UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

CONSTANŢA
ANUL IV ZI, FR SPECIALIZAREA DREPT

MEDICINĂ LEGALĂ
UNIVERSITATEA “ SPIRU HARET”
FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
CONSTANŢA
ANUL IV ZI, FR SPECIALIZAREA DREPT

MEDICINA LEGALA
Medicina legala este disciplina medicala care isi pune cunostiintele sale in
slujba justitiei , ori de cite ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sint necesare
anumite precizari cu caracter medical-biologic.

ISTORICUL MEDICINII LEGALE

          Cele mai vechi dovezi care atesta colaborarea medicilor cu justitia dateaza din
antichitatea cea mai indepartata. Astfel in Codul lui Hamurabi (rege al Babilonului intre
anii 1728-1686 i.e.n.) contine elemente de raspundere medicala, precizind si sanctiunile
pentru greseli in interventiile terapeutice. In Talmud se mentioneaza ranirile, omuciderile,
sinuciderile, sarcina, constatarea mortii, perversiunile sexuale, semnele virginitatii, violul,
pubertatea, sterilitatea etc. In codurile de legi ale Egiptul antic era prevazuta necesitatea
examinarii de catre moase a femeii gravide condamnate la moarte, aminindu-se pedeapsa
pina dupa nastere (daca graviditatea era confirmata). legile egiptene pedepseau aspru
avortul; se considerau drept vicii grave unele perversiuni sexuale. Cel mai vechi
document al medicinii legale universale este colectia Si-Iuan-Lu, in cinci volume, aparuta
in 1247 in China, autorul fiind consilierul penal Sun-tsi. Se ocupa de autopsii,
traumatisme mortale si nemortale, asfixii, moartea subita si mortile survenite in cursul
tratamentului prin acupunctura. Titlul unui capitol: "Cum se spala nedreptatea" subliniaza
rolul social al medicinei legale.
          Atit medicina greaca cit si cea romana, cunoscind bolile psihice au aratat felul cum
puteau fi trasi la raspundere penala anumiti bolnavi mintali. 
          In Digestele lui Iustinian (secolul al VI-lea) se formuleaza parerea ca medicilor este
mai curind o judecata decit o marturie. 
          In 1575 Ambroise Pare publica Des rapports et des moyens d'embaumer les corps
morts, prima carte de medicina legala aparuta in Europa. Adresindu-se medicilor, el le
arata dificultatile profesiunii medicale si le recomanda sa fie obiectivi si "sa nu prezinte
plagile mari ca mici si nici cele mici ca mari prin favoare sau altfel, pentru ca juratii
(judecatorii) se consulta si judeca adesea dupa cum li se raporteaza". 
          Primul care a folosit denumirea de "medicina legala" a fost italianul Paolo Zacchia,
medic al papei Inocentiu al X-lea, consultant al tribunalului ecleziastic (Rota Romana), si
savant multilateral. In cele 10 volume ale tratatului Questiones medico-legales abordeaza
capitolele clasice ale medicinei legale la care anexeaza si 85 de pareri si decizii ale Rotei
Sacre. 

SEMIOLOGIA TANATOLOGICA.

Semiologia tanatologica studiaza semnele mortii si modificarile cadaverice

consecutive actiunii factorilor de mediu asupra cadavrului.

CUNOASTEREA SEMNELOR MORTII :

-previne inhumarile precipitate in mortile aparente
-permite intreruperea la timp a manevrelor de resuscitare
-permite preelevarea de piese de la cadavru pentru transplant
Pentru med leg semiologia tanatologica este importanta deoarece poate raspunde
intrebarilor puse de justitie in legatura cu data, realitatea , cauza mortii , si conditiile in
care a fost gasit cadavrul.

SEMNELE MORTII REALE:

Sint modificari fizico-chimice pe care le prezinta cadavrul consecutive incetarii

functiilor vitale si actiunii factorilor de mediu.

PUTREFACTIA.
 Putrefactia este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care
substantele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice. Ea
continua autoliza, aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de conditiile de
mediu in care se gaseste cadavrul. Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de
regula, vizibile in doua- trei zile post-mortem.

MUMIFIEREA NATURALA se produce in :

 Mediu cu temperatura crescuta, umiditate scazuta.
 Medii ventilate cu temperaturi si umiditate scazute.
 Talia mica, casexie, deshidratari.

SAPONIFICAREA/ADIPOCEARA. (Se poate intilni la copii , este exceptionala la

adulti)
 medii umede / fara O2 .
 temperatura ridicata , terenuri argiloase, ape.
 Talie mica , abundenta tesutului adipos.

IGNIFIEREA / TABACIREA.

 Se produce in medii cu ph acid.

 Bogate in acid tanic si humic ( turbarii, mlastinii acide ).

INGHETAREA / CONGELAREA.

 Se produce in medii cu temperaturi foarte scazute.

TANATOCRONOLOGIA.

Pentru stabilirea datei mortii se folosesc rezultatele obtinute prin examinarea:

  Semnelor mortii reale ( apar in primele 2 – 6 ore si au dezvoltare completa in 12-
24 ore de la deces)
 Proceselor cadaverice distructive ( putrefactia incepe la 48 h dela deces,
mumifierea dupa 30 zile si este completa dupa mai mult de 2 luni , saponificarea
incepedupa 30 zile si este completa dupa 6 luni).
 Modificarilor post – mortem ale unor substate din singe si LCR.
 Stadiul in care se gasesc unele procese fiziologice : digestia , continutul gastric,
plenitudinea vezicii urinare , etc.
 Examenul microscopic al plagilor ( reactia inflamatorie perilezionala ).

FELUL MORTII se clasifica in :

 Moarte neviolenta – care este datorata unor cause intrinseci organismului.

 Mortii naturale – extreme de rare survin la virste foarte avansate prin uzura
organismului.
 Moarte violenta – este consecinta actiunii factorilor traumatici din mediul extern
asupra organismului ( sinucideri , accidentelor , omuciderilor ).

TRAUMATOLOGIE MEDICO-LEGALA.

Prin trauma se intelege o modificare lezionala sau functionala produsa in urma actiunii
unei forme de energie exterioara organismului (mecanica , termica , electrica , radianta ,
chimica).

 Agentii traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor cinetica / prin lovirea
corpului nemiscat / izbrea corpului in miscare de un obiect dur.
 Agentii traumatici fizici produc leziuni prin diferitele forme de energie fizica :
temperature , electricitate, presiune , radiatii.
 Agenti traumatici chimici , produc leziunii / moartea in cadrul intoxicatiilor acute
sau cornice.
  Agenti biologici , produc leziuni / moartea in cadrul infectiilor de laboratoare , cu
ciuperci toxice / veninuri.

APRECIEREA GRAVITATII LEZIUNILOR TRAUMATICE CORPORALE IN

*
CONFORMITATE CU PREVEDERILE CODULUI PENAL SI CIVIL.

Codul penal , in sectiunea intitulata “ Lovirea / orice alte acte de violenta cauzatoare de
suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la 1luna la 2 ani / amenda.
Actiunea se pune in miscare la plingerea prelabila a persoanei vatamate.
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Se contureaza astfel notiunea de lovire / alte violente :
Alin 1. referindu-se la lovire simpla , chiar neobiectivata de leziunii evidente , sau
obiectivata de leziuni ce nu necesita ingrijiri medicale ( echimoze ) , in timp ce alin. 2
include leziunile ce au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile.
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita
pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 zile se pedepseste mai grav.
Actiunea se pune in miscare la plingerea prelabila a persoanei vatamate.
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
In aceasta prevedere sint incluse acele leziuni traumatice ce necesita pentru vindecare
intre 21-60 zile de ingrijiri medicale.
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita
pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile , sau care a produs vreuna din
urmatoarele consecinte : pierderea unui simt sau organ , incetarea functionarii acestora ,
o infirmitate permanenta fizica ori psihica , slutirea , avortul , ori punerea in primejdie a
*
vietii persoanei , se pedepsesc cu mult mai grav.

PIERDEREA UNUI SIMT SAU ORGAN. OR INCETAREA FUNCTIONARII

ACESTORA.
Prin organ se intelege o formatia anatomica diferentiata, avind un tesut, vascularizatie,
inervatie proprie si indeplinind independent sau impreuna cu un alt organ simetric o
functie.
Majoritatea organelor a caror functie este compatibila cu viata sint duble (ochi, urechi,
plamini, rinichi etc.), pierderea unui organ nu este egala cu pierderea unui simt sau a unei
functii. De exemplu, pierderea unui ochi = termenul pierdere a unui organ nu si pierderea
functiei vizuale.

INFIRMITATEA PERMANENTA FIZICA SAU PSIHICA.

Infirmitatea = pierdere a unui organ ori a functiei acesutia. Prin infirmitate, in sensul
prevederilor legale, se intelege un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de ordin
strict morfologic, morfofunctional sau numai functional. Infirmitatea se deosebeste de
notiunea de invaliditate care include in mod obligatoriu un deficit functional, chiar daca
acesta nu este asociat cu o modificare anatomica.

ASPECTE MEDICO-LEGALE PRIVIND NOTIUNEA DE "SLUTIRE":

In Codul penal actual prin "slutire" se intelege o deformare evidenta morfologica

sau estetica a unei regiuni anatomice, indiferent de localizarea sa, dar care creeaza
victimei un prejudiciu real fizic sau psihologic. Astfel, leziunile sechelare cuprinse in
aceasta notiune nu se limiteaza numai la fata ci la oricare modificare anatomica in care,
nu numai prin localizare, dar si prin aspect, intindere si morfologie, se constituie un
prejudiciu estetic important, indiferent de regiunea corporala interesata.

PUNEREA IN PRIMEJDIE A VIETII VICTIMEI.

In conformitate cu prevederile Codului penal, independent de durata ingrijirilor

medicale, o leziune (vatamare corporala) poate fi grava si prin "punerea in primejdie" a
vietii victimei. Acest aspect se cere rezolvat de expertiza medico-legala in cauze diferite,
motivarea concluziei necesitind o buna documentatie medicala, o analiza corecta a
cazului sub aspect medical, din care sa rezulte o alterare evidenta a starii generale a bo!
navului cu modificari de cunostinta, respiratie sau circulatie, modificari care sa faca
posibila evolutia grava cu iminenta sau prezumtie de deces. In mod curent, notiunea de
punere in primejdie a vietii victimei trebuie sa se refere la producerea unor leziuni initiale
grave (sau la leziuni aparent mai putin grave, dar la care exista pericolul iminent sa apara
complicatii) care fara tratament medical de urgenta ar duce in mod cert la moartea
victimei.

VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA.

In Codul Penal – se precizeaza notiunea de "culpa": "Fapta este savirsita din culpa
cind infractorul:
a. prevede rezultatul faptei sale, dar nu-1 accepta, socotind fara temei ca el nu se va
produce;
b. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada".
In partea speciala a Codului Penal se delimiteaza si se gradeaza - in funcite de
gravitate - fapte comise din culpa, si anume, referitor la: "Vatamarea corporala din
culpa".

TENTATIVA DE OMOR.

Asa cum rezulta din prevederile Codului penal, tentativa de omor se pedepseste.
Rolul expertizei medico-legale in acest subiect este oarecum limitat, notiunea de
"tentativa de omor" fiind mai mult de ordin juridic si cuprinzind aspecte "extra
medicale", cum sint intentia si premeditarea ca elemente ce rezulta din expertiza medico-
legala referitoare la regiunea corporala lezata si consecintele imediate ale agresiunii.
Notiunea de "punere in primejdie a vietii" reprezinta uneori un element ajutator,
secundar, care, asociat cu celelalte elemente de ordin juridic, poate constitui un element
util in incadrarea penala a faptei ca tentativa de omor, dar nu luata independent si ca
unica argumentatie a calificarii juridice.

LOVIRI SAU VATAMARI CAUZATOARE DE MOARTE:

Notiunea de "vatamare cauzatoare de moarte", asa cum este prevazuta de legea

penala, cuprinde o serie de aspecte judiciare si medico-legale importante. "daca vreuna
din faptele prevazute in Codul Penal a avut ca urmare moartea victimei pedeapsa este
inchisoarea de la 3 la 10 ani". Sub acest aspect apreciem ca lovirea sau alte violente care
nu necesita ingrijiri medicale ca si actele de violenta care necesita ingrijiri medicale de
cel mult 20 de zile nu pot produce prin ele insele decesul. Se presupune deci preexistenta
sau concomitenta unor afectiuni patologice.

OMORUL:

Codul penal defineste omorul ca "uciderea unei persoane", fapta care

"se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 ani". Pedepse diferite sint prevazute, pentru
"omorul calificat" si "omorul deosebit de grav ".

Leziuni traumatice sistemice

Traumatologie topografica

ACCIDENTELE DE TRAFIC RUTIER

Dintr-o statistică a O M S rezultă ca accidentul rutier are cea mai mare pondere faţă de
celelalte cauze de moarte violentă, asa cum rezultă şi din tabelul de mai jos:

Cauza Morţii Procente

Accidente rutiere 36,2 %
Cădere 21,1 %
Înec 8,6 %
Alte mijloace de transport 6,2 %
Otrăvire 4,8 %
Explozii sau incendii 4,6 %
Arme de foc 1,1 %
Alte cauze 17,4 %

Leziunile si moartea in urma accidentelor de tren:

Leziunile si moartea prin arme de foc.

Armele de foc reprezintă o categorie aparte de agenţi vulneranţi, urmele produse prin
împuşcare ocupând un loc deosebit în patologia generală şi medicolegală precum şi în
criminalistică.
Definite ca agenti mecano-dinamici, prin complexitatea de constructie şi de actiune,
armele de foc, mai ales cele de lupta, depăşesc cu mult locul pe care acestea 11 ocupă in
clasificarea curentă a agenlilor etiologici.

ASFIXIILE MECANICE:

Asfixia (gr. asfigmos = lipsa pulsului) constituie o stare patologica caracterizata prin lipsa
totala sau partiala a oxigenului la nivelul celulelor organismului.

LEZIUNILE SI MOARTEA PRODUSE PRIN AGENTI FIZICI:

 - variatiile de temperatura,
- electricitate,
- radiatiile,
- diferitele variatii ale presiunii atmosferice, pot fi naturale sau pot fi produse de om

 Toxice hematice

 Intoxicatia cu alcool etilic.

 Toxici caustici.

 Intoxicatia cu neuroleptice (tranchilizante).

 Intoxicatia cu pesticide.

 Agenti traumatici biologici:

 Pruncuciderea 177 CP

STAREA DE NOU-NASCUT:
In acest sens se impune cercetarea particularitatilor morfologice caracteristice
nou-nascutului la termen si anume:

VIOLUL :
Conform Codului Penal (art 197), infractiunea de viol este: "raportul sexual cu o
persoana de sex feminin, prin constringerea acesteia, sau profitind de imposibilitatea ei de
a se apara, on de a-si exprima vointa". Legea penala prevede o serie de circumstante
agravante ale infractiunii, dupa cum urmeaza:

Indicatii generale pentru efectuarea necropsiei.

Necropsia trebuie executata sistematic , fara improvizari sau lacune ,cu multa atentie si in
totalitate, chiar atunci cind cauza care explica moartea a fost descoperita de la inceputul
investigatiilor necropsice.
Necropsia trebuie efectuata de echipe specializate formate din 1 medic legist si un
asistent autopsier.

BIBLIOGRAFIE.

1. Be1is Vladimir- Tratat de Medicina Legala Ed Medicala Bucuresti 1995.

2. Belis Vladimir- Indreptar de Medicina Legala Ed Medicala Bucurqti 1990.
3. Belis Vladimir, Nanes Constanta- Traumatologia Mecanica in Practica
Medico-Legala si Judiciara Ed Academiei Bucuresti 1998.
4. Codul De Procedura Penala -Ed Lumina Lex.
5. Dobrinoiu.V-Indrumar De Cercetare Penala Ed Atlas Lex Bucuresti 1994
6. Knight Bernard- Simpson Forensic Medicine Oxford University Press 1997.
7. Michael Graham, Randy Hanzlick- Investigation of Road Traffic Fatalities
CRC Press Washington, D.C 2001.
8. Muhanov.A.1- Atlas de Medicina Legala Ed Scoala Medicala Kiev 1993
9. Moraru.I- Medicina Legala Ed Medicala Bucuresti 1977.
10. Solohin A.A- Atlas de Medicina Legala Ed Medicala Moscova 1996.
11.Scripcaru Gh, Trebancea M - Patologie Medico-Legala Ed Didactica si Pedagogica
Bucurqti 1983.
12.Vincent.J.M, Di Maio- Forensic Pathology Texas USA 1998.
13.Volonciu.N-Tratat De Procedure Penala -Ed Paideia.
14.http//www.forensicjournal.com.

15.http//www.pathology.com.

INTREBARI

1.Hemoragia celulelor mastoidiene este caracteristica mortilor:

2. Goos skin este un semn medico-legal pretios (desi inconstant) in mortile prin:
3. Prezenta lichidului incolor / usor rozat in sinusul sfenoidal este caracteristica mortilor
prin:
4. Acidul cianhidric este un lichid incolor la temperature mediului ambient, fierbe la 26 0
celsius , este miscibil cu apa si prezinta un miros de:
5. Omuciderile cu arsen si derivatii acestora extreme de rare in present ,prezinta un
interes istoric * , astfel in deshumarile cadavrelor , un semn constant , frecvent se constata
la nivelul fanerelor acesta fiind:
6. Care din urmatoarele gene controleaza sinteza antigenelor AHB:
7. Din grupa alcaloizilor cu structura fenantrenica fac parte :
8. Leziunile produse prin current electric atmospheric ( fulger , trasnet ) se produc prin
efecte :
9.DML in intoxicatia acuta accidentala / suicid cu etilenglicol este de:
10. Cele mai frecvente accidente operatorii / postoperatorii sint datorate :
11.Institutul de Medicina Legala Prof.Dr.Mina Minovici – Bucuresti a fost fondat in anul:
12.Completati spatiile de mai jos.Semnele negative de viata se caracterizeaza prin:
13.Completati spatiile de mai jos.Srmnele mortii reale sint caracterizate prin:
14.Adipoceara este considerata o modificare cadaverica:
15.Tinind cont ca dupa 10-12 ore de la moarte temperatura intrarectala a cadavrului este
de 20 grade Celsius, putem spune ca intr-un mediu cu temperatura de 18-20 grade Celsius
racirea cadavrului se face cu :
16.Deshidratarea este un semn al mortii reale, tinind cont de acest lucru putem spune cu
certitudine ca ; un cadavru aflat in conditiile mediului extern de 18 grade Celsius si
umiditate de 15% poate pierde pina la :
17.Lividitatile cadaverice sint zone de culoare violacee ce apar pe:
18.Lividitatile cadaverice “ zmeurii “ sint caracteristice:
19.Rigiditatea cadaverica se instaleaza comform legii lui Nyslen la:
20.In legislatia Romaniei cercetarea la fata locului (activitate procesuala complexa
efectuata de organele de urmarire penala si instanta judecatoreasca) este reglementata de
atr. :
21.Raportul de autopsie medico-legala cuprinde mai multe capitole cu exceptia :
22. Asezati in ordine corecta modificarile de culoare ale echimozei ; a.cafeniu, b.albastra,
c.verzui, d. rosie.
23.Codul Penal , in sectiunea intitulata “ Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a
sanatatii “ prevede :
24. In urma unui consult medico-legal catre un pacient care prezinta numeroase semne de
violenta, se elibereaza un CML cu un numar de 23 zile de ingrijiri.Din afirmatiile
acestuia rezulta ca a fost agresat fizic de un membru al familiei, in ce art. al CP poate fi
incadrata fapta:
25.Intreruperea cursului sarcinii prin orice mijloace (Provocarea ilegala a avortului) se
incadreaza la sectiunea III- a a CP art. :
26.In stabilirea corelatiilor dintre un traumatism si prejudicial fizic(morfo-functional) sau
moarte se vorbeste in mod current despre:
27.Prin infirmitate se intelege:
28.Prin invaliditate se intelege:
29.Tinind cont de aspectele comune medico-legale, judiciare cit si cele civile privind
formula dentara asezati in ordine corecta urmatoarele:
30.Prin efectuarea unui consult medico-legal la cererea organelor de ancheta a unei
persoane de sex feminin, in virsta de 15 ani, s-a concluzionat existenta unui viol, fapta
incadrabila la capit III CP art………..
31.Asfixiile * se pot clasifica dupa nivelul la care se realizeaza tulburarile in cadrul
procesului respirator in:
32.Asfixiile de tip citotoxic , de utilizare sint caracteristice in intoxicatiile acute cu:
33.Factorii secundari(complementari sau suplimentari) ai plagilor impuscate prin arme cu
foc sint:
34.Actiunea termica(marca ) in tragerile cu arme cu foc este vizibila in tragerile cu
distanta intre tegument si teava cuprinsa intre:
35.Prin sectionarea imaginara a unui cartus observam ca acesta este alcatuit din :
36. Bura este caracteristica :
37.Suprafata de dispersie a alicelor in cazul plagilor impuscate cu arme de
vinatoare(sportive) incepe de la :
38.Spinzurarea este asfixia mecanica prin comprimarea gitului cu ajutorul unui lat
actionat de greutatea propiului corp si se clasifica in:
39.Urmatoarele semne sint caracteristice spinzurarii cu exceptia:
40. Sufocarea face parte din urmatoarele categorii:
41.Submersia/ inecarea presupune inlantuirea urmatoarelor elemente fiziopatologice:
42. “Manusa mortii “este caracteristica mortii prin:
43.Leziunilor si mortii prin temperatura inalta sint caracteristice arsurile:
44.Carbonizarii partiale este caracteristica pozitia:
45.Arsurile de gradul II prezinta o culoare :
46. Leziunilor si mortii prin refrigerare sinr caracteristice degeraturile :
47. Un semn pretios in mortile prin refrigerare, insa inconstant sint:
48. Procesele functionale ale organismului inceteaza la o temperatura a acestuia de :
49.Moartea printr-o descarcare electrica inalta ( miliarde de volti) trasnet natural dintre 2
nori este considerata moarte:
50.Mortile prin electocutie sint mai fregvente urmare a:
51.Intoxicatia acuta accidentala/suicid cu barbiturice prezinta urmatoarele efecte:
52.In intoxicatia cu alcaloizi parasimpaticolitici naturali DML este de :
53.In intoxicatia acuta cu nicotina DML la adult este de :
54. DML in intoxicatia cu morfina este de :
55.Faza medico-legala sau infractogena a intoxicatiei cu alcool etilic porneste de la :
56. Examinarea capacitatii sexuale a femeii este ceruta in procesele civile , penale, divort,
casatorii, furtul de copii, etc.Care din parametrii de mai jos sint corecti si definesc
capacitatea sexuala a femeii:

57.La ce procent al carboxihemoglobinei in singe apar simptome de oboseala , ameteli,

vomisment, tulburari de vedere si colaps:
58.Investigarea pruncuciderii impune cercetarea particularitatilor morfologice
caracteristice n-nascutului, aceste fiind:
59.Se considera ca un fat este viabil numai daca a depasit:
60.In tara noastra cercetarea filiatiei este legiferata prin codul familiei , recunoasterea
paternitatii se poate face pe doua cai acestea fiind:
61.Obligativitatea efectuarii unei expertize psihiatrice este stipulata de
articolul………………..CPP ( in cazul infractiunii de omor deosebit de grav).
62.Situatiile in care se cere expertizeaza filiatiei sint:
63. Cele mai vechi dovezi atestate documentar privind colaborarea medicilor cu justitia
dateaza din:
64. Enumerati timpii deschiderii cutiei craniene.
65. Lividitatile cadaverice:
66. Mecanismul traumatic in accidentele rutiere este:
67. “Caderea de la acelasi nivel” este descris ca o cadere :