatura unilaterala

Impersonajj;

radio

Una din metodele de comunicare. [0 losi te in tens de ca tre servici iIe de informatn, este transmiterea prin posturile de radio semioficiale sau speciale, a mesajelor codificate pentJ'U agentura de peste granita.

t\crentul este dotat cu un radio; eceptor obisnuit cu ajutorul caruia receptioneaza aceste ernisiuni, de obieei la cases.

Ca urrnare a progresului tehnic, productia aparatelor de radio in ultima perioada a crescut, iar raspindirea lor so face simtita si Ia noi in "tara.

Prezenta unui aparar de radio 1a

o persoana nu mai poate mira po cineva. Datol'ita acestui fapt $i posibih tatile de conspirars a unui asernenea gen de legatura au crescut, Acost lucru, este adevarat, ingreuneazu munca de depistare a unor asernenea legaturl. dar, in nici un caz. nu 0 Iace imposibila.

Plecind de 1a citeva caracter-istici tehnice ale acestor legatun. se pot elirn ina 0 serie de neeunoseute si,

ca atare, Cl·eSC posibili tatile de depistare a legaturilor.

Avind in vedere numai faptul ca

o asemenea legatura radio unilaterala este folosita in cazul unei disstante apreciabile (500-10.000 km) dintrc agent si centrala :;;i ca, pentru aceasta este necesar a se utiliza 0 frecventa de lucru in gam a undelor scurte, iar ascultarea se face aproape in exclusivitate in casca. rezulta C2. pentru acest scop se pot 1'010s1 numai aparate prevazute cu uncle scurte :;;1 dispozi tiv (borna) pentru casca. In concluzie, poscdarea, prirnirea in dar. procurarea san cumpararea unui aparat de radio cu earacteristicile de mai sus, poate eonsii tui un punct de plecare pen·· tru depistarea unor asemenea legaturi. Aeest gen de legaturi este practical, in general, intre centrala :;;: agent. Transmiterea de catre agent a inf'orrnatiilor culese catre centrala, se face pe alte cai. De menlionat un lucru: in cazul unor asemenea legaturi, desccperirea agentului cu ajutorul gonicmetrici. estc inefieacc.

b) Legatura irnpersonala radio rapida

Asemenea legaturi sint folosite in cazul transmiterii inforrnatiilor de catre agent spre centrala,

Acest lucru presupune ca agentul sa posede un post de ermsie, ceea ce constituie un corp compromitator si, ca atare, trebuie sa-si ia rnasuri de aSC1..U1cJere a acestuia.

Pentru a nu fi timpul emisiunii, dispozitive care,

goniometrat, in s-au construil pot transmi to

cu vi teze Ioarte mati asigurmd o Iegatura in :3-;') secunde pentru care, inainte, erau necesare aproxirnativ 20 de minute. Datorita

acestui tapt descoperirea acestui gen de legaturi, exclusiv prin mijloace tehniee, TIn este posibi la.

Imbinind insa cu pricepere rezul-. tatele muncii informativ-operative cu cele obtinute prin Iolosirea teh-

nicii operative, se pot clepista sl aceste genuri de legaturi.

c) Legaturi radio la distanta medic

Pentru a micsora si mai mult pericolul radiogoniometrarh, in ultimul timp, se Ioloseste 1Ul gen d€ legatura pe unde ultrascurte care

se efectueaza Ja distants de numai citiva kilometri. Aceste legaturi pot fi am unilaterale cit si bilaterale. Pentru acest gen de Iegatur], nu sint necesari em ita tori de putere mare, ele putindu-se asigura cu aparate de emisie mascate in aparate normale cu transistoare.

De exemplu, daca un mernbru al unei arnbasade se deplaseaza cu rnasina prin 1ara si se opreste la un moment dat intr-un lac, printr-un asemenea mijloc poate lua

legatura eu un agent care se afla la citiva km distanta, caruia Ii poate transmits instructiuni sau primi de la acesta info rmati i.

43

Acelasi lucru il poate face si un agent de legatura venit ca turist, cu ajutorul unui aparat care, In aparenta, este inofensiv.

Descoperirea acestor legatur: cu aju torul goniometrelor este posibila numai in cazul cind In zona respectiva se ana asemenea instalatii. Ele pot fi insa deseoperite mai usor daca se face 0 supraveghere stricta a corpului diplomatic si a turistilor, intrucit pentru 0 ascrnenea lega tura este necesar 0 izolare pentru o scurta perioada de tirnp de restul persoanelor care-I insotcsc.

d) Legatura radio irnpersonala lei midi distanta

Aceasta legatura ofera ° 'igu]'anta rnult mal mare decit eele prezentate anterior, da torita urrnatoarelor particularitati :

- distanta la care se efectucaza Ieg;;ltura nu depaseste 15-20 11l. : - emitatorul folosii In asemenea situatii este minuscul :

- alit pentru emisie cit si pentru receptie, se fclosesc magnetoIoane miniaturale alirnentato la baterti ;

- se exclude folosirea microtonului $i a manipulatorulnj in timpul emisiunii, intrucit rnesajul de transmis este pregatit si inregistrat dinainte pe banda de magnetofon :

- pentru reeeptia mesajelor se Ioloseste un aparat eu transistoare cu gama de unde ultraseurte:

- mascarea aparaturii Iolosita in aceasta legatura rru ridica problems.

44

t'a putind fi purtata intr-o servieta, intr-o peseta sau chiar in buzunare.

Legaturile de aeest gen se pot efectua in tre doi agenti : in tr-un restaurant, cinematograf. cofetarie, rnagazin ; intr-un mijloc de transport: autobuz, troleibuz, tren: la 0 manifestatie sporti va etc. fara a fi necesara 0 izclare de restul persoanelor, Astfel de legaturi pot Ii rcaliLate si in situatia in care partea de emisie se gaseste la un agen t iar partes de receptie Iritr-un autoturism parcat in apropierc. La fcl se poate realiza $i intre doua turisme pareate alaturat sau in apropiere. In cazul in care se foloseste un auloturism. legatura poate fi realizata fEm''t ca agentu] respectiv sa stea in rnasina.

De exemplu. agentul care are de iransmis 0 inf'ormatie. se duce eu sotia sa sau eu un prieten la un restaurant, pentru a servi m asa. Magnetofonul si ernitatorul C'lJ care efeetueaza transmiterea le are intr-o servieta san chiar in buzunare.

Agentu1 care primeste mesajul vine si ella restaurant 1.1 1 respectiv 91 se aseaza Ia 0 alta masa.

La ora stabilita pentru legatura, prirnul agent porrieste partea de emisie printr-o manevra ce nu atrage atentia, iar al doilea agent pune In functiune partea de receptie

Mesajul pregatit si imprirnat pe magnetoion, va fi transmis de pri mul agent. receptionat si inregistrat pe magnetofonul eelui de al doilea agent.

Galagia din local, de pe strada etc. nu afecteaza eu nirnic calitatea legaturii.

Mijloace de verificare ~; culegere de informatii

Din punct de vedere tehnic, aceste mijloace nu se deosebesc de instalatiile de ascultare. ci numai din punet de vedere al scopului In care sint folosite.

Acelasi mijloe poa te fi folosit atit pentru verificarea unui element cit si pentru culegerea de inforrnatii. Acestea pot fi irripartite ill mijloace fara fir. mijloace eu fir si directe.

a) Mijloace fara fir

Caracteristica principals a acestor mijloace este faptul ca transmiterea discutiilor catre postul de ascultare se face prin unde radio.

Un cadou, in aparenta inof'ensiv,

o veioza, un tablou sau un alt object, pot ascunde instalatii microminiaturizate de radioemisie de tipul celei din fig. nr. 1, care, pen tru 0 pericada destul de lunga de timp, (zile sau chiar saptamini), vor transmile pin a $i eele mai rmci soapte din incaperea pe care au impodobit-o. Microemitatorul din fig. nr. 1, pentru a i se putea aprecia rnarimea, este prezentat in comparatie cu a moneda de 15 bani.

In fig. nr. 2, (pag. 46), sirit prezentate citeva microemi tatoare de diverse tipuri.

Pentru a asigura 0 functionare mai indelungata (in unele cazuri

chiar luni de zile), a unar asemenea radioernitatori, perfectionarile tehnice actuale permit ca acestia sa intre in functiune, in mod automat. numai atunci cind a persoana incepe sa vorbeasca, si sa iasa din functiune, tot. in mod automat, cind conversatia a incetat. Prin aceasta se economiseste energia sursei de alimentare si, mai ales, se asigura o protectie a emitatoarelor respecti-

Fig. nr .. 1

ve impotriva descoperirii lor prin radiogoniometrie.

In unele cazuri, pornirea si oprirea radioemitatorilor se face prin telecornanda (comanda de 1a distanta prin radio) de catre operaterul care executa ascultarea.

In cazul unor operatii de ascultare pe perioade scurte de timp, in

45

care descoperirea microemitatoaralor nu aduce prejudicf actiunii, I ernitatori de genul eelui prezentat



Fig. or. 3 -+-



in fig. nr. 1, pot fi plasati in citeva

rsecunde intr-o draperie, sub un birou de Iucru s-au sub un scaun eu ajutorul unei benzi adezive sau in spatele unui dulap metalic eu ajuLorn] unui magnet.



Fig. 111',2



~l de 0 persoana ce participa sau asista 1a discutia care intere-

Pe 1111ga faptul CEl lllicroemitatorii pot fi montati in obiecte sau fixati in incaperea din care se doreste a se face ascu l tarea, ei pot fi purtati

seaza,

In fig .. nr. :J. (rag. 46), 4 si 5, se arata





___ Fig. nr, 4



Fig. nr, 5 ~



un emitator, care, purtat sub camasa, poate transmite Ia 0 distanta de cea. 100 m, discutiile care au joe m imediata vecinatate a lui. Microfo-

In fig. nr. 6 se poate vedea ca microernitatoarele pot fi fixate chiar pe corpul unor persoane. Ele mai pot n, de asemenea, mascate in

Fig. 01'. 6

nul emitator din fig. fir. 4, se fixeaza la butoniera vestei sau camasti, captind astfel toate discutiile ce se due in preaima.

paehete de tigari, cutii de chibrituri, stilouri, portmonee, asa cum se arata in fig. nr. 7, (pag. 49).

Astfel echipate, persoanele res-

48

pective participind la diferite reu·niuni eu caracter politic, stiintific, social etc .. asigura transmiterea discutiilor ce intereseaza catre opera-

torul instalat intr-o cladire sau ca· mera veeina ori chiar intr-un autoturism, parcat in imedia ta vecinatate a locului respectiv.

Microemitatorri pot fi montati, de asemenea, ~i in autoturisme. In fig. nr. 8, se pot vedea locurilc unde se monteaza mai des asemenea microemitatori care pot transmite, in in Iunctie de tipul lor. fie discutiile

Fig. l1I'. 7

Fig. Hr. 8 t

49

purtate in interiorul autoturismului, lie un semnal radio fix in cazul 39a nurnitelor radiofaruri.

Scopul radiofarului este de a se stabili pozitia autovehiculului urrnari t, directia miscarii si chiar viteza de deplasare.

Fig. nr. 9

Distanta pina la care pot Ii recep _ tioriate emisiunile acestor emitatori atinge 2-2,5 km., astfel ca, ~utoturisrnul do tat en Instalatie de 1'adiogoniornetrare sau cu instalatie de ascultare si inregistrare, po ate iesi din raza vizuala a celor urrna'riti.

Ascultarea prin aparatul de telefon

Desi inca se mal foloseste pe scars larga sisternul clasic de ascultare prin telefon caruia prmtr-o modificare In montaj i se lasa in Iunctiune microfonul, chiar in situatia in care microreceptorul este pus pe Iurca, in ultimul timp s-a cautat sa se aplice :;;i in acest domeniu metode moderne, dintre care prezentam in rindur-ile urrnatoare citeva :

In fig. nr. 9, se vede 0 capsula microfonica care Ia exterior, este

50

identica CLl cea originala a aparatului telefonic. In interior 'ins a, aceasta capsula contine un microemitator. Fara a mai fi necesare modificari in montajul aparatului telefonic, printr-o simpla schimbare a capsuIei, opera tie ce nu depaseste citeva secunde, telefonul este pus sub interceptare, putindu-se asculta dintr-o cladire vecina sau intr-un autoturism, toate convorbirile care se Iac prin acest telefon.

Exista capsule care contin dispozi tive electronice mal complexe ~i care pot asigura transmi terea dis-

Fig. nr. 10

cutiilor purtate in mcaperea in care se afla telefonul, chiar atunci cind mieroreceptorul este pus in furca.

Capsula se alirnenteaza din energia liniei telefonice. ceea ce, practic, face ca durata de fclosire sa. nu fie limi tata.

Alt dispozitiv, prezentat in fig nr. 10, perrnite ascultarea discutiller purtate in incaperea unde se

ana un aparat telefcnic, de la disstante care, in trecut, pareau de do- 11l e ni ul fan tasti cul ui .

Profitind de autornatizarea convorbirilor telefonice interurbane si internationale, de exemplu, un agent al serviciului de spionaj englez. stind intr-un birou de lUCT1J

din Londra sau din orice alt oras occidental, poate face apel La un .numar de telefon, pregatit pentru ascultare cu acest dispozitiv, din cabinetul unei personali tati din PaTis, Koln sau alt oras.

Numarul chemat de agent nu va face apel, ci va fi conectat dispozitivul rnentionat si toate discutii le din

Fig. nr, 11

cabinetul respectiv VOl' fi ascultate rle agentul englez.

Dad. un alt aboriat cherna telefnuul respectiv, primeste ton de ooupat. In schimb, dad. abonatul ascultat doreste sa Iaca 0 convorbire, dispozitivul de ascultare se deconecteaza si in microreceptor se aude tonul de libel' pentru apeL Dupa terminarea convorbirii dispozi tivul poate Ii cuplat din ncu.

o data cu dezvoltarea automatlzarii convorbirilor telefcnice interurbane din tara noastra, trebuie avut in vedere cresterea pericolului ascul tarii de catre agentura straina cu acest mijloc.

Inregistrari directe pe magnetoion

Ca urrnare a dezvcltarii tehnicii, s-a reusit sa se confectioneze magnetofcane de dimensiuni reduse care Ill! depasesc volumul unui pachet de tigal'i. De asemenea, aceste magnetofoane sint prevazute, in unele cazuri. ell dispozitiv de pornire automata Ia vorbire, ceea ce mareste mul.t durata mregistraril. Un asemenea magnetofon. (fig. nr. 11), po ate fi usor mascat intr-un abiect sau chiar p~ om. Mascarea microfonului in acest caz, se face la fel ca si in cazul microemitatoarelor.

Comparativ cu un microemitator, acest magnetofcn prezinta unele avantaje in plus, priri faptul ca elimina necesitatea unui operator care sii faca ascultarea si inregistrarea, precum 9i pericolul de a fi goniome-trat sau chiar ascu1tat intimplator 91 de alte persoane din [ur.

Dezavantajul acestui magnetofon este ca el nu poate asigura 0 inregistrare ce ar depasi 2 ore ca durata

Seopul prezen larii ill aeest articol. a unor mijloace tehnice Iolosite de ca tre servi ciile de spionaj straine este de a indrepta atentia organelor noastre, asupra unor noi metode de legatura si transmisie a datelor care pot fi folosite atit de lucratorii serviciilor dusmane de spionaj cit si de agentii acestora. Desigur ca, exista $1 mijloac€ si metode alit pentru a anihi1a efectul utihzarii mijloacelor tehnice cit si pentru descoperirea 101'- Acestea vor face obiectul unui artieol vii tor.

.51

"'"

PARTICULARITATI

,

ALE INTILNIRllOR

cu INFORMATORII IN MEDIUL RURAL

.I-------- ~.

Intrucrt acest articol ridica probleme impor-tante :;;1 de actualitate pentru munca informativa in mecliul rural si deoarece unele aspecte sint prezentate ca propuneri, redactia buletinului roaga cititorii de a participa la dezbaterea acestei teme in scopul de a contribui la deplina elueidare a problemelor.

Ne exprimam convingerea ca articolul va prilejui 0 vie si activa participare a cititcrilor 1a clarificarea si stabilirea celor mai eficiente forme :;;i metode de munca eu Informatorij din mediul rural.

~----------------------------------------------.

Colonel ALEXANDRU DUMITRA~CU

ste 0 cerinta dialeclicii ca munca organelor securitiltii stalului s1\ se desfasoare potrivit anurnitor principii care sintetizeaza conceptla. trasaturile $i scopul activltatii Ile.EStor a in concorcianti', cu sarciuile lrusate cle partid ?i guvern. Sistematizarea ;.i definirea claprecisa, a acestor principii, se illlpunc ca 0 necesitate obiectiva pentru intelEf(erea unitara:;;i rezolva

rea cit mili eficienia iI problernelor com.

52

plexe pe care le ridi~,i procesul muncii inIormativ·operative. In acelasi limp nu putem sa nu tinern searna .~i de Iaptul cil. in actlvitatea org-anelor operative de securitate, muliituciinea .~i vartetutea problernelor irnpun . ..,oJu(i! din ceie rnai diverse, ill IUnctie de ('il7.Urilc concrete care apar. Prin urrnare necesilaten diversiiicar it, stuclierea continua :J conditiilor 110i in tare se desfasoarn rnunca, e:--le un i.nperativ al <I ctualilatii.

fllS<i~i dialectica socials, bilantul experientc] acumulnts in munca noaslr a, ne obliga

18 siudierca alenla, miuutioasa ~i cunoasterea autentica a Iaptelor singulare, particulate "i prin analiza si sinleza, sa trecem Ta generalizare.

Ideea sludier ii anumitor particularitati a sislemului de legi:Hurfl ell iniorrnalorii in mediul rural, mi se pare interessnta, insiruciiva ~i de actualitatc.

Gasirea unor solulii realiste in raport de anurniti Iaclori de ordin geografic, demografie, preocupari ~i tr aditii locale speciiice, \-8 asigura 0 efidenta 1118i mare rnuncii informally-operative ill mediul rural. va perillite a exploatare mai rapida a iniorrnatiilcr. o permnnenl izarc a legaiurii eu inlormatorii, asigururea cit mal deplina a conspir ativitatii , Iiualiz aren concrela ~i III limp util a rnasurilor intreprinse penlru descoperiren, pre\enirea vi Hchldarea actiu\1ilar contrnrevolutionare,

Cu perrnisiunea cititorului irni lugaclui a trata In materialul de fata unele pariicularHilt! specifice judetului Illov, care se intlnde pe 0 mare zona de ses,

Latura teoretica ;;i orientarea de ordin general este definita clar in ordiuele ',ii elirectivelc Consiliului Securitatii Slalului ,;i prin urrnare, tema abordata 11t1 va afecla prineipiile unanirn stabilite.

Pornind de la nominalizarea unor parlicularitati disllncte, socotesc lIlilii adaptarea "i modularea organizar ii leo-iiturii eu iuformatorii ill Iunctie de acesle particularitati, In fapl, care siat acesle particularitat: si ce neajunsuri s-au creat in muncn noasirii atunci dnd IlU s-a [Inul seama de ele?

[\hrea rnajoritate a cornunelor din judetul Ilfov sint mari, cu 0 populatie care variaza intre 1.500-8_000 locuitori '.ii chiar rnai rnult, Iiecare fiind compusa dintr-un nurnar de sale dispuse la distante relaliv mici unele de altele - In medie 4-.5 krn. Lnele localltatl au 0 sistematizare modcrna LU uliti '.ii str az! geometric asezate, cu vizibilitate de la tin capat 1a altul, am zlua cit ~i noaptea, mal ales acolo uncle Soil introdus iluminatul electric.

Sub raportul preocupar ilor populatiei, se remarca diverse lndeletnlciri. Cea mai mare

J

parte a cetaleuilor din comune Iucreaza in C. A P_ ell program de dirnineata piua dupa. amiaza 1n jurul orelor 18,00, iar in campaniile agricole de virf, chiar pina seara tirziu.

o alta parte a cetatenilor, mai putini la uumar, lucreaza ca salariati In diferite obieclive induslriale de pe raza judetului Illov sau " munir ipiulu] Bucuresti, ell program normal <au I1l ture de noapte (ii Iac naveta.

Lxista Iusa "i anurnite Iocaliiati compacte indecscbi in jurul capitalei, in care aproximativ 90% dintre barbati lucreaza ca zidari, ltmplari S3l1 muncitori necaliiicati pe diferite ~all1iere din tara :;Ji revin in com una 1a intervale de 2-3 luni sau chiar mai mari,

Am relatat cileva din particularitatile jude(ului Ilfov, Iireste. nu dintr-o atitudine meditativa, ci penlru 11 sublinia situatia sped. fica a retelei noastre informative ~i a conIura clar 311111l1ite probleme ce s-au inscris ill agenda inspectoratulul nostru, problerne, care 1"i a)teapliJ Ilecare un raspuns, 0 solutie.

I.uele neajunsuri ivile 111 procesul rnuncil noastre informative, vor convinge rnai mult pe cil itori asupra necesitatii luarii in con<iderare a particularitatilor locale.

Sub aspeclul cornpozitiei, reteaua noastra iniorrr.ativa este Iorrnata in eea mai mare parte dill taranl care muncesc in cooperaI ivele agricole de productie. Urmeaza apol aile categorii ca: salariati 111 obiective inrlustriale, functionari la diverse institutii comunale, precum si navetisti care 1"i au locul de lllllllC~l sau dornlciliul in alte localitatl de pe raz.: judetului sau a rnunicipiului Bucuresli.

Avind In vedere specificul categoriilor de iniormatori, organizarea ~i rnentinerea legaiurii nu poate imbraca aceleasi tipare general valabile ill orice sltuatle. In practica "eli v-ita! ii noaslre au existat uneori cazuri, dild f!:ir5 0 analiza temeinica arn creat case de inlilnir i. netinind searna de locul uncle ele sint dispuse, pe cine anurne introducem ~i in ce limp efectuam intilniriie. In general, s-a mers pe ideea de a recrula gazde case de Iniilniri din rindul taranilor cooperatorl,

53

r.are apro"lpe in exclusiviiate erau prezen]i 1<1 domiciliu, seara, Ln timpul organizarii Intilnirilor cu inlorruatorii, \'u putine au lost cawrile in cafe unii informalori si-au rnanilestat le.una de 11 intra in aceste case de intilniri, venind (U nrgUinente [Me <JCU1ll ni se par suficient de interneiate. De pildrl, unii, pe huna dreptate, ne spuneau despre gazda casei ,'a are ciini in curte si-! dau de vesle stapinului, iar acesta poate surprinde pe infermalar in mornenlul intrar ii sau ie?iril lui din curie. Daca intr-un iel sau altul, oliierul .,aranja" ell gazda ca sa dudi ciinele 1[1 spalele easel, rarnineau ceilalli ai vecinilor, care, tot am de bine, puteau vesti prezenla unui strain, Desigur ca era greu de giisit 0 soluiie pentru a redu e la tacere ;>i cnnu vecinilor. Alteori, am lntimplnat reluzul intrarii In casele de intilniri a unor iniormatori buni care ne-au adus ca argumente ca ei Iiind cunoscuti ell antecedente politice salt penale, nu-si pot moliva vizitele nocturne ia gazdele ncaslre, in cazurlle ltl care uneori erau v3zuti de anurnile persoane intrind sau lesind de la acestca. Unii inforrnatori ne demonstr au cii nu-si pot justlfica prezenta Ja aceste case, cu am mai mult, cu ctt n-au inlretinul vreoda!a relatii de prletenie sau chiar se certasera cindva cu gazdele,

Alti inlormatori din rindul preorilor sau profesorilor, ,IU conditional chiar continuarea legaturii daca vor mal fi cnemati sear a de In domiciliu, intrucit Iarniliile lor au devenit suspicioase )5i le-au ridicat probleme in ce priveste increderea asupra rnoralitatii.

o inlimplare de acest fel ne-a pus intr-o mare incurcatura si insistenta continua a of iterului de a-l aduce pe un informator preot la casa de intilniri, s-a soldat cu desconspirarea acestuia ;;i esecul actiunii in care lucra, Cum s-au petrecut lucruriJe? Ofiterul efectua intilnirile cu inlorrnatorul, la interval de <laua saptamlni, la casa de intilniri. In conditiunile satului, intilninlc se Iac seara de la orele 21 ,00 ~i dureaza uneori p:tna pe 18 .. rele 2:3,00 ;;i chiar mai mull. Cu toate mot ivarile ;'ii asigurarile de fldelilate date ele inforrnator, sotiei, aceasia a devenit banui-

54

loare ~i III una dill intilniri l-a supravegheal pina la casa. Care il fost desnodarnintul ? Scandal in larnilie, scandal cu sotia gazdei casei de intilniri, zdruncinarea a doua IamiI ii, esec ~i desconspirarea inlorrnatorului, care, penlru atenuarea scandalului, a marturisit sotiel, rnotivul lipsei sale de la dorni~iliu.

In punctarea, studier ea ?i recrutarea unor gazde, anumiti ofi.er i n-au tinu] searna nici lie traseul ce trcbuia parcurs de inlormator pina la casele de intilniri, care, uneori au lost arnpl asate in l:eliilalt ..:ap8l al cornunei. Avind un drum lung de parcurs ~i la ore tirzii, unii lnforruntori ne-au adus adesea la cunostinta C3 au intilnit in repetate rindurl paza de noapie a coinunei, diferiti cetateni intlrzial! care veneau de 13 C A P_, de la bulet sau din alta parte. Ei reclarnau ca, cu ::;reu i~i jllstiIicii prezenta pe aceste trasee [8t8 de locuilor ii pe care-i intilnesc.

In conditiile existentei caselor de Intilniri la taranli din sat, oliterii erau pusi in situatia :;5 se vada cu informatorii num ai in cursu] noptii. Cum 111Sii noaplea de varji in cepe la orele 21,00, ;;i intilnlrile se faceau de la aceasia ora 1.11 sus, oliterul electua numai o iutilnire pe noapte. Dar, ill corn una respectiva el avea ill legatura un numar de 2-3 inforrnaiori si pentru a-si efectua toate infilnirile, era pus in situatla de a sta In acea localitule doua sau trei zile,

Problema esle de actualitale, deoarece ofiterii si in prezent au ill legaturii sau vor avea, pentru lucrarea suspectilor, cite dol, lrei informatori.

Un aJt neajuns in asigurarea conspirati"ita\ii eu inforrnatorii a Iost crearea unor ease de infilnir! in preajina bulelelor cornunale, a cooperaivelor de consum sau altor magazine satesfi, pazite pe tirnp de noapte. In aceste conditiuni S-3U ivit 0 serie de gTetlta~i: discutii cu paznicii care l1U voiau sa-si paraseasca postul, renuntarea la Intilniri, etc .

Prin relatarea unor asemenea aspecte am incercat sa-rni argumeniez optiunea cu privire In until din sisternele cle legatura ru

inlorrnatorii. prin crcare.i unor case de in- 11Iniri in locurilc olerite de posibilitatile concrete. care permit 0 conspirativitate deplina ~i chiar ef'ectuarea cle intilniri ::;i in cursu! zilei.

Reierindu-ma la citeva din aceste posibilitati arn in vedere (>i perspectiva retelei informative, a cal[liitii acesteia, care trebuie sa satislaca cit mai bine exigentele muncii informative.

Mi se pare uti! <1 crea unele case demlilniti ia anumiie insfitutii comunale cum ar Ii : circumscriptii sanitate, dispensare veterinare, unele incaperi ale carninelor culturale, biblioteei comunale, carriere de ciuernatograi, diferile cantoane, case ale brigadierilor ::il'lid, etc.

Pentru a nu se mai repeia necazurile Iniirnpinale, socotesc necesar ca introducerea informatorilor trebuie siS se Iaca pe baza unei selectii, care sa aiba in vedere anumite cri lerii ~i auurne : progr amul de activil ate al

institutiilor in care se ails casele de intllnir i ~i conditiile concrete oferite de Iiecare inslitutie : programul de lucru 81 inlorrnatorilor ; posibilitatilc ele miscare in localitate, alit ale informa lorului cit ~i ale ofiterului,

farii a trezi banueli : prezenra inlormatorilor Ja sediul institutiilor in care se ana caseJe t1einWniri sa fie justificatii temeinic, fie prin natura prolesiei sale, a unor interese de serV1C1U, fie a unor inlerese persona le : tr aseui de deplasare a inlormatorilor ;;i distantele pilla la casele de intllniri : rnotivarea tlmpului fata de Iarnilie,

Bineir.leles, fiecare intilnire cu inlorrnatorii in casele respective, trebuie sa fie le. gendata cit mai verosimil penlru a evita pericolul desconspirarii, Vor fi lnsa situatii cind unii informalori pot fi contactaf si in af ara caselor. Aceste l,ntllniri se vor face periodic Qi is anumile intervale. De pilda, eli inforrnatorii care au posibili!atea sa vina cu materialul scris, oflterii pot efectua intilnlrl de scurta durata, in locuri dosniee cum ar Ii : liziera padurii din apropiere, pe un traseu de la un sat la altul, la Iocul de munca -daca

conditiile permit, in Iren, aulobuz sau chiar In aile IOGllitati pentru acei rare Iac naveta,

*

Un ill! aspect al problernei, iI constituie rnodalitatea organizarii ~i realizarii legaturii cu informalorii din legaturs sefilor de posturi, Regula generala este unanim cunoscula, di asemenea iniilniri se Iac sub (leoperiea muncii de militie, 13 sediul postului, bineinteles 111 mod legendal.

Cum orice regula l~i are exceptia sa, socotesc eli si in aces! caz pot fi susceptibile unumite exceptii. Cu ce soar dirninua, de pilda, din scop, daca 0 'intilnire a seinlui de

post nu soar realiza sub acoperirea muncii de inilitie ? I niorrnatorul n-ar cunoaste ::1'1 aceste inlorrnatii ajung la organul de securitate?

Nicidecum I Toti inicrmatorii au fost recrutati de catre organele noaslre. Majoritatea au avul le[:(lHuril ar.terioata cu oiiterii de securitate ::;L ill ultima Instants, populatia cunoaste III gellEJ'al menirea organulut noslru.

Prin urrnare, daca ;;eful de post ocazioneaz3. 0 intilnire eu un iniorrnator pe un anum it tr aseu; i! viziteaza Ia atelierul sau de croilorie, cizrnarie, timplarie sau 1n alta parte, face 0 intilnire In pescuit, vinatoare etc., :;;i cu aces! prilej primeste materialul

inlormatlv, consider eil nu exista nici un pericol de desconspirare a inlorrnatorului, Dimpotr iva, Irecventind mai rar sediul poslului de militie, se va asigura cu atit mal bine conspirarea legaturii cu inlormatorul.

Bineinteles. nu trebuie faeuta a practice dill aceasta ele a electua intilnirile ell iniormatorii in exclusivitate In afara postului de rnilitie. Este recomandabil ca dupa uaa sau <lOlla asemenea intilniri, seiul de post, [n mod Iegendat, sa introduce pe informator la postul de milltie pentru instruirea necesara. Deci, este verba de un sistem de legatur3 pr!n roiatie, care S3 alterneze leg atura cu inlormaiorul la post :;;i 111 alara lui, folosind sau IlU, calitatea de sei de post.

55

*

In nolle condiliuni de reorganizare administrativii a cornunelor, cind anumite instituti! judetene l!?i trirnit salariati! pe teren pentru rezolvarea diferilelor treburi de serviciu, sau chiar anumiti salariati de 13 co'. munele de centru, se deplaseaza Irecvent in satele componente, socolesc til unii Iunctionuri pol Ii recrutaf ca rezidenti .~i

sa aibil in leg-Mura un nurnar de inlonuatori ai organelor securitiitii staiului.

Se recornanda a fi recrutati ca rezidenti acele clemente care pe ling'[J cinste, coree-

litudine, atasan.eul, c<llltiiti ;>i aptitudini persona!e, dispur ~i de posibiliiatea deplasIlrii periodice : sint siabili in serviciul respectiv ~i au posibilitafea de fI electua intilniri eu inlorrnator!i In ruorl acoperit. Ne putern orienl a 1.11 acest scop spl'e: medici, iarmacisti. casieri cornunali, inspector! pe c1iferile linii, selii unor ilg-entii C E. C,

preculTl si aile persoane care indeplinesc anumile aclivitiiti pe Idriru cultura., obstesc, sportiv, sint navetisti etc.

De asernenea, predarea

ill leg atura rezidentllor, sa nu

iniormatorilor se faca dupa

criterii stabillte ad-hoc, pentru ca vom intirnplna ca si mai inainle unele refuzuri de

cclaborarc, pierderi de legaturf, desconspirari san alte neajunsuri. $i aiel, este ne-

voie de un studiu, de 0 selectie care S3 :tiba In vedere posibililatea mentinerli unei legaturi permanent acoperile intre in [or, matori Ji rezidenti, existents unor relatii principia le, consimtarninlul reciproc,

Fonc1ul problernei prezinta irnportantd

~i sub raportul realizarii legaturi] dinlre

ofiterul oper ativ si rezident, care impun

aceleasi cerinte de consplrativitate si ope· rativitate in primirea informatiilor si instruirea concreta a rezideniulllL.·

Noi am abordal aceasta idee ca a Ia\Ura noua, ridicata de practlca sl, bineinteles,

ell intindere lirnitata, nurnai 13 cazurile

56

~tricl necesare unde sltuatiile rea le depa.~esc posibllitatile, iar in urma unui studiu minutlos rezulta 0 garantic a eficientei.

*

Deosebit de inleresani apare in conditiile actuate realizarea sisternului de legii· tura Impersonala "i cu anumiti Inlormatori diu mediul rural. Apllcarea a cestui sistern irnpune un studiu proiund asupra tuturor posibilitatilor pe care le of era medial rural ;_,i in acelasi limp 0 raspundere deosebita.

Trebuie subliniat inca de 1a inceput eli un asernenea sistem de legiitura nu po ate Ii generalizat, el lmpunindu-se nurnai in t.azurile unor inlorrnator! de valoare si cu care 0 legi'iturii directs ar prezenia pericol de desconspirare. Mai mult, acest ststem ne-ar asigura 0 inform are rapid a asupra nciiviUltii persoanelor urrnarite (li totodata luarea unor rnasuri elicace de descoperire, prevenire ~i lichidar e a unor actiuni contrarevolutionare.

In ce prlveste aplicarea acestui sistem de Jegatura In mediul rural, vorn incerca sa conlrunlarn unghiurile noastre de vedere, ru opinin citilorilor pe care 0 rug-am sa fie omn i prezenta,

Sugestiile "i solutlile noastre de moment vor explica douii variante si anurne :

- Depunerea rnalerialului informativ III

o adresa de baza din comunii.

- Depunerea iniormatlilor la un lac

dosnic de pe raza cornunei.

La prima varianta socotim ca, pol H

Iolositi ca adrese de baza : medicul uman, ruedicul sau tehnicianul veterinar, secretarii unor prirnarii, dirigintele sat! seful oficiului postal local, seful agentiei c. E. c., un vinzator loto, un responsabil de chiosc de ziare ~i produse din tutun, responsabilul unui magazin mixt cu serviciul stabil etc,

Pe Hng-a toate celelalte conditil care se cer de a corespunde sub raport politic. profeslonal, moral, aptitudini, calitati, este

necesar sa avern In vedere stabilitatea

acestor persoane in Iunctiile pe care le

detin, penlru a nu incredinta a 1111s1une de mare raspundere uneia care prezints perspectiva carnpromisului, uneia care se afl'i If' pragul pensionarii sau pe eale de a-si schirnba dorniciliul.

Persoanele corcspunzaloare pot fi tale, insiruite ~i legendate terneinic care sa li se incredineze prirnirea rialului,

InfOflnatiile Val" fi ridicate de regula, de catre oHter de la adresele de baza, Iolosind diferile legende. Sarcinile de viitor ~i instruetajul, se vor ejectua la un anumit interval de catre ofiter la una din casele de lntilniri.

recru· dupa 1118te-

In cazur ile deosebile care irnpun reluarea leg-atuTii cu informatorii care depun materialul, oliter ul poate lase la adresa de baza un biletel scr]s conventional prin care Iixeaza inttlnire informatorului.

A doua var ianta, privind depunerea rnaier ialului la un lac dosnic, 0 socotesc mai sigma )i mai eficienla. Trebuie sa subliniez, ca atit depunerea malerialului de catre informator, cit ~i r idicarea acesluia de catre oliter, este necesar sa fie ir.sotita de un semn conventional stabilit in prealabil

cu informatorul. La depunerea materialului, inforrnatorul face la locul cuvenit semnul stabilit, pentru a incunostiinta pe oliter ca mater ialul a lost depus. La rindul sau, of iterul, dupa ce ridica materialul face :;;i !'l semnul conventional. ca materialul a iost ridical,

Daca oiiterul nu se prezinta dupa un

anum it timp la locul stabillt, informatorul isi ridiea maierialul depus, sterpe sernnul conventional. urrnind ca Iii intilnirea de control sa aplic.e din nou procedeul stabilit.

In sltuatii deosebile sau stare exceptionala. materialul poate Ii ridicat ;;i de catre anumite persoane insarcinate de organul nostru,

In situatia cind oiiterul are nevoie de a se intilni urgent ell informatoruJ sau invers, cind acesta din urrna cere 0 intilnire tI oliterul. ea se peale realiza tot cu aju-

torul unor semne eonven\ionale stabilite

anterior.

Socotesc di pot fi slabilite ea .Jocuri

dosnice" in mediul rural :

~ scorbura unui eopac;

~ uJuca unui gard (portiunea dintre

bulumac si scinduraj ,

~ 0 piatra kilornetrica anurne stabilita, pe un traseu :

_ 1evile de la par apetele sau laieralele

unui pod:

~ anumiti copaci u or de identificat din

liziera unei padori :

~ falosirea unor persoane de incredere. pe gardu.l carora - in interior ~ se poate atasa 0 cutie pentru scrisori etc.;

Gasirea unor asemenea locuri, depinde de studierea concrete a posibllitatilor existente, precurn ~i de ingeniozitatea ofiterilor care trebuie sa aiba In vedere ca III preajrna aces tara sa nu existe trafic de circulatie, posibilitatea depistarii lor sau a Ii descoperite de capiii care se joaca ill apropiere. Oeci, acesle locur i lrebuie judicios stabilile 9i folosirea lor aprobate de eel competenji.

Poate ca este necesar a se studia in continuare ~i alte variante ea: posibilitatlle oferite prin folosirea unor cas ute postale inchiriate 1a P.T.T.R-urile orasenesti, unde sa se expedieze rnaterlalele, iar controlul sa se asigure prin organul specializat care poate chiar inlercepia materialul inca inainte de a ajunge la casuta postala.

Ca 0 regula generala se impune necesilatea ridiciirii urgente a materialului de catre ofiter, pentru a evita pericolul dislrugerii, 1J!terarii din cauza Internperiilor sau chiar pierderii lui.

Inclinatia spre adopt area unei varlante s au nlleia, 111 aces! sislem de legaturii ell inforrnator ii. depinde neindoielnic de conditille concrete pe care Ie of era situatia operaiiva, s atul au comuna respectiva.

Imi exprim convingerea, ea daca prezenlul material n-a reusit sa satislaca exigente1e cuvenile, el va deschide I11S2 posibilitatea unor desbateri oncrete care vor 80- licila opinia ofiteri1or.

57

n Q(apa aetuala, acttvitatea de informatil, contrainformatn ~i polltieneasea din eele mai multe 1ari capata Q baza !i'tiintifica si tehnica tot mal Iarga, cunoaste o continua modernlzara a metodelor, procedeelor $j mijloacelor sale specifiee.

Activitatea subveI'sivi\ a ser-

viciitor de spionaj straine

of era 0 seama de date care demonstreaza ca uneltirHe fati~e ale

acestora, prin lntrodueerea de spioni pe cai Ilegale, stimularea sau Instigarea unor grupar] la acte ostile sau inarmarea 101', au eedat toarte mult Iocul unor actiuni tot rnai subtile ,i mai bine camuHate. Datorita modului in care ele sinr concepute ~i pregatite, precurn !;ii niveluluj

rldicat al dotarii ~i tnstruiril persoanelor augrenate in ducerea lor Ia indepltnlre,

aceste actiunl prezinta un grad sporit de perlculozitate.

Tuate acestea fac ca Iupta dirrtre serviciile de spionaj !iii cele de contraspionaj

53

Colonel IULIAN VLAD

sa se camderizezedin ce in ce mai mult ('a un "razboi Iutre inteligente", din care iese in vingator eel mai bine pregatit iar prln metodele si mijloacele folosite, se situeaza pe 0 treapta superjoara celuilult.

In aceasta situatie, eontracararea de cafre organele de securltate a actiunilor serviciilnr de spiona] straine, precurn ~i

a celor irrtreprtnse de elementele dusmanoase din interior este conditionata de

perfectionarca continua a intregii lor aeti vitati, de ridlcarea la un nivel superior a pregatirtl tuturor cadrelor,

Referindu-se la masurrle necesare pentru perfeetionarea activttatil organelor securttath statului, la Plenara C,c.

al P.C.R. din iunie 1967. tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar generalal C, C, at P. C. R., presedintele COl1siliului de stat at Rep~blicii Socialistc Romania, arab ca

o conditie a rldtcari! continue a nivelului muncil tuturor ofttertlor de saeurltate

este Imbunatatirea pregatirit 10[' profeslonalc, ridicarea nlvelului politic, ldeolo-

gic, Iargirea orizontuju] 101" de cultura generala,

Pentru i ndepli nir ea integ rala a sarci nilor trasate de conducerea de partid sin! necesare noi efor1ul:i din partea tuturoi cadrelur, a sefilor de unitati, preeum ~i a

Iucrutorl lor din invatamint ~i gasirea unor modalitau ~j mal eficiente in vederea cresterti cumpetentei of'lterilor de securltate ~i a spor'ir-ii capaettatii de luptll a organelor nuastre.

Sarcinile tot mai complexe ale asigurarii securttatii statului, Iaptu! di toti ofi~erii VOl' trebui, in contormitate ell ordinele Consiliului Securttafii Statului, sa desfasoare munca infurmativa, nolle probleme care an Intervenlt ca urmare a

imbunatatlrt! Iormei

organizatorice a

aparatulul nostru si, in general, Iargirea atributiunilor ~i cresterea raspunderitor tuturnr cadrelor impun Iuarea unor rnasurl de rtdicarc pe 0 treapta tot mai Inalta a pregatiri! intregutuj efectiv.

In stabilirea masu ri lor care vor Ii in+rennnse ill continuare trebuie sa se J)01"noasca dc la cer intele care se pun in prezent In Iata cadrelor noastre sub aspectul pregati rii lor

Prin stabilirca acestor cerrnte, se ereeaza posibilitatea orientarh intregii activila~i de pregatire In stricta conformitate cu nevoile reate, a adoptar ii celor mai aden-ate forme de instrui re Sf a canaliziirii efurturtlor tuturor cadrelor spre insusirea acelor cunostinte care facillteaza organizarea ~i desfasurarea muncii in condlttl calitativ superioarc.

Fa.ra indoiata ea intr-ull domeniu atii de vast cum este eel al ruuncll de securttate, ofiterti trebuie sa alba 0 terneinica pregatire profesionaHi, politico-ideologica, militara si fizica, preeum !Ji de cultura generala,

Aetivltatea practica a organelor SeCLt.'ritatii statului ne of era suficiente exem-

pIe care itustreaza consecintele pe care Ie au unele lacune existente la 0 parte

din cad rele noastre in domeniu! pregatirii lor.

Astrel, elaborarea de catrc 0 parte a ofitertlor de seeuritate a unor combinatli informative nereusite i~i gaseste in majoritatea cazurltor, explicatia ill Insuflcienta Ior pregatire in probleme de munca inI'ormativa, in cunostintele nesatisfaca toare pe care Ie an privind diferitele do, meuii de activitate, in Iipsa riep rinderti de a glndi logic, de a analiza ~i sintetiza fenomenele ce apar In cad rul situariilor operative.

Din aceasta cauza multi ofiteri concep rnasuri slmpliste, cornit erori elementare in prevederea rezultatelor aetiunljor pe care Ie tntreprlnd ~i nu iniatU1'3 posibilttutile de desconsphare fata de dusman a f'aptului ca Sf! ana in atentia organelor n0351re,

Nu purine sint sit uati i le cind unii of iteri de securitatc care lucreaza pe linie de contrasabota], datorrta deficientel.or pe care Ie au in pregatirea 10rprofesionaUi. ~i in cea din domeniul tehnic sau economic, i~i Insusesc cu multa usurinta expticarca anurnitor cazuri suspecte de sabota i sau dlverstune prin cauze de ordin tebnic, asa-zise ohiective,

GrcuHiti si mai evidente intirnpina multi ofiteri care, datorita Iipsei unoi-cunostlnle 'en prtvi re Ia situatla sociala. econ ornlca sl poJiticii a ~arilor dill care in mod frccvent yin la noi dHe.ri~i cetateni s], mal ales, necuuoasterii unei Iimbi straine de circulatie mrernationala, nu pot intra nornijlccit in contact eucei care prezinta interes pentru organele de securttatc. Realizarea acestci sarcini p.rill intermediul tntormatorllor sau al unor oH!eri cunoscatori de 1imbi straine com-

plica rnult atingerea obiectivelor urml'irite si, in ultima instanta, constituie II abatere de Ia regultle de conspirare si curnparttrnentare a muncli.

Sint cunoscute, de asemenea, cazuri in care unii informatori au refuzat sa se mai

'prezrnte Ia intilnirj ori au irreetat sa mal Iurnizeze infcrmatll toemai dator ita iaptului ea ofiterfi eu care [ineau Iegatura nu s-au impus in Iata lor ca oameni bine pregatiti.

Pornind de la faptul ca ofiterii tie seeuritate sint pusi sa acrioneze in COI)dHii toart.e diverse, care Ie solicita cunostinre din diferite dementi de activitate, este necesar ea acestia sa aiba, pe de I) pane, 0 pregatire de ansamhlu care sa Ie dea posibilitatea ortentarii in orlcare din situatiile in care se pot gasl, iar pe de alta parte, 0 preglitire de profil, axata pe coordonatele activitafil concrete pe

care 0 desfasoara intr-un anumit sector al muncii informative.

Pregatirea necesara tuturor ofiterttor de securitate include; stapinirea tememica II marxism-lemnlsmului ~i cunoasterea Ia perfectie a Iiriiei politiee a partldului, .I

r eatitafifor din lara noastra, preeum ~i a situa\ieiinterna(ionaIe, deoarece toate acestea constitute conditla fundarnentala a discernamintulut politic de care ei trebuie sa dea dovada ; eunoasterea in profunzime a principiilor, forrnelor, mijloaeelor tehnice, metodelor .... i procedeelor activttatfi informative, a modului de ac-

tiune a dusruanului intern si extern, a aeelor discipline din stiinta dreptului indispensabile in munca de seeuritate, a cu-

nostintetor ~i deprinderilor militare; 1111 larg orizont cultural, inclusiv stapmirea

eel. putin a unci limbi straine de larga circulatie Internationala: cuuostinte "i deprinderi cum sint: conducerea auto. inotul, mersul pe schluri, parasutismul etc. necosare executarfi in bune conditiuni a unor mismnl.

Pe de alta parte, p regatirea deprofil presupune acumularea de cunostinte speci1ice domeniutui in care i~i desfasoara activitatea, Aceasta latura a pregatiri] asigura, in ultima instanta, specialtzarea ofiteriJor de securjtate PI' diverse Jlrui de

60

munca. De exemplu, un ofiter care desfasoara activitate de contrasabota] este necesar ca, pe linga pregatirea comuna tu-

turor ofiterltor, sa cunoasca ~i aspectele concrete ale politicii economice a parti-

dulul ~i statului nostru, problemele relerttoare la organizarea ~i tehnologia procesului de produetie in obiectivele sau

sectoarele pe care Ie deserveste informath, precum ~i modul in care ser-

vicille de spionaj straine si elernentele dusmanoase din interior actioneaza in timp de pace ~i de razboi pentru a 'Ioyi in econornia noastra nationala, par-

ticutarttattle organlzarh ~i desfasurarri I1111ncii informative in ohiectivele econo-

mice etc. De asemenea, un outer care desfasoara actlvitate de contraspiona] 'va

trebui sa cunoasca bine situatia socialeconoruica ~ipolitica dillprincipalele 1ari ale car or servicii de spionaj actioneaza impotriva Repubhci] Socialiste Romania, precum $i relatiile Pidi noastre CUi acestea, geografia, istoria ~i alte elemente de

baza ale culturii lor, evolutia $i caraeteristtclle activitatll prezente a servieiilor

de informatli, contratnformatf si politicIle~ti respective s, a.

Sarisf'acerea ceriutctor de mal SlIS, elf privirc Ia pregatirea olitedlor de secu-

ritate, impune reconsiderarea rotului ('I a contr ibutiei pe care trebuie sa si-o

aduca illstitu(iiIe de invaramint ale Consifiului Securttati; Statului, slsternul dtpregattre din unltat], activitatea individuala a fiedirui ofiter pentru autoperfec[ionarea sa.

o prima problema care se cere a Il, nnalizata in prezent estc aceea a posibilita!ii ca, in continuare, incadrart!e in

aparat sa se Iaca nurnai prin scolue de ofitert, elevii urmind a fi selectiouati pe

baza unei verif'icart temeinice de catre nrgauele de securitate, din rindul celor care se remarca prin cornpetenta, respon-

sabtlitate sociata ~i conduita irepro~abila in munca ~iin vlata partieulara, capabili sa se dedice intrutotul rnuncii de seeuritate -51 sa desfasoare 0 activitate informativa superioara.

Experienta arata ca pregati rea cad reJor, reirnprospatarea permanents a cunostintelor lor profesionale constituie un proces continuu, practic nelirnitat in timp, faptce impune asigurarea unor forme organizatorlce de studiu ~i intermare a ofiterilor de securitate, orientate spre rete mai actuale problema pe care Ie reclarna aetivitatea practidi,

De aceea, pe lioga scofile de securitate, care constitute principala cale de formal'€. '~i pertectionare a cadrelor, UTI loc Importaut in procesul de ridicare a calif'icaeii ofitertlcr revine sistemului de invatarnlnt din unltati.

Una din problemele esentiale ale acti"ita~ii de pregatire a cadrelor in unltati, in perioada urrnatoare, 0 reprezinta cresterea eficientei sale. Pentru aceasta trebuie sa i se asigure Invatarnirrtului 0 mai mare receptivitate fata de elementele

noi ale muucii de seeuritate sl sa i se perfectioneze continuu continutul mstructiv, Invatamtntul de speelalitate orgarrizat in unitati trebuie sa contribuie in mai mare masura Ia stimularea gindirii proprii, creatoare a ofiterilor, la dezvoltarea capacitatii 101' de a discerne, de a sesiza, analiza ~i interpreta noul, pentru a-l ajuta astfel la intelegerea in profunzime a fenomenelor ce apar in munca lor,

Intrucit reeenta organizare a aparatului de seeurttate torltortal ~i reasezarea efectivelor acestui aparat au avur drept urmare uncle mtscar! de cadre -:;i

promovarea i.n diferite functil a unui DUmar insemnat de ofiteri, 0 parte dintre

accstia destasurtndu-si activltatea

condifil diferite de cele anterioare $i exercitind atributnmi noi, este neeesar ea ~i pe Jinie de mvatamtnt ei sa fie

ajutati pentru a se tncadra in mod corespunzator ~i mtr-un timp cit mai scurr in munea.

in

Avind in vedere hotarirea Consiliului Securitatii Statului de a treee incompetenta ofitertlor din aparatul informativ sarcinlle privind efectuarea actelor de 1](-

marire penala, tnvatamtntulul din unitati ii revine rolul sa asigure in mod operativ

pregatlrea in acest domeniu. Se impune, in primul rind, sa se asigure, prin invatamintul din unltati, msustrea de eatre ofiteri a acelor preveder] ale Codului penal ~i ale Codului depl'Ocedura penala strict necesare pentru a face fata sarcluilor ce Ie VOl' revenl, precum ~i a prcblemelnr de tehnica, ractlca ~i metodica criminalistica pe care Ie Impfica munca.

Pornind de Ia Iaptul eli masurlle intrep rinse ill dlrectia pregarirfi de lupta

nu au putut rezolva pilla in prezent dedt partial cerintele care se pun in fala cadrelor noastre militare ~i lillind seama de nccesitatea asigurarii unei instruirl unitare a Illtregului aparat de

securitate, strtns legata de partlcularitatite muncii, sl a unci discipline mill-

tare ferme, este necesar ca ~efii de unitati sa urmareasca executarea intocmai

a prevederilor dispozttiunllor date pe aeeasta linie !ii sa asigure din tlmp toate condltfile pe care Ie lmpune aplicarea lor,

La masurlte ce se VOl' Initia pentru ridicarea pregatlrtl de Iupta se adauga

actiunea de Instruire a ofiterilor in vederea obtlneril permisului de eonducere auto, care se afla in curs de desfasurare ~i care va cuprlnde, in mod treptat, in-

tregul efectiv de oflteri al unitatilor d e securitate.

o alta latura esentiala, ~j in ultima Instanta hotarttoare pentru pregatirea aparatutul in ritmul de dezvoltare a in-

61

tregh noastre vieti sociale si in strtnsa eoncordanta cu cerintele pe care le rrdicit sarcinile puse in Iata organelor de seeuritate, 0 reprezinta mobilizarea ;;i canalizarea eforturilor mdividuale ale ofiterilnr $i subofitcrltor spre continua

lor perfecttonare, Necesttatea cres-

terii volumului de cunostinte pc

care tr ehuie sa le posede un ofiter de securitate face ca acestea sa IlU pnata fi

transmise integralprin forme crgarrizate de pregatire. De aceea, este 0 Indatorlre de seama a eadrelor noastre ea, folosind din pltn conilitiile ce le stnt create, sa. se

preocupe en persevereuta de autoper-

stadiului

fectionarea lor, de depasrrea atins Ia un moment dat,

Viata demonstreaza di nu se poate trai !ii lucra doar pe baza celor iuva{ate

anterior in seoala de oflterl de securltate, in cadrul activitatilor de pregatire organizate in unitati, in Iiceu ori Iacultate sau numai pe baza exper-ientei practice, Studiile intreprinse recent atit in

lara cit !;>i ilIl strainatate asupra unui numar insemnat de oameni de profesll diferite au surprlns aparltia unul fenomen nou - "uzura cunostlntelor" - ~i conseciuta sa imedlata, incompetenta. D(:

aceea, fiecare ofiter de securitate trebuie sa fie convins eli Imhunata-

lirile care- s-au adus st se vor aduce procesului de pregatire organizat nu vor putea supltni, in nict un caz, efcrturile individuale, dorinta continua

de autoperfectionare, de insusire !i'i apllcare in activitatea practica a unor ase-

menea cunostinte si metode care sa-l perrnita sa tina pasul cu proeesul fi resc

al dezvoltarii, ell cerintele mereu noi ale mnncii.

*

Masu'rife care vor fi apJicate in viitor in vederea perfectionarl! profilului, or-

62

gamzaru ~i contlnutului invatamintului din scoll si unitati, cresterea nive-

lulu; stiintific al tuturor aettvitatilor de pregatrre, valorificarea experientel prop rii a organelor securitatll statului, precum si a ceea cepoate fi util din activitatea care se desfasoara in acest dome-

niu in alte tari, promovarea unei activltatl creatoare, legate nemijlocit de

ncvoile $1 sarciuile concrete ale muncii, trebuie sa. contribuie la ridicarea cali-

tatii tnvatamrntulut pe 0 treapta superioara, corespunzatoare cerinteler actuate

si de perspectiva ale actlvitatii organelor de securitate,

Traducerea in viata a unor astfel de masuri impune mobtlizarea tntreguhn

nostru aparat la 0 rnunca staruitoare de Iargire a ortzontului de cunostinte : stimularea dorintei cadrelor sa-st desavirseasca pregatirea prin forme superioare

ale Invatamintulnl de stat; ridicarea raspundezii cadrelor didactlee, a perso-

nalului din unitati care are sarcini pe linie de invalamint, precum si a coman-

dantilor ~i sefilor fata de continntul ~i desfasurarea aetivitati! depregatire a cadrelor aparatului de securitate.

In incheiere. do rim sa subliniem eforturile mad care se impun a fi facute

pe diferite planurl, illl. vederea perfectionarli tuturor formelor de pregatlre !)Oi <f

situurii noastre, din acest punct de' vedere, la nivelul exigentelor actuale, Pen-

tru aceasta va fi nevoie sa se depuna multa energie, sa se consume 0 parte din timpul de munca ~i din eel llber, sa se cheltuiasca fondurt banest! !;ii

materiale. Toate acestea sint insa pe deplin jl1stHicate, tntructt perfeetl onarea pregatirii aparatului de securitate este 0 conditie obiectiva, determinata de necesitatea contracararlt in mndul eel

mal eficace a orrearor actluni ale dusmanilor patriei noastre socialiste.

P entru a veui m sprijinul cititorilor. a estei publica rii Colegiul Jr

redactie a hOOTh ca 11\ fiecare numar sa apara rubric a .,DE YORE,\. C CITITORII".

Aceasta rubrica cstr destin ata In primnl )"111<1

acelor cititori care doresc 'a puna dHel'ite IIltrebari legate de tematiea ~j continutul buleti-

nului , ,;a ceara anumi t e Iaruuriri in legaiura I'll materialele publicate. si sa-si clarifice unele idei

de prinse dill articnlelc aparutc,

To to data cititorii pOL trimite propuucri ~[ su-

ge tii re Ieritoare Ia PI"Ohlemele sprc care red ac-

tia trehuie sa-si 111- drepte atcntiu, tema tica pe care 5-0 aborcleze ]I!

numerele viitoare ale publicatiei, cit ~i pareri

jirivind profilul si forma gra ficil. a huletinu- 11] i.

\ cei citi tori ea re.

>: i-au [onnat aIte puncte ile vcdr-re d ectt acelea r-xprjm a t e de autori Til articolele publicate, le recomaud aur sa 11C 5 .riu.

prczentind In materia le]r 101', propriile opinii.

De asernenea, cadrele din sectoarele inforrna-

tiv-operative ~i tehnicoo pcrative , prof esorii rl" Ia catedrele de speciali-

talc $i clevii dill f3colile Consiliului Securiti1.\ii

Stn tului , pOL Intocmi . i trimite red actiei , din

proprio initia tiva. rna [rri all" pc teme ale munr-ii dr. sccuritate, abord ind. III acest sens. genuri pu-

blicistice din cele mai variate: articolul, reportajul. foilelouul, nota, informflj:ia, poves tirea. schita, etc.

Pot fi, ell' asemeueu. rrimise traduceri din diferitc puhlicatii strame arc, prin continutul lor, prezinta un 111- teres major pentru tnunca noastra.

In dorinta de a cunoaste opima cadrelor din aparatul securitatii s tatnlui, Gil privire la eupriusul primnlui num a " <'if si parerea desprr- continutul rna terialelor puhlicate, rug am citi torii sa ne rrimita aprecicrile si sug estiilc lor, In timpul eel rna, 'curt posibil.

Corcspondenta jie ar» rloriti sa 0 a dresati IT" dac{j(~i Imletinului, V'l fi rrimiaa numai ]1I'i Ii pos ta speciala, pc adre [I' Consiliu! Securiiiitii Siu rului - Cancelaria. flHi" t ru rerloctia Bul et inului. intern.

63

INDICATII PRIVIND pASTRAREA el FOLOSIREA BULETINULUI

Buletinul este destinat ofiterilcr din aparatul informativoperativ, cadrelor de conducere din sectoarele tehnico-operative si din scolrle de securitate, profescrilor de Ia catedrele de specialitate si elevilor, El va fi dat spre studiu respectindu-se regulile privind minuirea, folosirea si evidenta documentelor strict secrete.

Studiul buletinului se va face numai in interiorul sediilor organelor de securitate, scoaterea sa in afara fiind cu desavirsire interzisa.

S,efii de directii, inspectorii sefi ~i lnetiitorii lor, comandantii ~i Ioctiitorf! pentru invatamint din scolile de securitate, VaT controla periodic conditiile de pastrare si modul de manipulate a buletinului.

Mu1tiplicarea si copierea materialelor din aceasta publicatie sint interzise.

64

You might also like