Professional Documents
Culture Documents
RAtr}U TUT}CRAb{
If
I
5
TOATE PA'ZELE SL'S
intr-o zi, cind bunicul se dusese la fuseserl decit o dati sau de doul orio qi
circiumd su acel ciudat moq Gir, Pierre niciodatd de capul lor.
si Anton Lupan se apropiard de vechiul ?-
Inciperea semdna cu orice cabinl de
sloop, cu chila ingropard in nisip, qi ince- corabie, decit cd in mijloc avea o sobl de
purd sd-i dea tircoale, cercetindu-l cu tuci, cu burlanul scos prin punte.
luare-aminte, ca doi cunoscStori ce ince- In clipa aceea, nici unul din ei nu
peau a fi. bdnuia cA mica incdpere ascundea o
Cei doi prieteni cercerard astfel forma taind, care avea s5-i tulbure adinc qi sE
vasului, de la prova pind la pupa, admi- le indrepte viala pe alt drum decit cel
rindu-i liniile robuste, apoi, dorind sd pldnuit.
vadd felul consrrucgiei pe dinduntru, pu- Anton Lupan tocmai pusese piciorul
serd piciorul pe scara rezerrrat5 intr-un pe scar5, s5 urce sus, cind, intorcind
bord, pSqird pe punte, Di, coborind trep- capul, vdzu cd prietenul sdu, impins de
tele sub tambuchi, ajunserd in cabina o curiozitate care nu mai avea nici o
bdtrinului, unde pinS acum nu mai legiturd cu construc{ia vasului, cotro-
lt 1
\t
II 1.
II
:t
It \1
II'A \
Iti
lil
bdise in sertarul mesei ;i acum era aple- nddejde? SA fi pierit intr-adevdr in acele
cat asupra unei hirtii. linuturi pustii? Oare, face si te increzi
Haide, Pierre, si nu vini bltrinul in spusele unui singur om, mai cu seamd
-
qi s[ ne glseascd aici ! cd acel Gerard are mintea destul de tul-
Stai pu!in!... Doamne, dar ce-o fi burati, dupd cite mi lagi sd inleleg? Ce-ar
-
asta ? ! Ia vino sd vezi ! O scrisoare de la fi si mai ndddjduim un timp? Un r-echi
Charles Darwin ! corsar ca dumneata nu trebuie si-si
Cei doi prieteni, atraEi de inginerie, se piardl speranla, atita timp cit pe apd
interesau mai pugin de Etiinlele naturii, mai pluteqte o scindurd din vasui lui I
dar numele lui Darwin nu-i putea l5sa Agtept sd-mi trimiti gtiri qi te imbrd-
neplsitori, mai cu seam[ cind il vedeau gi,;ez, ca pe un frate, scumpul mzu corsar
pus in josul unei scrisori adresate unui neimblinzit' .HARLE' D.ARE*.\-,
bitrin marinar, necunoscut de nimeni,
care triia aproape s[lbatic, intr-un mic Sub semndturd se vedea data si locul
ordEel de pescari, pe o coast5 a Frangei. de unde venea scrisoarea : u Londra, 5
Cici, intr-adevdr, scrisoarea era adre- septembrie 1859r.
sat5 lui moq Ldon qi glSsuia astfel, in De unde il cunoagte moQ Leon pe
-
englezeEte, limbd pe care Pierre Vaillant Darwin? intrebd Anton Lupan, dupd
o deprinsese in cei trei ani cit lucrase la ce prietenul siu, nespus de uimit, ii
canalul de Suez: tdlmici cuprinsul ciudatei scrisori.
,,Bdtrinul meu eorsar, mi bucur cd Nu ptiu! Nu l-am auzit niciodati
-
triieqti qi eqti tot voinic, cum te-am vorbind despre el.
cunoscut. Sint trei ani de cind nu ti-am Dar Arnold. din scrisoare. nu era
mai scris, mai exact de la 8 decembrie tatll tdu?-
1856, cdci am notat[ in agendd data ace- Ba da ! rispunse Pierre Vaillant,
-
lei scrisori, dar in aceEti ani am uitat gi sub stdpinirea unei tulburdri pe care
de miner nu numai de prietenii vechi Ei ,;i-o ascundea, prin firea lui atit de ase-
buni ca dumneata. Am primit deundzi mdnltoare cu a bitrinulur.
ultima dumitale scrisoare qi if rispund Mi-ai spus ci a pierit intr-un nau-
-
in grabd, ca sI-f cer iertare cd am tdcut fragiu, continud prietenul sdu.
atita timp. Dar arn lucrat in aceqti ani -- Da, a plbcat intr-o clldtorie) peste
la desSvirqirea unei cdrgi, pe care in sfir- Atlantic, cind eu aveam unsprezece ani,
ait o vdd azi apirutd ;i !i-o trimit, ca era in 1853, qi nu s-a mai intors.
unuia ce te-ai aflat ling5 mine Ei in gin- -- Dar unde gi cum a pient? Nu s-a
durile mele pe vremea cind meditam la aflat?
ea. Ea cuprinde teoria mea despre ori- -- Pier mulgi marinari; oamenii la
ginea speciilor Ei 1i-o diruiesc nu ca s-o noi sint obiqnuigi ca unii sd nu se mai
citeqti la anii dumitale, bdtrinule cirmaci, intoarc5, qi dacd nu se intorc, ce rost
ci ca s5-fl aminteqti de mine Ei sd mI aperi, are s5 Etii mai mult ?
mlcar cu gindul, cind ceilalfl corsari, -- Poate cd totuEi. .. Dupi cLun r-Id,
corsarii Etiinlei, se vor ndpusti asupra Darwin il sfdtuie9te pe mo,: Leon si mai
mea. n5d5jduiascS.
Aqadar, in legiturd cu fiul dumitale, Pierre cl5tind din cap:
bravul Arnold, crea cd e pierdutd orice Nu. Scrisoarea e de acun noud ani:
-
i.. =-::
-.-+-- -ir., r'^i r a l
i-*1. -r
j-i,.' 3, i
-ei-, \e3= .=.
il-''1,
1 :, o
*"'
- :-l
': jI
':,:,::,'.-".
' !i'j+---!:
'J.
;!:!:1'rii :r
il
f
unde $i crun s-a intimplat naufragiul ? zdn in fugd qi recunosclr scrisul greoi al
Nu s-au fbcut cercetlri? bitrinului, deprins mai mult cu cirma
Ba da ! L-au cercetat la Tribunalul cordbiilor decit cu condeiul. Sub caiet
-
Maritim, dar n-au putut afla nimic de la se aflau alte scrisori. toate de la acelasi
+-
el. A fost repatriat, acurn zece sau unspre- expeditor. Intr-una, din 1852, Danvin
zece ani' de un vapor englezesc, care l-a spunea:
gisit undeva, prin strimtoarea lui Magel- <<Bdtrinule cirmaci, am gisit ! Am gisit
lan, rdticind, pe jumdtate innebunit. Mai paslrea rari pe care o caut de atita timp !
tirziu gi-a venit in fire, dar trecuseri prea E un tinSr cdpitan de vas, care vine de la
mulli ani gi nimeni nu se mai gindea s5-l Bostor5 sSlaqul unor lupi de mare la fel
descoasd despre naufragiul lui, fiindci se de bravi ca bravii vogtri corsari. Nu-i
intimplaser5 multe alte naufragii intre bogat, dar are o corabie qi cinci sute de
timp. dolari, qi e gata s5 plece incotro il trimit.
In timp ce vorbea, Pierre riscolea ser- Pentru rest, oi mai pune eu, din pulinul
tarul mesei scolind deasupra intreg cu- pe care il am, m-or mai ajuta prietenii
prinsul lui, de parcd uitaserd c5 bdtrinul, mei poate universitatea din Oxford
-
care nu ingdduia nimdnui sI intre aici, ne va da citeva sute de lire, dupd cum
se putea intoarce oricind. Ochii i se 1nr s-a figiduit Ei sper sd fie de ajuns.
-
oprirl o clipd pe cartea lui Darwin: Imi pare rdu cd noi doi, bdtrinii, nu vom
, DesPre originea speciilor pe calea selec- putea pleca, dar in locul meu voi trimite
triei naturaie,>, arnintitd in scrisoare. Du- pe un strdlucit elev al meu, care cred ci
pd semne, moq Leon se oprise asupra ei, Qi-a insu.git toatd qtiinla Ei inflScdrarea
si interesul bitrinului marinar pentru o mea Ei care, in plus, are doudzect qi cinci
carte de qtiinql ar fi mirat pe oricine, nu de ani mai pufin decit mine. Sint bucuros
doar pe Darwin. Dar interesul acelui s5-l primesc in locul ciumitale pe Arnold,
marinar se dovedea mult mai mare pen- deqi nu-l cunosc, incredinlat fiind cd iti
tru o altd carte, ale cdrei pagini erau im- seamlnd in toate privinfele Ei md pot
pinzite de insemndri. Pierre se uitd pe bizui pe el la fel ca pe dumneata. Trimi-
copertd gi citi : <Charles Darwin cd.ld- te*i la Londra numaidecit, Ei dacd odat5
-
toria unui naturalist in jurul lumii>>. cu el imi mai poli trimite incd doi mari-
O cunoqti ? il intrebS pe priete- nari, la fel de bravi, sau mdcar unul, vasul
nul- sdu. nostru va avea intreg echipajul cu care
Nu. Oare crun de n-am auzit de sd poatS pleca.,r
ea?- In clipa cind Pierre Vaillant sfirqea
Citeau amindoi cu inflScdrare orice de citit aeeastS scrisoare, afard se auziri
cdry de cil5torie le cideau in miini. glasul bunicului Ei mormlielile lui mos
Nu-i apdrutd de prea mult timp ! Gir.
-
observd Pierre. $i pessmne circulS mai -- Ce f-acem? Dopti Anton Lupan,
mult intre specialiEti. In orice caz, o iau speriat.
cu mine. Cred cd moE L6on n-o s5-i Hai sI ne ascundem in hambar !
-
'rotsn8eu reipnul ulind ruru IOr nc ?p11d
ap 'pldulpul os nu oJ €eeJ 6ro1 rr8und ps
-ur.rdnc lr$e.r8 FJesBInclBJ crolalur.ret€ru
raiuatsrze.r BorBInrlBJ ug plea$arE o IrIu
GulaurEur f tnzpa
FJBJ Fs erol nB nu aJBJ
-a.rd lnlnlerre]€ru 1ntsoc auedap ad p5u
r.radoce neelnd nu oJJercI op r$u;rls IIuEq
6epoc6
Ia Bururrel puIJ lnue uI rBC
'Ie ap rBoP
tnrsounc pueld ruluad IOJts€ as-nptrnp8
-erd 'rol ale puntu alardse urp eJsJuo
s.1s :r-I:tzsld gLvor 9I
costul c5l5toriei cr.r clasa intii, pl5- fi putut sd se avinte in marele qi ciudatul
tit de Imperiul Otoman peste cele orsfr inainte de a da o raiti pe cheiul
-
\rreo doud mii de franci agonisigi din leafa Galatei ?
lui de Pierre Vaillant. in acea duminicd de la incepuru-l lui
Socotelile din Franga nu sint bune in martie, plimbindu-se prin port vdzuri
Turcia, gi cei doi ingineri se dovedird o goeletd olandezd, Martq pe care capi-
iardgi nepricepufi cind era vorba de bani. tanul bolnav, descurajat qi pdrdsit de
Dupd un an, cu toatS economia lor, con- echipaj, o vindea cu o mie de lire, adici
statari ci nu aveau incd de ajuns pentru mult mai pulin decit prelul unei cara-
ceea ce pl5nuiau. Rdmaserd deci El al vane de mdgari.
doilea ?rr: lucrind amindoi pe aceleagi Pierre Vaillant ,;i chiar Anton Lupan
santiere, la calea feratd Adrianopole- s-ar fi putut socoti acurn cunoscdtori
Stambul, fdrd s5 se despartd de cdrlile destul de incercafi, nu fiindcd erau rngl-
stiintifice, de jurnalul bbtrinului cor- neri cu diplomd, ci fiindcd veri in -sir
sar ,gi de harta Jdrii de Foc, cu pata albS iqi flcuseri la Saint-Malo o ucerucie
care ii fascina. $i in tot acest timp, se mai preqioasd decit orice patalama ar fi
gindeau cu st5ruinl5, cu ardoare, la vi- avut in buzunar. Iar o mie de lire era
itoarea cdlStorie, continuind sd viseze tocmai suma agonisitS de ei, de cind
li sd fiacS planuri, infierbintali. tot adunau.
Dormeau vara in corturi, iarna in bor- Cei doi prieteni se privir5, fira s5-si
deie sau prin case gdrineqti, fdrd, si se spunb un cuvint, , i, intr-o clipa. tot
ducd la oraq, ca sd nu risipeasc5 nici un planul li se schimbi in cap; de ce sI
ban. Erau printre ei ingineri francezi, construiascl un vas nou, care le-ar ti
englezi, belgieni, care veniserd atra;i cerut cu lucrul lui incd un an. pe linga
de decorul exotic, de taina seraiurilor ,gi cI i-ar fi costat de cinci ori mar rnu.lt ?
de ochii cadinelor, ascunqi sub iasmac. E drept cd Anton Lupan, atit ce injl6-
Nlddjduind sd poatd ridica iaqmacurile cdrat totdeauna, se sperie pulin: i:r re-
sub care ochii codaqi reprezentau fasci- veni abia dupd ce se vdzu, impreuna cu
nalia Orientului, tinerii ingineri din Apus prietenul sdu, proprietar de r-as. fi:ndc6
bdteau infumuraf uligele din Galata gi tirgul se f5cuse la iufeali, cit sa su.r'tl u-n
din vechiul Stambul. Apoi, dezamlgiqi filigean de cafea.
de pudoarea cadinelor gi inspdimintali in seara aceleiaqi zile, sub nun:eie el
de biciul eunucilor care le insogeau, se nou, L'Espera,nce) Ei sub par-r-i - n l-:an -
duceau in Pera, cartierul european, unde ce4 avea cinci oameni echipai. l,a ;:-irar
se imbdtau qi se consolau cu grecoaice, Ei un cipitan, care s-ar fi pu:.: ii' fl e
cLr armence, nesupuse rigorilor nici unui clpitan adevdrat, deqi n-o pui3.. ; -'--e*Xi
Coran. cu acte, ci numai cu martcr: Eil.icr,:,si
Abia in primdvara celui de al doilea din port, gata si jure pe Bi'nir; s,e; pe
an, cind drumul de fier ajungea pe malul Coran.
Cornului de Aur, cu ape de smarald, iEi Care dintre noi se imbar;f" :j ;:J.re
ingdduiri prima cdlcare a acestui aspru r5mine- pe uscat? intrebl Piere \-':i;ant.
program: inchiriarl o barc5 gi se duserd Desigur cI te imbarci tu E ': mal
-
la Stambul, cu gindul cd, o duminicd vechi marinar decit mine. rasr';:sc -\n-
intreagd, s5-Ei facd de cap. Dar oare ar ton Lupan.
'
,.-','l'"',-:':+""tr1':i
:a' ,.",.:: . ;l.f
...m
i3 - ,.te,l::r ,i .1,
i4
".,,a*._
:;f #
,.
"
."
t ..r*l.t,,li1-
'=*
&e
"4r =: ia€
_*
S=' ,={io
tt
.:'t-*
I !;
::
-:.. :l =i
=.:r
:'.*:-
#
ffi ;@* t.
9e.**.
--'{-
e *&.5L
* ..-
%E iG F,"-
&" -"'
._-
**i
g
*
*.:
g6
ffi*r
w'*
.i:
S+
s.
di-!
'""''"-€e.,,
i . *ej
;'i*q
2l TOATE PN\i7FT F sUS
caute, o ultimd oar5, urmele lui Pierre peste L'Espdrance. Epava, intilnitl cind
Vaillant. nu se mai aqtepta, i se plrea un mesai
DupS ce vindu casa pdrinteascd, giu- de la Pierre Vaillant. Avea s-o scoat5 din
vaerurile qi alte citeva mici bunuri lI- nisip, s-o intregeascd, s5-i redea viaga
sate de bltrin, porni car destui bani qi, insolit de umbra prietenului dispirut,
asupra lui, ca si colinde porturile in sd se avinte cu ea peste ocean ca sd aiungl
cdutarea unei corSbii qi tocmai aici, la in lara depdrtat5 la care ei doi visaserl
gura Dundrii, intimplarea ficu sd dea ani indelungali.
{ff
ixrimprAnr LA srinSITUL
LUI MARTIE
s
;f.:,
$
,o!
'(
.&, ,:::_' '
*J'h
rl"'
pf, -e"@e a, ;j
dsffi "*#d
EF
t
rst
ry .f-.s
ti
cd", .,
.. i. .r.|
': #
*
& .::
S ':.
elEod ]pap cpcspu-rnFou alarunu JIurF 'rgcaa alarunu IJFrrrlFl rrre-r FJBCI 'Boaoe
ounds nu urnJ Fdnp .cFu1u Eaunds al nu BeruoJA BI OSDSOJ el eJBs ad OqJoA rseal
'la m neapurrdap es nu Fuld .1odu-19 -oJB nJ adeo.rde asundsuJ 6mpfedlr{Ja
"llrn plu csorunlJ
IJIU BerFd es I nu alaiurnzpu bprn.rop Io q epurrdnc FS
aIJLIInN 'Llatun urp FrBJIplr llueul€o ernqaD rrqFJOs Iaun ala[unu p perS
aulq r8ru Ier -'euz
Lr i" Fc )selocas
cniuondg aunds ujE-I 16 ep IUB ru]Bd IJunlE op EJesn3oJI 'lo j
RTDU TTDORA}I 28
pflrinEilor care l-au ales gi s-au gindit la lipsea un om, pe Mihu nu te puteai bizui,
el de cine gtie cit timp. Dupd cum, era numai ucenic, iar ca sdl induplece
anrnci cind i-am intilnit prima oari cineva pe Haralamb sd se imbarce nu
pe cei ce alcituiau echipajul Sperangei, fusese cHp, degi peste citerra slptimini
nu ne spuneau nimic numele lui Anton o va face. Aqa aiunserd marinari Cristea
Lupan, lui Ieremia, Gherasim, Mihu, Busuioc, pluta,s de pe valea Bistrigei, qi
Cristea Busuioc sau Ismail. Dar intr-o Ieremia, {5ran din sus de Buziu, aqa
zi, numele cordbiei avea sd fie pentru ei ajunse mus $r Mihu, cioban de pe la
cuprinzltor Ei viu, ca numele copilului Cimpulung.
c:lre a crescut. Dacd nu Ei-ar fi cunoscut oamenii,
Aga se alcdtui echipajul Sperangei la in seara aceea Anton Lupan ar fi fost
sfirgitul acelei luni de primdvar5; mai ingrijorat gi nemullumit.
PAZNICUL FARULUI
F.
[*
F=
ri:ir
,*
""{
.,"4a. -. , . *'
$
w*.*1dt**ts'*
;t
,::,.,,
:llrt
",' :,i
Paznicul farului mai trase un git de NegrilS incepu sd latre cu furie, invir-
rachiu, apoi se uiti la Gherasim, cli- tindu-se in jurul cordbiei, sd fi zis c5-i
oind qi deodatS rEmase geapdn, cu turbat. Anton Lupan ieEise in uEa ba-
miinile incleEtate pe clonciir, cu ochii r5cii, cu carnetul de socoteli in miini,
irrspdimintagi. chemat de o nelini,gte ciudat5, Ei se uita
Lasi pistoiu jcs! r5cni, m5gindu*se la mo,; Ifrim, nedumerit.
-
inapoi, pe bocaport, cu o miryeare de Mdi, b6ieli ! strigl Gherasim, aple-
-.- rnzA
:- LlaZ4,. -
cindu-se peste parapet. Veniqi careva qi
#'*+-'
.t'.'
€u+.
' {,:1
,1!
*l
5l
':ta
.t:-
e+
r'5 !rl,,*,
@
_:
'..:-rt
-:jje
....
,...]'. i:.:1*+'3
;.:'::
_i, :
a
i
s'
=:
--: _.
':"
. 'at:
: -e-
.,.-:i' a ,+
=:-:.
i.e':.::
j=
:'r=
= -_1
E-l
:
F
'- !
.;:.
.1,',"$€
';: *# t- i
:' ]*:
',t&:
i:r
$ ;:.
Da sd ttii ci tu semeni cu celSlalt ! fuIo, Ifrim iqi recdpdtase glasul flecar
- Care celdlalt? qi tirdg6nat de ia inceput, inecat in ra-
- Ei. care !,.. Cirrnaciul ! chiu.
-
u''-,t
.:;
,s
t'
*{%
;r5:'-.lgf
-- Cirmaciul ! eontinuX, tndgindu-se ca tine, numai e5 mi s-a pdrut nrai se un;.
inapoi ia loeul veehi gi pregStindu-se sS Da, mai scund, hot5rit" $i-avea o tdierurd
sugd din clondir. Era tot aga de vinios ici" in sbraz.
*l
-!a
,
\
,i
'a
i;.. l
q, i, 'T-
k
'i 1
w
,"*
't:'
I
*rl 't'
- '-/ ,. lj"f" ,
r
?..4
t t'--.,.
: {"*
.**-..3* _*-_.
Anton Lupan scdpd carnetul din miini. toalele, cu puqtile, nu vedeau pe nimeni,
O tiieturd in obraz? biigui Ghera- ehci piralii se tirau pe brinci, pe lingi
-
sim. Nu-l chema Sotir? parapet, p€ dup[ catarge, Etiau dinainte
Ba da ! A$a l-a strigat franquzul. ce aveau de fflcut.
Era - un fuanguz inalt, bdlai... Restul, Anton Lupan gi-l amintea din
Anton Lupan se ndpusti inainte, rds- ceea ce bdtrinul ii povestise mai demult.
colind nisipul ud, se ag515 de scar5, gi Totdeauna se intimpla la fel, cind pi-
din dou5 sdrituri fu sus. in clipa aceea, ralii pridau o corabie aruncatd pe gdrm:
Gherasim se prdvdlea peste bdtrin, cu nimeni nu le venea in ajutor nefericililor,
mina in beregata lui, rdcnind: lumea din tirg stetea ascunsS, su fri-
Dar tu de unde Etii ? ca-n sin.
-Iatd adevdrata intrebare, care se ardta -- Pe franluzul de care spuneai, cine
limpede, in sfirqit: l-a ucis? intreb5, gituit, Anton Lupan.
De unde stii tu, ciine bitrin ?. . . Paznicul farului iEi dddu ochii peste
-Aga se dezv5lui taina lui moE Ifrim, pe cap qi horcii, din adinc.
care nimeni n-ar fi putut-o bdnui. Vorbegte, ucigaEule, cd nu te las
E uqor de inleles ce tulburare stirni in- viu- ! url5 Gherasim.
timplarea aceasta in sufletul lui Anton Nu Etiu... Cind a cdntt cirmaciul...
Lupan. Dar nici Gherasim nu era tulbu- Povestea cu vorbe pe care abia le
rat mai pufin. Sotir, cirmaciul de pe puteai desluEi. Cind cdzuse Sotir, bdtri-
L'Esperance, despre a cirui intilnire cu nul auzise un glas venit parcd de sus,
piralii afla abia acum, ii fusese prieten strigindu-l pe cirmaci qi spunindu-i ceva,
bun. in grai necunoscut. <.Pe catarg, dupi
intr-un sfirEit, paznicul farului, vizind franguz!,> rdcnea Spinu" El ii infelegea
ci nu mai avea putinl5 de sclpare, mlrtu- vorbele, cunoqtea orice grai strdin. Atunci
risi tot. Tilhdrise cu ai lui Spinu zece ani venise alt fulger Di, intorcind capul, moq
impliniqi, dar cicd fusese numai gazdalor, Ifrim il vdzuse pe acel fuan1uz c515rat
ii pitea cu unele prilejuri, alteori le ducea la jumltatea catargului era numai in
mincare, prin stufdrig, gi cdra din lucru- cdmaE5, bilai, inalt Ei-sldbu!, dar nd-
rile prddate, la Galali, unde le vindea prasnic de invrdibit, trdgind la nimereald
negustorilor, prin tirg. cu pistolul Ei cdgdrindu-se mereu, tot
Mdrturisi cd pe cirmaci il injunghiase mai sus si nu se lase invins.
€1, cu mina lui, virindu-i iataganul in - Lupan nu iqi mai simgea pum-
Anton
piept, in vreme ce Spinu il incollea pe nii, atit ii flnea de strins) cu unghiile in-
la spate, apucindu-l de miini. La lumina fipte in carne, adinc.
fulgerului il vdzuse pe bietul Sotir, cu Spune mai departe ! scriEni.
chipul acela brdzdat de o tdieturl in Paznicul farului se uitd la el cu un ochi
obrazul sting, chip care gi-acum il mai inro,;it, icni de citeva ori, pe urmd des-
chinuia in vis, il vdzuse pribuqindu-se chise gura plind de bale singerii.
ling cirm5, incercind si ia pistolul de Atunci...
ios qi sd mai tragd o dat5, inainte de a se
-Dar alt cuvint nu mai putu rosti, in-
da ripus. A.a pieriserd to!i, luali fdrd' chise ochii, sughigd adinc, picioarele i se
veste, loviqi pe intuneric, fdrd sd Etie de chircir5 qi rdmase leapin pe nisip, parcd
unde qi cum. Zadarcric trlgeau cu pis- neinsufletit.
37 C{TE PI\ZELE SL S
((."'IIhIV]TIVA IITNNWO(I
'lrlrlg wnucD
orasJ avindu-l, cum spuneam, pe Ne- ifos un om imbricat in giubea bogatS,
grild in cap. cusute cu aur Ei bdtutd cu pietre scumpe,
Echipajul Speranpei id fdcu anevoie pesemne un negustor de vazd, cdci mul-
ioc prin imbulzeala mullimii $i, dupd limea ii deschidea calea, fdrd, cirtire, tr5-
citeva sute de paEi, cirmi la dreapta, pe gindu-se umil5 in l5turi. Anton Lupan
o stradd bolovdnoasd, care urca dealul nu apucd sd-i vadd fala, ci numai ceafa
pieptig, cu trepte din loc in loc, ceea ce negricioasd qi giubeaua strilucitoare.
dovedea dintr-o dati cd nu putea ti lTi1s, domnule, cd nu mi s-a p5-
stribdtut5 nici de cdrule, nici de trisuri. -
rut ! E armeanul nostru, vdzuEi ? spuse
in schimb, o urcau trudnic hamalii in- Ieremia.
cdrcagi cu poveri. Anton Lupan ridicl din umeri, deqi
purtarea armeanului ar fi trebuit s5-l
OraE vechi ! spuse Anton Lupan, mire. Dar, la urnn urmei, pe el nu-l
-
pe care nu-l mai mira ceea ce vedea privea starea unui negustor, de vreme
in jur. Orag bStrin de doud mii cinci sute ce-Ei pldtea cdl5toria cinstit. Firegte,
de ani ! Gherasim ar fi judecat altfel, Ei vai de
$i cer dacS-i bdtrin, nu se poate pielea bietului Agop dacd ar fi apdrut in
- ori mdcar curdp?
innoi, port cu caftanul aurit !
: Ba, s-ar putea, dar vea tu, aici Ei
oamenii sint la fel de bdtrini. Era curind dupd ptinz. Inaintea mesei
Haralamb ridici din umeri, nemulgu- Anton Lupan intrase la un armurier,
mit de tot ceea ce vedea, dar mai cu cump5rase patru revolvere qi trei puqti
seamd de afurisitul iaqmac. Holland-paradox, o armd renumit5,
Peste vreo doul ceasuri oamenii noq- uEoar5 fagd de calibrul ei, cu doud !evi,
tri trecuserd Cornul de Aur, pe unul una pentru glon1, alta pentm alice, pu-
din cele Sase poduri de vase, cutreieraserd tind deci fi folositd in imprejurlri feluri-
strdzile, vdzuserl moscheile, cisternele te. Prinzise, impreund cu ceilalli, intr-o
subterane, ca ni,;te hrube uriaEe, flcute locandi din Galata gi, dupd ce iqi trimi-
pe vremuri in vederea asediilor -- qi se sese oamenii in port, ctr armele Ei cu
aflau la intrarea Bazarului cel mare, nu pachetele de cartuqe, urcase dealul Ei
dupi vreo cumpdrdtur5, ci numai sgo, intrase in holul noului hotel Pera-Palace
ca sd caqte gura. sI frunzlreascd ziarele striine, fiindci
Deodat5, Ieremia, care cerceta curios de citeva luni nu mai qtia nimic din cele
mulflmea imbulzitl in fagd, il trase pe ce se intimplau in lume.
Anton Lupan de minecl Ei exclami cu Tocmai cind intra pe u$5, un negru
mirare: pitic, cu un turban mai mare decit tot
Domnule, ista nu-i armeanul de trupul lui, cobora de la etaj un geaman-
-
azi-dimineale ? tan cu burduf, desigur al unui cil5tor
Care armean, Ieremie? care pSrdsea hotelul. Anton Lupan privi
- Al de s-a milogit s5-l ludm cu noi geamantanul, ros de timp, impestrilat
pe-corabie. de etichete, in parte Eterse sau cdzute,
Unde-l vezi? semnele hotelurilor pe unde trecuse pose-
- Uite repede, ci tocmai dd sd intre ! sorul lui.
-Pe poarta Bazarului iqi fbcea loc cu Anton Lupan privi geamantanul, in
treacdt, ,?i i se pdnr cunoscut. Dupd ce
ficu un pas, intoarse capul qi il privi din
nou. Negrul pitic il lSsase in faga uqii,
aqteptind sd coboare posesorul lui. Da,
intilnise undeva un geamantan asemin5-
tor, il ;tia bine, il avea in ochi Ei se silea
si-gi aducd aminte unde-l vdzuse Ei-n H ?
!
imprejurlri.
F
ce :
l, I 1: -=-
a-
A,:a
-E't..
telegraml de la Londra vestea ci Charles brincind lumea, ca ieEit din minqi, stri-
Darr.vin era bolnav, cu puline speranle gind:
de a se mai insdndtoqi. Pierre !... Pierre !... Pierre !...
Numele acestui om de qtiinlS rimi- -Oamenii il priveau mirali, dar nimeni
nea legat de planul lui, incd mai agtepta nu se dddea la o parte din drum. Cind
un sprijin de la el, nu se gindea sd plece ieqi pe u$d, se pomeni intr-o mulgime de
la drum inainte de a-l vedea qi a-i cere trecdtori care impestrilau strada in sus
iardqi sfatul, de rindul acesta prin viu Ei in jos. Se uitd intr-o parte, apoi in alta,
grai, nu pe calea scrisorilor, neindestu- didu sd facd un pas la deal, se rdzgindi,
ldtoare cind ai nevoie nu doar de indru- o lud fuga la vale, pind la primul coll,
mdri, ci mai cu seamd de o incurajare, cercetd strada care se deschidea in dreap-
care sd capete sensul unei invcstiri. R5- ta, plind de ciini, dar fdre nici un om
mas singur, Anton Lupan simgea nevoia Ei, dindu-,si seama cd zadarnic ar mai fi
-
sd aibi asupra sa umbra proteguitoare clutat aici, se intoarse la hotel, gifiind.
a marelui cercetdtor, care sd inlocuiascd Cine era domnul care a plecat
mdcar in spirit lipsa lui Pierre Vaillant. -
acum? il intrebd pe portar, gata s5-1 ia
$i iatd c5, pierdut fiindu-i prietenul, de git.
era acrun primejdie s5-l piardd ,!i pe Acesta il privi mirat, apoi rdspunse
adevdratul insufletitor al acestei cili- nepdsdtor:
torii. Domnul Pierre Vaillant !
Anton Lupan ldsd ziarul din miini Ei -Lui Anton Lupan ii veni singele in
cd,ztt pe ginduri, sub o perdea cenu;ie obtaz.
tesuti de mihniri Ei indoieli. O clipi EEti sigur, Pierre Vaillant ai spus ?
- intinzindu-se peste contoar
fluturd Ei descuraiarea asupra lui apoi strigd, Ei
Si-o scuturd.
- apucindu-l pe portar de reverul hainei.
Deodat5, cipitanul Speranpei auzi un LiniEtili-v4 domnule, cI speriali
glas spunind mieros, glasul tuturor por- -
lumea !
drept vorbind, nici mdcar nu schimba dtgtt, ,si mdrile libere il a$teptau.
planul lui. Tot socotise sd rdmini in Sufla o brizl slab5, dinspre uscat,
Mediterana pinl in primdvara viitoare, dar sus, la creast5, dincolo de Ieni
ca s5 adune banii trebuitori marei cdld- Mahalle, se vedeau copacii despletin-
torii. Noroc cd nu-l zorea nimeni la du-qi ramurile, iar in larg, cit se zdrea
*€
$
*
*
::!::-
;.
+1
tj:'
rra,
&
w
trq
K'# t
!
''.+
' '' -. -.", "' t=j+
r..::i,4,.. .e. .. -
Dacd nu vine, plec[m fdrd el. I-am toarse cu fala spre rdslrit gi se inchin5-
- cd la prinz sd fie aici.
spps -- $i de la noi ce vrei ? il intrebi An-
Inaintea plecirii, Anton Lupan ficu ton Lupan, privindu-l stiruitor.
un ultim drum in ora.;, urcd strizile cu Ochii, glasul, ceva din infdliqarea c6-
trepte ale Galatei Ei se duse la Pera- lug5rului ii aminteau nu Etiu ce. Poate il
Palace. mai intilnise vreodat5, prin alte locuri,
Iati aici citeva rinduri pentru dom- ci partea asta a lumii era plini de cdlu-
-
nul Pierre Vaillant, ii spuse portarului. giri de la Muntele Athos.
Dacd se intoarce, anunt5-l cd in doui s5p- Pei uite, taic5, ce-a$ vrea... Am
-
tdmini sper sd fiu Ei eu inapoi. S5 md auzit ci plecagi la Pireu.
aqtepte sau mdcar s5-mi lase adresa unde Da, n-ai auzit rdu.
il pot ciuta. - $i te-a$ ruga sd iei un cdlugir
-
Cind ajunse in port, vdnt de deParte sdrman cu dumneata, cd numai pentru
cd, pe chei, in capul schelei, se ivise un numele lui Christos trudesc.
cilug5r bdrbos, q.r cominacul plin de C-,e facem, Gherasime, cd ne mai
-
giuri Ei albit de praf, intr-o sutand mds- veni un pasager ? intrebd Anton Lupan,
linie, strinsS pe mijloc cu o bucatd de incurcat.
curea. La git avea un Eirag de mdtdnii Cirmaciul se scdrpinl in cap.
slricdcioase, de lemn slinos, iar in spi- S5-1 ludm, domnule. N-om pigubi
nare ducea o ddsagd grea. -
cine ptie ce.
Domnul cu voi !... Cine-i cdPita- Mulfumesc, taicd, Dumnezeu sI
- -
nul ? intrebd noul venit, ficind semnul te rdspldteascd de-o mie de ori ! zise c5-
crucii cu un gest caln stingaci. lugdrul, gi rdsufl5 uEurat.
Eu. Ia spune' ce vint te Poartd Atunci, moqule, hotdri Anton Lu-
prin- lumea asta de picdtoEi c6, duPd ponr - caut5-li un culcuq pe undeva, cd
port, aE zice cd vii de la Muntele Athos ? nu mai avem timp de taifas. Hai, b5iefl,
-- Chiar o$Br fiul meu' rdspunse c5- ridicagi ancora !
lugdrul, in vreme ce pdEea pe punte Ei iEi Lanlul greu incepu sd scriEneascd,
ldsa ddsaga ios. Sint de la mindstirea Speranpa iqi afundd prova, parimele des-
sfintului Mina, dar umblu prin lume de prinse de pe binte cdzurd fbcind sd ples-
mai bine de un &or sd string bani, ci cdie apa, focul Ei trinca liEnird pe strai,
ne-a ars biserica qi nu mai avem unde Ei cheiul Galatei incepu si alunece uqor
aduce har tatilui nostru ceresc. inapoi, cu mulgimea de gur5-casci in-
Zicind acestea, omul in sutani se in- Eirati la mal.
uN cArucAn cruDAT
care de la ieqirea din Dardanele continua PUPa: acesta nu era lucrul cel mai u$or,
si sufle neschimbat dinspre nord-est. cdci valurile care se nipusteau din urmd,
Dacd acul barometrului n-ar fi rdmas cu toatd neputinta lor, din vreme in
de atitea zile in acelaqi loc, echipajul ar vreme dbdeau asalturi incercind s5 scca-
fi coborit vela mare qi ar fi mers numai td corabia din drum, c€t s-o puni de-a
cu cea micd $i cu trinca, de teama unei latul qi apoi s-0 scarmene.
apropiate furtuni. Dar, se vede, cdpitanul Oamenii se intinseseri sub catargul din
Speranpei avea mai mare incredere in prova qi dormeau, sau priveau cerul, pe
acest instrument ciudat, decit in pre- tlcute, c5 nu se mai aurzea nici o vorb5.
vestirile pescdrugilor, care fugeau spe- Mihu rdmase o vreme nemiEcat, cu ochii
riafr din larg, indreptindu-se spre Tene- pe marea pustie, muncit de acelaqi gind
dos sau spre alte insule apropiate din care-l urm5rea de azi-dirninea!5 qi nu
.i._,:,9r.
s
- :-; r:
'::1
. '.::.::
,,:,'j
: :::
,g
::tr:i , | :
'.' l.:
re
+*;' --.'.
€
tambuchi, zburl, prin aer ,;i se opri in Nu sintem pe drum! S-a intSm-
spinarea piratului. -
plat ceva cu busola ! strigi c[pitanul,
._ Negril5 ! strigi Mihu, zb5tindu-se dindu-pi deodatS searna c5, CacI ar fi
sd scape din strinsoarea bralelor. Nu te mers intr-adevdr spre sud-vest, soarele
l5sa, Negril5, nu-l sl5bi, asa ! trebuia sd r6sar5 in sttnga, can'l la patru
Spinu se prdbuqi pe punter horcdind, carturi inapoia traversului.
se rdsuci de citeva ori, incercind sd des- -- Uite de unde-a pornit buclucul !
clegteze colgii, care-l sugnrmau, apoi rd- strigd ,gi Gherasim uimit.
mase pe o parte, incovrigat, bigiind din Cercetind busola, gSsise dupd felinar
picioare, ca un om care-Ei dd duhul. o daltd de cdldfituit. indatd ce o trase
NegrilS stitea deasupra piratului, fio* afatd,, cadranul se rdsuci cuminte doud
ros) ca o fiari veniti din pfduri, cu ocliii carturi spre sud.
roqii, suflind aprig pe niri ,gi miriind Cred cd nu mai e nevoie si ne
-
infundat. Amintirea str5mc;ului lup se intrebim cine a pus-o aici ! vorbi cdpi-
trezise insp5imintitoare in singele lui. tanul. Tu ce zici' Gherasime ?
M.ihu se ridicd de jos, tremurind. Aga e. Acum bdnuiesc Ei cind s-a
'- Hai, Negril5, ci l-ai rdpus ! -
intimplat: ast5-noapte, pe la unsprezece,
Piratul nu mai mj ica, numai cite un in cartul lui Ismail. Me miram eu, cum
spasm flcea s{-i tresard genunchii, dar s6 se schimbe vintul, e$o, din senin !
Negrild nu-gi d.esclesta coilii llin grurna* lnseamn5 cd vroia si ne scoati din drum
lui. si ne abati inspre vreo insuld pustie,
^nIeremia se apropie, cu sfoara in rniini. Eiunde-l a$teapt5 oamenii lui. Ar fi bine
Ia, mii biiete, domole;te-ll du- s-o lu[m repede spre miazdzt.
-
ldul, cd il dd gata! Nu ! se impotrivi cdpitanul, cu un
-
Spinu deschise ochii privi in iur, zimbet crud. Acum, dac-am intrat in
qi
rdtdcit; singeie ii curgea Eiroaie pe obraz. hor5, sd jucdm pind la sfirs-it !
Clpitanul cobori in cabin5, aduse o -- Ce ai de gind, dornnule ?
faq5, tincturd de iod gi-l pansd pe pirat" S5 mergem inainte Ei s5-i infrun-
-
Dupd aceear Ieremia il tiri pe punte, ca t5m. sintem $apte oameni, ca s5 nu-l
pe un sac, $i-l legi fedeleE la piciorul mai punern la socoteald pe Agop...
arborelui mic. Tocmai atunci omul de veghe, Iere-
AEa, fr5qie, acu stai cuminte aici mia, se intoarse spre Anton Lupan gi-l
gi -agteapt5-lr iudecata ! vesti:
Indreptindu-se spre cirm5, Anton Lu- Mi se pare ci se vede plmint !
I :':t-:.; :.'i:,,i, t r
l:
_{;'l"r
a
F
iltrF,i_-
ry
.:€
€'.
:€
g
'
.- - ltl
ra,!i|::;
.1 . .
''
'
:i
',,::|f
.. :;:.,..
..
Ll
ffi
&
i'*;:,,,.,
,:1t,*lo
:
',,,li
r
*'a
;'.tr:,
ij'.;.ii
,, : a,*,i
:F-l
i:it!-'
t:t:
':il'
...t i
'ar'.::.
i-,
i.;r -
::i:,:::i:;:n,.
si noi a$teptdm pe g5rmuri pusrii fhri cu miinile infipte in Qold:
nici o stire, q.r teama ci in orice z.t ne De ce nenoroceam, bre ?
poate dibui vreun vapor de rlzboi, sd -
Agop tdcu milc pi se ascunse dupi
ne pund in streang. Itt dd mina sd ne laqi bocaport, cu capul la pdmint, fiindc5 ve-
aici o luni, iar tu sd bei cafea Ei sI tragi derea piragilor, chiar Ei aEa, legagi si ne-
ciubuc la Pera-Palace ! A, nu, cdpitane, putincioqi cum erau, ii dddea fiori.
alta ne-a fost vorba la inceput ! Soarele mergea spre zenit, din ce in
Ajungind aici, piratul se inroarse spre ce mai arzdtor, Di pe punte incepea sd fie
Anton Lupan: zdduf. Odatd cu apropierea amiezii, vin-
Domnule,
-Spinu il fulger5vreau sd spun tot ! tul sl5bise gi nu mai avea putere sI poarte
din ochi Ei dddu si se cu el umezeala rlcoroasd din larg.
smuceascd spre el, dar fringhiile il fbcurd Echipajul cobori in barca piraqilor,
sd icneascd, neputincios. impreund cu Negril5, Ei se indreptd spre
Crezi ci dac-ai sd p5lSvrdgegti ai sI !drm. Dupd ce privi o vreme in urma
-
scapi de streang? il intrebi cu dispreg, lor, Ismail se duse in bucdtirie, lud un
scuipindu-l iariEi in obraz. linguroi mare de fier care atirna cit un
Piratui se zvircoli cu o furie care-l ciocan, $i-l infipse fudut la briu, apoi
frcea fioros, oricit era el de firav. se asezd turceqte lingd parapet, cu pugca
Deocamdatd si ne spui cili oameni pe genunchi.
-
mai aveli pe useat? Dacd unul migcam, dam cu asta la
Trei, dar unul e neputincios, nu €p- ! zise de la bun inceput, aritind spre
stiu - din ce i s-a tras, din vreo spaimd, linguroi.
ori o fi pedeapsd de la Dumnezeu, cd l-a Dupd aceea iEi aprinse luleaua qi rI-
lovit boala copiilor Ei cind e sI puni mase de pazd,, aruncind din cind in cind
mina pe cufit ori pe iatagan il apuc5 bi- cite o privire plind de ifos la piralii care
tiiala gi cade la plmint. toropeau in fringhii.
Unde iqtia trei acum?
- UnuI esint In acest timp, barca se apropia de mal,
colea, de pazd, pe mal, iar fdrd nici un ocol; cind ajunse la vreo sur5
- doi pe malul celdlalt...
ceilallj de paEi, in tufiEurile de pe mal se vizu
Incolo nu mai e nici unul? Bagi miqcindu-se ceva, un om cu turban iEi
-
de seamd, dacd mingi, mai poF p5tl qi ardt5 o clipi capul, privind cu nedu-
altele inainte de a ajunge la streang. merire la cei ce se apropiau, apoi,
Nu mint, domnule, o si vedeli. dupd ce se dezmetici, o rupse la fugi la
-Anton Lupan se intoarse brusc spre ai deal, adus de umeri, cdutind sd se piardl
sii: printre copacii pitici.
Cine
-Oameniirdmine de pazA aici?
se carn codeau, clci fiecare
Ieremia duse pu$€ la ochi.
Nu trage ! il opri Anton Lupan.
-
ar fi vrut si pund piciorul pe uscat, sd N-o sd ne fie prea greu sd punem mina
rdscoleascd sllaqul piragilor. pe el, cd de pe insula asta n-are unde fugi.
Eu stam ! r5spunse dupl oarecare O cdrare bltdtoritd de mult ardta sin-
-
timp Ismail, cdscind. gurul loc pe unde piratul puruse sd fugl
Nul l5safl pe el, nu md nenorgcigi ! fdrd sd cadi in brinci.
-
incepu sd se vdicireascl Agop. Domnule, zise Ieremia, privind
Bucdtarul se indreptd spre el, intiritat, -
cu bdnuiali in jur, poare ar fi mai bine
si ne rSspindim, s5 nu mergem toEi Sint tare speriali, zise Anton
b'rriue . -
Lupan, daci iEi inchipuie cd pot si fugi
-." N*avea grij5, rdspunse Anton tIrS pic de vint !
Lupan. Iarba e in folosul nostru, nu al Piratul de pe mal se opintea sI dea
1or. DacI ar fi vreunul ascuns pe undeva, la apd o barc5 trasl pe nisip, dar nu era
i-am vedea urmele numaidecit, cd doar treabd pentru un singur om. Dacd v[zu
sint oameni, nu pdsdri, sd vind pe sus. c5 n-are destule puteri, se uiti in iur,
DupX vreo opt sute de pagi de urcug rdtbcit, dddu si intre in mare, privi inapoi
ajunser5 la creasri pi se oprird uimili. la str5inii care incepuserd s5 coboare po-
l'larea era jos, la picioarele lor, fiindc5 virnigul cu puqtile in miini apoi, dupl
-
un golf adinc intra in inima uscatului, o clip5 de gindire, o rupse la fugi pe
sugrumind insula la mijloc, s5 zici cI o !5rm.
furtuni mai puternic5 ar fi purur s*o .- Care v5 luali la intrecere cu el ?
rupi in doui buc51i. Vintul adormise pe intrebS cdpitanul Sperangei.
deplin gi apa golfului, amorgird, sclipea C-e sd ne mai ostenim de pomand ?
-
argintie in soare, orbindu-te, ca un uriag rdspunse Ieremia, ducind puEca la ocir.i.
cazan cu sticl5 pusd la topit. Aproape de Arn sd*i ;uier pe la ureche s5 srea, dacd
;i
mal se zdrea o corabie cu doud catarge, nu s-o opri s5-mi ziceqi curn veqi pofti !
picotind la ancorS, gata sd se topeascd Vezi numai sE nu-l rdpui !
gi ea in pasta sticloasd a golfului. - I.Tici o grijfl, domnule,
Gherasim igi duse mina streasini la uitat - sd fn pupca in rniini ! doar n-arn
ochi. Zicind acestea, Ieremia echi pi trase,
Dornnule ! strigi deodatd, sub std* filri zdbavil; ecoul SmpuEc5ti:rii se ris-
-
pinirea unei mari tulburdri. Domnule, pindi ca o plescEiturd pe apa stieloasi a
dar asta este... golfului, fbcind s5 se ridice in aer un stol
Anton Lupan l5sd ocheanul in ios. de pescdruEi argintii, care toropeau pe
Ai dreptate ! zise, fHri sI pard sur- nisip"
-
prins. Este chiar Penelopa, dar pe mine Fugarul se prdbugi Ei rdmase nemiscat,
unul nu m5 mird s-o gisim aici. cu fa;a la pdmint.
Ce fdcusi, m5i lerernie? zise doje-
* -
nitor Haralamb. ful.i-e cd l-ai atins la mir.
** Pui prinsoare cd nu ?. . . I-am zis
- dupd curn vea s-a supus. Acum
sd stea, ,;i
Fugarul se ducea de-a berbeleacul pe am sd-i trirnit vorb5 sd vind inapoi.
povirniE. Turbanul ii slrise din cap, li- O nouS impuqcdturS tulburi linistea
sind sE i se vadd leasra ras5, care sclipea insulei pustii. Jeasta lucioasd a piratului
in soare ca un dovleac turcesc, desprins se acoperi de nisip.
din vrej. Cind ajunse jos, se ridicd qi M5, dacd nici acn nu l*ai atins. .
-
.
cu ochii negri, codali, cu pdrul ca soa* Kir Iani se desprinse din imbriligarea
rele spre amurg. Purta o bluz5 cenugie, lui, dezv5luindu-qi firea colgoasS, il privi
de pinzd groasi de corabie. In jos avea dintr-o parte, ar!6gos, apoi pufni ca Ei
cind s-ar fi despdrlit abia ieri, ca qi cind
salvari, din aceea,;i pinzd ca bluza, strinEi
pe mijlcc cu o curea ardbeasci Ei legagi n-ar fi cdzut in ghearele pirafllor mai
pe glezn5, rdsfiingindu-se peste picio- bine de patru luni:
rul gol, ardmiu, cu unghii trandafirii. Ce cauqi aici, pezevenghiule ?
-
Cine eqti tu ? o intrebd Anton I)ac-ai plecat, umbl5 cu bine, nu te pri-
-
Lupary neputindu-,;i lua ochii de la ea. mesc inapoi ! .{m luat alt cirrnaci in locui
Fata ardt5 cu degetul la piept: tdu.
-- Eu?... Eu, Adnana... Tu? Zicind acestea, incepu sd se caute prin
Apoi f5cu ochii mari, zimbetul i se buzunare, furios, pinl gdsi un capdt de
pref5cu in ris, iEi scuturS capul, ca ,;i trabuc.
cind ar fi vrut sd vad5 dacd totul nu e Da$-mi chibrit ! se r5sti la cei
-
decit vis, $i, repezindu-se pe scdri, in din jur.
sus, se prdbuqi la picioarele lui Anton Tocmai atunci, Ieremia urmat de
Lupan. Haralamb ndvllirl pe punte, urcind din
-- 'Iu b5tut F{useim, stiu ! Nu cu- cabina cipitanului.
noEti? Eu, grece$te, pulin. Tu araba, nu? Domnule, strigard amindoi intr-un
Franluze9te, da? -
glas, repezindu-se spre Anton Lupan.
I)e unde ai inv5lat franluzeEte ? Vino si vezi ce avulii ! Un cuflr intreg
-
Nu e$ti sora lui F{useim ? numai cu pietre scunnpe qi podoabe de
Adnana i;i scuturS capul, fluturin- pref ! Asta-i comoara faraonilor !
du-Ei pdrul blond, m ,i cind ar fi vrut si Mihu, care fusese cu ei, mai zdbo',.i
arate absurditatea acestei intrebdri ,gi citeva clipe ios, cici tocmai cind sE puni
incepu s5 vorbeascd repede, intr-o fran- piciorul pe sc5ri, auz;- de dupd ugd un
luzeascd melodioas5, limba care se vor- gungurit clrnoscut. in minte ii veni
begte in sud, aproape cintat5, presdratd fulgerdtor cdlug5rul, desag4 colivia goald
insi cu o mul$me de cuvinte strdine, qi acelagi gungurit ciudat pe care il luase
cdrora le imprumuta in chip gingas ac- drept o inchipuire. Oare i se ndz5rea si
centul marsiliez. acum? Nu, de data asta vd:an cu ochii
R4'DU TL:DORAF{
Anton Lupan se uitS la creastS, unde -- 'Un porumbel ! Sper cd nll te-a
iarba lepoasd incepuse sd freamdte uqor, speriat prea riu !
se uitS la dira vindtd care pdta rnarea, la Ce zice? intrebd Adnana.
orizont, Ei zise cdtre ai sdi: -Aflind, se incrunt5.
.- Bdiegi, facegi ordine pe punte Ei E un porumbel cil6tor. Spinu i1
figi gata sd ridicagi ancora. Peste jum5tate ia -cu el, pi de cite ori se intoarce cu
de ord o s5 avem vint din nord. Bietul prada, il trimite inainte, € sd*i vesteasci
Ismail s-o fi plictisit a$teptindu-ne atit. pe ceilalqi.
Apoi se intoarse spre Adnana) care se Acum arn inleles tot ! exclarnd
tinea intruna dupS €i, aruncind priviri -
Mihu, luminindu-se, dupd ce cdpitanui
speriate spre Huseim. ii tdlmdcispusele ei. Dacd a$ fi fcrst mai
Adnana ! ii vorbi, punindu-i mina deqtept, ar fi trebuit s5 bdnuiesc de \a
-
pe umdr qi privind-o blind in ochi. Vrei inceput c5-i ceva tra rnijloc. Dar cum sd
si ne fii de folos ? bdnuiesc? Eu nici mdcar nu ,;tiam cd
Fata inclind din c&p, fluturindu-;i porumbeii sint atit de isteli.
genele, intrebltor. Prin ochii lui Anton Nu to!i, Mihule, ci nurnai porum-
Lupan trecu 0 undd de mirare qi o -
beii cdlStc'ri. Dach nu-i 1ii prea mult in
clipd Eovdi, fdrd, sd-gi dea seama- de ce. alte pirgi, ca sil se deprind5 cu locu-rile
Piralii lui Spinu iEi au cuibul pe noi, atunci se intorc sf,oar5 la cuibul 1or.
-
insula asta, sau in alt loc? o intrebd apoi. Pdi sqe, cum il ginea Spinu, in
Au multe cuiburi, dar eu nu le -
desagd, cu ce sd se deprindS? Cu intu,-
- Nu le gtiu nici ei to1i, fiindcd Spinu
stiu. nericul ? Eu ac cd Ei dup6 un an tot ar fr
p5streazd taind asupra lor qi in fiecare loc fost dornic sd se intoarc5...
are alfl oameni, care nu se cunosc intre Dupd ce musul plec5, mulpmit cd
ei. Cei pe care i-ai prins sint aici numai dezlegase gi aceastd tain5, Anton Lupan
de doi ani. Cuibul lor adevdrat e la Ale- se intoarse spre Adnana:
xandria. Acolo fiecare e socotit om cins- Mergem?
tit, unii marinari, al$i negustori. - Da... Dar crers, c5 n-au si ne
._ Desigur ci au Ei o corabie. - ?
prindd
Da, a fost aici pind acurn luni. -- Cine ?
- Nu Etii incotro a plecat? o Spinu qi ceilalli.
- DupI cite am inleles, la Alexandria, - Tare 1i-e teamd de ei !
-
sI ducd o parte din prada care s-a adu- - Mi*e teamd...
nat in doi ani. Acum il aqteptam pe Spinu, -
Anton Lupan tresbri.
incdrcam ce mai era in peEteri Ei plecarn Da ! r6spunse el repede, parcd fe-
qi noi. -
rindu-se de privirea ei. S5 mergem, cd
Ce pegter5? timp de pierdut.
- Unde lin ei pr5zile. E aici pe mal. n-avem /Vlai ia cigiva oameni ! se rug5 Ad-
- vrei, te duc s-o vezi.
DacE -
nana) aruncind iardEi o privire tern6toare
Mihu se apropie de ei. spre 15rm. Ne trebuiesc qi felinare, alt-
Domnule, zise incet, ca gi cind ar fel nu putem rdzbi.
-
fi fost o taind la mijloc, jos in cabind este La citeva sute de paqi spre sud, poa-
o colivie cu un porumbel. lele dealului se pierdeau intr-o ingr[rna-
Anton Lupan ise de tonui lui miste- dire de stinci rogiatice, printre care rAsa-
rios.
. l--' - ..-'- 68
reau ciflva copaci pipernicigi. Fata se Mdi, frate Gherasime, inrrebl in-
-
cd15rd pe povirniEul golaE urmind o cet, oare n-o fi weo capcan5?
poteci greu de ghicit, qi se opri in faga Aq ! Tu n-ai vdzut ce ochi de copil ?
unui boschet sdrdcdcios de mdslini. -
-- De, Etiu eu ? ! De cind cu cdlugdrul,
Aici ! zise, ardtind cu mina. Venigi nu mai cred in nimic !
-
dupi mine, dar se merge greu. $i, spre mai multd sigurant5, Ieremia
Gherasim l5sd puqca jos qi aprinse feli- iqi sprijini pugca sub brag, ca sd poat5
narul. Ieremia, care sosea din urm5, flcu trage in orice clip5, ffud, a mai ochi.
la fel. Intrarea peEterii era o guri scundi
'
ft
,
"':i'
; ,.:'
't' '
prin carc nu puteai merge decit frint de de inger: nu gtiu cum ar iesi de-aici I
.+,'
i-
t,.A
$d
..ur&+ad$i
De jur-imprejurul pere$lor zd,ceau din pere! ieEeau colguri de stincd,
pBS,
sipete, baloturi, saci, covoare, arme ascufitei care parcS vibrau ca niqte
r echi, ardmdrii, aruncate claie peste 916- coarde, amplificind murmurul mdrii gi
mad5, ca lucrurile scipate de la foc f-Scindu-l mai aspru, in armonia bizard,
zd,ceau - pe care-o didea zbuciumul
intr-o t5cere amor1it5, rnustrS- apei Ei nep6-
toare gi plini de tristele, de parcd ar fl sarea granitului nemigcat de veacuri.
simtit pustiul si intunericul din jur. .A.nton Lupan mergea in frunte, cu
.- Asta-i ce-a mai rimas ? intrebd felinarul, iar Adnana venea dupi el, fdrd
Anton Lupan, uluit. Bine, dar atunci, sd i se simtd pasul. I se auzea numai
ce-a fost inainte, cd numai astea fac cit respiragia, la rdstimpuri, parci speriati
un bazar intreg ? ! In saci ce-o fi ? sau govditoare, ca gi cind fata n-ar fi fost
Covoare, mdtdsuri, stofe, draperii pe deplin convinsl c5 drumul acesta
-
si cite altele. Ti se impdienjenesc ochii trebuie fdcut pind la capit.
cind le vezi. Anton Lupan se opri. Din fagd rdz-
Nu le putem ldsa aici !. . . Ghera- bdtea o lumind slab5, furiqindu-se pe
-
sime, Ieremie, luaf cite ceva la spinare perelii colguro;i, fdcind s5 p5leasc5
si chemali-i pe tofi. Trebuie s5-i ddm zor) flacdra felinarului. Dupi cifiva paEi ga-
cd altfel ne prinde seara cirind. leria cotea in loc, ldsind sd se vad[
Nu-!r fie team5, domnule ! rds- pe nea$teptate un petic de mare, invol-
-
punse Gherasim. Sintern mul$ Ei voinici. burat. Vintul crescuse intre timp, gi jos
In doud ceasuri ifl cdrdm Ei peregii. valurile se zbuciurnau, rostogolindu-se
-- Adnar:,a, intrebd Anton Lupan, inspumate pe !irm.
Cupi ce rdrnaserd singuri, vrei sd mer- Crezi ci nu ne pindegte nimeni ?
-
gem prin pe,;ter5 pind la malul celSlalt ? intrebd Adnana, qov5ind iar.
\rreau, dar sd Etii cd ne trebuie ju- C5pitanul Speranpei se strecurd afafi,
-
mdtate de ceas. qi rdrnase nemiqcat. La inceput crezu ci
Nu-i nimic. La intoarcere o s5 ve- iegiserd in altd parte a insulei, nu spre
-
nim pe sus ,;i-o sd ne 1u5m la intrecere, rSsdrit. Apoi vdzu soarele in spatele sdu,
care urcd mai repede la deal... Oare recunoscu !5rmul, poteca pe care urca-
piratul care pindea pe !5rm de ce n-o fi serd la deal; barca era in acelaqi loc,
fugit pe-aici ? trasd pe nisip, numai cd valurile o im-
Nu putea fdrd felinar. $i-ar fi presuraserS, smucind nemilos de ea.
- capul de peregl.
spart Ce este? intrebd fata.
Foqnetul valurilor se avzea atit de -
Anton Lupan ldsd s5-i scape felinarul
limpede, incit ai fi ^ spus cd qlrmul se din miini qi rdmase impietrit cu ochii in
afld foarte aproape. In partea asta, gale- larg. Speranpa nu mai era la locul ei, de
ria era mai inalt5, aqa cd putea fi str5b5- parcd o inghi$se marea. La orizont se
tut5 cu uquringS, in schimb, la fiecare zdrea o pinzd cenu,;ie.
RECHIhIII
cucuiul din cap, apoi se intinse tacticos c[pitanului, in vreme ce kir Iani se
pe covor, ;i peste citeva clipe magazia plimba prin spatele lor, furios.
incepu sd rlsune de sforditul lui. Cu sicriul Ssta plutitor n-o si-i
Ceasurile se scurgeau greu pentru -
ajungem niciodatd ! zise Gherasim, cl5-
Agop. Liniqtea de afard, ii dddea fiori, tinind neincrezdtor din cap.
iar sforditul bucdtarului il scorea din Dac6-i sicriu, poftim, d5-te jos !
mingi. Din cind in cind incerca sd-l tre- - cdpitanul, muscind din trabuc.
pufni
zeascd, trdgindu-l de picior, ori dindu-i Nu flne seafiul de ce spune omul
cite un ghiont, dar, ca urmare, sforditul -
la necaz, kir Iani ! interveni Anton Lu-
creqtea mai mult. pan, impdciuitor. Eu unul cred d Pe-
La aceeaqi ord de noapte, in partea faci de ris.
nelopa n-o sd ne
cealalt5 a insulei, Penelopa naviga direct Pe mine nu md privegte; eu merg
cltre sud-est, impinsd de un vint bun. -
la Pireu !
Anton Lupan, cu Gherasim al5turi, sti- Firegte, cdpitan Iani, qi
noi mer-
tea aplecat deasupra h5rlii, in cabina -
gem tot la Pireu, dar mai intii trebuie
. i..:-.i r_.. i:
ri;
E
3
{, ,,a:"
L
{i!i,
1R*.
*-
'
l-'.'l':, / s.":
1i','t.
't .l:'t
rt s-,1''
:,..
:'
..'..?,=
c
t'
- 'k'*
.r.
rile, bijbiind in noaptea de^smoald, fdrd
reitul lui Spinu, apoi scoase panoul gi igi
r.iri capul in cabind. SlSnina era colea, cirmaci Ei om de veghe. In vreme ce
sub pern5. DacS ar fi intins mina... Dar desficea bocaportul, Ismail zdri un far
nu, acum sosise timpul pentru altfel de in dreapta, dar n-avu cind sd se gin-
isprav5, nu mai mergea sd tot Dterpe- deascd ce coll de pimint, ce insulS se
leascd dintr-o biati bucatd de sl5nind ! afld acolo.
Ismail se pipdi la briu, scoase lingu- Hai afard,, Agop, c-am inchiriat al-
-
roiul, se aplecd deasupra patului, ridicd tora hambarul !
bralul qi lovi din toate puterile. Capul Armeanul se ridici anevoie, tremurin-
- po,cni c:t o sticld desfundatS.
lui Spinu du-i qi trupul qi inima.
Piratul deschise ochii, ii dddu peste cap Dumneata e$ti, efendi Ismail ? Ai
li rlmase moale, inainte de a putea - frrd si te spinzure?
scdpat
scoate un singur cricnet. Vino-ncoa $t pune mina ! il zofi
Ce faci, cipitane ? strigd omul de la -
bucdtarul, in loc s5-i rdspund5.
-
cirm5, auzind pocnetul. Bei de unul in citeva minute, cei doi piragi de la
singur? Ziceu cd nu mai e nici o sticl5! cirm5, impreunl cu Spinu, pe care il
in hambar, Agop, pe care il minase scoaserl cu gr€u din cabind, zdceau in5-
necuratul sd se uite pe gduric5, scoase untrul magaziei.
doar un geamdt gi iEi pierdu simlirile. In stinga, unde era rdsiritul, parc5
in acest timp, Ismail nu stdtea de po- incerca sd se reverse o slabd luminS.
man5: sdri in cabin6, ii scoase giubeaua Acum ce facem? intrebd armeanul.
lui Spinu, Ei-o puse pe dinsul, la fel -
foindu-se pe ling6 cirmI.
fEcu Ei cu turbanul, infundd gura pira- Intii mincdm, pe urm5 a$teptdm
tului cu o cirpd, apoi il legl zdravdn, qi-l -
sd se faci ziud,...
Dar unde mergem?
-Ismail ridicl din umeri: $tii
15si leapdn in fundul patului. drumul ?
Ei, aEa mai merge ! zise cirmaciul,
-
r-6zindu-1 pe cdpitan cd iese pe tambuchi, De, dupl valurile astea, aq zice ci
cu o sticld in min5. Credeam c-ai sI bei
-
arn ieqit in MediteranS; mai departe,
singur. Hai, vino mai repede, cd mi s-a Alah cu mila !
uscat gitlejul ! Farul pe care il vdzuse adineaurea rd-
Dar hai, cipitane, odatd ! stirui mdsese in urm5, iar in fagd, nu se mai
- de la cirmd.
piratul vedea nici unul.
Ismail iEi potoli bdtdile inimii, se in- $i dacd ne ritdcim? stdrui armea-
-
toarse spre el Di-l atinse in creqtet cu nul. Dacd ne prinde furtuna?
llngurolur. Bucdtarul ridicd nasul ,;i adulmecd in
Pind una alta, Ismail legS cirma cit aer. Furtund ?
putu mai bine Ei alerg6 la tambuchiul Peste un ceas, cind in sfirEit incepu si
de ia prova, pe care il inchise qr zdvorul. se facd luminS, vintul se preflcuse intr-o
Ultimii doi piragi, cici al treilea atirna brizd moartd, care se leglna in pupa
de crucet5, erau astfel puEi bine in cabini Speranpei, c€L o trend mincatd de molii,
li nu mai puteau ieqi decit dacd ar fi bijbiind printre valuri, nehotSrindu-se
avut asupra lor mdcar un topor, sd spargd s5-qi aleagS drumul. Dar dacd cineva ar
zdvorul. fi privit barometrul, ar fi vdzut cA in
Sperany.a se lupta, gemindr cu valu- aceastd ord acul lui coborise cu vreo
patrLr linii gi pirea hot5rit si inghitd tot Bre' Agop, si zrci c5 n-ai noroc l
eoraoie cu dou5 catarge. Acum o sd cd- Apoi, pind 7a l6rm nemaiflind mu1t,
pdtirn Ei de rnincare, o sd afldm gi dru- aruncl ancora, eob'rri pinzele, le strinse
mu1! Am scXpat de oriee grijd! Ia co- pe ghiuri, se increding5 cd hambarul era
ooard in cabina cSpitanului Ei vezi cd mai bine inchis, incercd inci o i:atd z6r-orul
l,.ie uil oehean acolo. tambuehiuh-ri, intinse o tcrri5 iingi ;a-
Dar n-o fi r5mas vreun pirat ascuns targul nrie, ca s6 aibh urn-br5 la somn, si
pc-sub paturi ? se intinse pe punte, su mliniie sub cd-
frici sd te iei cu el la p5tii. Pdeat c* n-avea luleaua sI puffue
- $i
c€r !i-e
trinti ? rdspunse bucdtarul, pus pe gium5. pulin inainte de a adormi !
Era oare adevdrat ci Pierre Vaillant -- N-ai s5-l mai g5seqti niciodatd pe
triia, ci Spinu il flnea undeva ascuns si Pierre \/aillant ! scrigni Spinr-r.
cu o singurd vorbd a lui ar fi aflat acel DacS trlieEte intr-adevdr, am s5-1
troc, ca s5-Ei regiseasci in sfirEit priete- -
gisesc, chiar fdrd, ajutorul tdu. tlar nE-
nul de atigia ani dispSrut ? La Stambul d5jduiesc cd in faga judec5lii tcit ai sd
fusese sigur c5-l va regdsi, tot a$a cum o spui.
s5ptiminl mai tirziu se incredintase cI -- De ce ? Ca s5-mi pund un ,gtreang
Pierre \raillant a murit. Care era adevd- mai bun?
rul li cum putea s5-l afle, ce-i riminea Cdpitanul nu-l mai ascultS, ci se in-
,de fdcut ? toarse spre ai sdi, ascunzindu-Ei tulbu-
nu
Ceilalgi qtiunimic, urmS Spi- rarea Jare il stlpinea, fdcind sd se inv51-
-
nu, rdspunzind la intrebarea lui. Nu dau mdEeascd o mie de ginduri in cap qi o
mciodatd toate pe mina lor, dar cre- mie de simtdminte in sufletul lui.
'le-ne pe mine ,i pe Huseirn ! Hai, bdiegi, ridicagi ancora !
-In clipa aceea) in bordul sting se auzird
Auzind aceste cuvinte, ceilalqi pirafl
se smucird de ios $i, dacd n-ar fi fost doud plescdituri, una dupS alta, ;i Ad-
echipajul aproape, s-ar fi repezit cu nana scoase un strigit de spaimS.
rcfil asupra cipeteniei lor. .- Ce s-a intimplat ? intrebb c5pita-
Da, scrigni unul din ei. $tiam ci te nul, l5sind cirma.
-
assunzi de noi _- qi-acum ai fi mul;u- Fata iEi ap5si mina pe inim5:
nmt sd ne vezi pe noi spinzuraqi. Doar Spinu !. . . Spinu ,;i Huseim au sSrit
si scapi tu ! in -apd.
Ce faci, cdpitane ? intrebd Spinu, DouS dire de spumd tulburau fala
-
;e si cind nu i-ar h auzit. rndrii, indreptindu-se spre mal cu o re-
R.{DLT TLDORAIT 8i
&ga's
AI-T FEL DE PRIMEJDII
-G-
fele, iar tu sd rdmii cu avuliile, mai bine puzderie de vapoare, toropeau cordbii,
nu te ardta a$a filotim, jupine.,i cu dou5, tnei Ei patru catarge, unele ve-
Jumdtate e prea mult ! zise, cu o nite din cele mai indepirtate mdri ale
-
cumpStare la care nu se a$tepta nimeni. lumii. Pavilioanele lor, fluturate de brizd,
Eu md gindisern s5-1i cer numai un intindeau de la un chei la altul un f,rearnit
sfert, dar dacd dumneata eqti asa de dar- in care se impleteau toate culorile, ves-
nic, hai s[ ne oprim la o treime. tind prezenfa tuturor continentelor, tu-
Fie ! incuviinl5 armeanul. Cind turor 15rilor.
-
ajungern la Pireu? Printre aceste vase, in lumina orbi-
Nu, acolo o sd fie zarvd multd toare a zilei alunecau greoaie mahoane
-
qi nu vreau sf, md las la mila dumitale. negre, b5rci, qalupe qi remorchere, du-
Hai cu mine in hamLrar, sd facem impdr- cind mlrfurile la cheiuri, sub privirile
geala in liniqte" bdnuitoare ale vameqilor gi grdnieerilor.
Agop ii aruncd lui Anton Lupan o pri- Barcagiii se tocmeau cu pasagerii, mai
vire rugdtoare: mult prin semne, ceea ce era uimitor
Efendi, nu-l l5sa s5 vin5" O sI md dupd hdrm5laia din portul Stambulului.
-
jupoaie ! Chiar gi hamalii, marinarii ,;i negustorii,
Nu-!i fie team5, jupine, r5spr-lnse care forfoteau pe cheiuri, vorbeau o
-
cirmaciul, in locul cdpitanului. Aqa cum limbd mai potolit5, indemnindu-re s5 te
ne-am ingeles, aqa rdmine ! Dar vreau intrebi cu tearni dacd nu !i-a sl5bit sim-
ca treimea sI fie treime, dupd socoteald tul auzului.
dreapti, nu dupd a dumitale. Hai amin- Poate intinder ea bazinului fdcea s5 se
doi in magazie ! topeascd zgomotele, poate lipsa coline-
Gherasim zdbovi zu Agop in hambar lor indepdrta ecoul, fapt este cI deasupra
aproape toatd ztua. Ce faceau acolo gi ce portului plutea doar un zumzet domol,
vorbeaur ou stia nimeni. Numai din cind ca in preajma unui stup de albine. Numai
in cind il auzeau pe armean scolind cite arar se desprindea din aceasti monoto-
un^geam5t, de-ai fi zis cA il injunghie. nie huruitul unei macarale, buqitura unui
In acest timp, Speranpa naviga netul- balot scdpat pe punte ;i cite un strig5t
buratd in Egee; era a zr liniEtitS, dupd peltic, care rdsuna ca flpitul cocostir-
atitea zile zbuciumate pe care le intil- cului in pustie:
nise inainte. Curind, dup6-arniazd, l5s5 Kali-mera, cdpitan Iacovachi
la o jumdtate de mil5 in stinga insula --- A! Kali-mera, cipitan Iani!
!
Kaymene Ei de- acolo linu drurnul cltre Cdpitanul unei cordbii se saluta prie-
Capui Zurba, in dreptul ciruia ajunse teneqte cu barcagiul care trecea prin
cind cddea amurgul. fag6, trdgind alene la visle gi care, pe
{c barca lui, nu era socotit de nimeni. cipi-
** tan mai rnic decit primul.
indatX ee Speraiya arunci parimele
A doua zi inaintea prinzului, dupd ce l^" chei, in port se stirni mare fierbere.
stribdtuse toatS p5durea de catarge care Intii unul, apoi, doi, apoi o sut5 de oa-
impinzea bazinul portuh,ri, Speran{a eta meni se strinseri in capul schelei, silabi-
ancorat5 la Pireu, intre doud bricuri de sind numele vasului, privind cu indoialS
cite trei sute de tone. in fatS scoteau fum echipajul, schimbind priviri, vorbindu-$i
repede fi tot scolind exclamalii de uimire. Speranpa rimase la Pireu cinci
zile.
Ce-i cu voi aici ? strig5 Gherasim, Agop se fdcu nevdzut, fErd s5-si ia
-
deschizindu-i drumul lui Anton Lupan, rdmas bun de la echipajul Sperantei.
care trebuia sd se ducS ia polilie Ei Cdpi- S5 mai amintim cd stipinul chereste-
tdnie. lei, kir Nicolachi, era in culmea fericirii ?
Drept rdspuns) un orn ciin mulflme De mult igi pierduse el orice nidejde cd
fdcu un pas inainte Ei intrebX, privind va mai vedea vreodatd marfa comandatd
iardqi cu indoiald numele vasului: de atita vreme. Dar in aceastd lund de
Asta-i Speranya? intirziere, cind iqi blestemase soartar
- PIi vezi bine ! pretul cherestelei se dublase) ceea ce
- $i. . . Ei cum, nu v-au prins piralii ? insemna 3000 de drahme cisti-
-Cu greu i;i deschise drum cdpitanul gate tdrd aproape
nici o osteneal5.
prin mul$mea care continua sd se im- Sd lSsdm bucuria negustorului, cd nu
bulzeasc5 pe chei, ficind tot mai mare facem decit sd intirziem c5ldtoria ! Mai
gilSgie. Dar mergind ciliva paqi ajunse trebuie spus agita: prinzind de vest e
in dreptul tablei vaselor pierdute $i, clun stau socotelile, Gherasim nu pierdu
aruncindu-Ei ochii pe list5, se dumeri prilejul s5-i vindd cei ciliva metri de
dintr-o datd, ingelegind tulburarea lu- brad, baraca de la Sulina, Ei asta) im-
mii. S.peran{a era de multS vreme inscrisd preund cu costul transportului, pe care)
acolo, socotindu-se pierdutd de la sfirgi- in faga hirtiei lui kir Leonida, kir Nico-
tul lunii iulie, dupd mdrturia c5pitanu- lachi ii plSti fbrd cirtire, fdcu sd se rotun-
1ui John Tennyson, comandant pe vapo- jeascd punga SperanpEi cu o mie drahme.
rul englezesc Victory, care o vdzuse ple- adicd cincizeci de icosari de aur, cu mu-
cind de la Gallipoli. chia zimluitd
Bineinleles, intre alte zeci de vase pier- Sd trecem gi peste aceaste intimplare,
dute era'trecutS ,;i Penelopa lur kir Iani, cdci suma ar pdrea neinsemnatl pe linga
pierdere mai veche, care de mult nu mai bogSliile din sipetul armeanului.
tulbura pe nimeni, fiind obignuitd lumea Dar haide, incd o dat5, sI trecem pesre
porturilor cu orice fel de nenorocire. toate, cici mlrile ne a$teapt5.
In mullimea de pe chei se stirni fler- In cursul diminelii, Anton Lupan, ld-
bere Ei mai mare, cind se afld cd Speranpa sind la o parte celelalte treburi, didu o
nu numai cI nu pierise, dar ii ,gi infrun- frrga in ora$ sd cumpere imbricdminte
tase pe piralii lui Spinu, cunosculi in cuviincioas[ pentru Adnana qi daruri
Egee, gi-i aducea in fringhii, s5-i dea pe pentru nevasta Ei copilaqii lui Gherasim,
mina judecdtorului. fiindcd a doua zi acesta pleca la Liopese,
-- Gherasime ! zise Anton Lupan, satul lui, aflat la vreo treizeci de kilo-
vdzind cd pe chei se imbulzea prea multi metri, peste mungii Hymattios, in partea
lume, peste cinci sute de oameni, cd de rdsdrit a Pireului.
incepeau sd se audd strigdte ameninl5- De pe un vapor care sosise de la Liver-
toare. Eu nu mai plec de-aici, sd nu se pool debarca un grup de turigti, englezi
intimple vreuna. Du-te ;i vesteste-l pe gi englezoaice, cu ciEti coloniale, ca gi
cdpitanul portului s5 vind cu polilia. Alt- cind ar fi fost in Africa, gi cu ochelari de
minteri mi-e cd judecata s-ar putea face soare, verzr sau albaEtri. Cum barca ii
in lipsa judecdtorilor... aduse la chei tocmai la pupa Speranpei,
R{.DU TTTDORA}:
G:=
TffiI
necazul cu caprele, qi vorba lui Ieremia
-r=
= se duse prin tot portul, ba se duse qi mai
* departe, prefdcindu-se in anecdota de
=
.=
:'=:':,
care se face haz pinl ast5zi.
:i a:
-5
git A doua zi dimineatS, cirmaciul tocrni
doi mdgdrugi, le inclrcd samarele gi porni
spre casa.
Sn-i urezi nevestei tale ,gi copiilor
-
sdndtate din partea noastrS, deEi nu ne
cunoaqte, ii spuse Anton Lupan, in clipa
pleclrii. Dacd n-ar fi aqa departe: Bffi
veni qi noi sd-F vedem casa.
Cit era" el de aspru ql de nepSsltor
cu toate, Gherasim se imbujori ca un
copilandru.
- $i n-a[r face rdu, domnule. Nevas-
t5-mea s*ar bucura tare mult, fiindcd e
de prin p54ile dumneavoastrS.
Nu cumva o fi rom6ncS?
-
Ba chiar, si incd din munlii Vran- noaptea, cu harta Arhipelagului in fata.
-
cei... Incotro si porneascd mai intii, ce drum
$i, dupd ce govii o clipa Gherasim si aleag5 ;i cum s5 poat5 ei cerceta, cu
ridici ochii spre Anton Lupan, ii intilni un singur vas, toatd puzderia de insule
privirea cald5, de frate, Ei atunci simli care impinzea harta ? Ar fi fost iqi
nevoia s5-qi spunb gindul pin5 la caplt : dddea seama acum treabd Ei nespor-
Sd nu te prindd mirarea dacd am nic5 si nes5n5toasS.
-
s5-F spun ci nici eu nu sint grec decit $i stind el aplecat peste hart5, ii ve-
pe jumdtate. nise alt gind peste noapte: sI se ducd in
Cum adicd? Franla, la Marsilia, nu pentru Adnana,
- Uite-a$a: taicd-meu, Dumnezeu ci fiindci portul acesta era cel mai
- ierte, era romdn, ca tatdl dumitale,
sd-l aproape, s5 urce sc5rile Antiralitdlii, sI
dar a fugit din gard inc5 la tinerege, fiind- spund gi sd se roage; este un rnarinar
c5, a avut o daravel5 cu v5taful, gi Cecit francez ascuns de piragi in insulele Ar-
sd-nfunde ocna... hipelagului, un om a cdrui familie a flcut
-- MI miram eu de unde vorbegti aga cinste marinei franceze ln celelalte
de bine romAneEte ! veacuri. SI dea poruncd Amiralitatea
Pdi numai rom6ne$te s-a vorbit la unei mici escadre ca, in loc s5-si facd ma-
-
noi in cas5, su toate cA rnama a fbst nevrele de toamnd in alt5 parte, mai bine
grecoaicd... s5 cutreiere Arhipelagul, scipinduJ gi
Dupd plecarea cirmaciului, Anton Lu- pe Pierre Vaillant, stirpind qi piragii.
pan se duse la judecStorie, unde se intilni Dar, cu toate cd se infierbintase pld-
cu vdduva lui Marulis, dupi crrn fusese nuind astfel, Anton Lupan se gindise
inlelegerea de cu sear5. Acolo el scrise o Ei la putinla neizbinzii, fiindc5, Etia el,
declaralie, pe care judecdrorul o intdri nu togi amiralii au fost marinari adevi-
cu semnltura lui Ei cu pecetea, precum ci ralr in via15. $i-avea de gind, dacd nu
echipajul Speranpei ddruia femeii parrea se urnea Amiralitatea, s[ ia trenul qi s[
care i se cuvenea dupd lege din prada sc5- se ducl la Saint Malo, in nordul Franlei,
pate din miinile pirafilor imp54irea unde poate mai trdiau mog L€on gi mog
-
urmind sd se facd, la ivirea pigubagului Gir gi ceilalgi, marinari ;i pescari de o
sau cel mult in trei luni de zile, dacd viagd intreag5, qi sd le spund lor astfel:
piguba,gul n-ar da nici un semn de viag5. < Oameni buni, nepotul lui mog L6on
Cind se intoarse, kir Nicolachi il se afl5 de patru ani in miinile piralilor. ..,r
lul adincurilor, ardtind ochiului obiq- pitanul in minte, c-tr tot zbuciumul care-i
nuit sd desprindd din pugin marile tilcuri, friminta inima, parcl niciodat5 etra\ra
ceva din fundul tainic al mirii. Remor- Speranpei nu tdiase valuri mai albastre
cherul fluierd a doua oar5, ,gi incepu sd ca in dimineap aceea!...
CIND SE IMPOTMOLESTE
ANCORA
€
$i asteptind ca omul din faga lui sd vdnt nimeni pe punte, zile care*si pier-
p51easc5" durd numlrul.
Anton Lupan se uitd la ceas, in liniEtea Echipajul dezlega pinzele de pe ghiuri.
cea rnai deplin5" Haralamb ,;i Ieremia igi luaserd locul la
Foarte bine, domnule ! .lvl"iine seari, cabestan, si ridice ancora.
-
la sapte, dacil-r ora care igi convine ! Adnana pdEi pe punte Ei ii imbrSgiEi
* pe fiecare, apoi se indrept5 spre schelS.
** NegrilS ii flnea calea, f[rd, sd zburde
Sper,tnpa se pregltea de plecare. curn ii era obiceiul, de parcl ar fi pre-
Se implinise jumltate anul de cind simgit despdrgirea. Fata se aplecd qi ii
astepta la Marsilia, bdtutd de soare. Ha- cuprinse grumazul in brage.
malii cdrau in magazie incdrcitura de- $i tu, ,gi tu pleci la capul lumii ? SI
barcatd de pe Bristol : ldzi, butoaie, ba- n-o- uili pe Adnana, viteazul, dragul meu
loturi, legdturi de sape, lopegi, tirndcoape NegrilS !
9i fel de fel de ciururi qi site ciudate, in Lanpl incepu sd zorniie. Pinzele de
timp ce echipajul ficea ultimele pregitiri la prova zburard, in sus, pe straiuri.
pe punte. Adnana se intoarse spre cdpitanul SPe-
La ora gase, Martin Stricland sosi in rangei. Pe obrazul ei umezit de lactimi'
port intr-o trlsurd plind cu sticle de praful din blana lui Negrild l5sase pete,
toate formele Ei cu damigene pintecoase. gi cu ele nici cea mai primejdioasi sirenl
- $i bagajul domniei voastre ? in- n-ar fi putut avea o infSligare mai nevi-
trebi Gherasim, ieqindu-i in cale. novat5. Un timp stdturd a,;a fa$-n fa15,
Pasagerul Speranpei ardtd incbrcitura la un pas unul de altul, privindu-se filrd'
din trdsurd. sd se vad5, ascultind zornSitul lantului.
Asta-i tot ! Altceva nu-mi trebuie. De unde s5 ;tie, cel care rdmine, zbuciu-
-
Porunceqte hamalilor sd le ducl in cabina mul celui care pleac6? Iar cel ce pleac5,
cdpitanului. El unde este? de unde sd Etie deznddejdea din inima
Pe aici, pe aproape. cealaltS?
- Atunci spune-i cE nu vreau si ple- Adnana intrebS, stipinindu-gi lacri-
- mai tirziu de ora $apte. Mai am
c[m mile:
treizeci de l6zi cu sticle, debarcate de pe .- Dar dac5...
Bristol. Ce s-a fScut cu ele ? Ar fi vrut sd spund cea mai sfioas5, cea
Sint pe punte. Clpitanul mi-a spus mai modestd intrebare: <Dar daci are
-
sn agtept dispozilia domniei voastre. s5-mi fie dor de voi ? Dar dacl am sd
Bine ! Unul din voi sI le ia in pri- sufdr in lipsa voastr5?,>
-
mire ,?i sd le a$eze in magazie, peste Cuvintele se topir5, nu le gdsi, nu
marf5, ca sd poat5 scoate oricind sticlele putu sE le rosteascd.
trebuitoare. M-ai ingeles, cirmaciule ? El r[spunse:
Cu aceste cuvinte, Martin Stricland Atunci...
intrd in cabind, destupd o sticl6, bdu doul - Ancora la pic ! strigd Haralambie,
pahare mari, dupd obiceiul lui picd- -
opintindu-se in manelele cabestanului.
-
turl eu piciturd, ceea ce ii lud pe putin Era clipa in care nici un cdpitan nu
o jumdtate de or[, apoi se intinse in pst, qi-ar mai fi putut spune gindul pin5 la
fdrd sd se dezbrace, Di de atunci nu-l mai cap5t. Focul Ei trinca fluturau pe stra-
iuri... Adnana simgi in iniml ghearele nana. In schimb, marea se deschidea in
ancorei. f^te, inroEit5 de lumina dinaintea apu-
._ R5mii cr.rbine, Adnana ! \'ezi, ai sului, liberd pind la orizontul amdgitor
griji ca in lipsa noastrl piinea sE fi e Ei nestatornic, pe care nu-l poate atinge
bund ! nimeni, niciodatd.
Ea inclini din cap. Toate pinzele sus, Gherasime !
-- Am sd m5 strdduiesc ! Drum bun -Negril5 stdtea la pupa, cu capul dea-
Speranpei ! supra parapetului, uitindu-se stdruitor
$i inainte ca el sd poatd face un gest de peste ape... A$a rimase pini ce noaptea
impotrivire, ii cuprinse miinile qi i le se lesd asupra l5rmului Ei Gherasim
sdrutd una dupl alta. Apoi o lu5 la fugd aprinse felinarele. Atunci se intoarse, se
pe schel5, in timp ce parimele de la intinse incet pe punte gi iEi l5sd botul
pupa cldeau in ap5, cu plesnitura biciu- pe labe, scincind cu tristele qi nedu-
lui care indeamnd telegarii. merire.
Cipitanul apucd repede cavilele cir- Dar nimeni din echipaj nu era mai
mei, privindu-qi miinile pe care le sinr- putrn nedumerit, mai pufin trist decit
tase, umil5, biata sirenS- Prola se rotea, NegrilS.
clutindu-gi drumul printre r"apoare. El Iar Speran,ta naviga spre Baleare, in
nu mai putea intoare capul se se uite sunerul marqului triumfal pe care etrava,
in urm5. sarnrrile, catargele gi pinzele intinse ca
Abia dincolo de fornrrile care p,Szeau aripile unei mari plsdri singuratice il
intrarea bazinuluir a\n ragazul sf, arunce cinti in surdind, noaptea sau ziua, in
o privire spre lo€Lrl plecdrii- dar acum nu amurg sau la rdsdritul soarelui, in clipa
se mai vedea nirnic. nici cheiul. nici Ad- ruflrror plecdrilor...