Professional Documents
Culture Documents
CUPRINS pag.
Introducere.............................................................................................................................
3
Capitolul I Turismul montan – destinaţie de bază a turismului românesc..........................7
1.1 Realităţi şi tendinţe în evoluţia turismului românesc ..........................................7
1.2 Locul şi rolul turismului montan în turismul intern şi internaţional....................9
Capitolul II Mutaţii stucturale în activitatea turismului montan în anii 2000-
2005.....12
Anexa 1..............................................................................................................................114
Anexa 2..............................................................................................................................115
Anexa 3..............................................................................................................................116
Anexa 4..............................................................................................................................117
Anexa 5..............................................................................................................................118
2
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Bibliografie........................................................................................................................119
MOTIVAŢIA LUCRĂRII
3
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
4
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
• zona montană din ţara noastră este valorificată pentru practicarea drumeţiei,
sporturilor de iarnă, turismului de sfârsit de săptămână, iar în prezent, din ce în ce
mai frecvent se remarcă solicitarea anumitor staţiuni(Predeal, Sinaia, Călimăneşti,
Căciulata,etc.) pentru turismul de afaceri şi reuniuni;
• multe zone montane sunt bogate în resurse terapeutice, aspect care determină
posibilitatea practicării turismului balnear;
• zona montană are ca şi caracteristică principală sezonalitatea, iar acestea se
manifestă prin prezenţa a două perioade de sezon: hivernal(cu luna de maxim -
februarie) şi estival(cu un vârf de sezon în august);
• din punct de vedere al eficienţei economice- evidenţiată în principal prin gradul de
ocupare, se poate preciza că acesta are în medie o valoare de ~30%, iar în structura
5
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
6
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Activitatea turistică se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca
contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a
secolului nostru şi în special a celei de-a doua jumătăţi a acestuia.
În noianul de transformări produse în viaţa social economică după cel de-al doilea
război mondial – introducerea automatizării, folosirea ciberneticii şi tehnicii de calcul cu
diverse sectoare economice, industrializarea agriculturii conturarea ştiinţă ca ramură de
producţie, modernizarea mijloacelor de transport, etc. – societatea omenească, indiferent de
formarea relaţiilor de producţie, de sistemul social politic existent s-a industrializat la scară
planetară.
Societăţile industrializate, mai mult sau mai puţin dezvoltate, au ca trăsătură
definitorie o importantă concentrare a populaţiei în centre urbane, în cadrul cărora, pe
suprafeţe restrânse, se înregistrează aglomerări ale locurilor de şcolarizare şi de muncă ale
căilor şi mijloacelor de transport, ale familiilor în blocurile de locuinţe, ale punctelor de
distracţie; de asemenea societatea industrializată oferă prin organizarea ştiinţifică a
producţiei şi a muncii, prin tehnologia modernă şi concentrarea întreprinderilor
producătoare – posibilităţi nelimitate de creştere a productivităţii muncii cu multiple efecte
pozitive asupra membrilor societăţii, între care creşterea veniturilor şi a puterii de
cumpărare, sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei şi săptămânii de lucru, prin
mărirea concediilor, creşterea speranţei medii de viaţă, dezvoltarea şi modernizarea
mijloacelor de informare.
Însă, în acelaşi timp, societatea industrializată are şi efecte negative asupra
membrilor ei, acestea manifestându-se sub forma agresivităţii biologice (poluare, lipsa de
mişcare, maladii frecvente, etc.) precum şi a celor de ordin nervos (stresul psihic,
constrângerile din viaţa socială şi profesională)
De aici, şi nu numai, dorinţa şi tendinţa oamenilor societăţii contemporane de a-şi
petrece timpul liber călătorind, căutând sau visând la colţuri liniştite din natură, vizitând
oraşe şi sate din ţara de baştină sau din alte ţări pentru a cunoaşte oameni şi locuri, sau
pentru a-şi îngriji sănătatea.
7
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
8
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
9
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
10
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
CAPITOLUL II
11
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
5
"Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului"(curs), Firoiu Daniela, Editura Silvy,2002
12
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
13
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
MUNŢII CARPAŢI
Carpaţii româneşti acoperă 36% din suprafaţa ţării şi se impun în ansamblul turistic
naţional ca o importantă zonă turistică. Deşi au concurenţi puternici în mai multe state
europene, cum sunt: Munţii Alpi, Balcani, Pirinei sau Tatra, Carpaţii româneşti prezintă
unele particularităţi care le conferă multă originalitate, ceea ce înseamnă că au capacitatea
de a stârni amatori de sporturi de iarnă, alpinism şi drumeţie montană.
Sistemul montan se caracterizează printr-o diversitate de aspecte peisagistice şi o
mare complexitate de potenţial turistic, date de particularităţile diferitelor tipuri de relief
(glaciar, fluviatil, structuralo-litologic, etc), alternarea unităţilor montane, submontane şi
depresionare, a culoarelor de văi, varietatea şi configuraţia învelişului vegetal şi a reţelei de
ape şi lacuri, o mare bogăţie de ape minerale şi termominerale, fondul cinetic şi piscicol
deosebit de reprezentativ, etc.
Toate acestea prin specificul şi modul de îmbinare în spaţiu conferă originalitatea şi
nota de atractivitate turistică a munţilor noştri.
Munţii Carpaţi, accesibili pretutindeni, oferă condiţii favorabile pentru o
valorificare complexă în turism, atât pentru formele de bază – odihnă şi tratament – cât şi
pentru cele specifice – sporturi de iarnă, drumeţie, alpinism, speoturism, cunoaştere,
vânătoare, pescuit.
Munţii Carpaţi cu dispunerea lor circulară – din care cauză anticii i-au asemuit cu o
cunună - închid în mijlocul lor un podiş înalt de 400 – 600 m., mărginit în mare parte de
un lanţ de depresiuni bine individualizate şi adăpostite. ”Castelul” orografic al Carpaţilor
româneşti este dominat de înălţimi ce depăşesc 2.000 m., printre care şi 10 vârfuri
14
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
15
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
stâncile vulcanice, numite „12 Apostoli”(un areal de 200 ha, în jurul lor fiind declarată
rezervaţie geologică), care au înfăţişarea unor obeliscuri înalte de 8-12m.
Munţii Giumalău cu o înălţime maximă de 1.857 m., au aspectul unui uriaş bloc, alcătuit
din formaţiuni cristaline, cu spinări rotunjite, dispuse radiar în jurul vârfului principal.
Masivul Rarău (1651 m. altitudine maximă) prezintă intruziuni calcaroase care au dat
naştere unui relief pitoresc – cu turnuri şi piramide – dintre care „Pietrele Doamnei”
impresionează în mod deosebit.
Munţii Bistriţei(cu Vf.Pietrosu – 1791 m.) puternic fragmentaţi, prezintă văi prăpăstioase
care oferă privelişti captivante( defilee, chei, pante abrupte şi multe stânci golaşe).
Alături de încântătoarele peisaje montane, un principal factor generator de turism în
Carpaţii Orientali îl reprezintă staţiunile balneoclimaterice, dezvoltate ca urmare a
prezenţei unei multitudini de izvoare cu ape minerale, precum şi a altor factori curativi
(climat specific, ozon, turbă, emanaţii de bioxid de carbon, ş.a.). Amintim dintre ele pe
cele mai importante, mai renumite şi mai bine înzestrate cu instalaţii de cură: Vatra Dornei
şi Sângiorz - Băi, în zona nordică, Borsec, Băile Tuşnad, Slănic Moldova în zona centrală,
iar spre sudul Carpaţilor Orientali, Covasna.
CARPAŢII MERIDIONALI, cei mai înalţi şi mai masivi din întreg lanţul
Carpaţilor româneşti – ceea ce l-a determinat pe geograful francez Emmanuel de Martonne
să-l numească „Les Alpes de Transylvanie”- se desfăşoară în continuare spre vest, de la
Valea Prahovei până la Culoarul Timiş Cerna, care îi desparte de Munţii Banatului. Spre
Nord separarea de Munţii Apuseni este făcută de Valea Mureşului, iar spre Nord-Vest de
Culoarul Bistriţei şi de depresiunea Haţeg care-i despart de Munţii Poiana Ruscă.
Fiind formaţi în mare parte din şisturi cristaline cu intruziuni granitice, Carpaţii
Meridionali sunt puţin fragmentaţi de văi şi depresiuni, prezentând un grad apreciabil de
masivitate. La extremităţi, în structura lor geologică îşi fac frecvent apariţia calcare şi
conglomerate care au dat naştere la câteva peisaje cu un pitoresc specific. O altă
caracteristică a Carpaţilor Meridionali o constituie prezenţa a trei nivele de eroziune care
apar ca întinse platforme uşor ondulate sau chiar netede, una la 2000 m. altitudine, cu
pajişti alpine, a doua la 1.200 – 1.600 m., mai ondulată, şi ultima, cea inferioară, la 1000
m. cu păşuni, fâneţe, cu păduri şi cu pitoreşti aşezări omeneşti, permanente sau
sezoniere(pe această platformă, în Munţii Orăştiei s-au găsit vestigiile capitalei dacice a lui
Decebal – Sarmizegetusa Regia).
16
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
În Carpaţii Meridionali se află numeroase circuri şi văi glaciare, urme ale gheţarilor
cuaternari precum şi lacuri glaciare, toate de o neasemuită frumuseţe şi de o mare atracţie
turistică.
Apele au reuşit totuşi să sape în stânca dură câteva trecători destul de joase, ca
Turnu Roşu – 400 m. şi Cozia – 309 m. pe Olt , Lainici – 450 m., pe Jiu, La acestea se
adaugă multe pasuri de înălţime, care au favorizat circulaţia peste munţi: Giuvala (124o
m.) pe unde s-a amenajat şoseaua Rucăr – Bran, Bâlea (la peste 200 m.)pe care s-a
construit mai recent, şoseaua numită „Transfăgărăşean” iar în Munţii Parâng, tot la peste
2000 m. a existat în timpuri străvechi un drum roman.
Carpaţii Meridionali sunt formaţi din patru grupe de masive montane. Acestea sunt
de la est la vest următoarele: Munţii Bucegi care ating 2.505 m. în Vf. Omu, Munţii
Făgăraş cei mai înalţi din ţară, care se ridică sub forma unui zid crenelat având piscuri care
trec de 2.500 m. altitudine (Vf. Moldoveanu – 2.544 m. şi Vf Negoiu – 2.535 m.) Munţii
Parâng – Cindrel, care ating şi altitudinea de 2.519m şi sunt vestiţi prin pitorescul culmilor
şi al văilor prăpăstioase; Munţii Retezat – Godeanu care ajung la altitudinea de 2.509 m.
cu Vf. Peleaga şi au o structură geologică mai complexă (apar frecvent calcare şi
conglomerate), ceea ce a favorizat apariţia numeroaselor fenomene carstice de mare
atracţie: chei, sohodaluri, ponoare, peşteri, etc.
Resursele turistice ale Carpaţilor Meridionali constau din monumente istorice şi de
arhitectură (cetăţi, lăcaşe de cult, castele, conace, etc.) vestigii arheologice cu semnificaţii
deosebite din viaţa poporului român, staţiuni balneoclimaterice, aşezări pitoreşti
evidenţiate de specificul lor etnografic şi folcloric. Cele mai numeroase dotări turistice sunt
concentrate în aria Munţilor Bucegi, pe Valea Prahovei şi în Culoarul Rucăr – Bran. Masiv
Montan cu vechi tradiţii turistice, Bucegii dispun de posibilităţi pentru practicarea tuturor
formelor de turism, pentru cazare şi alimentaţie, de mijloace de transport pe cablu, pârtii de
schi, săniuş, bob. În afara hotelurilor şi vilelor existente în oraşele de pe Valea Prahovei, în
Munţii Bucegi funcţionează peste 20 de cabane. Masivul învecinat. Munţii Piatra Craiului
dispune şi el de 4 cabane şi o bogată reţea de poteci marcate.
Marginile Masivului Bucegi sunt, în general, puternic abrupte, înălţaţi aproape pe
verticală, dând o impresie copleşitoare de cetate celor aflaţi la poalele munţilor. Din vârful
său cel mai înalt – Vf. Omu, 2.505 m. - pornesc radiar mai multe culmi, cu pante abrupte,
praguri, doline, chei, etc. toate de un pitoresc aparte. Partea sa de sud este formată de un
platou, situat la cca. 2000 m., cu pajişti alpine şi cu impresionante forme de eroziune,
adevărate opere de artă ale naturii: Sfinxul, Babele, ş.a. Între obiectivele turistice de
17
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
18
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
ele(nu numai din zonă, dar şi din ţară) fiind Bucura. Amintim dintre celelalte „ochiuri de
mare” - cum le spun localnicii- Zănoaga, Galeşu, Gemenele, Tău Negru, Ana, Florica, etc.
Aspectul general, alpin şi subalpin cu stânci şi vârfuri ascuţite – dintre care peste 20
depăşesc altitudinea de 2.300 m. – le conferă titlul de cei mai pitoreşti munţi din România.
Datorită specificului reliefului, aici s-au dezvoltat o floră şi o faună care nu se mai
întâlnesc în alte părţi ale ţării, fapt ce a dus la organizarea unui Parc Naţional (din 1935)
cu o suprafaţă de 20.000 ha.
Extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali, alcătuită din Munţii Mehedinţi şi
Cerna, abundă în structuri calcaroase şi, deci, în forme carstice dintre cele mai felurite:
peşteri (Clocoşani – rezervaţie speologică, Grota Haiducilor, Grota cu Aburi), chei
importante (Motrului, Sohodolului, Runcului), ponoare, poduri naturale, ş.a.
Munţii Banatului, prin potenţialul lor turistic bogat şi prin amenajările existente,
oferă multiple condiţii pentru iubitorii de drumeţii şi frumuseţi naturale. Varietatea
peisajelor lor se datorează structurii geologice şi litologice foarte diferite. Relieful este
reprezentat de culmi muntoase ce nu depăşesc 450 m. (Vf. Piatra Goznei –1449 m.),
fragmentate de văi, uneori destul de adânci, care au dat naştere unor chei atrăgătoare.
În partea centrală a grupei, structura calcaroasă a formaţiilor geologice a favorizat
apariţia a numeroase forme caracteristice cu un pitoresc aparte, dintre acestea remarcându-
se peşterile Comarnic, Popovăţ, Racoviţa, Talasu, Buhuş, Româneşti, cheile Minişului,
Caraşului, Nerei, podul suspendat Ceucea; izbucurile din văile Minişului şi Caraşului,
precum şi măiestuosul culoar tectonic construit de Dunăre prin fierăstruirea transversală a
Carpaţilor, pe o lungime de 134 km. culoar mărginit de pereţi stâncoşi ce ajung ce ajung la
o înălţime de 1.s200 m. Acest sector al Dunării cunoscut sub numele de Porţile de Fier, a
fost transformat într-un imens lac de acumulare, realizat prin barajul de la Gura Văii, de
fapt un complex sistem hidroenergetic şi de navigaţie, construit prin cooperare româno-
iugoslavă.
De asemenea, lacurile antropice Valing, Gozna, Secu, Trei Ape, ş.a. ca şi lacurile
naturale Ochiul Beiului şi Lacul Dracului, prin lucrările de amenajare şi dotare ce s-a
efectuat în jurul lor au devenit lacuri de mare atracţie turistică, precum, de altfel, aceasta
întreagă zonă bogată în păduri de răşinoase şi foioase cu numeroase specii de plante de tip
mediteranean.
Centrul turistic montan al Banatului este situat în Munţii Semenic, accesibili atât cu
telefericul cât şi cu mijloace auto. Aici s-au amenajat mai multe complexe turistice bine
dotate: Semenic, Crivaia, Trei Ape şi Secu. Nu putem trece cu vederea nici potenţialul
19
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
turistic natural de o mare valoare de care dispun Munţii Aninei: lacurile de acumulare
Mărgăritaş şi Buhui, peştera Buhui, cu cel mai lung rău subteran din România, cheile
Minişului, Caraşului, Nerei, cascadele Benşniţei, Lacul Dracului, peşterile Comarnic,
Liliecilor şi Peştera cu apă.
20
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
21
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
22
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
23
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Pentru a satisface cât mai bine nevoile turistului a fost dezvoltată o reţea de unităţi
cu specific reprezentative, care oferă preparate culinare tradiţionale, într-un cadru plăcut,
cu elemente de cultură, arhitectură, decoraţiuni interioare şi exterioare, cu programe
artistice bine alese şi executate, ceea ce conferă alimentaţiei publice noi valenţe, o mai
mare atractivitate. Cu toate succesele obţinute pe linia diversificării reţelei de alimentaţie
publică, se simte încă nevoia de a extinde şi mai mult reţeaua unor unităţi mult agreate de
populaţie şi turişti, cum sunt: plăcintăriile, covrigăriile, a unităţilor de răcoritoare, de
meniuri dietetice.
C. Structuri de agrement
Cuprind o gamă de mijloace şi dotări destinate să asigure posibilităţi cât mai largi şi
diversificate pentru petrecerea timpului liber de către turişti. O grupare generală în câteva
categorii mari sugerează varietatea şi importanţa acestei componente a bazei tehnico –
materiale: mijloace destinate distracţiilor (cluburi, săli de jocuri, săli polivalente, parcuri de
distracţie, etc), mijloace de transport pe cablu, mijloace de agrement sportiv (terenuri de
sport, centre de călărie, patinaj, sporturi nautice, etc.) bazine de înot deschise şi acoperite
(unele cu ape termale) etc, respectiv peste 1700 locuri în parcuri distractive, aproape 1.800
de locuri pentru sporturi agrementive , 2.800 locuri în discoteci, aproape 500 de săli cu
jocuri mecanice şi o capacitate de transport pe cablu de peste 4.000 persoane pe oră.
Desigur, această bază de agrement este concentrată îndeosebi pe litoral şi în
principalele staţiuni balneare şi montane, după cum, în mijloacele de transport pe cablu,
turismul prahovean, inclusiv Poiana Braşov deţine aproape 70% din totalul instalaţiilor.
În ceea ce priveşte baza tehnico materială a turismului montan principala
componentă este reprezentată de reţeaua de cazare şi anume: hotelurile, motelurile, vilele,
cabanele cu capacităţi medii sau mici, cu camere separate şi cu dormitoare comune, cu
funcţiune sezonieră sau permanentă; sunt unităţi de cazare cu o largă răspândire în zona
montană, la care se adaugă numeroase refugii sau adăposturi – construcţii din lemn sau din
piatră, lipsite de dotări şi de personal de servire, destinate cazării celor în trecere (amatori
de drumeţie sau de ascensiuni. În strânsă legătură cu vertiginoasa dezvoltare a turismului
automobilistic au apărut campingurile cunoscute în România sub numele de „popasuri
turistice”. Totuşi în regiunea montană acestea sunt mai reduse. Se mai remarcă şi taberele
şcolare şi un număr mare de spaţii de cazare la cetăţeni.
24
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Dacă vorbim despre reţeaua de alimentaţie publică, aceasta este construită din
restaurante, rotiserii, bufete, berării, baruri , cofetării, patiserii, chioşcuri şi alte unităţi de
alimentaţie publică.
Agrementul reprezintă şi în aceste regiuni un factor important de care trebuie să se
ţină seama şi care este în plin proces de privatizare.
Pornind din Carpaţii Orientali , străbătând Obcinile Bucovinei , Munţii Rodnei,
Bârgăului, , Suhardului şi Rarău – Giumalău descoperim adevărate frumuseţi care încântă
pe oricine.
Obcinile Bucovinei nu beneficiază de o bază materială bogată cu toate elementele
constructive ale acesteia. Cele mai dese sunt cabanele turistice, la care se adaugă cele
câteva hoteluri şi hanuri turistice de pe traseele ce străbat aceşti munţi.
Astfel întâlnim hanul „Solca” din satul Cocica, de categoria I, ce dispune de un spaţiu de
cazare de 45 locuri, un restaurant, cu 160 de locuri, terasă cu 200 de locuri.
Mai există un popas turistic „Trei brazi” cu cabane şi căsuţe şi restaurant, restaurantul
„Cocica”, berăria „Solca” cu restaurant şi terasă.
În continuarea traseului întâlnim cabana turistică „Palma” care dispune de 24 de
locuri pentru cazare şi 12 camere, bar şi sală de mese, terasă. Hotelul „Zimbru” de două
stele, care are la dispoziţie pentru cazare 160 de locuri, cu restaurant, bar de zi, salon
„Bingo” cu 120 de loc, magazin artizanat; complexul turistic „Ştrand” cu hotel şi cabană,
10 căsuţe, restaurant, bar, terasă, club, sală de sport polivalentă, teren de tenis, bazin de
înot, bowling cu afişaj electronic, saună, băi de cetină, pârtie de schi(cu baby schi lift) şi
alte dotări, plus restaurantul „Carpaţi”, „Rarău”, o cofetărie, toate acestea fac din oraşul
Câmpulung Moldovenesc o staţiune căutată de turişti.
Oraşul Gura Humorului dispune de un hotel, „Carpaţi” cu 18 locuri, un motel, o
tabără pentru copii cu 130 de locuri, vile ca: „Romana” cu 15 locuri, bucătărie cu toate
dotările moderne necesare, salon, cameră de studiu, terasă, cramă, piscină, saună
finlandeză, „Montana Grup Voroneţ”, „Fabian”, „Simeria” şi o serie de restaurante ca
”Select”, „Nadianca”, „Dumbrava Humorului”, discoteci, cofetării.
În satul Lucina găsim cabana turistică „Lucina”, categoria I, dispunând pentru
cazare, de 30 locuri, cu bar şi restaurant însumând 160 locuri.
Satul Mănăstirea Humorului beneficiază de un camping numit „Butucea”, casa
„Gheorghiţă”, de două stele – pensiune agro-turistică omologată – cu 16 locuri terasă în
apropierea căreia sunt pârtii de schi neamenajate.
25
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
26
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
275 de locuri pentru cazare cu saună, mofetă, masaj cu personal medical calificat,
restaurant, bar, club, bibliotecă, loc pentru corturi, vila „lotus” cu restaurant şi o capacitate
de cazare de 42 de locuri, cabana turistică Capra Neagră cu restaurant, „Preluca Izei” care
beneficiază de 20 locuri pentru cazare, un loc pentru corturi, pârtie de schi cu dificultate
mică-medie, cabana meteorologică „Pietrosul” cu loc pentru corturi, „Pusdrele” care în
prezent este distrusă însă ea figurează ca reper în hărţile şi ghidurile turistice, cu loc pentru
corturi, apă de izvor şi pârtie de schi pentru avansaţi.
Cabana din Şaua Curăţel, parter plus etaj, care pune la dispoziţie turiştilor un număr
de 44 de locuri pentru cazare, unde numai una dintre camere poate fi încălzită (din 5); nu
se asigură hrană sau alte facilităţi. Ultimele trei cabane turistice se află la altitudinea de
peste 1500 de m. în Munţii Rodnei.
Nu poate să nu fie remarcată pârtia de schi de la Borşa care cuprinde teleschi (în 17
minute se parcurge o diferenţă de nivel de 500 m.); capacitate 200 persoane (oră) până pe
culmea Runcu – Ştiol, în continuarea acestuia telescaun (capacitate 400 persoane/oră)până
sub vârful Ştiol. Au fost amenajate trambuline naturale pentru sărituri cu schiurile, de 90
m. (nivel olimpic).
Importanţa cabanelor forestiere din Munţii Rodnei este deosebită, deoarece masivul
este relativ sărac în cabane turistice. Aceste cabane forestiere se află ca puncte de reper,
menţionate în descrierea traseelor montane. Dintre ele se remarcă: grupul de cabane
„Fundătura Izei”, „Izvoarele Borcutului”, „Izvoru Rece”, „Gura Mihăiesei” şi altele fără
denumire.
Dat fiind caracterul de Parc Naţional pe care îl au Munţii Rodnei, locurile pentru
montat corturile sunt în principal următoarele: cabana turistică „Pusdrele”, Pasul Şetref,
Şaua cu Lac, Şaua Gărgălău, Tarniţa La Cruce, Şaua Obârşia Rebri, Pasul Rotunda, Izvorul
Albastru al Izei, poiana Ştiol, La Jgheaburi, lacul Lala Mare etc.
Munţii Bârgău bogaţi în faună, floră, rezervaţii naturale oferă privelişti minunate,
iar pentru ca ele să fie descoperite, cunoscute de către mai mulţi turişti, aceştia trebuie să
fie înzestraţi şi cu o bază materială corespunzătoare.
Astfel şi aici întâlnim multe hoteluri, vile, hanuri turistice, popasuri turistice,
cabane turistice şi forestiere, pârtii de schi dotate corespunzător şi multe altele. Dintre cele
mai cunoscute sunt: cabana turistică „Cobiliţa” din satul cu acelaşi nume situat la
altitudinea de 830 m., care dispune de spaţii pentru cazare cu 40 locuri, restaurant şi o
pârtie de schi pentru începători şi avansaţi la care se adaugă popasul turistic „Valea
Străjii”, cu restaurant şi terasă.
27
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
28
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
29
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
sport, popas turistic – Moara lui Făgădău, mofete, ape minerale, drumeţii la Lacul Sf. Ana,
mlaştina Mohos, Stânca Şoimilor, etc,
• Malnaş Băi, Sovata, cu hoteluri cu baze de tratament, Sovata – 320 locuri,
Brădet – 190 locuri, Aluniş –270 locuri, etc, vile , pensiuni, terenuri de sport, piscină
acoperită (hotel Brădet) ştranduri (lacurile Ursu şi Aluniş), bărci şi posibilităţi de pescuit
pe Lacul Tineretului, pârtie de schi cu baby – lift, drumeţii (popasul turistic „Stâna de
Vale”, hanul turistic „Ursul Negru”, păstrăvăria de la Câmpia Cetăţii, etc);
• Slănic Moldova, hoteluri cu baza proprie de tratament (Perla –174 locuri,
Sind-România – 560 locuri)restaurante, vile, pensiuni, terenuri de sport, popicărie, pârtie
de schi şi săniuş, discoteci, locuri de plimbare (Parcul staţiunii şi Valea Slănicului) scurte
drumeţii la păstrăvăria şi cascada de pe Valea Slănicului pe muntele Pufu ( de unde se
deschide o frumoasă panoramă asupra staţiunii), pe Muntele Cerbu, Dobru;
• Covasna, hoteluri cu baza proprie de tratament (Bradul –200 locuri, Montana
– 500 locuri, Herfaistos – 300 de locuri, Dacia – bază de tratament în incintă, aparatură de
tratament cu laser, piscină, saună, mofete, băi calde cu ape minerale, săli fitness, etc)
Turist – 50 locuri, vile, pensiuni, popas turistic (Valea Zânelor – 40 locuri), scurte plimbări
şi/sau la „Balta Dracului” – în parcul staţiunii )amenajată sub forma uni fântâni larg
deschise, în interiorul ei auzindu-se un zgomot permanent provocat de emanaţiile de CO2,
care în ascensiunea lor împreună cu apa antrenează un nămol fin), la Siclaul sau Planul
înclinat (Valea Zânelor, ingenioasă instalaţie de transport construită în sec XIX care este
formată din două platforme ce alunecă pe şine la o diferenţă de nivel de peste 300 m.), la
Chiuruş, locul unde s-a născut Korosi Csomo Sandor, autorul primului dicţionar tibetano –
englez şi a celei dintâi gramatici tibetane, la cetatea zânelor, etc.
Acţiunea conjugată a soarelui, pădurii, apelor şi altitudinii are efecte miraculoase
asupra unor boli în care numai natura poate da asemenea rezultate.
În Munţii Baiului mişcarea turistică se află încă la început. Motivele principale
care au determinat această rămânere în urmă sunt legate printre altele de vecinătatea
munţilor Bucegi, care prin peisaje extrem de variate şi prin amenajările complexe ce au
absorbit aproape total fluxul de turişti de pe Valea Prahovei.
Pătrunderea pe toate traseele turistice se face fi dinspre Valea Prahovei, fie dinspre
Valea Doftanei. Aceste văi sunt străbătute de căi de comunicaţie moderne care permit
accesul rapid la majoritatea punctelor de pornire. Pe Valea Prahovei se ajunge atât pe calea
30
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
ferată, cât şi pe şosea, în staţiunile Sinaia, Poiana Ţapului, Buşteni, Azuga, Predeal, cele
mai vizitate staţiuni montane din România.
Sinaia, recunoscută staţiune balneo – climaterică, numită adesea „Perla Carpaţilor”
este situată pe versantul sud-estic al Masivului Bucegi, la altitudinea de 1.000 m. Staţiunea
beneficiază de o importantă bază materială, cu dotările corespunzătoare, care satisfac
nevoile oricărui turist. În prezent Sinaia dispune de o capacitate de cazare de aproape 4.500
de locuri (2.015 în hotelurile Montana, Sinaia, Palas, Alpin, Păltiniş, Caraiman,
Internaţional, 2.050 în vile şi case de odihnă, 208 în hanuri, 233 la cabane, în sezonul
estival se adaugă 240 locuri în campinguri) restaurante multiple. Există două staţii PECO,
un serviciu Salvamont, magazin alimentar, foto-sport.
Formaţia Salvamont Sinaia devine, prin activităţile de marcare, prevenire a
accidentelor de salvare, de ocrotire a naturii de construcţie a unui refugiu model, una din
prestigioasele formaţii de salvatori montani din Carpaţi.
Ocolul Silvic Sinaia, cu sediul chiar în centrul oraşului a manifestat o grijă
permanentă pentru pădurile Bucegilor şi Baiului, păzindu-le de distrugere şui dezvoltându-
le, astfel încât azi aceşti munţi au cele mai frumoase păduri prahovene, adevărate parcuri
naţionale.
În extremitatea sudică, pe versantul stâng al Prahovei se află hanul „Izvorul Rece”
cu 80 locuri, restaurant, braserie, camping cu 160 locuri, loc de recreere şi de plecare în
numeroase drumeţii. În nordul oraşului se află hanul Vadul Cerbului (128 locuri, 80 în
căsuţe, restaurant)punct de plecare, după traversarea Prahovei, pe Muntele Cumpătu şi în
cartierul Cumpătu (vile, restaurante, rezervaţie naturală, trenuri de sport, etc) De lângă gară
se urcă la cabana Piscul Câinelui (950 m. altitudine, 17 locuri, restaurant, belvedere spre
Sinaia şi Munţii Bucegi).
Între obiectivele turistice din oraş reţin atenţia: mănăstirea Sinaia, castelul Peleş,
Foişorul, Expoziţia de artă decorativă Europeană, Muzeul Rezervaţia Naturală Bucegi şi
alte clădiri importante.
Turismul sportiv a pregătit poligoane cartate pentru concursuri, unul dintre ele fiind
poligonul marelui Campionat Naţional din 1978: Sinaia – cota 1500-Vânturiş, care a
cuprins aria Colţilor lui Barbeş, platoul Pietrei Arse şi Gemenea. După 1989 turismul
montan amator, deşi desfăşurat în cadrul general al unei economii de recul, a început să
dezvolte şi activităţi concurenţiale moderne cu unele rezultate rapide şi vizibile.
Au apărut societăţi comerciale de turism, cabane particulare şi cabane noi sau
refăcute. În schimb Cabanele „Vârful cu Dor” şi Cabana Mioriţa au ieşit din circuitul
31
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
32
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
33
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
tratament (hotel „Brădişor”) 12 vile dotate în stil „familial”. La aceste se adaugă cabana
„Prejba” situată sub Vf Prejba, 80 locuri de cazare, bufet;
• oraşul Brezoi care conţine condiţii deosebite pentru escaladarea munţilor şi
organizarea unor drumeţii plăcute. Important centru economic cu posibilităţi de
divertisment diverse: cabana „Obârşia Lotrului”- un important complex turistic montan
(cabana veche 35 locuri, 80 locuri în căsuţe, 40 locuri în bungalow-uri), restaurant, staţie
meteo, magazine, loc de campare, cantoane forestiere, hanul „Gura Latoriţei”, 10 locuri de
cazare, bufet, staţie auto.
- în Munţii Sureanu găsim cabana „Sureanu” situată sub Vf Sureanu, cu
46 locuri de cazare, inaccesibilă auto, cabana „Oaşa”, „Prislop”, situată pe
versantul nordic al munţilor Sureanu are 50 locuri de cazare, pârtii de schi pentru
începători şi avansaţi în vecinătate, „Voievodu”, accesibilă auto, cu 78 locuri de cazare;
Gradiştea de Munte- zona cetăţilor dacice din munţii Orăştie; cabana „Costeşti”, etc.
Masivul Făgăraş, prezintă importanţă în mod deosebit, pentru alpinismul de iarnă.
Parcurgerea crestei principale, în condiţii de iarnă, pe zăpadă şi viscol reprezintă o
performanţă deosebită, în special pentru sportivii care urmează să-şi depăşească normele
stabilite în vederea obţinerii unei calificări de alpinism.
Întinsul masiv de granit roşu al Retezatului Central, prezintă un interes deosebit
pentru alpinişti, având în cuprins peste 150 trasee, unele din ele de cea mai mare
dificultate. Ca şi Făgăraşul, masivul Retezat este recomandat practicării alpinismului de
iarnă.
Munţii Cernei şi Mehedinţi oferă multiple trasee în special în apropierea staţiunii
Băile Herculane. În masivul Aninei şi Semenicului, întâlnim renumitele Chei ale Nerei,
Caraşului şi peretele muntelui Rol cu numeroase trasee de alpinism.
Apusenii – cu nucleul lor Bihor – Vlădeasa, de o frumuseţe nebănuită, oferă tuturor
alpiniştilor posibilitatea deschiderii unor noi trasee, atât în pereţii de deasupra, cât mai ales
în subteran (peşteri).
În afară de staţiunile amintite se mai remarcă prin dotările lor menite să atragă
turistul, şi cele de la Băile Herculane, importantă staţiune balneoclimaterică , Soveja
situată pe valea pârâului Suşiţa, la contactul Munţilor Vrancei cu Subcarpaţii de Curbură.
Aceasta pune la dispoziţie hotelul „Zboina”, o stea, cu 300 locuri, hotelul „Mioriţa”, o
stea,, 100 locuri şi trei vile, o stea, capacitate totală 40 locuri. Vatra Dornei amplasată pe
culoarul depresionar ce desparte grupa nordică de cea centrală a Carpaţilor Or8ientali, are
o capacitate de cazare de 220 locuri la hotelul „Cembra” şi vilele „Ozon”, „Suhard”,
34
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
„Pârtiei”, „Pinului”. Vidra, situată pe malul lacului Vidra (altitudine 2055 m.) pe versantul
nordic al Munţilor Lotoriţei, dispune de o capacitate de cazare de 100 locuri puse la
dispoziţie de cele 5 vile.
35
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
4500
4000
3500
3000
2500 Numarul structurilor de primire
turistica din Romania
2000
Numarul structurilor de primire
1500 turistica din statiunile montane
1000
500
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Analizând datele din tabelul.nr.2.1 şi figura nr. 2.1 se poate menţiona că baza
tehnico-materială a staţiunilor montane, exprimată prin numărul structurilor de primire
turistică, reprezintă în jur de de 25% din cea a României.
Din 2000 până în 2002 se observă scăderea numărului unităţilor din staţiunile
montane şi implicit, a ponderii lor în total, de la 22,49% în 2000 la 21,66% în 2002, ca
urmare a creşterii numărului structurilor de primire turistică din România, în paralel cu
reducerea numărului lor în staţiunile montane, urmare a scăderii interesului pentru
practicarea acestei forme de turism, prin diminuarea puterii de cumpărare şi a duratei
procesului de privatizare.În anul 2003 se observă o creştere de până la 22,05% a numarului
de structuri de primire turistică din staţiunile montane urmată apoi de o scădere de pâna la
19,59% în anul 2005.
Tabel nr. 2.2 Ponderea numărului unitaţilor şi structura lor pe tipuri de structuri de
primire turistică, din staţiunile montane, în perioada 2000-2005
36
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Se observă din tabelul nr. 2.2 că în perioada 2000 – 2005 cea mai mare pondere în
totalul unităţilor o deţin vilele turistice cu valori maxime de 26,50% în anul 2000 şi
minime de 16,24% în 2004, urmate de pensiunile turistice rurale, a căror pondere este în
creştere,de la 12,25% în 2000 la 34,78% în 2005, şi cabanele turistice deţin o valoare de
12,82% în 2000 dar care ajunge la 8,09% în 2005, urmate de hoteluri, cu o pondere minimă
10,35% în 2004 şi maximă de 11,24% în 2005. Cele mai mici ponderi revin hanurilor
turistice, acestea plasându-se între 0,14% în 2000 şi 0,12 % în 2005. Alte unităţi de cazare
care deţin un procent la fel de mic sunt satele de vacanţă şi popasurile turistice care
oscilează cu valori de pana la 1%.
37
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Hoteluri
11% Hoteluri
M oteluri M oteluri
0% 2%
15% 0% 0% Hanuri turistice
Hanuri turistice 0%
0% 0% 11% 1% Hoteluri pt tineret
Hoteluri pt tinere 0%
0% Vile turistice
12% Vile turistice 2% Bungalouri
35%
Bungalouri Cabane turistice
casute
pensiuni agroturistice
spatii de cazare pe
În anul 2005 faţă denave
2000 se observă reducerea ponderii corespunzatoare vilelor
turistice de la 26,50% la 16,30%, în favoarea celorlalte, care înregistreză creşteri cuprinse
între 23% la pensiunile turistice rurale şi 12% la pensiunile turistice urbane.Hotelurile din
zona montană înregistrează şi ele o creştere relativ minoră, de 0.70%, iar restul unităţilor
de cazare sunt în continuă scădere.
Evoluţia numărului total de unităţi precum şi a tipurilor de structuri de primire
clasate pe primele locuri (vile turistice şi pensiuni turistice rurale) este prezentată în
graficul nr.2.4:
Figura nr. 2.4
Evoluţia numarului unităţilor de cazare din staţiunile montane
900
800
700
600
Vile turistice
500
Pensiuni turistice rurale
400
T otal
300
200
100
0
2000 2001 2000 2003 2004 2005
38
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
unităţi la 828 unităţi, la fel şi cel al pensiunilor turistice rurale, care a crescut cu 202
unităţi.
Y BF BL BF BL BF BL
γ ∆ Ι ℜ
y n − y1
∆=
n −1
828 − 702
∆= 5
= 25,2
yn
Ι = n −1
y1
828
Ι= = 1.04
5
702
ℜ= ( Ι -1) 100 = 5
y1 y
+ y 2 + y 3 + .... y n −1 + n
y= 2 2
n −1
702 828
+ 725 + 723 + 787 + 850 +
γ= 2 2 =770
5
39
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
40
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Figura nr.2.5
Capacitatea de cazare existentă în staţiunile montane şi în România
2005
2000
41
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
42
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Evoluţia capacităţii de cazare existentă este redată de figura nr. 2.8 ce prezintă
evoluţia valorilor înregistrate în cadrul capacităţii de cazare existentă în staţiunile montane.
Figura nr.2.8
Capacitatea de cazare existentă
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
43
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Această tendinţa poate fi confirmată prin aplicarea metodei trendului liniar , care
presupune ajustarea valorilor înregistrate şi verificarea calitaţii acesteia.
Tabelul nr. 2.6 Algoritm de calcul necesar ajustarii prin trendul liniar,in perioada
2000 - 2005
Valori ajustate
Capacitatea prin
de cazare Valoare y ti == a+b Abaterile
t i2 t i yi
Anii existanta timp t i ti y i − y ti
(locuri) y i
y ti =36200.
5 + 3202.5
ti
2000 35626 -1.5 2.25 -53439.0 31396.7 4229.3
2001 34012 -1 1 -34012.0 32998 1014
2002 31432 -0.5 0.25 -15716.0 34599.2 3167.0
2003 32458 0.5 0.25 16229.0 37801.7 5343.7
2004 32554 1 1 32554.0 39403 6849
2005 51201 1.5 2.25 76801.5 41004.2 10196.8
Total 217203 0 7 22417.5 36200.5 30799.8
Sursa: Date preluate din Anuarul României, ediţiile 2002 - 2006
Funcţia liniară este : y ti = a + bt i
n a− b∑ t i = ∑ yi
Sistemul de ecuaţii normale în acest caz se scrie :
a∑ ti − b∑ ti = ∑ ti yi
2
n a= ∑ yi
Dar ∑t = 0 , deci sistemul devine :
2
b∑ ti = ∑ ti yi
i
yi
na = ∑y i ⇒ a= ∑n = 217203 / 6 ⇒ a = 36200.5
b∑t i2 = ∑t i y i ⇒ b=
∑ i i = 22417.5 / 7 ⇒ b = 3202.5
t y
2
∑t i
44
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Trendul liniar ne sugerează că, în perioada 2000 - 2005 numărul mediu de locuri de
cazare a fost de 36200,5 locuri, cu o creştere medie anuală de 22417,5 locuri.
Pentru a stabili dacă funcţia liniară este potrivită pentru ajustare astfel încât aceasta
să fie fidelă, se foloseste metoda coeficientului de variaţie:
V yi / yti =
d yi / t i
* 100 =
∑y −yi ti
*100 = 14,18019%
y ∑y i
V yi / yti =14,18%
Y BF BL BF BL BF BL
γ ∆ Ι ℜ
35626 51201
+ 34012 + 31432 + 32458 + 32554 +
y= 2 2 = 34773.9
6 −1
51201 − 35626
∆= =3115
6 −1
51201
Ι =5 = 1.10
35626
45
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
ℜ= (1,10-1) 100 = 10
O analiză comparativă a numărului locurilor din fiecare an faţă de cel din primul
an, 2000, ne sugerează, pe ansamblu, scăderi ale capacităţii de cazare existente,cea mai
mare scădere este de -4194 locuri în anul 2002, cu un ritm de -11,72% şi cea mai mică
scădere aparţine anului 2001 şi este de -1614 locuri,cu un ritm de -4,53%;se înregistreză şi
o creştere aparţinând ultimului an, 2005, cu 15575 locuri, careia îi corespunde valoarea
procentuală de 43,71%.
Capacitatea de cazare existentă din fiecare an este comparată cu cea din anul
anterior pentru a stabilii dacă evoluţia constă într-o creştere sau descreştere continuă şi cât
de mari sunt fluctuaţiile apărute în această perioadă. Astfel, în anul 2001 faţă de 2000 se
înregistreză o scădere de -1614 locuri cu un ritm de -4,53%;în 2002 faţă de 2001 se
înregistreză tot o scădere de -2580 locuri cu un ritm de -7,59%. Din anul 2003 încep să se
observe creşteri, cea mai mare aparţinând anului 2005 faţă de 2004,aceasta fiind de 18647
locuri,cu un ritm de 57,28% şi cea mai mică creştere fiind în anul 2004 faţă de 2003, 96
locuri cu un ritm de 0,29%.
În perioada 2000-2005, capacitatea de cazare existentă înregistrează o creştere de
3115 locuri pe an şi de 1,10 ori cu un ritm mediu de creştere de 10%, în condiţiile stabilirii
unei capacităţi medii de cazare existente de 34773 locuri.
Principalii indicatori ce conturează imaginea vizând baza tehnico - materială a
staţiunilor montane (număr unităţi şi capacitatea de cazare existentă) au înregistrat creşteri
în perioada 2000-2005, în anul 2005 observându-se cea mai pronunţată creştere.
Analiza datelor statistice a evidenţiat faptul că circulaţia turistică a avut de-a lungul
anilor un ritm ascendent,fapt ce a determinat dezvoltarea industriei turistice şi preocuparea
specialiştilor de a găsii factorii care influenţează evoluţia acesteia.9
Într-o anumită masură, circulaţia turistică are drept cauză dorinţa oamenilor de a se
relaxa,de a petrece timpul liber.
Majoritatea specialiştilor grupează factorii circulaţiei turistice în : timp liber, venit,
ofertă şi motivaţie, deoarece se consideră că aceştia sunt absolut necesari pentru a
determina deplasarea persoanelor în afara localităţii de reşedinţă.
9
"Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului"(curs), Firoiu Daniela, Editura Sylvi,Bucureşti,
2002
46
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
10
"Turismul,fenomen complex contemporan", Editura Economică, Bucureşti,1999
47
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
11
"Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului"(curs), Firoiu Daniela, Editura Sylvi,Bucureşti,
2002
48
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
49
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
50
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
51
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
6000
5000
4000
Numarul turistilor cazati in
3000 Romania
Numarul turistilor cazati in
2000 statiunile montane
1000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
52
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Ponderea turiştilor străini este foarte redusă comparativ cu cea a turiştilor români,
fapt datorat în principal lipsei contractelor ferme cu agenţiile din străinătate, cât şi lipsei de
promovare a marii majorităţi a staţiunilor montane pe plan internaţional. Dacă la acestea se
mai adaugă şi calitatea bazei tehnico-materiale, aflate sub standardele de calitate întâlnite
la nivel mondial pentru practicarea cu succes a turismului montan internaţional, procentul
poate fi justificat.
În figurile nr. 2.10 şi nr. 2.11 este prezentată ponderea turiştilor români şi străini în
totalul numărului turiştilor înregistraţi în staţiunile montane în 2000 şi 2005
ROMANI ROMANI
ST RAINI ST RAINI
88% 86%
53
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Urmărind rezultatele din tabelul numărul 2.10 se observă că ponderile cele mai
mari, ce oscilează între 56,21% (2001) şi 61,71% (2003), plasează hotelurile în topul
preferinţelor turiştilor care practică turismul montan.
La mare distanţă, cu mai puţin de un sfert din ponderile vizând repartiţia turiştilor
pe tipuri de unităţi, se află cabanele turistice, scăderea lor procentuală fiind destul de mare,
de la procentul de 12,18% în 2000 ajungând în 2005 să-i revină doar 6,27%.
Cu valori apropiate de cabanele turistice se află şi vilele turistice, a căror pondere
variază de la 10,45% în 2000 la 7,60% în 2005.
Pe locul patru se situează taberele pentru copii a căror pondere este în continuă
scădere, de la 9,66% în 2000 scade la 4,83% în 2005.
Pensiunile turistice urbane şi rurale sunt în continuă creştere,acestora aparţinâdu-le
ponderi de la 2,25% - 0,54% în 2000,până la 6,75% - 7,24% în 2005.
Motelurilor şi campingurilor le revin între 2,38% respectiv 1,05% în 2000 şi 4,70%
- 0,24% în 2005, pentru ca acest clasament să se încheie cu bungalourile, satele de vacanţă,
popasurile turistice, casuţele şi spaţiile de cazare pe nave cărora le corespund procente
variind între 0,13% şi 0,39 %.
54
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
55
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
2005
2004 5*
4*
2003
3*
2002 2*
1*
2001
Neclasificate
2000
56
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
0% 0%
3%
17%
7%
17% 15% 8%
Neclasificate
Neclasificate 1*
1* 2*
2* 3*
20% 3*
4*
4* 5*
32%
5* 38%
43%
Unităţile de 2 stele au cazat aproape jumate din numărul turiştilor sosiţi în staţiunile
montane,ponderile înregistrând uşoare fluctuaţii, cuprinse între 37,56% şi 44,52%.Daca în
anul 2000 unităţile de două stele deţineau 43% din total,pană în 2005 ponderea lor a
scăzut, ajungând la 38%.
Unităţile neclasificate şi cele de 1 stea sunt în continuă scădere,de la an la an,astfel
încât dacă în 2000 ponderea lor era aprox 20%, pâna în 2005 au înregistrat o scădere de
mai mult de 10%.
Unitaţile de 3 şi 4 stele sunt în continuă creştere şi de la o pondere de 16,80% în
2000 pentru unităţile de 3 stele se ajunge la 31,88% în 2005,acestea efectiv se dublează, iar
unităţile de 4 stele se majorează de la 2,77% în 2000, la 15,46% în 2005, aceasta
însemnând că în perioada 2000-2005 unităţile de 4 stele ajung să fie de 6 ori mai multe.
Daca în perioada 2000-2004 unităţile de 5 stele erau inexistente în cadrul staţiunilor
montane,în anul 2005 apare şi o astfel de unitate.
Figura nr.2.17
Evoluţia numărului turiştilor în staţiunile montane
57
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
850
800
750
numar turisti
700
650
600
2000 2001 2002 2003 2004 2005
(locuri) y i
y ti =769,67
+ 31,14 t i
2000 756 -1.5 2,25 -1134 722,96 33,04
2001 750 -1 1 -750 738,53 11,47
2002 700 -0.5 0,25 -350 754,1 54,1
2003 748 0.5 0,25 374 785,24 37,24
2004 836 1 1 836 800,81 35,19
2005 828 1.5 2,25 1242 816,38 11,62
Total 4618 0 7 218 4618,02 182,66
Sursa: Date preluate din Turismul României - Breviar Statistic - ediţiile 2001 - 2006
58
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Pentru a stabili dacă funcţia liniară este potrivită pentru ajustare astfel încât aceasta
să fie fidelă, se foloseste metoda coeficientului de variaţie:
V yi / yti =3,95%
n a+ b∑ t i + c∑ ti2 = ∑ yi
Sistemul de ecuaţii normale se scrie: a ∑ t i + b∑ t i + c ∑ t i = ∑ t i y i
2 3
a∑ t i + b∑ t i + c∑ t i = ∑ t i yi
2 3 4 2
n a+ c∑ t i2 = ∑ yi
2
b∑ t i = ∑ t i y i ⇒ b = 31,14
2
a∑ t i + c∑ ti = ∑ t i yi
4 2
59
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
6a + 7c = 4 6 1 8
⇒
7a + 1 2.2 5c = 5 5 1 2
c = 30,45
a = 734,14
Iar ecuaţia devine y ti = 734 ,14 + 31,14 t i + 30 ,45 t i
2
V yi / yti =
d yi / t i
* 100 =
∑y −yi ti
*100 = 129.81/4618*100=2.81%
y ∑y i
Y BF BL BF BL BF BL
γ ∆ Ι ℜ
60
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
majorare medie de 1,02 ori cu un ritm mediu de 2 turişti,în condiţiile sosirii anuale a 765
turişti/an.
Până în anul 2003 numărul turiştilor a scăzut în comparaţie cu anul 2000,cea mai
mare scădere a înregistrat-o în anul 2002, cu -56 turişti,deci de -7,41%. Cea mai mare
majorare a numărului de turişti s-a înregistrat în 2004 şi a fost cu 80 turişti,deci de 10,58%
faţă de valoarea aceluiaşi an iniţial.
Numărul turiştilor sosiţi anual oscilând de cel al anului precedent în plus sau în
minus, a determinat apariţia unor creşteri de până la 88 turişti cu un ritm de 11,76% în
2004 faţă de 2003,de la un minim de 48 turişti înregistraţi în 2003 faţă de 2002 şi a unor
scăderi de până la -50 turişti, adică -6,67% în 2002 faţă de 2001,pe ansamblu fiind sesizate
diferenţe destul de mari de la un an la altul.
61
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
2005 18373
2013
2004 18501
2060
2003 17845
1876
2002 17277
1809
2001 18122
2014
2000 17647
2138
62
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
ROMANI ROMANI
ST RAINI ST RAINI
89% 87%
63
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
0% 2% 0% Hoteluri 6% 0% Hoteluri
0% 0%
0% 1%
M oteluri 8% M oteluri
0%
16% Vile turistice Vile turistice
0%
B ungalouri 0% B ungalouri
1%
6%
0% Cabane turistice Cabane turistice
0%
Sate de vacanta Sate de vacanta
8% 5%
Campinguri 0% Campinguri
0%
61% Tabere pt copii 8% Tabere pt copii
64%
10% P opasuri turistice P opasuri
3% turistice
1% P ensiuni urbane P ensiuni urbane
Casute Casute
64
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
65
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
1000
900
800
700
600
2000
500
2005
400
300
200
100
0
2*
1*
3*
4*
5*
e
at
ic
sif
cla
Ne
2005 Neclasificate
2004 1*
2*
2003 3*
4*
2002
5*
2001
2000
66
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
19% 29%
41%
39%
Neclasificate 1* 2* 3* 4* 5* Neclasificate 1* 2* 3* 4* 5*
67
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Sursa: Date preluate din Turismul României - Breviar Statistic - ediţiile 2001 - 2006
Figura nr. 2.27
Numărul înnoptărilor în staţiunile montane
2200
2100
2000
1900 Nr. Innoptarilor
1800
1700
1600
2000 2001 2002 2003 2004 2005
yi
15,64 t i
2000 2138 -1.5 2,25 -3207,0 2008,29 129,71
2001 2014 -1 1 -2014,0 2000,47 13,53
2002 1809 -0.5 0,25 -904,5 1992,65 183,65
2003 1876 0.5 0,25 938,0 1977,01 101,01
2004 2060 1 1 2060,0 1969,19 90,81
2005 2012 1.5 2,25 3018,0 1961,37 50,63
Total 11909 0 7 -109,5 11908,98 569,34
Sursa: Date preluate din Turismul României - Breviar Statistic - ediţiile 2001 - 2006
Coeficientul de variaţie este deteminat în continuare, pentru a stabili fidelitatea
metodei:
V yi / yti =4,7807% <5%
Deoarece valoarea coeficientului de variaţie este mai mică de 5%, dar este foarte
apropiată de această valoare, se constată că ajustarea prin trendul liniar nu este cea mai
potrivită metodă.
68
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Y BF BL BF BL BF BL
γ ∆ Ι ℜ
69
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
CAPITOLUL III
70
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Figura nr.3.1
Ponderea capacităţii de cazare în funcţiune din staţiunile montane în totalul
capacităţii din România
71
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
2005 9153
54979
2004 9099
53989 Capacitat ea de cazare in
functiune in st atiunile montane
2003 8398
51632 Capacitat ea de cazare in
2002 8248 functiune in Romania
50752
2001 9119
51882
2000 9022
50197
72
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
În baza datelor din tabelul nr.3.2 putem afirma că primul loc este deţinut de
hoteluri,cu valori oscilante,un minim de 34,96% în 2001 şi un maxim de 40,08% în 2003,
urmat de taberele pentru copii, care, deşi au înregistrat o scădere de 11,87% în perioada
2000-2005, de la ponderea de 25,12% în 2000 la 13,25% în 2005, rămân în continuare
situate la distanţă apreciabilă faţă de celelalte tipuri de structuri de cazare. În continuare se
situează cabanele turistice,care au înregistrat o valoare minimă de 12,37% în anul 2002 şi
una maximă de 15,20% în 2000, numărul acestora fiind în scădere.
Vilele turistice, înregistrează şi ele scăderi, şi dacă în anul 2000 deţineau o pondere
de 9,80%,până în 2005 ajung la valorea de 8,06%.
Alte tipuri de unităţi,dar care înregistrează creşteri, sunt pensiunile turistice urbane
şi cele rurale, care, de la o pondere de apox 2 % ,deţinută în anul 2000, ajung până la apox
10% în anul 2005.
Celelalte tipuri de unităţi abia ating ponderi între 0,06% şi 3,00%.
73
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
37%
40%
T otal T otal
Hoteluri Hoteluri
60%
63%
Din figurile numărul 3.2 şi 3.3, în care este prezentată ponderea deţinută de hoteluri
în totalul capacităţii de cazare în funcţiune în 2000 şi respectiv în 2005, se poate observa
creşterea acesteia de la 37% în 2000 la 40% în 2005, urmare a acordării unei atenţii
deosebite acestei structuri de primire turistică, ştiut fiind, din analizele anterioare, că ea
constituie principala preferinţă de cazare a turiştilor.
9400
9200
9000
8800
8600
8400
8200
8000
7800
7600
2000 2001 2002 2003 2004 2005
74
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Tabelul nr. 3.3 Algoritmul de calcul necesar ajustării prin trendul liniar al
capacităţii de cazare în funcţiune pentru anii 2006,2007,2008
Capacitatea Valori ajustate prin
de cazare în Valoare t i2 t i yi y ti =a+b t i Abaterile
Anii funcţiune timp t i y ti =8839,8+35,93 y i − y ti
(locuri)
ti
yi
2000 9022 -1.5 2.25 -13533 8785,9 236,1
2001 9119 -1 1 -9119 8803,8 315,2
2002 8248 -0.5 0.25 -4124 8821,8 573,8
2003 8398 0.5 0.25 4199 8857,7 459,7
2004 9099 1 1 9099 8875,7 223,3
2005 9153 1.5 2.25 13729,5 8893,7 259,3
Total 53039 0 7 251,5 53038,6 2067,4
Sursa: Date preluate din Anuarul României, ediţiile 2002 - 2006
Pentru a stabili dacă funcţia liniară este potrivită pentru ajustare astfel încât aceasta
să fie fidelă, se foloseşte metoda coeficientului de variaţie:
V yi / yti =3,90%
75
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
capacitatea
de cazare Spor Indicele Ritm
în Modificări Indicele Ritmul Nivel mediu mediu al medi
funcţiune absolute Dinamicii % mediu Dinamici u
(mii locuri % (R) i %
ANII zile)
γ ∆ Ι ℜ
Y BF BL BF BL BF BL
2000 9022 - - 100 100 - -
2001 9119 97 97 101,07 101,07 1,07 1,07
2002 8248 -774 -871 91,42 90,44 -8,58 -9,56
2003 8398 -624 150 93,08 101,81 -6,92 1,81 8790,3 26,2 1,0049 0,49
2004 9099 77 701 100,85 108,34 0,85 8,34
2005 9153 131 54 101,45 100,59 1,45 0,59
Total 53039
Sursa: Date preluate din Anuarul României, ediţiile 2002 - 2006
Analiza evoluţiei capacităţii de cazare în funcţiune din staţiunile montane între anii
2000 şi 2005 ne sugerează că numărul mediu de locuri de cazare s-a situat la valoarea de
8790,3 mii locuri zile, cu o creştere medie anuală de 26,2 mii locuri zile.De asemenea se
observă o creştere medie a capacităţii de cazare în funcţiune de 1,0049 ori cu un ritm
mediu corespunzător de 0,49%.
Valorile redate de grafic sunt confirmate prin rezultatele obţinute ca urmare a
comparării valorilor indicatorului din fiecare an cu cea din 2000, deoarece aceasta
reprezintă maximul capacităţii de cazare în funcţiune a staţiunilor montane. Cea mai mare
creştere se înregistrează în 2005, cu 131 mii locuri zile,căreia îi corespunde un ritm de
1,45%, iar cea mai mică, se înregistrează în 2004,cu 77 mii locuri zile şi un ritm de 0,85%.
Se observă şi două scăderi, la nivelul anilor 2002 şi 2003, cea mai profundă fiind cea din
anul 2002, cu -774 mii locuri zile şi un ritm de -8,58%.
Situaţia este diferită dacă se analizează capacitatea de cazare în funcţiune a
staţiunilor montane din fiecare an faţă de cel anterior, deoarece se înregistrează o singură
scădere în anul 2002 faţă de 2001, cu -871 mii locuri zile şi un ritm de -9,56%. Cea mai
mare creştere se înregistrează la nivelul anului 2004 faţă de 2003, cu 701 mii locuri zile şi
un ritm de 8,34%, şi cea mai mică valoare îi corespunde anului 2005 faţă de 2004 ,când
capacitatea de cazare în funcţiune a înregistrat o majorare de doar 54 mii locuri zile,cu un
ritm de 0,59%.
Evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune din staţiunile montane îşi pune profund
amprenta în ceea ce priveşte derularea activităţii turistice şi implicit a eficienţei acesteia,
76
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
77
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
78
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
79
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
n∑ xi y i − ∑ xi ∑ y i
ry = =
x [n ∑ x 2
i − ( ∑ xi )
2
] [n ∑ y 2
i − ( ∑ yi )
2
]
6 *105489750 − 53039 * 11909
=
[6 * 469677755 − ( 53039 ) ][6 * 23710841 − (11909 ) ]
2 2 =
ry =
şi rezultatul: 0,8798019
x
80
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Din calculul coeficientului de corelaţie Kendall reiese că, între rangurile capacităţii
de cazare în funcţiune şi ale înnoptărilor, legătura este directă şi slabă. Dacă şi pe baza
acestuia se stabileşte coeficientul de determinaţie, rezultatul obţinut (Ck²) ne indică
influenţa scăzută a capacităţii de cazare în funcţiune asupra înnoptărilor, de doar 4%, restul
de 96% reprezentând influenţa altor factori.
Rezultatele obţinute ca urmare a aplicării metodelor statistice neparametrice,
reflectă realitatea ultimilor 6 ani, în care capacitatea de cazare în funcţiune influenţează
puţin înnoptările, între ele existând o corelaţie directă,slabă.
CAPITOLUL IV
81
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
12
"Turismul fenomen social - economic şi cultural" dr. Ionescu,Ion, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2000
13
"Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării Negre", Stănciulescu, G., Emilian,R.,Ţigu,G.,
Nistorescu,P.,Diaconescu,C.,Grofu,M.,Editura ALL BECK,Bucureşti,2000
82
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
• relaţia dintre mediu şi turism poate fi dezvoltată astfel încât mediul să susţină
activitatea turistică pe termen lung;dezvoltarea turismului, la rândul său, nu
trebuie să ducă la degradarea mediului;
• dezvoltarea activităţii de turism trebuie să respecte caracteristicile locului unde
se desfăşoară (ecologice, sociale,economice, culturale) ;
• scopul dezvoltării turismului trebuie să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor
turiştilor cu cele ale destinaţiilor şi gazdelor acestora;
• industria turistică, guvernele, autorităţile responsabile cu protecţia nevoilor şi
organismele internaţionale trebuie să respecte aceste principii şi să conlucreze
pentru a le pune în practică.
Astfel, orice dezvoltare durabilă în plan turistic, trebuie să implice o abordare
managerială integratoare ecologică şi economică. Statul, prin politicile sale, trebuie să
asigure cadrul general al dezvoltării pe baza acestor principii prin crearea unui cadru
legislativ care să ofere:garanţii împotriva naţionalizării, disponibilitatea în schimburi
valutare, repatrierea capitalului investit, elaborarea unor strategii de promovare a
turismului montan, a staţiunilor turistice în condiţiile instruirii unui program naţional de
protejare şi conservare a valorilor turistice, colaborarea dezvoltării turistice cu prevederile
generale ale sistematizării complexe a teritoriului.
Amenajarea, exploatarea raţională şi conservarea mediului înconjurător în teritoriile
turistice valorificate incomplet, în concordanţă cu perspectivele de dezvoltare turistică,
astfel încât să satisfacă şi cerinţele unor fluxuri viitoare alături de amenajarea, protejarea şi
conservarea monumentelor naturii, a vestigiilor istorice, a arhitecturii tradiţionale trebuie
să devină, de asemenea, direcţii prioritare în dezvoltarea turismului românesc.
Procesul prin care se încearcă anticiparea viitorului şi în acest fel stabilirea cursului
care trebuie urmat pentru a obţine cele mai bune rezultate, pentru realizarea anumitor
obiective, stă la baza tuturor deciziilor privind strategia companiilor.
Previziunea este privită ca o modalitate, un procedeu sau un ansamblu de procedee,
cu ajutorul căruia realizăm cercetarea, analiza, cunoaşterea şi descrierea realităţii obiective,
83
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
84
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
85
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
ti
2000 756 0 756,0 0,00
2001 750 1 770,4 416,16
2002 700 2 784,8 7191,04
2003 748 3 799,2 2621,44
2004 836 4 813,6 501,76
86
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Cum y1 =756
y n − y1 828 − 756
∆= = = 14,4 mii turişti
n −1 6 −1
funcţia de ajustare devine: ~
y =756+14,4 t i
y=
∑y i
= 769,66
n
Pentru a verifica dacă metoda sporului mediu ajustează bine numărul turiştilor, vom
determina coeficientul de variaţie folosind relaţia:
∑( y i −~
y)2 10730 .4
n 6 5,49% > 5%
v= * 100 = * 100 =
y 769 .66
Valoarea coeficientului de variaţie nu înregistrează o valoare care să tindă către 0,
prin urmare, rezultatul obţinut(5,49%) duce la concluzia că aplicarea metodei sporului
mediu nu este cea mai potrivită pentru analizarea evoluţiei numărului turiştilor în staţiunile
montane.
Extrapolarea numărului turiştilor realizată pe baza acestei metode duce la obţinerea
unor valori în creştere de 1,74 în 2006, de 3,48% în 2007 şi de 5,22% în 2008, care totuşi
nu reflectă foarte bine realitatea în comparaţie cu cea corespunzătoare trendului parabolic
ce reprezintă o situaţie viitoare.
87
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
ti
2000 2138 0 2138 0,00
2001 2014 1 2112,6 9721,96
2002 1809 2 2087,2 77395,24
2003 1876 3 2061,8 34521,64
2004 2060 4 2036,4 556,96
2005 2012 5 2011 1
TOTAL 11909 12447 122196,8
2006 6 1985,6
2007 7 1960,2
2008 8 1934,8
y n − y1 2012 − 2139
∆= = = -25,4
n −1 6 −1
y=
∑y i
= 1984,83
n
Pentru a verifica dacă metoda sporului mediu ajustează bine numărul înnoptărilor,
vom determina coeficientul de variaţie folosind relaţia:
∑( y i −~
y)2 122196 .8
n 6 7,19% > 5%
v= * 100 = * 100 =
y 1984 .83
Valoarea acestuia fiind mai mare de 5%, rezultă că metoda trendului liniar nu este
cea mai potrivită pentru a reda situaţia reală.
Deci, nici extrapolarea pentru următorii ani nu va fi cea care să reflecte o tendinţă
viitoare reală,valorile în descreştere, în comparaţie cu anul 2005, de -1,26 în 2006, de -2,52
în 2007, de -3,79% în 2008.
88
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Faţă de valoarea de 1961,37 înnoptări obţinută prin ajustare la nivelul anului 2005,
în următorii ani se vor înregistra scăderi:de 0,99 ori cu un ritm de -0,39 în 2006, de 0,99 ori
cu o scădere relativă de - 0,83 în 2007,pentru ca la nivelul anului 2008 să se ajungă la o
micşorare de 0,98 ori, cu modificarea relativă de -1,19%.
Dacă s-ar fi aplicat metoda trendului parabolic, atunci ar fi fost evidentă tendinţa
reală de creştere, care se desprinde şi din graficul realizat pe baza datelor iniţiale, şi care
s-ar menţine în condiţiile de cazare care ar atrage turiştii şi ar determina o creştere a
numărului înnoptărilor.
Pe baza structurii numărului înnoptărilor din staţiunile montane, pe cele două
categorii de turişti(români şi străini) se poate aplica o altă metodă de previziune,metoda
lanţurilor lui Markov.
Aplicarea metodei lanţurilor lui Markov implică 4 etape, după cum urmează:
89
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Rezultatele obţinute indică faptul că în 2004 faţă de 2003 ponderea turiştilor străini
a crescut cu 1,54% în detrimentul ponderii turiştilor români, unde s-a înregistrat o scădere
de 1,54%.
Tabelul nr.4.9 Matricea de tranziţie nr. 2
Români Străini 2004
Români 86,89 0 86,89 0
Străini 0,04 13,07 13,11 0
2005 86,93 13,07 100
0,04 0,04
În 2005 faţă de 2004 se constată două creşteri ale ponderii, cresc cu 0,04% şi
turiştii străini şi cei români.
Etapa 2: Calcularea matricei totale de tranziţie prin însumarea celor 2 matrice de
tranziţie calculate anterior.
90
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
8 .9 6 3 8 .1 6 9
0.9912
0.0088
0.0016
*
0.9984
=
1 .0 3 7 1 .8 3 1
Prin urmare, structura previzionată a anului 2006 este următoarea:
Tabelul nr.4.12 Structura înnoptărilor în anul previzionat 2006
Anul 2006
(previzionat) -%-
Români 86,19
Străini 13,81
Total 100
91
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
PUNCTE FORTE
1. Potenţialul turistic
92
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
2. Accesibilitate
a. Acces relativ facil în majoritatea staţiunilor turistice de interes naţional şi în
masivele montane importante.
3. Echipamente turistice
4. Circulaţia turistică
93
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
PUNCTE SLABE
a. Deteriorarea multor căi mai ales a drumurilor secundare ceea ce crează unele
stări de nemulţumire ale turiştilor în legatură cu transporturile, neîncrederea în ceea ce
priveşte siguranţa călătoriei şi accesibilitatea în zonele de interes, ajungând până la
renunţarea la atingerea obiectivelor turistice.
2. Pregătirea personalului
3. Echipamente turistice
94
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
( agreate de anumite segmente de turişti). Cererea potenţială este distribuită spre alte tipuri
de structuri, cu consecinţe nefavorabile asupra activităţii turistice, datorită creării unei stări
de insatisfacţie şi nemulţumire a turiştilor;
c.Servicii de cazare şi alimentaţie de o calitate necorespunzătoare standardelor în
domeniu;
d. Necorelarea dezvoltării domeniului schiabil cu infrastructura generala;
e. Neamenajarea în totalitate a traseelor turistice montane din masivele circulate
(marcaje, elemente de siguranţă pentru turişti);
f. Lipsa structurilor primire turistică cu funcţiuni de cazare specifice zonelor
montane ( cabane, refugii, etc.);
g. Existenta a numeroase echipamente turistice aflate în stadiu avansat de uzură
fizică ceea ce conduce la diminuarea interesului pentru întreaga staţiune datorită condiţiilor
precare de cazare, agrement şi alimentaţie;
h. Instalaţii de transport pe cablu învechite, uzate fizic şi moral;
i. Domeniul schiabil modernizat numai parţial;
j. Lipsa instalaţiilor mici de transport cu cablu pentru persoane de tip teleschi,
babyschi,în multe staţiuni;
k.Inexistenţa informaţiilor cu privire la starea traseelor turistice montane ( grad de
dificultate, accesibilitatea în funcţie de anotimp, etc.)
4. Poluarea
a.Poluarea poate îmbrăca mai multe forme: poluare cu diferite substanţe nocive,
poluare fonică, deşeurile provenite de la firme care îşi desfăşoară activitatea în zonă şi de
la turişti.Acest lucru are implicaţii negative asupra mediului şi implicit asupra desfăşurării
activităţilor turistice în condiţii optime şi determină evitarea de către turişti a zonelor
afectate.
OPORTUNITĂŢI
95
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
AMENINŢĂRI
96
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
97
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
98
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
99
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
produsului turistic respectiv, făcând practic legatura între activităţile acesteia, reflectate în
produs, preţ si distribuţie şi clienţii săi efectivi sau potenţiali.
Activităţile promoţionale se pot derula sub forma publicităţii, promovării
vânzărilor, relaţiilor publice, utilizării mărcilor, manifestărilor promoţionale si forţelor de
vânzare, combinarea lor eficientă formând "mixul de marketing".
100
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
101
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Statisticile ultimilor ani indică faptul că oferta turistică de categorie 4 stele nu mai
este atât de profitabilă; turiştii care până acum apelau la serviciile hotelurilor cu grad sporit
de confort având propriile case de vacanţă.
În consecinţă, este necesar ca oferta să se adreseze celor cu salarii medii, care îşi
pot permite să petreacă sejururi în unităţi hoteliere de 2 stele cu grad ridicat de confort.
102
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
103
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
CONCLUZII
Pe parcursul lucrării s-a urmărit prezentarea turismul montan românesc din punct
de vedere al locului şi rolului acestuia în cadrul pieţei turistice româneşti,al tendinţelor în
evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune şi al dezvoltării staţiunilor montane în contextul
practicării unui turism durabil.
Apărut în zonele cu potenţial natural şi economic bogat, turismul montan a
cunoscut în ultimele decenii o evoluţie spectaculoasă, atât în planul ofertei,cât şi al
cererii,sub influenţa a numeroşi factori. Dintre aceştia,un impact deosebit l-au avut
creşterea veniturilor, dezvoltarea ofertei turistice montane,prin crearea unor situri de
referinţă şi multiplicarea lor în foarte multe ţări ale lumii, dezvoltarea
infrastructurii,difuziunea socială a practicilor turistice montane,etc.
Astfel putem vorbi astăzi despre o "colonalizare a spaţiului montan",destinat
satisfacerii unei varietăţi de nevoi şi desfăşurării unei largi palete de activităţi, cu efecte
pozitive importante în plan economic şi social, dar adeseori negative pentru mediul montan
şi general fragil,ceea ce a dus la conştientizarea necesităţii unei promovări a dezvoltării
durabile în zona montană şi a intensificării măsurilor de protecţie.
Tendinţele actuale de pe piaţa turismului montan relevă o relativă stagnare a pieţei
sporturilor de iarnă şi în acelaşi timp creşterea interesului pentru practicarea unor sporturi
de vară în zonele montane şi pentru petrecerea vacanţelor în mediul rural montan, fiind
preferate acele destinaţii care oferă o bună acesibilitate pentru principalele centre urbane
emiţătoare şi o mare atractivitate turistică corespunzătoare principalelor motivaţii
(contemplarea peisajelor, drumeţie,sporturi de vară, schi, etc.)
Acestor tendinţe, promoterii turismului le-au răspuns prin adoptarea unor strategii
de amenajare şi dezvoltare a zonelor montane care să corecteze greşelile din trecut,
caracterizate printr-un interes mai mare acordat mediului natural dar şi celui uman, prin
abordarea amenajării montane într-o concepţie unitară, în perfectă armonie cu celelalte
activităţi economice(agricultura, silvicultura, prelucrarea lemnului), prin acordarea
colectivităţilor locale a mijloacelor de control al beneficiilor amenajării, prin susţinerea
mai ales a dezvoltării staţiunilor mici şi mijlocii, care aduc avanteje economice mai mari
populaţiei locale şi nu conduc la degradarea mediului, prin evaluarea capacităţii de primire
104
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
105
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
106
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
107
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Unităţile de 2 stele au cazat aproape jumate din numărul turiştilor sosiţi în staţiunile
montane,ponderile înregistrând uşoare fluctuaţii, cuprinse între 37,56% şi 44,52%.Dacă în
anul 2000 unităţile de două stele deţineau 43% din total,pană în 2005 ponderea lor a
scăzut, ajungând la 38%.
Unităţile neclasificate şi cele de 1 stea sunt în continuă scădere,de la an la an,astfel
încat dacă în 2000 ponderea lor era aprox 20%, pâna în 2005 au înregistrat o scădere de
mai mult de 10%.
Unităţile de 3 şi 4 stele sunt în continuă creştere şi de la o pondere de 16,80% în
2000 pentru unităţile de 3 stele se ajunge la 31,88% în 2005,acestea efectiv se dublează, iar
unităţile de 4 stele se majorează de la 2,77% în 2000, la 15,46% în 2005, aceasta
însemnând că în perioada 2000-2005 unităţile de 4 stele ajung să fie de 6 ori mai multe.
Daca în perioada 2000-2004 unităţile de 5 stele erau inexistente în cadrul staţiunilor
montane,în anul 2005 apare şi o astfel de unitate.
Pe ansamblu se înregistrează o creştere a numărului turiştilor sosiţi în staţiunile
montane de la un minim de 700 turişti înregistraţi în 2002 până la maxim 836 turişti
corespunzător anului 2004, tendinţă evidenţiată şi prin aplicarea metodelor trendului liniar
şi parabolic.
Valorile obţinute în urma calculării coeficienţilor sunt apropiate: 3,95% în cazul
aplicării trendului liniar şi 2,81% a trendului parabolic,ceea ce ne permite să menţionăm că
ambele metode sunt fidele şi de calitate, deci evoluţia numărului turiştilor poate fi privită
atât sub aspectul unei creşteri cu tentă de liniaritate, cât şi sub forma unor oscilaţii mari cu
tendinţă de maxime şi minime de la un an la altul (sub forma unor parabole).
Dinamica numărului turiştilor staţiunilor montane este stabilită prin calcularea
indicatorilor absoluţi, relativi şi medii care conturează tendinţa de creştere a numărului
turiştilor sosiţi în staţiunile montane şi indică o creştere medie cu aproximativ 14 turişti
anual,adică o majorare medie de 1,02 ori cu un ritm mediu de 2% turişti,în condiţiile sosirii
anuale a 765 turişti /an.
Al doilea indicator important utilizat în analiza circulaţiei turistice din staţiunile
montane îl reprezintă numărul înnoptărilor, a cărui pondere în totalul înnoptărilor din
România, variază de la un minim de 10,47% înregistrat în 2002 la valoarea maximă de
12,12% din 2000.
Ca şi în cazul numărului turiştilor, numărul înnoptărilor pentru români este
covârsitor, permiţând obţinerea unor procente ce variază între 86,89% (2004,2005) şi
108
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
109
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
2001 şi un maxim de 40,08% în 2003, urmat de taberele pentru copii, care, deşi au
înregistrat o scădere de 11,87% în perioada 2000-2005, de la ponderea de 25,12% în 2000
la 13,25% în 2005, rămân în continuare situate la distanţă apreciabilă faţă de celelalte tipuri
de structuri de cazare. În continuare se situează cabanele turistice,care au înregistrat o
valoare minimă de 12,37% în anul 2002 şi una maximă de 15,20% în 2000, numărul
acestora fiind în scădere. Vilele turistice, înregistrează şi ele scăderi, şi dacă în anul 2000
deţineau o pondere de 9,80%,până în 2005 ajung la valorea de 8,06%. Alte tipuri de
unităţi,dar care înregistrează creşteri, sunt pensiunile turistice urbane şi cele rurale, care, de
la o pondere de apox 2 % ,deţinută în anul 2000, ajung până la apox 10% în anul 2005.
Celelalte tipuri de unităţi abia ating ponderi între 0,06% şi 3,00%.
Deoarece valoarea coeficientului de variaţie corespunzător trendului liniar
înregistrează o valoare mai mica de 5% (3,90%), rezultă că funcţia liniară ajustează destul
de bine capacitatea de cazare în funcţiune.
Tendinţa evoluţiei capacităţii de cazare în funcţiune din staţiunile montane se va
contura după determinarea şi interpretarea indicatorilor dinamici.Astfel, analiza evoluţiei
capacităţii de cazare în funcţiune din staţiunile montane între anii 2000 şi 2005 sugerează
că numărul mediu de locuri de cazare s-a situat la valoarea de 8790,3 mii locuri zile, cu o
creştere medie anuală de 26,2 mii locuri zile.De asemenea se observă o creştere medie a
capacităţii de cazare în funcţiune de 1,0049 ori cu un ritm mediu corespunzător de 0,49%.
Evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune din staţiunile montane îşi pune profund
amprenta în ceea ce priveşte derularea activităţii turistice şi implicit a eficienţei acesteia,
fapt ce va fi confirmat printr-o analiză a eficienţei utilizării capacităţii de cazare în
funcţiune studiată pe tipuri de unităţi turistice prin raportarea înnoptărilor la capacitatea de
cazare în funcţiune din fiecare an (2004,2005), pe tipuri de unităţi turistice.
Indicii de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune înregistrează valoarea
maximă de 0,344, respectiv 0,351, pentru hoteluri.Valoarea minimă nu aparţine în ambii
ani aceleiaşi structuri de primire turistică, astfel că, dacă în 2004, ultimul loc a aparţinut
campingurilor, indicele fiind de 0,088, în următorul an, 2005, acesta va fi ocupat de
bungalouri, prin minimul de 0,071. Pe ansamblu se remarcă valori oscilante ale indicilor în
2005,comparativ cu 2004, unele structuri de primire înregistrând creşteri, cum sunt
hotelurile, campingurile, popasurile turistice şi unităţile tip casuţă, iar restul unităţilor
înregistrând scăderi ale indicilor.
110
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
111
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
112
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
113
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
ANEXA NR. 1
114
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Sursa: Date preluate din Turismul României - Breviar Statistic - ediţiile 2001 - 2006
ANEXA NR. 2
115
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Sursa: Date preluate din Turismul României - Breviar Statistic - ediţiile 2001 - 2006
ANEXA NR. 3
116
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Sursa: Date preluate din Turismul României - Breviar Statistic - ediţiile 2001 - 2006
ANEXA NR. 4
117
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Sursa: Date preluate din Turismul României - Breviar Statistic - ediţiile 2001 - 2006
ANEXA NR 5
118
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Sursa: Date preluate din Turismul României - Breviar Statistic - ediţiile 2001 - 2006
BIBLIOGRAFIE
119
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
Bucureşti, 1999
* www.biblioteca.ase.ro
* www.insse.ro
120
Perspectivele dezvoltării turismului montan în contextul dezvoltării durabile
121