Prof. univ. dr. ing. MIHAT M. STTA | Co. or. ing, FLORENTIN V. MORARU Ing, RADU N. PATRAULEA - AVIOANE SI RACHETE CONCEPTE DE PROIYECTARE Re EDITURA MILITARA— BUCURESTI, 1985CUVINT INAINTE Acrouautica represinta domeniul i care geniul creator al poporului rondn s-a afirmat ew vigoare tn toate ctapcle dezvoltaris sale. Né mitndrin cu fuplid ca creafia tchnica a poforutes nostru a jucat un rol de frunte fn vecolvarea problenslor fundamentale ale fneepuitusitor aviafies, cain epoca eroica de pionierat stn continuare gindirea tchnied $6 stidufficd romdncascil sa aflat tn primele rinduri ale uncia dintre cele mai cutee raloare. acfinn Realizarca primului stor mecanic cu mijleace proprii de bord, a Primului avion cu reacfie, construcfia in fard fn concepfic proprie a rxor vioane cu performanfe la wicel mondial, fn competific cu Jari induct: alizate dexvoltale, realizarea primulué tinicl acrediiiamic din su Europei, afirmarea la cele viai inalte cote a scolis sltn|ifice roménesti de acrodinamica $6 mecanica zborului sint doar cfleca dintre clementele ce ilustreasd contritufia poporului nostri ta devveltarca acronautic!. Vumele constructorilor, snvcntatorilor si savanfilor remand Aurel Vlei, Traian Vicia, Henri Coandd, Elie Carafoli si al altora figureazd la los de cinste in galeria pionicrilor aviagic’ mondiale. Aceste tradifit sint continuate ast pe ws plan superior, tn cadral axfiunitor de relansare a industrici acronautice Te diimeusttutile sran- nse oere de consi a sacitfitsciaie lateral dese pe pdmintul Romdniei. La cifica ani dup lansarca accstus. program fected ical. Ceangicu sion’ shin ceuat = sa Wei ok impulsionim — cercetarea in domentul aeronauticli, domeniu in care am avut in trecut realizisi si cercetiteri de valcare international |] Va trebui st ne angajim cu mai_ mult ire In abowdarea_unor probleme largi, de perspectiva \./"* Rod al snifiatives $6 permanente preocupari a tovardgului Nivctac Ceausescu — ctitorul aviatie’ moderne romducsts —, industria toastrd acro- nquticd este astézi reprexentata printr-o adccaratd refea de usin moderne. Cercctarca si proicctarca de aviafic dispun de cele mai moderne justalafis experimentale tn domeniul acrodinamicti supersonice, structigilor acro- spafiale, mecanicit sborulus, aparaturit de bord, sistemelor reactive de Propulsie $1 materialclor de aviafie; au fost tnfiinfate facuttatea de acton have si ticee indusiriale cu profit acrosiantic. Prin aceastd impetuoasi relansare a activitifitor acrospatiate Rominia socialist se fnscrie printre farile care dispun de capacitatea slitnfificd 4 leloricdt de vbrf necesare construcficé aparatelor de zbor de fnalta Clas = Nicolas Ceauseecn, sultidarerat deretate, v0. 10, ania fe drawal ccmstewist roca scaliste Raiturn pottieh, Bucuresti, 1974, p. 930, 946.foua industrie astfel creat este wna dintre cele mai impresionante, mai ‘Gulesitoare $1 mai importante realivéri ale” Rominiet® ale epost te dup Congresul al IX-lea al partidului. Tara noasird produce ty prezent © impresionantil gama de aparate de shor, moloare cu reacfie $i motown Gu piston de aviafie, a Inceput fabricajia wior aparate de Cord, agragale H echipamcente pentru sistemele hidraulice, pueimatice, de. climates, €a i a pieselor turnate $i forjate pentru aviajie. Lucrarca de fafd se aliturd actinnilor intreprinse pentru a rispunde ineresulus crescind fafa de Wteratura tehnico-siinfifiel tn daogontd gonsirucfiey anioanclor sb racheelor. Sint presentate 0 serie de consideraps Privind definirea configuratier generale @ aparatelor de sbor — aeirana Supersonice sé rachete, avioane de transport si utiltare —, precion $i wnele mietode pentru evaluarea principalelor caracteristici acrodinamice wee, sure aprecierit solufies adoplate din purctul de vedere al performantelor $4 calitifilor de zor. Jn desoltarca lemelor propuse soa urmirit realizarea wei expuneri unitare, accesibile unui tend cit mai mare de cititort, Sperdn canara, rea si fis ull inginerilor, specialistilor $i studenfilor, cadyelor din armatd sidin diferite alle domensi de activitate, uluror celor care dorese sd aboniece Problemile proieciiris avioanclor $i rachetelor de diverse eategorii AUTORIL TA NOYATILLOR PRINCIPALE, 8 sega mpraeteleeetnamics 1 anvergura supratetelaerodinen 4 = coande petits ne — coards ratio aerodinamieh; fe, — coarda la contra a suprafctei acrodinamice rs ‘extremitate @ suprafe}ci acrodinamice : Cy il fortes axiale; Refieientul de frecare al pic plane Ch = Sencar demote yh os feat Crp: Cms — coeficienfii momentelor rezultante ale aparatului de aw ed ance triedrolvi Oxys legat dle corp; y= coiciental forte normale CLT Cotfciental ferfet de stone Ce — coefciental forfet de revistenta Ta Inaimares Ge — covficentul forfet de portent; = deriva ecilom = derivate 264188: soap ash fT SUMO ENP co de mat = 1): Px Mw se tapralne ot pas eine (=e ninco acetals ee Sria sectlunit maxime transversale pia fuselaj; sg suprafafa ampenajulyi orizontal, expect, vertical: © — tractiunon sistemelai de propalsie