Professional Documents
Culture Documents
Bucureşti, 1996
1
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
2
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
STAREA DE SĂNĂTATE
DEMOGRAFIE
d. mortalitate mică
e. creşterea rapidă a populaţiei
10. În anul 1971 s-au înregistrat in judeţul "X", 13.4 născuţi morţi la 1000 de născuţi vii.
Alegeţi indicatorul care măsoară cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetală tardivă
b. indicele de mortalitate perinatală
c. indicele de mortalitate neonatală
d. indicele de mortalitate maternă
e. indicele de mortalitate neonatală precoce
11. În anul 1971 s-au înregistrat in judeţul "X", 18.8 decese de cauze puerperale la 100 000
de născuţi vii. Alegeţi indicatorul care măsoară cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetală tardivă
b. indicele de mortalitate perinatală
c. indicele de mortalitate neonatală
d. indicele de mortalitate maternă
e. indicele de mortalitate neonatală precoce
12. În anul 1971 s-au înregistrat in judeţul "X", 14.2 decese la copii de până la 28 de zile la
1000 de născuţi vii. Alegeţi indicatorul care măsoară cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetală tardivă
b. indicele de mortalitate perinatală
c. indicele de mortalitate neonatală
d. indicele de mortalitate maternă
e. indicele de mortalitate neonatală precoce
4
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
13. În anul 1971 s-au înregistrat în judeţul "X", 27,6 morţi la fetuşi de peste 28 de
săptămâni şi sugari de până la 7 zile la 1000 de născuţi. Alegeţi indicatorul care măsoară
cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetală tardivă
b. indicele de mortalitate perinatală
c. indicele de mortalitate neonatală
d. indicele de mortalitate maternă
e. indicele de mortalitate neonatală precoce
16. Informaţiile culese din certificatele medicale constatatoare ale naşterii permit calculul:
a. ratei natalităţii
b. ratei de fertilitate generală
c. mortalităţii perinatale
d. vârstei mediane la naştere
e. rangului mediu al noului născut
18. Într-un oraş cu 100 000 de locuitori, în anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoză (din care 200 au fost bărbaţi) şi au decedat datorită
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost bărbaţi). Mortalitatea specifică prin
tuberculoză la bărbaţi a fost:
a. 0.5‰
b.60/100000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula
5
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
19. Într-un oraş cu 100000 de locuitori, în anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoză (din care 200 au fost bărbaţi) şi au decedat datorită
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost bărbaţi). Mortalitatea proporţională prin
tuberculoză a fost:
a. 0.5‰
b. 60/100000
c. 60/1000
d. 50/300
e. nu se poate calcula
20. Într-un oraş cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoză (din care 200 au fost bărbaţi) şi au decedat datorită
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost bărbaţi). Fatalitatea prin tuberculoză la
bărbaţi a fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula
21. Într-un oraş cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoză (din care 200 au fost bărbaţi) şi au decedat datorită
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost bărbaţi). Fatalitatea prin tuberculoza a
fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 60/300
e. nu se poate calcula
22. Letalitatea prin cancer după localizare la persoanele de 55-59 ani în două populaţii a
fost:
Se poate spune că probabilitatea de deces prin cancer de plămân, sân şi uter este mai
mare în populaţia "X" decât în populaţia "Y"?
a. nu, pentru că nu se face deosebirea dintre incidenţă şi prevalenţă
b. da
c. nu, pentru că mortalitatea proporţională nu oferă o estimare a riscului de deces
d. nu, pentru că nu se cunoaşte structura pe grupe de vârstă a celor două populaţii
6
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
23. Pentru calculul ratei standardizate a mortalităţii prin metoda directă sunt necesare
următoarele informaţii:
a. distribuţia pe grupe de vârstă a populaţiei
b. mortalitatea pe grupe de vârstă din populaţia respectivă
c. mortalitatea standard pe grupe de vârstă
d. numărul de decese observate în populaţia respectivă
e. structura pe grupe de vârstă a populaţiei standard
24. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare ale decesului se
poate calcula:
a. probabilitatea de deces prin HT A
b. mortalitatea specifică la medici
c. mortalitatea propoţională prin TBC
d. speranţa de viată la naştere
e. mortalitatea prin cancer la bărbaţi
25. În interpretarea evoluţiei în timp a mortalităţii printr-o anumită localizare a cancerului, într-o
populaţie dată, este necesar să se ia în considerare:
a. evoluţia fatalităţii
b. evoluţia tehnicilor de diagnostic
c. înregistrarea informaţiilor
d. evoluţia structurii pe vârste a populaţiei
e. variaţiile în expunerea la factorii de risc
26. În cursul unui an calendaristic, într-o populaţie de 1000 locuitori, născuţii vii au înregistrat
următoarele greutăţi la naştere:
7
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
b. mortinatalităţii
c. vârstei medii de deces
d. ratei brute a mortalităţii
e. ratei mortalităţii specifice pe cauze
28. Un produs de concepţie care în momentul separării de corpul mamei cântărea 1150
grame şi nu a prezentat semne de viaţă, iar mama declară că durata sarcinii a fost de 27
de săptămâni, reprezintă:
a. născut viu
b. născut mort
c. avorton
d. deces neonatal
e. deces precoce
30. Indicele de mortalitate postneonatală măsoară riscul de deces după prima lună de
viaţă?
a. da, pentru că se raportează la născuţii vii
b. nu, pentru că nu se raportează la decesele 0-1 lună
c. nu, pentru că nu se raportează la supravieţuitorii în vârstă de 1 lună
d. da, pentru că incidenta şi riscul măsoară evenimentele noi care apar după naştere
e. da, pentru că amândoi se referă la decesele sugarilor în vârstă de peste o lună
8
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
b. letalitatea
c. fatalitatea
d. mortalitatea brută
e. nici unul din cele de mai sus
D2. În 10 ani ce indicator va evalua cel mai bine progresele terapeutice realizate?
a. prevalenţa
b. incidenţa
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifică
e. letalitatea
D3. Pe baza datelor din enunţ care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a. riscul unui individ de a muri este acelaşi în ambele populaţii
b. nu se poate calcula letalitatea prin lMA
c. letalitatea prin lMA este mai mare in districtul B
d. se poate calcula fatalitatea prin lMA
e. nu se poate calcula fatalitatea prin lMA
D4. După standardizarea după vârstă, s-au obţinut rate ale mortalităţii egale în cele
2 districte. Se poate conchide că:
a. letalitatea prin lMA devine identică în cele 2 populaţii
b. populaţia A este mai îmbătrânită faţă de populaţia B
c. nu se poate conchide nimic privind structura pe vârste a celor 2 populaţii
d. indicii standardizaţi nu sunt indici reali, direct observaţi în cele 2 populaţii
e. standardizarea pentru vârstă nu prezintă interes pentru studiul epidemiologiei
IMA
creştere cu 10% a numărului total de decese faţă de1987. Populaţia, incidenţa, prevalenţa
şi numărul de decese prin IMA au rămas aceleaşi faţă de 1987. Ce s-a putut constata în
1988 faţă de 1987 în districtul A?
a. scăderea fatalităţii prin lMA
b. scăderea letalităţii prin IMA
c. o fatalitate prin lMA nemodificată
d. o letalitate prin lMA nemodificată
e. o mortalitate specifică prin lMA nemodificată
EPIDEMIOLOGIE
33. Într-o investigaţie a infecţiilor stafilococice s-a constatat că incidenţa este de 3 ori mai mare
la Spitalul "X" decât la Spitalul "Y". Diferenţa este semnificativă statistic. Spitalul "Y" impune
portul obligatoriu al măştilor faciale, Spitalul "X" neimpunând asemenea port, s-ar trage
concluzia că:
a. există o relaţie între utilizarea măştilor faciale şi incidenţa infecţiei stafilococice
b. nu este nici o relaţie între folosirea măştilor faciale şi incidenţa infecţiei stafilococice
c. relaţia dintre utilizarea măştilor faciale şi incidenţa infecţiei stafilococice nu este
determinată
d. diferenţa este datorată variaţiilor întâmplătoare
e. diferenţa de variaţie determină frecvenţa de 3 ori mai mare
34. Un nou vaccin a fost experimentat astfel: 1000 de copii în vârstă de 2 ani selecţionaţi aleator
au primit vaccinul respectiv şi au fost urmăriţi timp de 10 ani. Dintre aceştia 80% nu au fost
afectaţi de boală. Care este cea mai corectă concluzie în ceea ce priveşte eficacitatea vaccinului:
a. vaccinul este excelent dată fiind rata înaltă a imunizării
b. nici o conc1uzie nu este posibilă, deoarece nu s-au urmărit şi copiii nevaccinaţi
c. vaccinul nu este foarte eficient deoarece ar fi trebuit sa producă o rată mai mare
de imunizare
d. 80% nu este valoare de încredere şi poate fi combătută
e. valoarea înregistrată de: 100%-80% = 20%, este rata frecvenţei de apariţie a bolii
35. Dintr-o anchetă epidemiologică rezultă că frecvenţa cazurilor noi de cancer vezical la
bărbaţi a fost de 48,0 %000 la fumători şi 24 %000 la nefumători. Riscul relativ al cancerului de
vezică la fumători este de:
a. 48-24
b. 48/24
c. 24/48
d.48
e. nu se poate măsura
36. Un studiu desfăşurat în Anglia arată că din 224 de familii în care a apărut un caz de
poliomielită, în 56 existau papagali. Într-un alt studiu englezesc din 99 de pacienţi chestionaţi,
30 aveau papagali. Concluzia că există o relaţie între prezenţa papagalilor în case şi apariţia
poliomielitei la membrii acelei familii este:
a. corectă
b. incorectă, deoarece nu se specifică dacă este vorba despre incidenţă sau prevalenţă
10
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
c. incorectă, deoarece ne sunt oferite informaţiile sub forma unei frecvenţe, nu a unui risc
d. incorectă, deoarece pare să fie imaginea unui fenomen de cohortă
e. incorectă, deoarece nu există un grup martor sau de comparaţie
38. Într-un spital din M.J. s-a determinat volumul cardiac la 100 de mame care au născut copii
prematuri şi la alte 100 martori. Martorii au fost mame cu copii născuţi provenind din aceeaşi
zonă, împerecherea cu cazurile făcându-se după: vârstă, rasă, statutul marital al mamei, sex şi
rang pentru copil.
Un volum cardiac redus s-a găsit la 18 dintre cazuri şi 10 dintre martori, diferenţa este
semnificativă statistică.
Concluzia că există o asociere între volumul cardiac al mamelor şi prematuritate este:
a. corectă
b. incorectă ,deoarece compararea nu se bazează pe rate
c. incorectă ,deoarece este vorba despre o interpretare improprie a semnificaţiei statistice
d. incorectă, deoarece grupurile de studiu şi de comparat nu sunt asemănătoare pentru
caracteristici relevante
e. incorectă ,deoarece existenţa unui biais de observaţie sau de interviu poate influenţa
rezultatul
39. Statisticile serviciului de circulaţie au pus în evidenţă faptul că numărul maşinilor de culoare
albastră implicate în accidente a fost mai mare decât al maşinilor de alte culori. Concluzia că o
persoană care conduce o maşină de culoare albastră are un risc mai mare de accident faţă de o
persoană care conduce o maşină de altă culoare este:
a. corectă
b. incorectă, deoarece comparaţia nu este bazată pe rate
c. incorectă, deoarece nu este folosit nici un grup de comparaţie ( de control)
d. incorectă, deoarece nu a fost aplicat nici un test de semnificaţie statistică
11
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
40. Într-un studiu efectuat pe 500 de bolnavi şi 500 martori, factorul de risc suspectat a fost
înregistrat la 400 de cazuri şi la 100 de martori. Incidenţa bolii la persoanele cu factorul de risc
prezent este:
a. 80%
b. 40%
c. 16%
d. 20%
e. nu se poate calcula
42. Greutatea medie la naştere a primilor născuţi de la 23 de femei care au fumat mai
mult de un pachet de ţigări pe zi în timpul sarcinii a fost cu 200 de grame mai scăzută
decât a primilor născuţi de la 16 femei care nu au fumat niciodată. Diferenţa a fost
statistic semnificativă la nivelul de 5% (p<0.05). Aceasta înseamnă:
a. fumatul în timpul sarcinii întârzie creşterea fătului
b. diferenţa observată a fost prea mare ca să fi apărut doar din întâmplare
c. diferenţa observată ar fi putut apare din pură întâmplare
d. numărul cazurilor studiate nu a fost suficient de mare pentru a obţine un
rezultat concludent
e. fumatul în perioada sarcinii nu influenţează creşterea fătului
44. În urma unui studiu transversal asupra ulcerului gastric într-o comunitate, ulcerul
gastric a fost diagnosticat într-o proporţie de 80 la 100000 de bărbaţi în vârstă de 35-49 ani
şi de 90 la 100000 femei de 35-49 ani. Concluzia că la această grupă de vârstă, femeile
prezintă un risc mai mare de a contacta ulcerul gastric este:
a. corectă
b. incorectă, deoarece nu se face distincţia între incidenţă şi prevalenţă
c. incorectă, deoarece au fost utilizate ratele pentru a compara bărbaţii cu femeile
d. incorectă, datorită unui posibil efect de cohortă
e. incorectă, deoarece nu există nici un grup martor sau de control
12
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
45. Într-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta selectată iniţial a constat din:
a. persoane care au boala
b. persoane fără boală
c. persoane cu factorul care face obiectul studiului
d. persoane cu un istoric de familie al bolii
e. persoane fără factorul care face obiectul studiului
46. Un mare dezavantaj al studiilor retrospective comparativ cu cele prospective este ca:
a. studiile retrospective costă mai mult şi iau mai mult timp
b. exista o anume tendinţă în determinarea prezenţei sau absenţei factorului suspectat
c. exista o anume tendinţă în determinarea prezenţei sau absenţei bolii rezultante
d. este mai dificil de a obţine martori
e. este mai dificil de a asigura comparabilitatea cazurilor şi a martorilor
47. În anu11945, un număr de 1000 de femei care lucrau într-o fabrică de pictat cu radium
cadrane de ceas au fost luate in studiu. Incidenţa cancerului de os la aceste femei până în
1975 a fost comparată cu aceea înregistrată la 1000 de femei care lucrau ca telefoniste în
1945. 20 de femei de la fabrica de ceasuri şi 4 telefoniste au făcut cancer de os între 1945 şi
1975. Riscul relativ de a contacta cancer de os de către muncitoarele de la fabrica de
ceasuri este:
a. 2
b. 4
c. 5
d. 8
e. nu se poate calcula cu aceste date
48. Rezultatele unui studiu asupra prevalenţei obezităţii pe grupe de vârstă au fost:
49. Printre 300 de decese prin otrăviri accidentale înregistrate la copii, în oraşul "A",
existau de 5 ori mai mulţi copii din familii cu statut socio-economic scăzut decât copii cu
statut socio-economic ridicat. Concluzia că otrăvirea accidentală este de 5 ori mai mare la
13
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
50. Forţa unei asociaţii între un factor şi o boală este cel mai bine măsurată prin:
a. perioada de incubaţie
b. incidenţa bolii în populaţia totală
c. prevalenţa factorului
d. riscul atribuibil
e. riscul relativ
51. În trecutul familial a 100 pacienţi schizofrenici s-a găsit că 45 din aceştia au rămas fără
unul din părinţi înainte de a împlini 18 ani. Dintre 134 de studenţi la medicină s-a găsit că
23 şi-au pierdut unul dintre părinţi până la aceeaşi vârstă. Pe baza acestei diferenţe care
este statistic semnificativă, inferenţa că există o asociaţie cauzală între pierderea unuia
dintre părinţi în copilărie şi schizofrenie este:
a. corectă
b. incorectă, deoarece compararea nu este bazată pe rate
c. incorectă, deoarece grupul de bolnavi şi grupul martorilor nu sunt comparabile
d. incorectă, deoarece nu a fost exclusă eroarea de observare
e. nici una din cele de mai sus
52. Pentru determinarea relaţiei dintre nivelul seric al sodiului şi hormonul antidiuretic
(ADH) la pacienţii cu meningită, cel mai adecvat proiect de studiu trebuie:
a. să măsoare în mod repetat sodiul şi ADH la un pacient
b. să măsoare sodiul şi ADH la o serie de pacienţi
c. să măsoare sodiul la o serie de pacienţi şi ADH la o serie diferită de pacienţi
d. să măsoare ADH la o serie de pacienţi şi la un grup martor
e. nici unul din cele de mai sus
54. Rezultatele unui studiu epidemiologic efectuat în judeţul "X" pentru măsurarea
riscurilor de deces infantil asociate unor factori favorizanţi sunt prezentate în tabelul de mai
jos:
14
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
56. Mortalitatea specifică prin cancer pulmonar la medici este de 160/100000 la marii
fumători faţă de 8/100000 la nefumători, iar prevalenţa fumatului în masa medicilor de
80%. Riscul de deces prin cancer pulmonar al unui medic mare fumător faţă de unul
nefumător este de:
a. 152
b. 72
c. 20
d. 8
e. nici unul de mai sus
57. Argumente pentru ca un factor să fie considerat "factor cauzal" pentru o boală sunt:
a. eliminarea factorului să reducă riscul de boală
b. factorul să fie prezent la toate cazurile de boală
c. plauzibilitatea relaţiei
d. expunerea la factor trebuie să preceadă apariţia bolii
e. factorul să fie mai frecvent la bolnavi decât la non-bolnavi
58. Din 1000 de femei cu cancer de sân, 32 erau însărcinate. Se poate conchide:
a. 3,2% din pacientele cu cancer de sân erau însărcinate
b. cancerul de sân este o complicaţie rară a sarcinii
c. sarcina este un factor de protecţie pentru cancerul de sân
d. dacă se standardizează pentru vârstă, putem determina riscul cancerului de sân în
timpul sarcinii
e. sarcina este un factor de rise pentru cancerul de sân
59. Din 250 de persoane (80 bărbaţi şi 170 femei), participante la un picnic, 112 s-au
îmbolnăvit, din care 76 au fost femei şi 36 bărbaţi.
a. incidenţa pentru sexul masculin a fost 36/112
15
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
60. În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de spitalizare şi de mortalitate prin afecţiuni
tromboembolice la două loturi de femei :
62.Măsura obţinută prin scăderea ratei îmbolnăvirii ( de obicei incidenţă sau mortalitate) la
persoanele neexpuse din rata corespunzătoare la persoanele expuse reprezintă:
a. risc relativ
b. risc atribuibil
c. prevalenţa bolii
d. fracţia etiologică a riscului
e. risc de pierdere din urmărire
64. O valoare mare a riscului atribuibil în populaţie obţinută în urma unei anchete de
cohortă poate servi pentru:
a. măsurarea forţei asociaţiei epidemiologice
b. susţinerea unei relaţii cauzale între factorul studiat şi efectul observat
c. argument pentru iniţierea unei strategii populaţionale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferenţe semnificative statistic între riscul bolii la expuşi şi nonexpuşi
65. O valoare mare a riscului relativ obţinută într-o anchetă epidemiologică analitică poate
servi, independent de frecvenţa bolii şi a factorului de risc, pentru:
a. măsurarea forţei asociaţiei epidemiologice
b. susţinerea unei relaţii cauzale între factorul studiat şi efectul observat
c. argument pentru iniţierea unei strategii populaţionale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferenţe semnificative statistic între riscul bolii la expuşi şi nonexpuşi
E1. Pentru a se studia dacă există o relaţie între utilizarea contraceptivelor orale ( estro-
progestative) şi cancerul de col uterin, a fost urmărit din decembrie 1976 până în ianuarie
1980 un grup de femei între 18 şi 58 de ani, fără cancer de col în momentul începerii
studiului. Supravegherea a constat în principal din efectuarea anuală a frotiului
Papanicolau, cercetând în paralel utilizarea contraceptivelor prin chestionar.
a. confirmă ipoteza după care contraceptivele orale sunt un factor de risc pentru cancerul de
col
b. dovedeşte că utilizarea contraceptivelor orale este cauza cancerului de col
c. este un argument în favoarea cauzalităţii
d. nu există nici o semnificaţie etiologică în această anchetă
e. nu are nimic de a face cu relaţia de cauzalitate
SCREENING
68. Un test de screening pentru cancerul de sân a fost administrat la 400 de femei cu biopsie
pozitivă pentru cancerul de sân şi la 400 de femei fără cancer de sân. Rezultatele testului au
fost pozitive la 100 dintre femeile bolnave şi la 50 dintre femeile nonbolnave. Sensibilitatea
testului este:
a. 87%
b. 67%
c. 25%
d. 33%
e. 12%
69. Un test de screening are o specificitate teoretică de 100%. Aceasta înseamnă că oricare ar
fi sensibilitatea:
a. valoarea predictivă pozitivă este egală cu 1
18
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
70. Într-un program de depistare a diabetului, pragul de separare pentru testul A a fost
stabilit la 160 mg/100 ml, iar pentru testul B la 130mg/100ml.Aceasta ar însemna că:
a. sensibilitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
b. specificitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
c. numărul de fals-pozitivi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
d. numărul de fals-negativi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
e. numărul de fals-pozitivi este mai mic pentru testul A decât pentru testul B
72. Care dintre următorii indicatori de evaluare a unui test screening se defineşte ca
proporţie a persoanelor bolnave din populaţia supusă testului identificate corect ca fiind
bolnave:
a. sensibilitatea
b. specificitatea
c. valoarea predictivă pozitivă
d. valoarea predictivă negativă
e. prevalenţa
73. Criterii pentru alegerea bolii care să facă obiectul unui screening sunt:
a. testul de screening să fie cât mai valid şi reproductibil
b. sistemul de sănătate să dispună de facilităţile necesare
c. boala să fie decelabilă în stadiu subclinic
d. boala să fie frecventă şi/sau gravă
e. costul acţiunii şi al urmărilor ei să fie rezonabil pentru bugetul de sănătate
74. Valoarea predictivă a unui rezultat pozitiv în cazul unei probe de screening cu o
sensibilitate şi specificitate de respectiv 90%, aplicată unei populaţii de 1000 de persoane cu
o prevalenţă a bolii de 20% este:
a. 180/260
b. 20/740
c. 180/200
d. 180/800
e. 20/200
19
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
S1. 70% din populaţia normală are o glicemie inferioară valorii A, în timp ce 85% din
diabetici au o glicemie peste valoarea A. Pentru un test de screening se ia valoarea A ca prag
de separare între 2 grupe, considerând probabil normali indivizii cu glicemia inferioară
valorii A şi probabil diabetici indivizii cu glicemia superioară valorii A.
S1.1. Care este sensibilitatea testului?
a. 0,70
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50
a. 0,70
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50
S1.3 Dacă prevalenţa P a diabetului este de 5%, care este valoarea predictivă pozitivă, adică
probabilitatea unui diabet zaharat real la un individ testat a cărui glicemie depăşeşte pragul
A?( precizia calculelor este de 2 zecimale)
a. 0,13
b. 0,15
c. 0,30
d. 0,50
e. 0,85
S1.4. În aceleaşi condiţii ( P=5%), care este valoarea predictivă negativă, adică
probabilitatea ca un individ testat a cărui glicemie este sub pragul A să nu fie într-adevăr
diabetic? ( precizia calculelor este de 2 zecimale)
a. 0,15
b. 0,30
c. 0,50
d. 0,87
e. 0,99
PREVENŢIE
78. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care nu determină recuperarea,
are drept consecinţă:
a. scăderea prevalenţei bolii
b. creşterea incidenţei bolii
c. creşterea prevalenţei bolii
d. scăderea incidenţei bolii
e. scăderea incidenţei şi prevalenţei bolii
79. În vederea combaterii îmbolnăvirilor prin TBC care din următoarele măsuri reprezintă
acţiuni de prevenţie primară:
a. combaterea fumatului
b. chimioprofilaxie specifică
c. vaccinare BCG
d. educaţie pentru sănătate
e. depistare precoce
81. În urma acumulării unor cunoştinţe prin educaţie pentru sănătate se realizează:
a. modificarea eventuală a comportamentului
b. modificarea obligatorie a comportamentului
c. creşterea incidenţei
d. o mai bună cunoaştere a stării de sănătate a colectivităţii
e. nici unul dintre aceste răspunsuri
MORBIDITATE
85. Sursa de înregistrare cea mai de încredere în ceea ce priveşte incidenţa IMA este:
a. înregistrarea cazurilor de boală la Direcţia Sanitară
b. certificatele de deces
c. absenteismul de la locul de muncă
d. înregistrarea cazurilor cronice de boală
e. înregistrarea de la spitale
86. Schimbarea prevalenţei unei boli de la o perioadă de timp la alta poate fi rezultatul
modificării în:
a. incidenţă
b. riscul relativ
c. durata bolii
d. riscul atribuibil
e. altor factori
87. Datele prezentate în tabelul de mai jos se referă la numărul de copii cu leucemie acută
care au fost internaţi în spitalul „X” în perioada 1960-1974.
22
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
89. Identificaţi din exemplele de mai jos care sunt date de prevalenţă:
a. numărul cazurilor de diabet depistate activ într-o colectivitate de studenţi
b. numărul de internări pentru hipertensiune arterială la o populaţie de 100 000, pe an
c. numărul total de cazuri de scleroză multiplă la o populaţie de 100 000, pe an
d. numărul episoadelor de boală la persoanele în vârstă de peste 3 ani, pe an
e. numărul cazurilor noi de cancer de prostrată la 100 000 de bărbaţi, pe an
94. Indicatorul care măsoară într-o serie de variaţie dispersia valorilor individuale faţă de
media lor se numeşte:
a. coeficient de regresie
23
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
98. Din cele 5 componente ale sistemului de sănătate, care influenţează cel mai mult natura
sistemului?
a. producerea şi dezvoltarea de resurse
b. elaborarea de programe
c. finanţarea
d. managementul
e. acordarea de servicii
100. Sistemele de sănătate care reuşesc să satisfacă în cea mai mare măsură obiectivul
asigurării echităţii serviciilor de sănătate sunt finanţate preponderent prin:
a. plata directă
b. asigurări private pentru sănătate
c. taxe şi impozite naţionale sau locale
d. organizaţii filantropice şi ajutoare externe
e. asigurări sociale pentru sănătate
24
100 ÎNTREBĂRI ŞI 3 STUDII DE CAZ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
Răspunsuri :
Starea de sănătate
1abcd;2acd;3e;4abde
Demografie
5abcde;6ac;7b;8d;9bc;10a;11d;12c,13b;14acd;
15d;16de;17de;18e;19c;20c;21d,22c;23be;24c;25bcde;26a;27ac;28b,29e,30c;31c;32c;
Studiu de caz nr.I- D1b;D2c; D3ce;D4bd;D5bce
Epidemiologie
33a;34b;35b,36e,37d;38a;39b;40e;41c;42a;43a,44b;45b,46d,47c;48d;49d;50e,51c;52e,
53acde;54e,55abcd,56c;57acde,58a;59bde;60bd,61b;62b;63a;64c;65a;
Studiu de caz nrII- E1abcd,E1.2d,E1.3ac;E1.4a
Screening
66ac;67bce;68c;69abc;70bde;71d;72a;73bcde;74a;
Studiu de caz nr.III- S1.1c;S1.2a, S1.3a,S1.4e
Prevenţie
75abc;76ad;77acde;78c;79abcd;80d;81a,82abcde,83ace
Morbiditate
84ac;85e,86ac;87ac;88d,89ac;90bcde
Alte
91abde; 92cde;93abe;94c;95a;96bcde,97e,98c;99abde;100ce
25