Professional Documents
Culture Documents
DISCIPLINE GENERALE
8. Hiposalivaţia:
A) însoţeşte intoxicaţia tabagică
B) se întâlneşte la menopauză
C) este un semn de deshidratare severă
D) apare după consumul de opiacee
E) este indusă de atropină
9. pH-ul salivar:
A) este mai acid la copii
B) depinde de concentraţia dioxxidului de carbon sanguin
C) este influenţat de alimentaţie
D) variază dependent de fluxul salivar
E) creşte ăn diabetul zaharat
15. *Factorul etiologic primar în etiologia bolii parodontale este reprezentat de:
A) placa bacteriană dentară
B) tartrul dentar
C) trauma ocluzală
D) caria dentarp
E) edentaţia
19. Factorii de apărare prezenţi la nivelul lichidului din şanţul gingival sunt:
A) complementul seric
B) anticorpi de tip IgG şi IgM
C) anticorpi de tip IgE şi IgD
D) macrofage
E) celule polimorfonucleare
20. Pătrunderea bacteriilor în ţesuturi poate fi favorizată chiar de unele manopere terapeutice
chirugicale:
A) detartrajul
B) chiuretajul gingival
C) netezirea cimentului
D) chiuretajul radicular
E) extracţii
CHIRURGIE ORALĂ
25. În boala parodontală, înlăturarea factorilor iritativi şi infecţioşi locali se realizează prin:
A. detartraj minuţios efectuat cu ultrasunete şi instrumente manuale
B. îndepărtarea lucrărilor protetice defectuoase care irită parodonţiul marginal
C. îndepărtarea lucrărilor protetice defectuoase care alterează raporturile de ocluzie şi
suprasolicită parodonţiul
D. corectarea malpoziţiilor dentare
E. obturarea cariilor de colet şi aproximale
28. *După gingivectomie, periajul dentar normal şi utilizarea unui stimulator interdentar din
cauciuc, sunt permise după un interval de:
A. 48 ore postoperator
B. 5-7 zile postoperator
C. 12-14 zile postoperator
D. 30-40 zile postoparator
E. este interzisă utilizarea unui stimulator interdentar
32. Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie în boala parodontală, poate fi
recoltat de la nivelul:
A. bolţii palatine
B. alveolelor postextracţionale recente
C. peretelui postero-extern al tuberozităţilor maxilare
D. stern
E. crestei iliace antero-superioare
35. *Următoarele deficienţe de părţi moi ale câmpului protetic necesită intervenţii
chirurgicale proprotetice:
A. prolapsul labial
B. hipertrofia plicilor sublinguale
C. hipertrofia papilelor linguale caliciforme
D. hiperplaziile epitelioconjunctive
E. papilomatoza orală
53. Pentru a permite protezarea mobilă în conditii optime, câmpul protetic edentat trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
A. creste alveolare edentate înalte, netede şi acoperite de mucoasă keratinizată
B. spina nazala anterioară apropiată de creasta şi cât mai proeminentă
C. torus palatin bine exprimat
D. fibromucoasa gingivală mobilă şi cu rezilienţă mare
E. găurile mentoniere la distanţă de coama crestei alveolare
58. *Protezarea câmpului protetic, după o plastie de adiţie a crestei alveolare cu granule de
ceramohidroxilapatita, este posibilă:
A. imediat postoperator
B. la 5-7 zile postoperator
C. la 2-3 săptămâni postoperator
D. 4-6 săptămâni postoperator
E. la 2-3 luni postoperator
63. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la pericoronarita acută congestivă la nivelul
molarului trei inferior sunt adevărate:
A. la inspecţie se remarcă congestie şi edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2
B. întotdeauna este însoţită de trismus
C. când edemul este pronunţat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe
suprafaţa mucoasei
D. bolnavul acuză dureri vii în zona molarului de minte, cu caracter pulsatil
E. starea generală a pacientului poate fi uşor alterată, cu indispoziţie, subfebrilităţi,
fatigabilitate
74. Complicaţiile septice localizate ale pericoronaritei molarilor de minte inferiori sunt:
A. abcesul lojii submandibulare
B. abcesul lingual
C. abcesul vestibular
D. abcesul migrator
E. flegmonul difuz al planşeului oral.
77. Pentru a împiedica formarea ţesutului de granulaţie după decapişonare se cauterizează cu:
A. apă oxigenată
B. acid tricloracetic
C. clorură de zinc 30%
D. azotat de argint
E. acid citric 30%
79. Complicaţiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte superior sunt:
A. abcesul vălului palatin
B. sinuzita maxilară
C. sinuzita frontala
D. osteomielita maxilară
E. celulita maseterină.
80. *Anclavarea dentară reprezintă:
A. incluzia parţială a unui dinte
B. incluzia superficială a unui dinte
C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical
D. împiedicarea printr-un obstacol mecanic a erupţiei unui dinte al cărui sac pericoronar
comunică cu cavitatea orală.
E. situaţia în care se află un dinte după decapuşonare
82. Cauzele generale ale etiopatogeniei incluziei dentare sunt reprezentate de:
A. ereditate
B. hipertiroidism
C. sifilis
D. rahitism
E. hipovitaminoze
88. Conditiile necesare redresării chirurgical-ortodontice a unui canin superior inclus sunt:
A. existenţa unui spaţiu suficient alinierii caninului pe arcada dentară
B. dintele sa nu prezinte anomalii coronare sau radiculare
C. dintele sa nu fi prezentat complicatii inflamatorii
D. sa fie instituită o antibioterpie riguroasă, atat pre- cat si postoperator
E. axul longitudinal să fie vertical sau puţin oblic
92. Infecţia sacului folicular în pericoronarita molarului 3 inferior se poate realiza prin
următoarele căi:
A. limfatică
B. vascular-sanguină
C. transosoasă
D. de la un proces septic periapical al premolarului 2
E. de la alveolita postextracţională a molarului 2.
93. Ulceraţia mucoasei obrazului provocată de erupţia vestibularizată a molarului de minte
superior:
A. este mai rară decât cea produsă de erupţia molarului de minte inferior
B. are caracter aftoid
C. este însoţită de alterarea stării generale
D. întreţine şi agravează leucoplazia
E. întreţine şi agravează lichenul plan.
98. *In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la:
A. 12 de zile dupa interventie;
B. 20 de zile dupa interventie;
C. doua saptamîni de la interventie;
D. 10 zile dupa interventie;
E. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;
99. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost împinsa în plina cavitate
sinusala se iau urmatoarele masuri :
A. se efectueaza un examen radiografic;
B. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);
C. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamîna;
D. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;
E. se va folosi metoda Caldwell - Luc;
100. *Hemoragia tardiva postextractionala apare la :
A. 15 - 20 de minute de la extractie;
B. 1 ora dupa extractie;
C. o zi dupa extractie;
D. cateva zile zile postextractional;
E. 2 saptamani dupa extractie;
106. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnica
operatorie:
A. rezectia insuficienta a apexului
B. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata
C. largirea exagerata a canalului radicular
D. chiuretajul incomplet
E. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate
114. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologica
locala:
A. parodontita apicala acuta
B. osteita periapicala cronica, trenanta
C. canale obstruate de procese dentinare
D. cai false in treimea apicala
E. procese inflamatorii ale varfului radacinii
115. Dificultati intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul molarilor superiori, pot fi
date de:
A. anchiloza temporo-mandibulară
B. bridele cicatriceale
C. sindromul algodisfuncţional
D. laxitatea ligamentară
E. sclerodermie
119. *Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este:
A. inainte de operatie
B. intraoperator
C. dupa operatie
D. cu 30 minute inainte de interventie
E. nu are importanta
120. Particularităţile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori de care se tine cont
sunt:
A. gaura mentoniera
B. canalul mandibular cu continutul sau
C. corticala vestibulara deosebit de groasa
D. numarul radacinilor
E. corticala linguala subtire
125. *Metoda de electie in tratamentul unei fracturi radiculare in treimea apicala a dintilor
frontali este:
A. extractia dentara
B. rezectia apicala
C. chiuretajul periapical
D. drenajul transosos
E. extractia alveoloplastica
126. *Includerea unui dinte rezecat intr-o lucrare protetica este indicat sa se faca:
A. la 2 saptamani dupa rezectie
B. dupa suprimarea firelor de sutura
C. la 4-6 saptamani
D. dupa 8 saptamani
E. la 3 luni postoperator
137. *La bolnavii care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ,
extractia dentara se efectueaza:
A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala
B. cu cel putin 45 zile inainte de interventia chirurgicala
C. la 6 saptamani dupa interventia chirurgicala
D. oricand
E. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala
143. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate:
A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar
B. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolari
C. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi
D. premolarul doi are de obicei doua radacini
E. in dreptul premolarilor, osul maxilar este compact
145. In locul elevatorului „in limba de crap” (Lecluse), pentru extractia molarilor de minte
inferiori integri se poate folosi:
A. elevatorul drept mai lat „in jgheab”
B. elevatorul drept „in flacara”
C. elevatoarele cu cioc lateral
D. elevatorul „picior de ciuta”
E. elevatorul „in baioneta”
152. Leziunile osoase care pot apare in cursul extractiei dentare sunt:
A. fractura crestei zigomato-alveolare
B. fractura mandibulei
C. deschiderea antrumului
D. fractura tuberozitatii maxilare
E. alveolotomia
153. In cazul inghitirii unor corpi straini in timpul extractiei dentare, se recomanda:
A. asezarea pacientului in decubit ventral
B. extragerea corpului strain intr-un serviciu de bronhologie
C. examen radiologic
D. dieta bogata in fibre
E. intubatie oro-traheala
154. Extracţia dinţilor temporari cu carii complicate este indicată în următoarele situaţii:
A. dinţi cu carii profunde
B. dintii care întreţin procese de osteomielită
C. dinti care întreţin procese de osteită
D. dinti cu gangrena care provoaca supuratii perimaxilare
E. dinti cu distructie coronara
169. Extracţia rădăcinilor dentare cu ajutorul cleştilor este indicată în următoarele situaţii:
a. rădăcina dentară este situată la nivelul marginii libere a alveolei, iar osul
permite crearea unui şanţ periradicular care să permită insinuarea fălcilor cleştelui;
b. rădăcina prezintă cel puţin un perete vestibular sau oral supraalveolar;
c. rădăcina prezintă pereţi rezistenţi supraalveolari;
d. rădăcina este situată la nivelul marginii alveolare, fălcile cleştelui aplicându-se
pe tabla osoasă vestibular şi oral;
e. când există condiţii de aplicare şi priza corectă a cleştelui.
173. Dintre semnele locale în pericoronarita congestivă la dinţii temporari pot fi amintite:
a. gingie roşie edemaţiată;
b. gingie dureroasă uneori sângerândă;
c. mucoasa gingivală este tumefiată, întinsă, lucioasă, de un roşu intens;
d. adenopatie submandibulară frecventă;
e. la palpare mucoasa gingivală este fluctuentă şi foarte dureroasă.
174. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la pericoronarita acută congestivă la
nivelul molarului trei sunt adevărate:
a. la inspecţie se remarcă congestie şi edem local ale mucoasei situate distal de
molarul 2;
b. întotdeauna este însoţită de trismus.
c. când edemul este pronunţat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului
pe suprafaţa mucoasei;
d. bolnavul acuză dureri vii în zona molarului de minte, cu caracter pulsatil;
e. starea generală a pacientului poate fi uşor alterată, cu indispoziţie,
subfebrilităţi, fatigabilitate;
177. Care din următoarele situaţii sunt extrem de rar întâlnite în traumatismele dinţilor
temporari:
a. avulsii;
b. luxaţii cu intruzie, extruzie sau laterale;
c. fracturi coronare;
d. fracturi radiculare;
e. contuzii.
179. Care din următoarele forme de luxaţie a dinţilor permanenţi nu necesită tratament:
a. subluxaţia;
b. luxaţia cu intruzie;
c. luxaţia cu extruzie;
d. luxaţia laterală;
e. contuzia.
180. Dintre factorii favorizanţi ai traumatismelor dento-parodontale, menţionam:
a. cariile profunde;
b. dispozitivele corono-radiculare;
c. tulburările de mineralizare dentara;
d. accidentele sportive;
e. bolile parodontale.
182. In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la:
a. 12 de zile dupa interventie;
b. 20 de zile dupa interventie;
c. doua saptamîni de la interventie;
d. 10 zile dupa interventie;
e. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit;
183. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost împinsa în plina cavitate
sinusala se iau urmatoarele masuri :
a. se efectueaza un examen radiografic;
b. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita);
c. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamîna;
d. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului;
e. se va folosi metoda Caldwell - Luc;
190. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnica
operatorie:
a. rezectia insuficienta a apexului
b. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata
c. largirea exagerata a canalului radicular
d. chiuretajul incomplet
e. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate
198. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologica
locala:
a. parodontita apicala acuta
b. osteita periapicala cronica, trenanta
c. canale obstruate de procese dentinare
d. cai false in treimea apicala
e. procese inflamatorii ale varfului radacinii
199. Dificultati ce tin de factori patologici, intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul
molarilor superiori, pot fi:
a. limitarea deschiderii gurii
b. bridele cicatriceale
c. sindromul algodisfunctional
d. laxitatea ligamentara
e. sclerodermie
203. Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este:
a. inainte de operatie
b. intraoperator
c. dupa operatie
d. cu 30 minute inainte de interventie
e. nu are importanta
215. După gingivectomie, periajul dentar normal şi utilizarea unui stimulator interdentar
din cauciuc, sunt permise după un interval de:
a. 48 ore postoperator
b. 5-7 zile postoperator
c. 12-14 zile postoperator
d. 30-40 zile postoparator
e. este interzisă utilizarea unui stimulator interdentar
222. Următoarele deficienţe de părţi moi ale câmpului protetic necesită intervenţii
chirurgicale proprotetice:
a. prolapsul labial
b. hipertrofia plicilor sublinguale
c. hipertrofia papilelor linguale caliciforme
d. hiperplaziile epitelioconjunctive
e. papilomatoza orală
240. Pentru a permite protezarea mobilă în conditii optime, câmpul protetic edentat trebuie
să îndeplinească următoarele condiţii:
a. creste alveolare edentate înalte, netede şi acoperite de mucoasă keratinizată
b. spina nazala anterioară apropiată de creasta şi cât mai proeminentă
c. torus palatin bine exprimat
d. fibromucoasa gingivală mobilă şi cu rezilienţă mare
e. găurile mentoniere la distanţă de coama crestei alveolare
245. Protezarea câmpului protetic, după o plastie de adiţie a crestei alveolare cu granule de
ceramohidroxilapatita, este posibilă:
a. imediat postoperator
b. la 5-7 zile postoperator
c. la 2-3 săptămâni postoperator
d. 4-6 săptămâni postoperator
e. la 2-3 luni postoperator
250. Xilina :
a. are puterea anestezica de doua ori mai mare decît procaina;
b. are puterea anestezica de patru ori mai mare decît procaina;
c. este de doua ori mai toxica decît procaina
d. este de patru ori mai toxica decît procaina;
e. este la fel de toxica cum este si procaina;
256. Noradrenalina :
a. este un eficient vasoconstrictor periferic;
b. este un eficient dilatator al vaselor organelor interne;
c. este un vasodilatator coronarian;
d. influenteaza circulatia generala;
e. nu modifica ritmul cardiac;
258. Reperele pentru anestezia tronculara periferica a nervului suborbitar, pe cale exoorala,
sunt:
a. santul nazo-genian;
b. marginea inferioara a orbitei;
c. aripa nazala;
d. spina nazala anterioara
e. linia orizontala tragus-aripa nazala;
274. Repere pentru anestezia exobucala-pe cale submandibulara- a nervului dentar inferior:
a. gonionul;
b. incizura sigmoida;
c. marginea posterioara a ramuri ascendente;
d. tuberculul mandibular;
e. marginea inferioara a ramurii orizontale mandibulare;
275. Directia si orientarea seringii si acului în anestezia clasica tronculara periferica la Spix
pe cale endobucala:
a. orizontala;
b. oblica;
c. înapoi;
d. înauntru;
e. în afara;
278. Repere pentru anestezia tronculara periferica la gaura mentoniera pe cale endobucala:
a. premolarul 2 inferior;
b. molarul 1 inferior;
c. fornixul vestibular inferior;
d. reperele gaurii mentoniere;
e. mucoasa mobila;
296. Din plexul nervos dentar superior, pornesc mai multe filete nervoase care se distribuie
la:
a. dinti;
b. fibromucoasa palatina;
c. osul alveolar;
d. mucoasa vestibulara;
e. ligamentul alveolo-dentar;
315. Printre semnele clinice ale astmului bronsic, ca raspuns alergic clasic respirator la
anestezia loco-regionala, se numara si:
a. bronhosapasmul;
b. dispnee;
c. cianoza;
d. transpiratii, paloare;
e. anxietate;
321. *Camera de explozie intratisulară a plăgilor prin glonţ poate întrece diametrul
proiectilului de până la:
A. 2 ori
B. 10 ori
C. 5 ori
D. 27 ori
E. 13 ori
323. Plăgile cu secţionarea următoarelor vase pot determina hemoragii mortale fără
asistenţă de specialitate:
A. Artera carotidă primitivă
B. Artera jugulară internă
C. Artera maxilară internă
D. Artera jugulară externă
E. Artera alveolară supero-posterioară
329. Care din următoarele situaţii sunt extrem de rar întâlnite în traumatismele dinţilor
temporari:
A. Avulsiile
B. Luxaţii cu intruzie
C. Fracturi coronare
D. Fracturi radiculare
E. Contuzii
333. *După Onetto şi Flores, grupa de risc cel mai ridicat în producerea traumatismului
dento-parodontal este:
A. 2-4 ani
B. 4-6 ani
C. 6-8 ani
D. 10-12 ani
E. 12-14 ani
336. Tabloul clinic al unui abces de lojă submandibulară cuprinde următoarele simptome:
A. Tumefacţia umple sacul vestibular, bombând, de obicei, în dreptul dintelui cauzal
B. Tumefacţia bombează submandibular, mascând relieful marginii bazilare a mandibulei
C. Congestie şi edem al mucoasei planşeului bucal şi pilierului amigdalian anterior
D. Torticolis
E. Trismus
341. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale ţesuturilor moi
urmează anumite căi:
A. Calea transosoasă
B. Calea submucoasă
C. Calea limfatică
D. Calea directă
E. Calea transjugală
344. În flegmonul difuz al planşeului oral sunt prezente următoarele tulburări funcţionale:
A. trismus moderat
B. deglutiţie dureroasă
C. tulburări vizuale
D. tulburări de fonaţie
E. respiraţie dificilă
354. Factorii care influenţează deplasarea fragmentelor osoase mandibulare fracturate sunt:
A. sediul şi direcţia liniei de fractură
B. contracţia muşchilor inseraţi pe mandibulă
C. dinţii implantaţi pe fragmentele fracturate
D. vârsta pacientului
E. dinţii implantaţi pe arcada antagonistă
366. În cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, următoarele semne domină tabloul clinic:
A. tulburările ocluzale
B. leziunile encefalice
C. leziunile meningeale
D. sindromul de compresiune encefalică post-traumatic
E. leziunile neurologice
367. Dintre complicaţiile imediate ale fracturilor de masiv facial, fac parte:
A. asfixia
B. şocul traumatic
C. infecţia
D. şocul hemoragic
E. edemul cerebral
370. Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauză dentară sunt:
A. durere cu caracter pulsatil
B. senzaţie de tensiune în regiunea geniană
C. edem şi hiperemia mucoasei nazale
D. prezenţa puroiului în fosa nazală, unilateral
E. presiune digitală dureroasă pe peretele anterior sinusal
393. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei şi crestei alveolare se pot
manifesta ca:
A. ulceraţii
B. gingivită hiperplazică
C. epulis
D. nodul interstiţial
E. fisuri în “foaie de carte”
395. *Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate în spaţiile profunde oro-
maxilo-faciale pot fi:
A. anestezia unor ramuri nervoase senzitive
B. paralizia unor ramuri nervoase motorii
C. odontalgia şi mobilitatea dentară
D. trismusul
E. tota raspunsurile de mai sus
397. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului osos
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
E. nici un raspuns nu este corect
400. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigo-maxilara sunt:
A. dureri in teritoriul nervului oftalmic
B. dureri in teritoriul nervului maxilar
C. trismus
D. torus
E. nici un raspuns
402. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitial:
A. reticulosarcomul
B. sarcomul Ewing
C. mixosarcomul
D. tumora cu celule gigante
E. toate raspunsurile sunt corecte
413. *Pentru fenomenele articulare din cadrul sindromul Sjogren se pot administra saruri
de:
A. cupru
B. zinc
C. mercur
D. aur
E. argint
418. *Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a limfoamelor maligne?
A. 4 la 5
B. 3 la 2
C. 2 la 3
D. 5 la 4
E. 1 la 1
423. *Care din următoarele forme de luxaţie a dinţilor permanenţi nu necesită tratament:
A. Subluxatia
B. Luxatia cu intruzie
C. Luxatia cu extruzie
D. Luxatia laterala
E. Contuzia
441. Cele mai eficiente medicamente in nevralgia esentiala de trigemen s-au dovedit a fi:
A. fenitoina
B. prednison
C. carbamazepina
D. tramal
E. baclofen
452. În perioada de latenţă a unui chist radicular, în zona lui de evoluţie, examenul clinic
evidenţiază:
A. prezenţa unui dinte cu necroză sau gangrenă pulpară
B. absenţa dintelui de pe arcadă
C. persistenţa unui dinte temporar
D. dureri cu caracter de parodontită apicală
E. deformarea reliefului osos
458. *Cat la suta dintre cancerele cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale sunt
reprezentate de melanomul malign:
A. 0%
B. 1%
C. 2%
D. 3%
E. 4%
469. *După Nagle, Sears, suprafaţa de sprijin maxilară poate suporta următoarele
presiuni transmise prin intermediul protezelor totale:
A. 1,820 – 2 kg/ cm²
B. 2 -5 kg/ cm²
C. 1,265 – 1,687 kg/ cm²
D. nu suportă presiuni
E. suportă orice presiune
470. Care din afirmaţiile despre regulile lui JORES, aplicabile la substratul osos al
edentatului total sunt adevărate?
A. evoluţia osului este condiţionată de interacţiunea proteză - câmp
B. presiunea continuă duce la stimularea creşterii osoase
C. presiunea discontinuă cu intervale scurte de repaus favorizează rezorbţia
osoasă
D. presiunea discontinuă cu perioade lungi de repaus favorizează osteogeneza
E. evoluţia osului este condiţionată de vârsta pacientului
471. *Unde este diminuată rezorbţia osoasă a crestelor edentate la maxilarul superior?
A. la nivelul fundului de sac vestibular
B. la nivelul rugilor palatine
C. la nivelul crestei alveolare frontale
D. la nivelul inserţiei frenurilor median şi laterale, ceea ce determină forma de pentagon
a arcadei superioare
E. nu este nici unde diminuată, ci se păstrează mult timp în condiţii optime
472. *Care din elementele câmpului protetic maxilar edentat total poate contribui la
dispariţia spaţiul protetic:
A. creasta alveolară retentivă din zona frontală
B. bolta palatină ogivală
C. retentivitatea vestibulo – orală a tuberozităţilor maxilare
D. volumul crescut al tuberozităţii în plan sagital
E. procidenţa polului inferior al tuberozităţilor
474. *Torusul palatin are rol negativ asupra protezării totale maxilare atunci când:
A. este mare, de formă ovalară, plasat în 1/3 posterioară a palatului dur şi
intersectează „linia Ah”
B. este de formă rotundă, situat în 1/3 anterioară a palatului dur
C. când trece dincolo de vălul palatin
D. este plasat în 1/3 medie a bolţii palatine
E. împiedică totdeauna o bună protezare mandibulară
475. *Conform clasificării lui LANDA localizarea torusului palatin poate fi următoarea:
A. În 1/3 anterolaterală sau posterioară a bolţii palatine
B. Paramedian antero - posterior, antero - median; postero - median
C. Doar în cele 2/3 anterioare
D. Doar în 1/3 posterioară
E. În 1/3 posterioară, 2/3 posterioară, 2/3 antero – median, 1/3 anterioară, antero
– posterior
476. *Care este întinderea protezei totale maxilare în funcţie de spina nazală
posterioară?
A. până la această margine, depăşind-o maximum cu 1 - 1,5 mm
B. depăşind –o constant cu 3 - 5 mm
C. depăşind –o uneori cu 5-7 mm
D. oprindu-se cu 1 mm înaintea acestei formaţiuni anatomice
E. nu are importanţă pentru închiderea marginală distală a protezei totale
477. Căror cauze li se atribuie câmpurile protetice (edentate total) deformabile
„moi”?
A. aderenţei la structurile osoase
B. grosimii mari a epiteliului şi corionului determinate genetic
C. purtării îndelungate a unor proteze instabile, cu baze nepotrivite
D. utilizarea inadecvată a unor mijloace excepţionale de menţinere
E. conceperea şi montarea incorectă a arcadelor dentare şi realizarea unor relaţii
ocluzale necorespunzătoare
478. Care este limita distală până la care se întinde proteza totală mandibulară?
A. până la marginea anterioară a tuberculului piriform
B. până în 1/3 anterioară a tuberculului piriform
C. până în 1/3 posterioară a tuberculului piriform
D. până la baza inserţiei ligamentului pterigo – mandibular
E. se acoperă în totalitate tuberculul piriform
479. Care sunt muşchii, care deţin o inserţie perpendiculară pe periferia distală a
câmpului protetic edentat total de la maxilar ?
A. muşchii canini (stâng şi drept)
B. muşchii orbiculari ai buzelor
C. muşchiul rizorius
D. muşchii ridicători şi tensori ai vălului palatin
E. muşchii coborâtori ai vălului palatin
480. *Cum se comportă muşchiul buccinator când gura este închisă (la edentatul
total)?
A. ca o perdea bine întinsă
B. ca un muşchi cu fibre perpendiculare pe periferia câmpului protetic
C. ca un muşchi ce formează în vestibul două spaţii ampulare utilizate pentru
obţinerea succiunii totale
D. ca un muşchi rdicător al mandibulei
E. ca un muşchi ce determină mimica facială
484. Zonele funcţionale ale câmpului protetic maxilar edentat total cuprind următoarele
regiuni:
A. zona vestibulară cu spaţiul vestibular lateral şi labial
B. punga FISH
C. zonele SCHRŐDER
D. spaţiul retrozigomatic, zona distală Ah
E. punga EISENRING şi zona linguală centrală
485. După Landa, la edentatul total poziţiile vălului palatin, în repaus, sunt:
A. orizontală, ca o prelungire a palatului dur
B. oblică, abruptă, ca o demarcaţie liniară
C. perfect plană, paralelă cu formaţiunile grăsoase ale palatului
D. neclară, neprecizabilă
E. cu aspect intermediar
486. Care este caracteristica închiderii marginale a protezei totale din zona Ah?
A. Este zona esenţială de realizare a “posterior damming”-ului
B. Este zona în care etanşeizarea se face pe faţa externă a protezei
C. Este zona în care etaşeizarea se face pe faţa mucozală a protezei
D. Este zona în care etanşeizarea se face doar când pronunţăm vocala “A”
E. Este zona în care nu are importanţă închiderea marginală
487. Care este importanţa zonei tuberculului piriform pentru protezarea totală ?
A. este zona prin care se poate face deglutiţia optimă
B. este zona esenţială pentru sprijin şi închidere marginală
C. este o zonă estetică esenţială
D. este zona care participă la stabilizarea şi menţinerea protezei totale
E. este o zonă care poate fi ocolită în mod frecvent de proteza totală
490. Ce probleme pune muşchiul genioglos în evaluarea zonei linguale centrale, la edentatul
total mandibular?
A. acest muşchi modifică mărimea fundului de sac în timpul diferitelor mişcări ale
limbii
B. asigură buna menţinere a protezei mandibulare când există un contact sporadic al
protezei cu planşeul bucal
C. pune probleme de menţinere a protezei când fundul de sac oral nu este evaluat în
repaus şi în protracţia limbii
D. nu are implicaţii în dinamica protezei
E. este un muşchi a cărui funcţie nu se poate controla
491. Când se poate obţine o închidere marginală bună la proteza totală mandibulară în zona
linguală centrală?
A. când există un fund de sac suficient de larg, ca să cuprindă confortabil marginea
protezei totale
B. când poziţia limbii în dinamică este posterioară
C. când poziţia limbii în repaus este posterioară
D. când poziţia limbii este în repaus este anterioară
E. când fundul de sac oral prezintă minime modificări în repaus şi protracţia limbii
496. *Care din principiile formulate de fraţii GREEN, care stau la baza tehnicilor de
amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?
A. prin amprentare trebuie să se obţină o suprafaţă protetică întinsă la maximum
B. prin amprentare se determină înălţimea şi forma marginilor protezelor totale
C. prin amprentare se determină grosimea fundurilor de sac necesare conformării
marginilor protezelor totale
D. prin amprentare trebuie să se respecte libertatea de mişcare a muşchilor periprotetici
E. prin amprentare trebuie să se asigure transmiterea armonioasă a presiunilor asupra
zonei labiale în scopuri estetice
498. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor
totale ?
A. prin relevarea detaliilor retentivităţilor anatomice din zona de sprijin a câmpului
protetic
B. prin plasarea lingurii şi amprentei într-o zonă funcţională neutră a câmpului protetic
C. prin plasarea amprentei între chingile musculare ce înconjoară câmpul protetic
D. prin extinderea amprentei în scopul măririi suprafeţei de sprijin
E. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprentă
499. Problemele de menţinere ale protezei totale, care se pot rezolva odată cu amprentarea
ar fi legate de:
A. Reliefarea retentivităţilor anatomice din spaţiul retrozigomatic şi conturarea
zonei Ah
B. Exactitatea amprentei şi întinderea suprafeţei plane orizontale cu care vine în
contact proteza
C. Întinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcţionalităţii
părţilor moi periprotetice
D. Tonicitatea musculară
E. Forţa elastică, capilaritate, adeziune la interfaţa proteză – câmp protetic
501. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminară la
edentatul total?
A. gradul de retentivitate a reliefului câmpului protetic
B. calitatea şi grosime fibromucoasei
C. sistemul de amprentare: cu lingura universală sau cu vechea proteză
D. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare
E. firma producătoare, dacă este de răsunet.
503. După Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor câmpului protetic
maxilar edentat total?
A. marcarea punctiformă a foveelor palatine şi a plicilor pterigopalatine
B. limita vestibulară este marcată la 3 mm în interiorul amprentei preliminare
C. limita vestibulară este marcată la 1 mm în interiorul amprentei preliminare
D. linie convexă situată posterior de foveele palatine ce se uneşte cu alte două curbe
convexe spre distal, ce marchează şanţurile pterigopalatine
E. linie continuă a celui mai mare contur al amprentei preliminare
504. După metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaţie ale zonei
linguale centrale la edentatul total?
A. linia mediană
B. convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centrală
C. curba cu concavitatea posterioară pe parcursul a 3 cm stânga şi 3 cm dreapta în
fundul de sac lingual
D. curbă cu concavitatea posterioară la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe
parcursul a 1,5 cm stânga şi 1,5 cm dreapta
E. linia curbă cu concavitatea posterioară din fundul sac oral de o parte şi alta a liniei
mediene pe parcursul total a 3 cm
505. Care sunt recomandările făcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor în amprentarea
preliminară la edentatul total?
A. la pacienţii care au hipersalivaţie
B. la pacienţii cu o salivă redusă cantitativ
C. la pacienţii care deţin câmpuri retentive
D. la pacienţii cu probleme psihice
E. la pacienţii cu reflexe exagerate pentru că materialele au timp de priză redus
506. La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela
frecvent următoarele defecte:
A. neaderenţa marginilor amprentei de lingura universală
B. reprezentarea parţială a zonei de sprijin a câmpului protetic şi a conturului
marginal
C. neacoperirea tuturor zonelor, margini subţiri şi balante, nesusţinute de lingura
standard
D. centrarea defectuoasă a lingurii şi distribuţia asimetrică de material de
amprentare
E. materialul de amprentă fisurat
510. Modelarea marginală executată de medic la amprentarea edentatului total constă în:
A. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring şi Fish
B. tracţiuni ale limbii
C. tracţiuni ale buzelor
D. tracţiuni şi rotaţii ale nodului comisural
E. presiuni cu degetul acolo unde trebuie
513. Amprenta finală a câmpului protetic edentat după metoda Schreinemakers va avea
următorii parametrii obligatorii:
A. amprenta maxilară se ia după cea mandibulară
B. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin fonaţie
C. amprenta finală se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura închisă
D. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin ţuguierea buzelor
E. pacientul nu va funcţionaliza marginal amprenta
514. După Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcţională, la edentatul total, la
deschiderea moderată a gurii ?
A. în zona premolarilor
B. în zona tuberculului piriform
C. în zona vestibulară centrală
D. în zona caninilor
E. în zona molarilor primi
515. Cum se modelează zona linguală centrală a amprentei funcţionale la edentatul total,
după concepţia Clinicii de Protetică Dentară din Bucureşti?
A. prin mişcările lente ale muşchilor periprotetici
B. prin mişcări de protracţie şi retracţie maximă a limbii
C. prin mişcări de umezire a buzei inferioare şi palpare a mânerului lingurii
D. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planşeului bucal în poziţia
de repaus a limbii
E. prin mobilizarea lingurii la mişcările comandate de medic
517. După HUTU, amprenta finală la edentatul total are trei etape ce urmăresc anumite
obiective. Care sunt acestea?
A. timpul I de realizare a închiderii marginale
B. timpul III de obţinere a tonicităţii musculare favorabile
C. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie şi fonaţie
D. timpul I de realizare a sprijinului şi adeziunii
E. timpul II de realizare a funcţionalizării marginale
520. Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de orientare ocluzală la edentatul total ţine cont
de trei curbe caracteristice:
A. curba descrisă de conul lui Villain
B. curba incizală în plan transversal pentru dinţii frontali superiori
C. curbura furcii arcului facial în concordanţă cu planul CAMPER
D. curba lui von Spee – în plan sagital
E. curba lui Wilson în plan transversal perntru dinţii zonei laterale
523. Evaluarea dimensiunii verticale de ocluzie - DVO a edentatului total se face prin:
A. teste antropometrice
B. metode fizico - chimice
C. teste fizionomice
D. teste fonetice
E. metode proprii ale fiecărui medic
524. În ce constă metoda memoriei tisulare pentru determinarea RC, la un edentatul
total?
A. în memorarea procedurii de poziţionare a mandibulei prin metoda Dawson
B. provocarea de către medic cu oglinda a unei senzaţii uşoare de vomă prin atingerea
vălului palatin sau a luetei
C. dirijarea pacientului să ridice limba spre zona Ah
D. limba plasat cu vârful spre zona posterioară, trage mandibula înapoi
E. prin utilizarea unor şabloane pe care pacientul să poată închide gura confortabil
540. Care sunt cauzele basculării unei proteze totale inferioare noi, care apar atunci
când se verifică stabilitatea acesteia?
A. rezilienţa sporită a fibromucoasei;
B. montarea dinţilor frontali se situează în afara crestei alveolare
C. montarea dinţilor artificiali laterali s-a realizat în afara mijlocului crestelor
D. marginile protezei sunt greşit conformate, fiind prea subţiri
E. existenţa unei atrofii marcate a crestelor alveolare
541. Lipsa de menţinere a protezei totale mandibulare noi este determinată de:
A. montarea prea oralizată a dinţilor frontali
B. montarea frontalilor prea vestibularizată
C. existenţa unor margini funcţionalizate
D. lipsa de degajare a bridelor şi frenurilor
E. margini prea lungi şi prea groase ale protezei
542. *Care este metoda recomandată de HUTU pentru atenuarea reflexului de vomă
la inserţia unei proteze noi maxilare?
A. inspiraţii profunde, urmate de expiraţii profunde
B. aplicarea unor anestezice de contact spre zona distală Ah
C. presopunctură în zona mentonieră
D. medicaţie antiemetică
E. lăsarea forţată a umerilor în jos sau tragerea genunchiului flectat cu amândouă
mâinile către piept
544. *Cum se verifică succiunea protezei totale maxilare din zona distală Ah ?
A. presând alternativ pe dinţii zonei laterale
B. presând cu degetul aplicat pe treimea incizală a feţei palatinale a incisivilor
C. împrimând cu degetul aplicat pe treimea incizală a feţei palatinale a
incisivilor o mişcare de împingere oro – vestibulară
D. efectuând tracţiuni vericale ale protezei până se desprinde de pe câmp
E. nu trebuie verificată succiunea totală pentru că există adezivi
545. *În cazul existenţei unui contact prematur în RC (la protezatul total), care duce
la devierea rectilinie, sagitală spre anterior de până la 1mm, şlefuirea acestuia se
face după tehnica:
A. BULL
B. LUBL
C. MUDL
D. IMRC
E. DUML
546. *Dacă devierea protezei este oblică spre limbă, contactul prematur, care trebuie
şlefuit, se va adresa următoarelor reliefuri ale suprafeţelor ocluzale ale dinţilor
artificiali ai protezatului total:
A. versantelor meziale maxilare şi distale mandibulare
B. doar cuspizii de sprijin vestibulari de la mandibulă
C. cuspizilor vestibulari superiori
D. cuspizilor vestibulari inferiori şi linguali superiori
E. cuspizilor vestibulari superiori şi linguali inferiori
547. *În vederea suprimării contactelor premature în RC (la protezatul total), când se
reduce cuspidul activ?
A. când în diducţie va jena contactul bicuspidian al părţii opuse
B. când în diducţie va jena contactul bicuspidian al părţii active
C. când în propulsie va jena contactul cuspid la cuspid din zonele laterale
D. nu se reduce niciodată cuspidul activ
E. când dintele este în afara crestei
548. *După SILVERMANN, care este pacientul ideal pentru acceptarea protezei
totale ?
A. pacienţii cu vârstă biologică mult mai tânără decât cea cronologică şi cu
vârstă psihologică în jur de 60 de ani
B. pacienţii cu vârstă biologică mai apropiată de cea cronologică şi cu vârstă
psihologică în jur de 40 de ani
C. pacienţii cu vârstă biologică mai apropiată de cea cronologică şi cu vârstă
psihologică în jur de 70 de ani
D. pacienţii cu vârstă biologică mai apropiată de cea cronologică ± 5 ani şi cu
vârstă psihologică cam cu ± 10 ani faţă de cea cronologică
E. pacienţii cu vârstă biologică mai apropiată de cea cronologică ± 10 ani şi cu
vârstă psihologică cam cu ± 5 ani faţă de cea cronologică
552. *Ce recomandă HUTU pentru igienizarea obişnuită, zilnică a protezelor totale?
A. spălarea cu apă şi detergent
B. fierberea protezelor
C. spălarea cu periuţa de dinţi şi pastă de dinţi
D. spălarea cu peria de unghii cu săpun, sub jet de apă
E. protezele nu se curăţă decât profesional
553. *Pentru curăţirea, cu efort minim a protezelor totale şi chiar dezinfectarea lor
cele mai utilizate produse ar fi din categoria:
A. hipocloriţilor acizi
B. diverse enzime de tipul proteazelor, lipazelor, amilazelor
C. EDTA
D. Acizii diluaţi: acid clorhidric, fosforic, acetic
E. Peroxizii alcalini sub formă de comprimate
558. Care este metoda HUTU de abolire a reacţiei termice de priză a acrilatului
autopolimerizabil în cazul căptuşirii directe?
A. dacă senzaţia de usturime este foarte puternică, pacientul clăteşte cu ceai de
muşeţel în timp de ce proteza rămâne pe câmp
B. dacă creşterea termică este insuportabilă se practică o analgezie prealabilă
C. dacă la priza acrilatului senzaţia de usturime este foarte puternică, pacientul
clăteşte cu apă, iar proteza rămâne pe câmp
D. la creşterea termică insuportabilă se detaşează proteza din gură şi se lasă să
facă priză în apă caldă
E. la creşterea termică insuportabilă se detaşează proteza din gură, se clăteşte cu
apă şi se reinseră proteza repede în gură, după care se închide în ocluzie
561. *Care este amprenta funcţională cea mai eficientă în cazul căptuşirilor
temporare la edentatul total protezat, cu materiale reziliente?
A. amprenta funcţională cu gura închisă
B. amprenta funcţională cu gura deschisă
C. amprenta mucostatică
D. amprenta compusă
E. amprenta fonetică
562. Care sunt factorii generali, care pot duce la apariţia stomatitelor protetice la
edentatul total?
A. unele hemopatii
B. lambliaza
C. diabetul zaharat
D. demenţa senilă
E. insuficienţa renală cronică
563. Care ar fi unii factori locali, care pot duce la apariţia stomatitelor protetice la
edentatul total?
A. creşterea temperaturii atmosferice
B. microporozităţile acrilatului
C. dizarmonii ocluzale, ce crează instabilitatea protezelor
D. igiena deficitară a protezelor
E. scăderea fluxului salivar
566. Care sunt reacţiile tardive ale protezelor totale asupra ţesuturilor suprafeţei de sprijin?
A. apariţia de leziuni precanceroase
B. apariţia unor hiperplazii cauzate de aspiraţia ţesuturilor
C. eroziuni ale mucoasei mobile
D. leziuni eritemato – congestive, ulceraţii bazale
E. hipertrofii ale mucoasei
567. Care sunt zonele unde apar cel mai frecvent eroziunile date de marginile
protezelor totale?
A. perituberozitar, datorită gravării;
B. pe linia oblică internă, mai frecvent în zona posterioară;
C. la frenuri şi bride nedegajate;
D. în zona vestibulară frontală la maxilar;
E. în dreptul crestei zigomato – alveolare.
568. Situaţiile clinice care necesită amprentarea prin tehnici de presiune selectivă sunt
următoarele:
A. creasta mandibulară rezorbită, în muchie de cuţit;
B. creasta balantă anterioară;
C. creastă mandibulară posterioară fibroasă
D. creastă maxilară aplatizată acoperită cu mucoasă atrofică
E. creastă mandibulară aplatizată acoperită cu mucoasă atrofică
572. Reperele de care trebuie săse ţină cont la stabilirea nivelului şi direcţiei planului de
ocluzie, după Lejoyeaux sunt:
A. planul de orientare protetică să formeze un unghi obtuz cu rezultanta forţelor musculare
B. să se respecte factorii generali(vastă, sex, tip constituţional)
C. să se asigurare condiţiile necesare unei fonaţii corespunzătoare
D . planul de orientare protetică să formeze un unghi ascuţit cu rezultanta forţelor musculare
E. să se ţină cont de caracterele ereditare ale individului
577. În tehnica Ivoclar , overbite-ul este diferenţiat în funcţie de tipurile de ocluzie frontală:
A. ocluzia psalidodontă: 1m
B. ocluzia psalidodontă: 3 mm
C. ocluzia inversă: 2mm
D. ocluzia adancă : 3-3,5mm
E. ocluzia adancă: 0,5-1mmm\.
583. Zona de mucoasă pasiv mobilă din zona de închidere marginală distală:
589. Aspectele care se pota observa în urma examinării şi palpării limbii unui edentat total
sunt:
a. “amprenta” dinţilor pe marginile linguale lateral;
b. fasciculaţii pe dosul limbii;
c. atrofia jumătăţii linguale respective;
d. fisuri longitudinale care nu au însă semnificaţie patologică;
e. devierea limbii în timpul protracţiei maxime spre partea afectată deno paralizie a
nervului hipoglos.
596. Din punct de vedere protetic fiecare tuberozitate are următorii poli:
a. vestibular
b. palatinal
c. mezial
d. distal
e. caudal
597. După D.L Johnson şi colab rezultatele medii ale măsurătorilor efectuate de ei sunt:
a) lungimea medie a bolţii palatine este de 4,8 cm
b) adâncimea medie a palatului este de 1,2 cm
c) adâncimea medie a palatului este de 15mm
d) unghiul de înclinaţie antero-posterioară a versantului oral al crestei reziduale cu
palatul dur este de 25˚
e) lăţimea palatului dur, în treimea mijlocie se cifrează la o valoare medie de 41
mm şi lăţimea la nivelul intertuberozitar este de circa 45 mm
599. După Lejoyeux există următoarele tipuri de tuberculi piriformi, din punct de vedere
alvalorii lor protetice:
a) Clasa I favorabili, fermi, aderenţi la planul profund, convecşi acoperiţi de o
mucoasă relativ groasă
b) Clasa I favorabili, fermi, nu aderă la planul profund, convecşi acopăeriţi de o
mucoasă subţire
c) Clasa II mai puţini favorabili, uşor convecşi, mai mobili şi mai comprimabili dar
încă apţi de a fi utilizaţi
d) Clasa III de valoare scăzută, datorită calităţii deficitare a ţesutului submucos, a
unei inserţii joase şi anterioare a ligamentului pterigomandibular sau nepurtării
unei proteze
e) Clasa IV fără valoare, aproape inexistenţi, deci inutilizabili pentru sprijinul şi
stabilitatea protezelor
601. La ATM existenţa ţesutului conjunctiv dens fibros, dispus în patru straturi succesive
asigură următoarele calităţi:
a) rezistenţă la forţele ocluzale
b) rezistenţă la forţele de forfecare
c) susceptibilitate crescută la fenomenul de îmbătrânire
d) susceptibilitate mai redusă la fenomenul de înbătrânire
e) posibilitate mai mare de vindecare în majoritatea afecţiunilor articulare
610. In functie de forma si mecanismul de mentinere exista mai multe tipuri de coroane
telescopate :
a. Coroane telescopate cilindrice;
b. Coroane telescopate conice;
c. Coroane telescopate cilindro-conice;
d. Coroane telescopate efilate;
e. Coroane telescopate speciale.
612. Factorii care influenteaza efectul deplasarilor PPM asupra tesuturilor orale invecinate
sunt:
a. Lungimea bresei edentate;
b. Calitate sprijinului muco-osos;
c. Caracteristicile de suprafata ale dintilor stalpi;
d. Particularitatiile ocluzale;
e. Toate raspunsurile sunt corecte.
614. Principiile lui Korber referitoare la prepararea dintiilor stalpi in cazul folosirii unui
sistem telescopat sunt:
a. Grosimea capei primare la nivel cervical de 1mm;
b. Preparatie tangentiala la nivelul capei primare;
c. Convergenta ocluzala a bontului de 4-5,5`;
d. Incercuirea verticala a capei primare de 1-1,5mm;
e. Cea mai mare retentive se obtine la nivelul fetelor proximale;
620. In cazul edentatiilor de clasa I Kennedy tratate pri proteze scheletate, elementul
contrabasculant este reprezenat de:
a. Adeziunea bazei protetice la mucoasa;
b. Conectorul principal;
c. Un pinten ocluzal plasat cat mai anterior;
d. Bratul elastic al crosetului turnat;
e. Conectorul secundar.
622. Pe modelul de lucru la elaborarea designului PPM scheletate cu creion albastru se vor
marca:
a. Reperele de tripodare;
b. Zonele ce interfereaza negativ cu dintii sau crestele reziduale ce trebuiesc
reconturate;
c. Componenta metalica a scheletului;
d. Bazele si seile acrilice;
e. Ecuatorul protetic.
625. Decizia de a ajusta planul ocluzal prin frezare si coronoplastie se va face pentru:
a. Imbunatatirea contactelor interdentare;
b. Corectarea planului ocluzal;
c. Imposibilitatea de a extrage dintii malpozitionati;
d. Distribuirea mai uniforma a solicitarilor ocluzale;
e. Diminuarea reliefului ocluzal.
626. Indicatiile specifice ale crosetelor divizate sunt:
a. Basculari importante ale dintiilor;
b. Sant vestibular redus;
c. Edentatii terminale;
d. Pe dinti stalpi ce marginesc brese intercalate;
e. Retentivitati muco-osoase exaggerate.
633. Conditiile pe care trebuie sa le respecte orice conector principal maxilar sunt:
a. Marginile sale se plaseaza la cel putin 6 mm de marginile gingivale ale dintiilor
restanti;
b. Folierea modelului se face numai in anumite zone;
c. Zonele anterioara respective posterioara ale placutei fenestrate nu trebuie sa aiba mai
mult de 4 mm latime;
d. Toate marginile se rotunjesc la contactul cu tesuturile subiacente;
e. Grosimea conectorilor este intre 0,40 si 0,60mm.
641. Numarul minim de crosete necesar unei proteze scheletate depinde de numarul dintilor
stalpi astfel:
A.un dinte stalp primeste minim un croset
B.in edentatiile clasa a II-a Kennedy se utilizeaza minim doua crosete
C.in edentatiile clasa a II-a Kennedy se utilizeaza minim trei crosete
D..in edentatiile clasa a IV-a Kennedy se utilizeaza minim trei crosete
E.in edentatiile clasa a IV-a Kennedy se utilizeaza patru crosete
644. Durerea aparuta la nivelul periferiei campului protetic asociata cu durere la nivelul
crestelor se trateaza astfel:
A.Prin captusirea seilor
B. Prin captusiri reziliente
C. Prin refacerea conectorilor
D.Prin echilibrari ocluzale
E.Prin indepartarea surplusurilor de acrilat si slefuire
A.Rapiditatea executiei
B.Pacientul nu ramane fara proteza
C.Modificarea rapoartelor ocluzale
D.Materialul folosit este mai omogen
E.Nu apar iritatii mucozale
657. Transformarea unei proteze partiale in supraproteza prin metoda directa presupune:
A.Amprenta cu proteza in situ
B.Inregistrarea ocluziei
C.Amprenta arcadei antagoniste
D.Prepararea dintilor
E.Inserarea protezei in cavitatea bucala
a) Bratul opozant
b) Corpul crosetului
c) Umarul bratului retentiv
d) Conectorul secundar
e) Conectorul principal
666. Clasificarea crosetelor turnate dupa numarul dintilor stalpi pe care se ancoreaza
crosetele:
A. Unidentare
B. Crosete deschise dental
C. Bidentare
D. Deschise edental
E. Pluridentare
667. Care dintre urmatoarele enunturi corespund crosetului Ney 1
669. Retentivităţile cele mai favorabile la nivelul dinţilor mandibulari sunt distribuite astfel:
A. la canini pe feţele vestibulare
B. la premolari pe feţele vestibulare
C. la molari pe feţele vestibulare
D. la premolari şi molari pe feţele linguale
E. la molari pe feţele linguale
671. *Bolta palatină cea mai favorabilă protezării parţiale mobilizabile este:
A. plată, cu torus de mărime medie
B. plată, fără torus
C. ogivală, fără torus
D. ogivală, cu torus situat anterior
E. adâncă, fără torus
673. *În clasificarea edentaţiei parţiale după Kennedy absenţa tututor molarilor se
încadrează în:
A. clasa I
B. clasa a II-a
C. clasa a III-a
D. clasa a IV-a
E. clasa a II-a cu o modificare
674.*În cadrul clasificării edentaţiei parţiale după Kennedy, edentaţia tuturor frontalilor se
încadrează clasei:
A. I -a
B. a II-a
C. a III-a
D. a IV-a
E. a VI-a
679. Axa de inserţie a protezei parţiale scheletate este condiţionată de următorii factori:
A. trasarea ecuatorului protetic şi tripodare
B. planurile de ghidare, zonele retentive ale dinţilor stâlpi
C. zonele de interferenţă dentare şi muco–osoase
D. fizionomie
E. stabilirea locului unde se plasează vârful braţului retentiv al croşetului
680. *Planurile de ghidare la edentatul parţial sunt reprezentate de:
A. zona cervicală a dinţilor stâlpi;
B. suprafele vestibulare şi orale ale tuturor dinţilor
C. suprafeţele proximale ale dinţilor stâlpi, vecine spaţiilor edentate
D. toate suprafeţele axiale ale dinţilor stâlpi
E. suprafele ocluzale ale dinţilor stâlpi
682. *Pentru menţinerea protezelor scheletate cu ajutorul croşetelor turnate divizate Roach
este necesară o retenţie subecuatorială a dinţilor stâlpi de:
A. 0,25 mm
B. 0,30 mm
C. 0,50 mm
D. 0,75 mm
E. 1 mm
688. Lăcaşele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe următorii dinţi:
A. canini superiori
B. incisivi centrali superiori
C. premolari superiori
D. canini inferiori
E. molari inferiori
690. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovărate de proteza parţială
scheletată maxilară sunt:
A. mijlocul crestelor alveolare
B. bridele
C. parodonţiul marginal
D. torusul
E. mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal
691. Atitudinea faţă de papila incisivă, ca zonă protetică negativă, este de:
A. despovărare prin foliere 0,50 mm
B. ocolire
C. despovărare prin foliere 0,20-0,30 mm
D. gravare
E. despovărare prin foliere 2 mm
695. *Toate elementele protetice care împiedică deplasările orizontale ale protezelor
parţiale se numesc:
A. elemente de menţinere indirectă
B. elemente de menţinere directă
C. elemente de sprijin
D. elemente de stabilizare
E. elemente contrabasculante
696. Bascularea prin desprinderea extremităţii distale a şeilor protezelor parţiale scheletate
(în edentaţii clasa I şi a II-a Kennedy) este cauzată de:
A. exostozele câmpului protetic
B. topografia şi întinderea edentaţiei
C. supraextinderea şeilor
D. actele reflexe
E. gravitaţie la mandibulă
699. Elementele contrabasculante ale unei proteze parţiale scheletate pot fi:
A. pintenii ocluzali
B. pintenii supracingulari
C. croşetul continuu cu pinteni ocluzali sau gheruţe incizale la extremităţi
D. retentivităţile protezei
E. conectorii secundari
701. *Deplasările protezelor parţiale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element
protetic sunt:
A. deplasările laterale
B. bascularea prin desprinderea extremităţii distale a şeilor
C. bascularea prin înfundarea extremităţii distale a şeilor
D. mezializarea protezelor
E. distalizarea protezelor
702. *Axul de rotaţie după care se face bascularea prin înfundare a extremităţii distale a
şeilor protezelor parţiale scheletate trece prin:
A. vârful braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior
B. vârful braţelor opozante ale croşetelor plasate cel mai posterior
C. pintenii cei mai meziali
D. printenii cei mai apropiaţi de edentaţie
E. extremităţile distale ale şeilor
704. Rotaţiile transversale ale protezelor parţiale care rezolvă edentaţiile parţiale de clasa
II-a Kennedy sunt cauzate de :
A. plasarea greşită a conectorilor secundari
B. montarea greşită a dinţilor artificiali
C. dinţilor artificiali mai laţi comparativ cu lăţimea crestelor
D. şeile protezei prea scurte
E. şeile protezei prea extinse
705. Deplasările protezelor parţiale produc următoarele efecte asupra dinţilor stâlpi:
A. bruxism
B. afectarea parodonţiului profund al dinţilor stâlpi
C. efecte disortodontice
D. carii
E. inconfort pentru pacient
708. *Bara linguală se poate confecţiona când înălţimea procesului alveolar este de cel
puţin:
A. 3 mm
B. 9 mm
C. 16 mm
D. 4 – 5 mm
E. 10 mm
710. Zonele de minimă rezistenţă ale barei linguale la proteza scheletată mandibulară sunt:
A. joncţiunea ei cu conectorul principal
B. mijlocul barei
C. joncţiunea ei cu conectorii secundari
D. unirea ei cu şeile
E. A + B
712. *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabilă pentru pacient este de:
A. Plăcuţa mucozală dependentă de mărimea edentaţiei
B. croşet continuu
C. bare
D. conector principal dentar
E. A + B
715. *Lăţimea plăcuţei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de:
A. 0,4-0,6 mm
B. 2 mm
C. 4-5 mm
D. 6-9 mm
E. 10 mm
722. Încercuirea (în protezarea parţială mobilizabilă) intervine cu rol secundar în:
A. Stabilizarea orizontală a protezei
B. sprijin
C. menţinere
D. reciprocitate
E. pasivitate
724. Plasarea pintenului ocluzal, în edentaţiile terminale, în fosa mezială a dintelui stâlp
determină:
A. ca proteza să acţioneze ca o pârghie de gradul I
B. ca proteza să acţioneze ca o pârghie de gradul al II-lea
C. micşorarea unghiului de înclinaţie sub care se face bascularea prin înfundare a şeilor
D. mărirea unghiului de înclinaţie sub care se face bascularea prin înfundare a şeilor
E. transmiterea mai uniformă a presiunilor pe crestele alveolare
728. Retentivitatea favorabilă a dintelui stâlp, pentru plasarea unui croşet inelar sau cu 4
braţe, trebuie să fie:
A. maxim 0,25 mm pe premolari
B. maxim 0,50 mm pe premolari
C. maxim 0,25 mm pe molari
D. maxim 0,50 mm pe molari
E. maxim 0,50 mm pe premolari şi molari
729. *Croşetul circular „în ac de păr” se aplică cel mai des pe următorii dinţi:
A. molari maxilari înclinaţi mezial
B. molari mandibulari înclinaţi mezial
C. premolari maxilari
D. premolari mandibulari
E. canini
734. Din a doua grupă de croşete Ney fac parte următoarele croşete:
A. croşetul mixt biactiv
B. croşetul cu acţiune posterioară
C. croşetul cu acţiune posterioară inversă
D. croşetul unibar
E. croşetul inelar
735. *Croşetul R.P.I. utilizat în terapia edentaţiei parţiale cu proteze scheletate are
următoarele componente:
A. braţ retentiv divizat în formă de “T”, pinten ocluzal şi conector secundar
B. placă proximo–orală, braţ retentiv divizat în “I”, pinten ocluzal
C. braţ retentiv divizat în “I”, pinten ocluzal, placă linguală
D. braţ retentiv din sârmă, pinten ocluzal, placă palatinală
E. placă proximo–orală, braţ retentiv divizat în “I”, pinten ocluzal,conector
principal
736. *Croşetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinţii care au linia ecuatorială:
A. tipică
B. în diagonală
C. numită „ecuator protetic Nr.2”
D. înaltă, unde retenţia este mare, aproape de ocluzal
E. coborâtă
742. Şaua protezei scheletate (şa metalică şi acrilică) trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
A. rigiditate
B. elasticitate
C. conductibilitate termică redusă
D. adaptare intimă şi precisă la ţesuturile cu care vine în contact
E. să permită efectuarea căptuşirilor
749. Scopul amprentei funcţionale în edentaţiile clasa I şi a II-a Kennedy tratate cu proteze
scheletate sunt:
A. reproducerea anatomică perfectă a dinţilor restanţi şi a ţesuturilor înconjurătoare
B. să redea forma anatomică a mucoasei crestelor alveolare
C. marginile amprentei să fie extinse la maxim, dar în limite fiziologice
D. să asigure modelarea marginală funcţională
E. să redea forma funcţională a mucoasei crestelor alveolare
751. În edentaţiile clasa a III-a Kennedy, în care protezele scheletate au sprijin dento-
parodontal, scopul amprentei funcţionale este:
A. reproducerea anatomică perfectă a dinţilor restanţi
B. redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare
C. redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare
D. marginile amprentei nu trebuie modelate funcţional
E. marginile amprentei să fie modelate funcţional
762. După aplicarea protezelor parţiale scheletizate, durerea localizată numai la nivelul
crestelor poate fi cauzată de:
A. exostoze
B. conectori principali elastici
C. mucoasă subţire, atrofică lezată de marginile subţiri ale protezei
D. şei supraextinse
E. contacte premature şi interferenţe
763. Cauzele care determină muşcarea obrajilor la pacienţii purtători de proteze parţiale
sunt:
A. tonusul scăzut al muşchiului buccinator
B. tonusul crescut al orbicularului buzelor
C. ocluzie laterală cap la cap
D. comportamentul propulsiv al limbii
E. nu există
765. Readaptarea prin căptuşire a protezelor parţiale scheletate se fac atunci când:
A. scheletul metalic este în stare bună şi perfect adaptat la dinţii restanţi
B. dinţii artificiali sunt în stare bună şi montaţi corect
C. croşetele turnate au fost înlocuite cu croşete de sârmă
D. extinderea şeilor este prea mare
E. ocluzia poate fi echilibrată prin mici şlefuiri
OCLUZOLOGIE 30 subiecte
769. Examenul statusului funcţional al muşchiului pterigoidian lateral inferior se face prin:
A. palpare exobucală
B. palpare endobucală paratuberozitară
C. test de compresiune
D. test de rezistenţă la propulsie
E. test de rezistenţă la retropulsie
772. La un pacient care poartă o şină ocluzală de relaxare musculară, mişcarea de protruzie
este ghidată de:
A. incisivii centrali mandibulari
B. cei patru incisivi mandibulari
C. cei doi canini mandibulari
D. caninul mandibular de parte lucrătoare
E. caninul mandibular de parte nelucrătoare
773. În cazul unui pacient cu dizarmonii ocluzale, care prezintă mobilitate dentară
exagerată şi odontalgie, diagnosticul este de ocluzie:
A. funcţională
B. terapeutică
C. habituală
D. traumatică
E. ocazională
775. Mişcarea de laterotruzie dreaptă este ghidată de cuspizii vestibulari ai lui 1.4. şi 1.5.
Situaţia descrie:
A. un ghidaj canin
B. un ghidaj de grup.
C. două interferenţe ocluzale de parte lucrătoare
D. două interferenţe ocluzale de parte nelucrătoare
E. nici una din cele de mai sus
COMPLEMENT MULTIPLU
784. Versantul intern al cuspidului palatinal maxilar al lui 2.5. poate realiza:
A. interferenţă nelucrătoare în protruzie
B. contact prematur cu alunecare în centric antero-laterală stângă
C. contact prematur cu alunecare în centric antero-laterală dreaptă
D. interferenţă ocluzală în laterotruzie dreaptă
E. interferenţă în laterotruzie stânga
796. Un pacient prezintă în ORC un contact prematur între versantul intern al cuspidului
palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului vestibular mandibular, zona de contact
fiind mai apropiată de vârful cuspidului de sprijin mandibular. În acest caz echilibrarea
ocluzală include următoarele etape:
A. şlefuirea versantului intern al cuspidului vestibular mandibular
B. şlefuirea versantului intern al cuspidului palatinal maxilar
C. lărgirea zonei receptoare maxilare
D. lărgirea zonei receptoare mandibulare
E. şlefuirea vârfului cuspidului palatinal maxilar
806. Dupa extracţie se pierde din lătimea osoasă. Aceasta pierdere după un an este de până
la:
a. 20%
b. 30%
c. 40%
d. 10%
e. 50%
810. Care este vârsta minima de la care se poate recomanda inserarea implantelor endoosoase
la sexul masculin:
a. 15 ani
b. 18 ani
c. 24 ani
d. 12 ani
e. 20 ani
811. Ortopantomografia
a. oferă date despre oferta osoasă în grosime
b. nu oferă date despre angulaţia crestelor edentate
c. oferă o imagine micşorată cu 30-70 % în sens vertical şi cu 20 - 30% în sens
orizontal faţă de situaţia clinică
d. se utilizează pentru determinarea lungimii implantelor
e. are dezavantajul că nu poate oferi date cu privire la poziţia canalului
mandibular în plan orizontal
813. Dacă un implant nu are stabilitate primară optimă se poate recurge la:
a. augmentarea vestibulară a zonei
b. extragerea lui.
c. alegerea unui implant cu diametru mai mare
d. extragerea lui detoxifierea suprafeţei cu acid citric şi reinserarea lui
e. inserarea lui cu cheia dinamometrică
814. Cimentarea suprastructurilor fixe pe mai mulţi stâlpi implantari se realizează cu:
a. ciment ionomer de sticlă
b. ciment provizoriu fără eugenol
c. ciment oxifosfat de zinc
d. ciment poliuretanic
e. ciment diacrilic
825. În cazur supraprotezărilor pe implante Ce tip de conexiune are retenţia cea mai mare:
a. calareţii pe bara Dolder
b. bilele cu oringuri din teflon
c. telescoapele galvanoformate
d. magnetii
e. culise
826. Principalele avantaje ale telescoapelor galvanoformate sunt
a. obţinerea pasivităţii suprastructurilor
b. preţul de cost redus
c. procedeu tehnologic facil
d. uzura redusa comparativ cu telescoaple turnate
e. suprastructura nu necesită schelet metalic
PROTETICĂ FIXĂ
COMPLEMENT SIMPLU
832. *Avantajele incrustaţiilor din aliaje nobile faţă de obturaţiile din amalgam sunt:
A. colorează ţesuturile dentare
B. modelarea extrabucală permite refacerea unei bune morfologii ocluzale
C. pot fi realizate de către medicul dentist
D. sensibilitatea tehnologică privind turnarea şi prelucrarea
E. nici un răspuns corect.
COMPLEMENT MULTIPLU
854. Incrustaţiile :
A. sunt proteze unidentare care se folosesc în tratamentul leziunilor coronare
B. sunt folosite pentru restaurarea morfologiei dentare
C. acoperă faţa vestibulară a dinţilor frontali
D. au indicaţii protetice
E. metalice se realizează din aliaje nobile şi titan
856. Pinlay-urile:
A. sunt incrustaţii cu crampoane
B. utilizează elemente suplimentare de retenţie
C. sunt incrustaţii extracoronare
D. se mai numesc şi inlay-uri cu crampoane
E. variantele B şi C
859. Incrustaţiile din răşini compozite realizate prin tehnicile indirecte au următoarele
avantaje faţă de tehnicile directe:
A. timpul de lucru mai scurt
B. preţul de cost mai redus
C. adaptare marginală îmbunătăţită
D. realizarea în condiţii optime a ariei de contact
E. posibilitatea unei prelucrări şi lustruiri optime
860. Tehnica semidirectă intraorală de realizare a incrustaţiilor din răşini compozite prevăd:
A. realizarea de către tehnician
B. fotopolimerizarea in situ
C. brunisarea incrustaţiilor după cimentare
D. aplicarea unui agent de izolare înaintea inserării şi polimerizării compozitului
E. prepararea cavităţii şi aplicarea obturaţiei de bază
881. Tehnica modelajului direct a coroanelor Jacket din RDC prezintă următoarele
avantaje:
A. relieful ocluzal corect realizat de către tehnician
B. scurtarea timpului de lucru
C. evitarea erorilor din cursul machetării
D. adaptare marginală îmbunătăţită
E. posibilitatea paralelizării dinţilor de către tehnician
894. *Valoarea optimă de înclinare a fiecărui perete a bontului faţă de axa de inserţie este
de:
A) 2º
B) 3º
C) 6º
D) 10º
E) nici un răspuns nu este corect
895. *Forţe perpendiculare pe axa de rotaţie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei
tangenţiale a bontului:
A) forţe de rotaţie pure
B) forţe de încovoiere pure
C) forţe de forfecare pure
D) forţe de tracţiune pure
E) nici un răspuns nu este corect
898. *Grosimea dentinară minimă pentru oprotecţie pulpară satisfăcătoare este de:
A) 0,5 mm
B) 1 mm
C) 1,5 mm
D) 2 mm
E) nici un răspuns nu este corect
899. *Mărimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic
acceptată este de maxim:
A) 100 g
B) 120 g
C) 230 g
D) 250 g
E) 300 g
901. *Refacerea unui parodonţiu sănătos în cazul unor leziuni uşoare este completă după:
A) 2 săptămâni
B) o zi
C) 4-5 zile
D) 8-12 zile
E) nici un răspuns nu este corect
903. *Dacă se şlefuieşte cu turbina fără jet de apă apar leziuni de arsură la nivelul pulpei
după:
A) 5 secunde
B) 11 secunde
C) 15 secunde
D) 30 secunde
E) nici un răspuns nu este corect
COMPLEMENT MULTIPLU
908. Forma ideală a zonei terminale a bontului trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
A) să ofere o limită precisă pe care să se adapteze marginea finisată a machetei
B) să poată fi observată uşor de către practician
C) să permită o adaptare ocluzală intimă a restaurării
D) să asigure o grosime suicientă a materialului din care se confecţionează restaurarea
E) toate raspunsurile sunt corecte
924. Cantitatea de căldură care ia naştere în timpul preparăii bonturilor depinde de:
A) temperatura camerei
B) mărimea presiunii exercitate de medic adupra piesei
C) durata contactului dintre instrumentul diamantat şi suprafaţa dentinară
D) eficienţa răcirii cu apă
E) eficienţa răcirii cu aer
934. Manifestările clinice ale pătrunderii în spaţiul subsulcular în cazul protezărilor fixe se
manifestă astel:
A) inlamaţie gingivală persistentă
B) formare de pungi, ca retracţie de reconturare în caz de parodonţiu subţire-festonat
C) formare de pungi, ca retracţie de reconturare în caz de parodonţiu gros-turtit
D) retracţie gingivală, retracţie de reconturare în caz de parodonţiu gros-turtit
E) retracţie gingivală, retracţie de reconturare în caz de parodonţiu subţire-festonat
COMPLEMENT SIMPLU
COMPLEMENT MULTIPLU
976. O proteză dentară fixă pe doi dinţi durează mai mult dacă:
A. cei doi stâlpi au un parodonţiu sănătos
B. breşa este de maximum doi dinţi
C. breşa este de minimum 3 dinţi
D. direcţia crestei edentate e rectilinie
E. nici un răspuns
985. Evaluarea pozitivă a unui dinte pentru a fi ales dinte stâlp cuprinde:
A. configuraţia rădăcinilor
B. dimensiunea coronara
C. statusul mucoasei
D. statusul parodontal
E. forma arcadelor
COMPLEMENT SIMPLU
COMPLEMENT MULTIPLU
1046. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componenţa PCZ are rolul de:
A) reducere a vâscozităţii acidului poliacrilic
B) prelungeşte timpul de priză
C) scade timpul de priză
D) agent cariostatic
E) creştere a adezivităţii cimentului la aliaje nobile
1065. Disconfortul ce apare după cimentarea unei RPF este determinat de:
A) contacte premature
B) interferenţe
C) câmp masticator supra sau subdimensionat
D) protecţia tesuturilor gingivale
E) contacte intraarcadice prea strânse
1067. Sensibilitatea termică la nivelul dintelui stâlp după cimentarea unei RPF poate fi
determinată de:
A) o implicaţie pulpară
B) un contact prematur
C) necroza pulpei
D) respectarea cu stricteţe a tratamentelor preprotetice şi protetice
E) toate răspunsurile sunt greşite
1071. detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:
A) răşină compozită
B) spray ocluzal
C) Fit Checker
D) ruj+cloroform
E) silion cu reacţie de condensare cu vâscozitate redusă
1093. Solidarizarea protezelor unidentare fixe la ţesuturile dure dentare sau la stâlpii
implanturilor se face prin:
a. Cimentare;
b. Lipire;
c. Adeziune;
d. Sudura cu laser;
e. Nici o varianta corectã.
1095. Interferenţele ocluzale pot apare în cursul mişcãrilor mandibulare şi pot fi dupã
Schillinburg:
a. Interferenţe nelucrãtoare în propulsie;
b. Interferenţe lucrãtoare în propulsie;
c. Interferenţe nelucrãtoare în lateralitate;
d. Interferenţe lucrãtoare în lateralitate;
e. Nici o variantã corectã.
1099. Relaxarea musculaturii pentru determinarea RC se poate realiza prin mai multe cãi:
a. Relaxare psihologicã;
b. Relaxare farmacologicã;
c. Relaxare mecanicã;
d. Relaxare prin stimulare electricã;
e. Nici una din variante nu este corectã.
1101. Alegerea unui tip de material pentru realizarea restaurãrii protetice fixe depinde de:
a. Gradul de distrucţie coronarã;
b. Esteticã;
c. Aspectul financiar;
d. Dotarea laboratorului de tehnicã dentarã;
e. Toate variantele sunt corecte.
1112. Paralela între restaurările protetice fixe şi cele mobilizabile evidenţiază următoarele:
1113. În ceea ce priveşte valoare parodontală a dinţilor stâlpi, următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
a. creşte prin depulpare
b. scade prin practicarea tehnicilor de adiţie
c. creşte prin practicarea regenerării tisulare ghidate
d. scade prin realizare transfixaţiilor
e. ocluziile disfuncţionale necesită utilizarea unui număr mai mare de stâlpi
1116. Se dă următoarea formulă dentară. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
1.8 1.7 15 14 1.3 x x 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 27. 28
1119. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce privește biomecanica unei
RPF:
a. înălţimea coronară, lungimea extensiilor protetice și lungimea meziodistală a suprafeţelor
ocluzale sunt cele 3 braţe care pot determina momente de forţă ale RPF
b. momentul de rotaţie în jurul axei meziodistale poate fi redus prin îngustarea tablei ocluzale
și/sau prin echilibrarea ocluzală foarte riguroasă
c. este de dorit solidarizarea a doi dinţi stâlpi cu mobilităţi mult diferite într-o RPF
d. în cazul unei RPF cu extensie dinţii stâlpi situaţi mai aproape de extensie sunt supuşi unei
forţe de tracţiune
e. în cazul unei RPF cu extensie dinţii stâlpi situaţi mai departe de extensie sunt supuşi unei
forţe de compresiune
1120. Care din următaorele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte conservarea
structurilor dure dentare:
a. este necesară prepararea uniformă a suprafeţelor dentare utilizând şanţuri de orientare
b. suprafaţa ocluzală va fi preparată plan
c. zona terminală a coroanelor de înveliş poate intra în contact cu suprafeţele unor obturaţii
fără risc de fractură sau carie secundară
d.chanfreinul conservă ţesuturile dentare mai bine decât pragul
e.de câte ori este posibil se preferă marginile coroanelor plasate subgingival
1122. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la preparaţia zonei terminale a bonturilor:
a. o dehiscenţă marginală de 500μm poate fi coinsiderată acceptabilă din punct de vedere
clinic
b. pentru o adaptare corectă limitele preparaţiei trebuie să fie precise, reproductibile și
vizibile clar pe modelul de lucru
c. prepararea tangenţială se indică în cazul dinţilor basculaţi sau a incisivilor inferiori
d. chanfreinul este indicat ca zonă terminală pentru coproanele turnate şi pentru zona linguală
a CMMC
e. chanfreinul lat se prepară cu un instrument diamantat cilindroconic cu vârf rotunjit
1130. Pentru prevenirea fracturarii pereţiilor canalului în timpul cimentării sau a neadaptării
corecte a DCR în canal se fac următoarele recomandări:
a. consistenţa cimentului să fie fluidă, pentru a reduce la minimum presiunea hidraulică din
timpul cimentării;
b. consistenţa cimentului să fie cât mai ridicată, pentru a reduce riscul descimentării;
c. să se asigure un şanţ pentru refluarea cimentului;
d. să se acopere restaurarea corono-radiculară, imediat după cimentare, cu o RPF provizorie;
e. menţinerea pasivă a dispozitivului după cimentare.
1131. Principiile de bază ale iluziilor care se referă la formă şi contururi sunt:
a. liniile verticale accentuează înălţimea şi diminuează lăţimea;
b. liniile orizontale diminuează lăţimea şi accentuează înălţimea;
c. umbrele adaugă profunzime;
d. liniile verticale diminuează înălţimea şi accentuează lăţimea;
e. unghiurile influenţează perceperea liniilor care se intersectează.
1132. * Tehnicile aditive de realizare a RPF integral ceramice sunt reprezentate de:
a. injectare (presare);
b. strunjire (frezaj);
c. electroeroziune;
d. tehnicile CAD/CAM;
e. sonoeroziune.
1133. *Sistemul CEREC permite obţinerea de restaurări protetice fixe integral ceramice prin:
a. injectare (presare);
b. turnare;
c. electroeroziune;
d. tehnologie CAD/CAM;
e. sonoeroziune.
1136. Pentru inserarea unei restaurări protetice adezive statusul parodontal trebuie să
îndeplinească următoarele cerinţe:
a. adâncimea şanţuui gingival de 2 mm;
b. mobilitate dentară de maximum gradul 2;
c. absenţa rizalizei;
d. mobilitate dentară de maximum gradul 1;
e. absenţa atofiei orizontale şi verticale.
A. Sodiul
B. Calciul
C. Fierul
D. Dioxidul de carbon
E. Fluorul
1143. Dintre teoriile mecanismelor interne în geneza cariei dentare fac parte:
A. teoria proteolitică
B. teoria chimico-parazitară
C. teoria enzimatică
D. teoria reflexă
E. teoria biochimică
1144. Care sunt zonele coroanei dentare mai puţin cariorezistente, din cauza conţinutului redus de
fluor:
A. suprafeţele ocluzale
B. coletul
C. suprafeţele proximale
D. fosele şi fosetele
E. şanţurile ocluzal
A. vârsta dintelui
B. intensitatea excitanţilor
C. viteza de progresie a cariei
D. igiena bucală
E. volumul salivar
1153. În cadrul planului de tratament al cariei simple, tratamentul profilactic se referă la:
A. rezultă în urma tratării cariilor ce s-au format la nivelul feţelor palatinale ale frontalilor
superiori
B. rezultă în urma tratării cariilor ce s-au format la nivelul marginilor incizale ale
frontalilor inferiori
C. existentă în nomenclatura propusă de Black
D. rezultă în urma tratării cariilor ce s-au format în vârful cuspizilor premolarilor
E. presupune destrucția unghiului incizal al frontalilor afectaţi
1155. Ameloplastia:
A. reprezintă pierderea prin acţiune mecanică a marginilor incizale sau feţele ocluzale ca
rezultat al mişcărilor funcţionale şi parafuncţionale
B. reprezintă bizotarea conturului marginal de smalţ la 45°
C. reprezintă un procedeu de modelare a suprafeţelor smalţului cu instrumentar rotativ
D. presupune remodelarea fisurilor ce nu penetrează mai mult de 1/2 din grosimea
smalţului
E. se face şi la dinţii susceptibili de carie, la care nu este anticipată prepararea unei
cavităţi
1161. Poziţia de lucru din dreapta pacientului (ora 9) se foloseşte în următoarele situaţii:
A. nu sângerează
B. este un ţesut vascularizat
C. nu are capacitatea de reparaţie prin cicatrizare
D. nu este expusă factorilor din mediul bucal
E. este o plagă infectată
1178. Condiţiile în care un coafaj pulpar direct poate avea succes sunt:
1183. Care din următoarele afirmaţii despre pinurile de retenţie sunt adevărate:
1186. Despre turaţiile intermediare (medii) ale pieselor de mână sunt adevărate:
1187. Etapa iniţială a preparării unei cavităţi clasa I pentru amalgam presupune:
1191. Menţinerea acidităţii timp îndelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare
favorizând:
A. procesele de liza celulara
B. frânarea proceselor formatoare de dentina de reacţie
C. scade permeabilitatea pereţilor vasculari
D. diapedeza leucocitara
E. cresc procesele formatoare de dentina
1193. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc reacţii
inflamatorii datorita:
A. fracturii dinţilor
B. luxatiei dinţilor
C. suprainfectarii cu germeni microbieni
D. activării unor substanţe cu acţiune antiinflamatorie
E. lezării fibrelor si receptorilor nervoşi
1195. Inflamatia pulpara apare sub acţiunea agenţilor microbieni.Modul de acţiune al agenţilor
microbieni poate fi :
A. direct prin exotoxinele microbiene
B. direct prin pătrunderea agentului microbian in pulpa dentara
C. reducerea funcţiilor celulare
D. indirect prin exotoxinele microbiene
E. distribuţie de tip reticular
1197. Substanţele folosite pentru coafajul direct trebuie sa îndeplinească mai multe calităţi pentru
reuşita tratamentului si anume:
A. insolubilitate in apa si umorile tisulare
B. toxicitate tisulara minima
C. sa nu coloreze dintele
D. stabilitate chimica la păstrarea in soluţie
E. selectivitate de percepţie
1201. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa
coronara după
anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in următoarele condiţii:
A. la adolescenţi pe molari si premolari
B. la dinţii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat
C. dinţi parodontotici
D. la copii
E. molarii persoanelor in vârsta
1213. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt:
A. simplitatea si rapiditatea execuţiei
B. insolubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor
C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur
D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme
E. prin forma sa finala de pâlnie, calibrul canalului lărgit devine intotdeuna mai mare
decât al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu
1217. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de:
A. consum mai mic de conuri de gutaperca
B. omogenitate deosebita a obturatiei
C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor
D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical
E. densitate mica a obturatiei
1218. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de:
A. nu asigura obturatie omogena a canalelor
B. necesita o largire excesiva a canalului
C. necesita mult timp
D. este laborioasa
E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici
1223. In cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa
corespunda la proba urmatoarelor criterii:
A. Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
B. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
D. Sa depaseasca uşor constricţia apicala
E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie
1224. In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie:
A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de
lucru
B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata
lungimea de lucru
C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie
D. Sa se opreasca la constricţie
E. Sa opuna rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper
1225. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Cimenturile ionomere de sticlă
E. Amalgamul de cupru
1226. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si:
A. Individualizarea conului de gutaperca
B. Proba clinico-radiologica a conului
C. Utilizarea compactorului termomecanic
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul
1228. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele
criterii:
A. Topografia edentaţiei
B. Integritatea fizica a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
1231. In utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca
acesta:
A. sa aiba spirale integre
B. sa nu fie indoit
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
E. sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea
pastei in canal).
1232. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca în tehnica cimentarii unui con
unic, calibrat la apex, sunt:
A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor
B. Canalele cu apex larg deschis
C. Canalele aplatizate în portiunea apicala
D. Canalele în forma literei "C"
E. Canalele ovalare în portiunea coronară
1234. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii
ramolite prin incalzire:
A. Condensarea laterala la cald
B. Sistemul Ultrafil
C. Sistemul Ultrapack
D. Sistemul FibreFill
E. Sistemul Obtura
1237. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine
cont de urmatoarele reguli:
A. tratamentul mecanic se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
B. se utlizeaza metode mecanice
C. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
D. in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
E. prin tratamentul mecanic se inlatura partial tesutul alterat de pe peretii canalului
radicular
1249. *La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive:
A. Forma fisurilor
B. Sonda foarte ascutita
C. Forta de aplicare asupra sondei
D. Prezenta cariei dentare
E. Toate de mai sus
1259. *Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de
pe:
A. suprafetele ocluzale
B. suprafetele radiculare
C. suprafetele proximale
D. la nivelul coletului
E. pe suprafetele orale si vestibulare
1285. In cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra:
A. Vitalitatii dentare
B. Inflamatiei pulpare
C. Formei, adancimii si continutului cavitatii
D. Extinderii in suprafaţa a cariei
E. Zonelor retentive
1311. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde
de:
A. furnizarea locala de hrana
B. cantitatea fluidului gingival
C. calitatea salivei
D. continutul salivei în agenti microbieini
E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale
1337. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie în stadiu incipient sunt:
A. capacitatea de tamponare a salivei
B. palparea
C. inspecţie
D. radiografie
E. testări bacteriologice
1339. *Care din următoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei:
A. sensibilitatea la agenţii chimici
B. durere spontană
C. prezenta petelor cretoase şi a marmoraţiilor
D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda
E. teste de vitalitate positive
1355. *Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de denttina care
asigura protectia pulpara chimica si termica?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D. 0.5-1 mm
E. 2.5-3 mm
1361. *Care este principiul după care se stabileşte conturul marginal al unei cavităţi :
A. Indepărtarea completă a smalţului subminat
B. Indepărtarea completă a dentinei ramolite
C. Indepărtarea completă a smalţului cariat
D. Respectarea regulilor de rezistenţă
E. Respectarea regulilor de retenţie
1362. *Conturul marginal al unei cavităţi ocluzale la primul premolar superior
seamănă cu un:
A. Patrat
B. Cerc
C. Fluture
D. Coadă de rândunică
E. Romb
1379. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ:
A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la
obtinerea unei consistente vascoase omogene
B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la
obtinerea unei consistente cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15
secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
1388. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la:
A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
B. Varfului cuspizilor dintilor laterali
C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
D. Nivelul fetelor vestibulare
E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
1394. Compomerii:
A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului
rasinilor conventionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti
C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravanţi ai compomerilor au o activitate acida slaba
E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare
acida conventionala prealabila aplicarii primerului
1396. Linerii:
A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
B. nu realizeaza o buna izolare termica
C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
D. sunt un fel de lacuri mai subţiri
E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
1408. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
A. Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la
obţinerea unei consistenţe vâscoase omogene
B. Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la
obţinerea unei consistenţe cremoase omogene
C. Incorporarea celeilalte jumătăţi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde
1419. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de:
A. microinfiltratie
B. percolare
C. nanoinfiltratie
D. infiltratii marginale extinse
E. niciunul din raspunsurile de mai sus
1428. Care este scopul şi indicaţia procedurii terapeutice numită „controlul cariei”?
A. în cavităţi profunde
B. în cavităţi orale cu numeroase şi extinse procese carioase
C. stopatea progresiei cariei cu împiedicarea afectării tuturor dinţilor
D. la dinţi cu leziune carioasă minimă
E. în cavităţi punctiforme
1430. Coafajul indirect este indicat in cavităţi cu dentină dură si mici zone de
dentină alterata, dacă:
A. dentină alterată ocupă o suprafaţa punctiforma plasata strict în dreptul coarnelor pulpare
B. dinţi ce au şi alte restaurări corecte
C. accesibilitate directă
D. pacient tânăr, sănătos
E. dentină alterată ocupă o suprafaţă de până la 2mm diametru
1457. *Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces
carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D. 1 mm
E. 0.5 mm
1477. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:
A. premolari voluminosi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori
1483. Cauciucul din componenta digǎi are grosimi diferite in functie de manopera
unde se utilizeazǎ:
A. 0,10 mm
B. 0,12 mm
C. 0,14 mm
D. 0,20 mm
E. 0,21 mm
1486. Reactia pulpei dupǎ indepǎrtarea structurii dentare este in functie de:
A. mecanismele de protectie ale pulpei
B. varsta pacientului
C. nu depinde de tipul de instrument rotativ
D. modalitatea de activare
E. sisteme de racire
1493. Diga:
A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente
B. asigura o buna vizibilitate
C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici
D. asigura retracţia parţilor moi
E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor
1521. *Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
1529. Dalta:
A. se foloseşte pentru planarea smalţului si a dentinei
B. se foloseşte pentru clivarea smalţului si a dentinei
C. marginea tăietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte
D. acţionează printr-o mişcare de apăsare
E. acţionează printr-o mişcare de raclare
1542. *Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a
IIIa este reprezentata de:
A. fosele palatinale ale incisivilor laterali
B. fetele distale ale incisivilor laterali
C. fetele meziale ale caninilor superiori
D. fetele meziale ale caninilor inferiori
E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori
1544. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este
dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala
a fetei aproximale?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
1551. Ameloplastia:
A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur
B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului
D. nu este indicata daca implica un contact centric
E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a
1555. *In cazul preparării cavităţii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaţa ocluzală
a molarilor inferiori, pe ce adâncime va intra freza nr.245 :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1559. *In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam
este de minim:
A. 2 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 3 mm
1565. Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de:
A. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui
B. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui
C. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal
D. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival
E. realizarea a doua santuri de retentie angulare
1567. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi:
A. indepartarea dentinei cariate restante
B. degresarea cavitatii
C. aplicarea bazei
D. finisarea marginilor de smalt
E. asigurarea formei de retentie
1568. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi:
A. aplicarea digai
B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
C. izolarea smaltului proximal bilateral
D. tratamentul plagii dentinare
E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt
1571. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale
dintelui in cazul cavitatilor de clasa II-a este de durata daca:
A. cavitatea este corect preparata
B. este folosita diga
C. toaleta cavitatii este specifica
D. matricea este aplicata adecvat
E. materialul este manipulat corespunzator
1573. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de
urmatorii factori:
A. provenienta pacientului
B. varsta pacientului
C. psihicul pacientului
D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei
E. factorul economic
1575. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor
avansate si extinse va avea grosimea de;
A. 0,2 mm
B. 0,4 mm
C. maxim 0,5 mm
D. peste 0,5 mm
E. maxim 0,75 mm
1576. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de:
A. 90°
B. 100°
C. de maxim 110°
D. de minim 90°
E. de minim 80°
1579. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se
completeaza cu:
A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6
C. toporisti de smalt
D. dalti de smalt
E. sapite
1582. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari
ce vor fi obturate cu amalgam se face cu:
A. frezele trepan
B. frezele 245
C. frezele 10
D. frezele 329
E. frezele 169L
1583. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul:
A. de a proteja pulpa
B. de a pastra dintele puternic
C. de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare
D. de a reduce pretul de cost a manoperei
E. de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam
1594. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:
A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se
fixeaza cu ligatura in opt
B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul
in continuare celuilalt
C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm
D. in cazul dinţilor mici se va ţine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal
E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al
coroanei
1595. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal:
A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in
unghiurile mezio-axiale si
disto-axiale
B. palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm
C. se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite
D. la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime
E. este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe
cuspidul distopalatinal
1601. Care este adâncimea puţurilor de retenţie din peretele gingival al cavităţii de
clasa II-a :
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1605. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor
mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:
A. frezele 169L
B. frezele 329
C. frezele 10
D. frezele 245
E. frezele trepan
1608. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are
urmatoarele caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
D. este rezervata cavitatilor extinse
E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
1616. *In cazul preparării cavităţii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, pe ce
adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1621. Cu ce freze se realizează şanţurile de retentie pentru peretele gingival al cavităţii de clasa
a ll-a?
A. freza sferica ¼
B. freza nr. 169L
C. freza nr. 245
D. freza nr. 1169
E. feza nr. ½
1622. Care este lungimea şanţurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al
cavităţii
de clasa a ll-a?
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
1623. In cazul preparării cavităţii de clasa l pentru amalgam pe molari, care este
dimensiunea minima ce trebuie păstrata intre marginea cavităţii si proiecţia marginala a
fetei aproximate?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
1625. *In cazul preparării cavităţii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori,
care este lăţimea ideala a istmului?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1626. Care este adincimea puţurilor de retentie din peretele gingival al cavităţii de
clasa a ll-a?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
1629. Ce freze se folosesc la prepararea unei cavităţi de clasa a lll-a pe canin fără retentie
in coada de rindunica in vederea obturării cu amalgam?
A. freza sferica nr. ¼
B. freza sferica n r. ½
C. freza sferica nr. 1
D. freza sferica nr.2
E. freza sferica nr.4
1630. *Ce freze se folosesc la prepararea unei cavităţi de clasa a lll-a pe canin pentru
realizarea retentiei in coada de rindunica, in vederea obturării cu amalgam?
A. freza sferica nr. ¼
B. freza sferica nr. ½
C. freza nr. 245
D. freza nr. 256
E. freza nr. 169L
1664. Saliva:
A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare
decat al parotidei
C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda
submandibulara
D. la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa crescuta a cariilor
E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea
redusa de saliva care ajunge in acea zona
1686. Fluxul salivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
E. Aport sporit de fosfati salivari
1688. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici:
A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
1691. Zaharoza este hidrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:
A. Este principalul polizaharid din alimente
B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana
C. Este utilizata preferential de catre micro organisme
D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit
E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare
1699. * Microcirculatia pulpara este mai rapida decât in multe alte regiuni ale
corpului, înregistrând la nivelul arteriolelor valori de :
A. 0,08 mm/sec
B. 0,20 mm/sec
C. 0,3-1 mm/sec
D. 0,15 mm/sec
E. 0,10 mm/sec
1705. Venulele limfatice centrale ale pulpei se deosebesc de venulele propriu zise prin:
A. lipsa hematiilor
B. prezenta limfocitelor
C. discontinuitate
D. caracterul pasiv
E. funcţionare intermitenta
1712. *Cum sunt pereţii, duri integrii care acoperă pulpa, fata de agenţii patogeni:
A. permeabili
B. penetrabili
C. lacunari
D. disociaţi
E. impermeabili
1726. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa
coronara după anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in
următoarele condiţii:
A. la copii si adolescenţi pe molari si premolari
B. la dinţii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat
C. dinţi mobili parodontotici
D. dinţi cu canale foarte curbe
E. molarii persoanelor in vârsta
1730. *Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde "timpul mut", fără răsunet
clinic, in care modificările sunt:
A. biochimice
B. mecanice
C. chimice
D. enzimatice
E. fizice
1733. *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificările vasculare
B. modificările chimice
C. modificările enzimatice
D. durere
E. rezorbtie osoasa
1734. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicaţie a gangrenei pulpare
sunt prezente si următoarele semne:
A. lipsa sangerarii in camera pulpara
B. prezenta unei secreţii seroase pe canal
C. răspunsurile negative la testele de vitalitate
D. durere la percuţia in ax
E. sangerare in camera pulpara
1737. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evoluţia sa următoarele trei stadii:
A. stadiul endoosos
B. stadiul subperiostal
C. stadiul submucos
D. stadiul de fistula
E. stadiul de granulom periapical
1738. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu:
A. stadiul de evoluţie a inflamatiei
B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona
respectiva
C. tipul de reactivitate individuala
D. numărul de rădăcini ale dintelui
E. vârsta pacientului
1739. Procesul supurativ netratat (parodontita apicala acuta purulenta) poate evolua spre:
A. resorbţie si vindecare temporara
B. fistulizare si vindecare temporara
C. complicare cu proces osteomielitic
D. cronicizare(in majoritatea cazurilor)
E. parodontita apicala acuta hiperemica
1744. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in:
A. resturile epiteliale ale lui Mallasez
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
1746. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afecţiune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentaţie si produsele de lichefactie colectate
in focarul inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru soluţiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a ţesutului pulpar
1747. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport
cu:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evoluţie
C. condiţiile topografice locale
D. condiţiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
1752. Care sunt situaţiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:
A. obturaţii coronare de amalgam
B. dinţi acoperiţi de coroane
C. lucrări protetice cu ancoraj in canal
D. corpi străini in canal
E. rădăcini curbe
1753. Extracţia dinţilor cu parodontita apicala acuta exudativa este indicata in:
A. cazurile in care nu se poate face un tratament endodontic corect, din cauze locale sau generale
B. cazurile in care dintele nu are valoare protetica sau funcţionala
C. cazurile care nu răspund la medicatia antibiotica
D. imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul
E. boala grava provocata la distanta de focarul dentar
1758. Daca secreţia este seroasa si moderata se pot aplica următoarele metode de
tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extracţia dintelui
1763. Aparatele de măsura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate
astfel:
A. aparate analogice
B. aparate audiometrice
C. aparete digitale
D. aparate de inalta frecventa
E. sonda bimetalica Kuralt
1777. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt:
A. simplitatea si rapiditatea execuţiei
B. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor
C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur
D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme
E. prin forma sa finala de pâlnie, calibrul canalului lărgit devine intotdeuna mai mare decât al
instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu
1781. * Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros
instrument de lărgire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie
A. cu 1 număr mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 număr mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic
1787. *Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul
supraîncălzirii gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al încălzirii:
A. pete 100 sec
B. peste 110 sec
C. peste 120 sec
D. peste 80 sec
E. peste 20 sec
1788. *In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze
la distanta următoare de constricţia apicala:
A. 5 mm
B. 4 mm
C. 0,5 mm
D. 1 mm
E. 2-3 mm
1794. *in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda
introducerea conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. Doncolo de limita apicala
E. Pana in treimea medie a canalului
1797. *Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros
instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie:
A. cu 1 numar mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 numar mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic
1802. *Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Sigilare imperfecta
C. Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de
sigilare
D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia
apicala
E. Toate de mai sus
1807. *Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii
de condensare laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca:
A. 5 secunde
B. 10 secunde
C. 15 secunde
D. 20 secunde
E. 25 secunde
1811. *În lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec, se recomandă
introducerea conului master:
A. Până la limita apicală stabilită prin odontometrie
B. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie
C. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie
D. Dincolo de limita apicală
E. Până în treimea medie a canalului
1839. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan
E. Amalgamul de cupru
1846. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa
urmatoarele criterii:
A. Topografia dintilor
B. Integritatea fizica a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
1854. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse
firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigura o sigilare eficienta si singur
D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor
E. metoda este simpla
1860. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic,
calibrat la apex, sunt:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Premiza sigilarii corecte doar în treimea apicala
C. Microinfiltratie mai mare decât la alte tehnici
D. Dezobturare dificila în caz de necesitate
E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali
1884. Linerii:
A. în cazul în care conţin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct şi indirect
B. nu realizează o bună izolare termică
C. după cum le spune şi numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavităţilor
D. sunt un fel de lacuri mai subţiri
E. conţin răşini naturale sau sintetice dizolvate în solvenţi organici
1887. Compomerii:
A. se obţin prin adausul de grupări acide carboxilice la lanţul principal al monomerului
răşinilor convenţionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dată a linerilor autoagravanţi
C. sunt răşini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravanţi ai compomerilor au o activitate acidă slabă
E. eficienţa primerilor autogravanţi ai compomerilor poate fi crescută printr o gravare
acidă convenţională prealabilă aplicării primerului
1888. Primeri autogravanţi:
A. permit păstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plăgii dentinare
B. graţie acidităţii reduse, demineralizează doar parţial DDR şi dentina subiacentă
C. lungesc timpul de lucru prin faptul că trebuie lăsaţi să acţioneze un minut
D. elimină consecinţele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produşi
reziduali de demineralizare
E. cresc riscul colabării fibrelor de colagen prin umectarea prea intensă
1898. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea
gutapercii ramolite prin incalzire:
A. Condensarea verticala la cald
B. Sistemul Ultrafil
C. Tehnica McSpadden
D. Sistemul FibreFill
E. Sistemul Obtura
1910. Forcepsul:
A. derivă din forcepsul ginecologic
B. se numeste şi poanson
C. serveşte la perforarea cauciucului de digă
D. este adaptat pentru a îndepărta braţele clemelor de digă
E. are pe braţul superior un ic perforator
1912. * Factorul c:
A. mai este denumit şi factor de conformare a cavităţii
B. exprimă raportul dintre suprafeţele cariate şi sănătoase ale unui dinte
C. poartă numele de factor de configuraţie
D. reprezintă raportul dintre numărul de pereţi ai unei cavităţi de care se cuplează compozitul
şi numărul de suprafeţe libere ale dintelui
E. este un indicator valoros al prevalenţei cariei dentare
1922. Diagnosticul pozitiv de necroză pulpară fără parodontită apicală este confirmat
de:
A. modificarea de culoare a dintelui
B. sensibilitate la palpare cu sonda în camera pulpară şi canalele radiculare
C. sensibilitate la percuţia în ax
D. teste de vitalitate negative
E. durere lancinantă
1940. Granulele arsenicale sunt preparatul cel mai avantajos de folosit deoarece:
A. este dozat
B. nu difuzează în afara cavităţii
C. uşor de aplicat
D. se prepară extemporaneu
E. se îndepărtează greu
1944. *Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati
sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Solutie de clorura de sodiu 7%
1962. *Dintre compuşii cloraţi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaţi
sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. Soluţie de clorură de sodiu 7%
1972. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt:
A. examenul radiologic
B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la
dentina sanatoasa
C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul
medicamentos si cu agenti fizici
D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si
gangrena)
E. sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
1977. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu
necroza sau gangrena pulpara se inscriu:
A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam
B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
C. topografia dintelui
D. afectiunile de sistem
E. starea parodontiului marginal
1982. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara:
A. fenomene de staza circulatorie pulpara
B. degenerescente odontoblastice secundare
C. numarul si forma radacinilor
D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini
E. existenta unor corpi straini in canal
B. frezele din oţel produc mai multă căldură decât cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai puţină căldură deoarece nu au o acţiune atât de
agresivă
D. în cazul folosirii turaţiilor înalte temperatura este controlată prin scăderea presiunii,
tăierea intermitentă şi
E. folosirea răcirii dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar este
prompt şi intens
2057. *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica,
NU se indica:
A. Drenaj endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
2063. *Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in
cazul depasirii apexului:
A. Produsele care contin aldehida formica
B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
C. Eugenatul de zinc iodoformat
D. Araldit
E. Rasini cu epoxizi
2068. *Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire
efectuate cu:
A. Foredent
B. AH 26
C. N2
D. Ciment fosfat de zinc
E. Eugenat de zinc iodoformat
2072. *În cazul secreţiei seroase abundente pe canal din parodontita apicală cronică,
NU se indică:
A. Drenaj endodontal
B. Lăsarea deschisă a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
2075. *Ameloplastia:
A. este arta resculptării unei suprafeţe de smalţ care realizează un contact prematur
B. trebuie să fie foarte bine acoperită cu amalgam pentru a evita cariile secundare
C. se obturează cu compozit fluid realizându-se sigilarea şanţului
D. nu este indicată dacă implică un contact centric
E. este arta teşirii în unghi de 30º a marginii de smalţ a cavităţilor mari de clasa a I-a
2089. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre
forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
2094. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice
se indica:
A. Drenajul endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
2095. In cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimica
D. Cauterizarea electrica
E. Realizarea unui abces medicamentos
2104. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de
tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extractia dintelui
2106. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara
B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie
colectate in focarul inflamator
C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
D. realizarea rezectiei apicale
E. simpla extirpare a tesutului pulpar
2107. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave
este:
A. extractia dintelui
B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund
2114. Care sunt indicatiile terapeutice într-o parodontita apicala cronica cu secretie
abundenta si persistenta pe canal:
A. Cauterizare chimica
B. Crearea unei fistule medicamentoase
C. Cauterizare electrica
D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu
E. Rezectie apicala
2115. Care sunt indicatiile terapeutice într-o parodontita apicala cronica fistulizata:
A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula
B. Chiuretaj apical prin fistula
C. Cauterizare electrica
D. Obturatie de canal în aceeasi sedinta daca se poate usca canalul
E. Rezectie apicala
2122. În cazul secreţiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice,
se indică:
A. Drenajul endodontal
B. Lăsarea deschisă a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturaţia provizorie cu pastă pe bază de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimică cu acid tricloracetic
2125. În cazul secreţiei seroase moderate din parodontita apicală cronică se practică:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimică
D. Cauterizarea electric
E. Realizarea unui abces medicamentos
2131. Parodontita apicală acută hiperemică, ce este complicaţia unei inflamaţii acute,
se tratează prin:
A. Extirparea pulpei.
B. Tratament medicamentos endodontic cu pastă cu antibiotice pentru 48 ore, sub
pansament ocluziv.
C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament
ocluziv.
D. Se lasă dintele deschis pentru 24-48 ore înainte de instituirea tratamentului.
E. Toate de mai sus.
2144. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in:
A. drenaj endodontic
B. osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar
D. medicatie analgetica
E. incizie mucoperiostala
2149. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu:
A. tratament de gangrena
B. rezectie apicala
C. radiculectomie
D. extractie
E. cauterizare electrica
PARODONTOLOGIE
2170. În mod clasic timpul de demineralizare în cazul folosirii răşinilor compozite pentru
sigilări este de:
A. 60 secunde pentru dinţii permanenţi
B. 120 secunde pentru dinţii permanenţi
C. 60 secunde pentru dinţii temporari
D. 120 secunde pentru dinţii temporari
E. nu necesită demineralizare
2171. Incidenţa crescută a cariei ocluzale se datorează interacţiunii mai multor factori:
A. capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în fosetele şi şanţurile
adânci
B. existenţa unei cantităţi mai mari de smalţ între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalt-
dentină la nivelul şanţurilor ocluzale
C. imposibilitatea realizării unei curăţiri foarte bune
D. existenţa unor şanţuri ocluzale largi în formă de"V"
E. concentraţia mai mica de fluor în smalţul ocluzal decât în cel proximal
2192. Debutul cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene
B. bazei şanţurilor ocluzale
C. orificiului şi pereţilor verticali ai şanţurilor
D. pereţilor vestibulari ai şanţurilor
E. pereţilor orali ai şanţurilor.
2194. *Îmbunătăţirea adusă materialelor de sigilare pe bază de răşini bis-GMA constă în:
A. introducerea de bis fenol A
B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuarţ
C. introducerea de metacrilat
D. grupărilor epoxidice din structura răşinii
E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amină.
2204. * Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la dinţii temporari este:
A. 2-3 ani
B. 3-4 ani
C. 4-5 ani
D. 5-6 ani
E. 6 ani.
2205. *Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la molarii de 12 ani şi premolari
este:
A. 9-10 ani
B. 10-11 ani
C. 11-12 ani
D. 11-13 ani
E. 12-14 ani.
2212. Care din afirmaţiile următoare despre răşinile de sigilare care eliberează fluor sunt
corecte:
A. sunt răşini schimbătoare de ioni
B. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire
C. cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează în prima săptămână după aplicare
D. în cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaţa de smalţ rămâne rezistentă la carie
E. nu există variaţii ale cantităţii de fluor eliberate în funcţie de tipul de material
utilizat
2213. *Care din următoarele afirmaţii despre materialele de sigilare negranulare nu este
adevarată:
A. sunt mai puţin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilanţii granulari
B. au aceeaşi rezistenţă de legatură ca şi sigilanţii granulari
C. au acelaşi timp de priză ca sigilanţii granulari
D. au aceea şi rată de retenţie ca sigilanţii granulari
E. conţin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarţ
2214. Care din următoarele manopere se efectuează în cazul sigilării şanţurilor şi fosetelor cu
un ciment glass ionomer:
A. izolarea câmpului operator
B. aplicarea agentului de demineralizare.
C. spălarea zonei demineralizate sub izolare
D. uscarea şi aplicarea glass ionomerului
E. controlul retenţiei materialului după ce a făcut priză
2215. Care din următorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a şanţurilor şi
fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit:
A. curăţarea suprafeţei ocluzale cu paste care conţin fluor, urmată de spălare atentă
B. izolarea şi uscarea câmpului operator
C. demineralizarea şanţurilor şi fosetelor
D. spălarea cu jet continu de apă a suprafeţei demineralizate fără menţinerea izolarii
câmpului operator
E. aplicarea materialului de sigilare
2219. *La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenţia sigilării este mai
slabă:
A. Delton
B. Concise White Sealant
C. Helioseal
D. Fuji lonomer Type III
E. Visio-Seal
2221. *La indivizii cu carioactivitate scăzută, care prezintă suprafeţe ocluzale cu şanţuri
largi, Şcoala Scandinavă recomandă:
A. sigilare
B.. sigilare largită
C. expectativă
D. aplicaţii de lacuri fluorate
E. nici una dintre acestea
2228. Care din următoarele tipuri de fibre gingivale se găsesc in structura ligamentului
supraalveolar
A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre transalveolare
D. fibre transgingivale
E. fibre intergingivale
2232. * Parodontometria
A. este o metoda de înregistrare graficî a îmbolnăvirilor parodonţiului marginal
B. Reprezintă o diagramă a feţelor vestibulare şi orale a arcadelor dentare
C. Reprezintă o metoda clinică de masurare şi evaluare înainte şi în cursul tratamentului
a retracţiei gingivale, a adâncimii pungilor parodontale şi a gradului de mobilitate
D. Intervalul între doua linii orizontale corespunde unei distanţe de 2 mm
E. Pentru schibarea gradului de mobilitate, intervalul dinţire liniile îngroşate situate în
zona ocluzală este de 1 mm
2233. Anamneza
A. Este prima etapă de examinare
B. Stabileşte un diagnostic de certitudine sau prezumtiv
C. Cuprinde o examinare clinica obiectivă
D. Se bazează pe întrebări şi interpretarea răspunsurilor date de bolnav
E. Se realizează printr-o interogare şi discuţie, prin examinarea modului de răspuns a
pacientului
2234. Anamneza
A. Are un caracter orientativ
B. Are un caracter de testare a unor potenţiale îmbolnăviri generale
C. Conduce la un diagnostic de precizie
D. Obligă la o examinare de specialiate prin îndrumarea spre medicul specialist în boli
interne
E. Se realizează prin inspecţie şi palpare
2253. *Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoină, ciclosporină,
antagonişti de calciu este:
A. o gingivită hiperplazică idiopatică
B. o gingivită alergică
C. o gingivită hiperplazică
D. o gingivită hipertrofică descuamativă
E. o gingivită iritativă sau de iritaţie
2256. Gingivitele simptomatice se găsesc frecvent în cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. sarcină
C. boli imune
D. de consum de nifedipină
E. insuficienţa renală cronică
2291. *Câte zone distincte afectate se descriu histopatologic în gingivita acuta ulcero-
necrotică?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7
2305. *Gingivo-stomatita aftoasî are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici
au dimensiunile:
A. 0,05-0,1 cm;
B. 0,1-0,2 cm;
C. 0,2-1 cm;
D. 1-1,5 cm;
E. 1,5-2 cm.
2327. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula
contine:
a) glicoproteine
b) carbohidrati
c) factori de inhibitie ai hemaglutinarii
d) celule fagocitare
e) celule epiteliale descuamate
2332. *In cadrul maturarii placii bacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri
de :
a) Mg
b) Al
c) Ca
d) Fe
e) Li
2341. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte :
a) mezio-vestibular
b) disto-vestibular
c) mezial si distal
d) mezio-palatinal (sau mezio-lingual)
e) disto-palatinal (sau disto-lingual)
2342. Valoarea indicelui de igiana bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate :
a) suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori
b) suprafetele paletinale ale molarilor unu superiori
c) suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori
d) suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori
e) suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superior drept si inferior stang
2345. *Evidentierea placii bacteriene se poate face folosind urmatoarele solutii colorante :
a) fuxina bazica 2-3%
b) albastru de metil 5%
c) violet de gentiana 2%
d) albastru de toluidina 1%
e) fluoresceina
2370. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a) fisuri STILLMAN
b) feston McCALL
c) atrofie osoasa predominant verticala
d) retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate
e) hiperestezia
2371. *In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale :
a) molarilor secunzi si incisivilor
b) molarilor primi si caninilor
c) molarilor primi si incisivilor
d) molarilor secunzi si caninilor
e) premolarilor
2372. *Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive, la
nivelul dintilor pluriradiculari se descriu in parodontita marginala cronica profunda la
adult
a) 3
b) 4
c) 5
d) 6
e) 7 grade de afectare.
2389. Clorhexidina :
a) este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene
b) efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice
c) actiunea ei se exercita intre 6 si 8 ore
d) in concentratie de 1µg/ml are actiune bacteriostatica
e) utilizata prelungit poate fi urmata de efecte secundare
2390. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare, cum
sunt :
a) depunerea crescuta de tartru subgingival
b) coloratii galben-maronii ale dintilor
c) gust amar
d) iritatii masive ale mucoasei bucale
e) tulburari digestive
2393. *Pentru chiuretajul suprafetelor meziale ale dintilor laterali se foloseste chiureta
Gracey
a) 5/6
b) 7/8
c) 9/10
d) 11/12
e) 13/14
2394. *Chiuretele Gracey profilactice sunt in numar de
a) 7
b) 5
c) 4
d) 3
e) 6
2400. Antibiotice care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui
celular sunt :
a) streptomicina
b) ampicilina
c) penicilina
d) eritromicina
e) cefalosporine
2403. Printre criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare se numara :
a) perioada de timp in care se mentine imobilizarea
b) relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati
c) materialul din care este realizat sistemul de imobilizare
d) starea pulpei dentare
e) caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati
2417. In cadrul anamnezei bolnavului parodontopat, motivele prezentarii la medic pot fi:
A.sangerari la periaj, masticatie sau chiar spontan
B.senzatie de tensiune in oasele maxilare
C. aparitia unei tumefactii rotunde sau ovale pe versantii gingivali, dureroasa la atingere
D.scaderi in volum ale gingiei, vizibile si constante in timp
E.mobilitate dentara anormala
2421. In 1996, Fermin Carranza jr. descrie urmatoarele forme de imbolnavire a parodontiului
marginal:
A. gingivite
B. parodontite
C. trauma ocluzala
D. hipertrofia parodontala
E. manifestari parodontale ale unor boli generale
2434. *Un periaj dentar corespunzator se face, atunci cand tehnica de periaj este insusita
corect si efectuata complet, in:
A. 2-3 min
B. 4-6 min
C. 1-2 min
D. 5-7 min
E. 3-5 min
2445. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine animala s-au utilizat :
A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de vitel
B. extract de placenta
C. extract total de ochi sau de corp vitros
D. extract de lama dentara fetala, placenta, vitamine si procaina
E. extract de namol sapropelic
2446. In cadrul terapiei de reactivare prin produse de origine vegetala s-au utilizat :
A. extract de musetel
B. extract de germeni de grau
C. extract de germeni de porumb
D. extract de Aloe
E produsul Insadol
2465. Clorhexidina:
A. solutia de concentratie 0,12% se foloseste ca antiseptic dupa periajul gingivo-dentar
B. solutia de concentratie 0.2% este utilizata pentru irigatii subgingivale
C. efectul ei se bazeaza pe proprietatile tesioactive
D. previne depunerea placii bacteriene
E. toate afirmatiile sunt adevarate
2472. Electrocauterizarea:
A. reprezinta o metoda de reducere a pungilor parodontale
B. utilizeaza curenti electrici de inalta frecventa
C. utilizeaza electrozi activi sub forma de ansa circulara, filament subtire si sfera cu
suprafata neteda
D. asigura pe langa cauterizarea propriu-zisa si sectionare tisulara si electrocoagulare
E. presupune tratarea gingiei in prealabil cu substante chimice ce au rol caustic
2481. Examenul limbii, ca parte integrantă a examenului endobucal, va cuprinde date legate
de:
a. Mărime, de exemplu microglosie în caz de hipotiroidism
b. Mobilitate şi poziţia în repaus
c. Culoare, de exemplu roşu intens în cazul deficitului de vitamina B
d. Papilele gustative
e. Depozitele linguale
2483. Care din următoarele afirmaţii sunt false în legătură cu testele de vitalitate:
a. Testul anestezic se foloseşte preponderent în cazul hiperemiei pulpare
b. Testul termic “la cald” este cel mai utilizat test de vitalitate
c. Răspunsuri eronate în cazul testării electrice a pulpei pot să apară la dinţi cu apexul
incomplet format
d. Testul masticator se realizează atunci când din interogatoriul pacientului se
desprind afirmaţii legate de durerea la masticaţie
e. Teste termice au relevanţă în cazul afecţiunilor pulpare reversibile şi ireversibile
2486. În cadrul examenului clinic obiectiv un contact prematur în PIM poate fi descoperit
prin:
a. Obiectivarea inocluziei în poziţia de intercuspidare
b. Observarea alunecării mandibulei
c. Descoperirea mobilităţii
d. Zgomot ocluzal
e. Nu există mijloace clinice fără examene complementare specific
2487. În cadrul examenului clinic obiectiv faţetele de uzură apar de cele mai multe ori în
următoarele situaţii:
a. În retropulsie pe panta mezială a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori
b. În retropulsie pe panta mezială a versantului extern al cuspizilor palatinali
superiori
c. În laterotruzie pe panta mezială a versantului intern al cuspizilor vestibulari
superiori
d. În meziotruzie pe panta distală a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori
e. Nu există regulă general de apariţie a faţetelor de uzură
2488. Care din următoarele afirmaţii privind examenul funcţiilor ADM sunt false:
a. Sunt indispensabile testele clinice care evidenţiază permeabilitatea în respiraţia
nazală
b. Debutul examinării fonaţiei poate fi considerat în timpul conversaţiei cu pacientul,
începând cu anamneza
c. Funcţia masticatorie se va investiga prin dialog cu pacientul
d. Examenul funcţiilor ADM poate orienta spre existenţa anumitor patologii de
origine dento-parodontală
e. Examenul funcţiei fizionomice nu este inclus în cadrul examenul clinic
2489. Care din următoarele afirmaţii privind examenul funcţiilor ADM sunt adevărate:
a. Pot exista defecte de vorbire chiar dacă aparatul dento-maxilar este normal
dezvoltat
b. Anomaliile dento-maxilare nu pot fi cauza directă a defectelor de vorbire
c. Nu pot exista defecte dento-maxilare la persoanele care au o vorbire normală din
punct de vedere acustic
d. Tulburările de vorbire pot avea consecinţe nefavorabile asupra sănătăţii psihice a
pacientului
e. Examenul funcţiilor ADM nu poate aduce informaţii asupra anomaliilor dento-
maxilare
2490. Următoare teste clinice fac parte din examenul funcţiei respiratorii:
a. Testul perimetrului de aburire a oglinzii
b. Testul firului de vată
c. Testul strănutului
d. Testul Gudin
e. Testul pensării narinelor
a. Hipertensiunea arterială
b. Diabetul insipid
c. Cardiomegalia
d. Hipercolesterolemia
e. Fumatul
a. Cefalee
b. Vertij
c. Frecvent pierderea cunoştinţei
d. Greţuri şi vărsături
e. Deficienţe de masticaţie
2501. Semnele premonitorii care apar cu câteva ore înaintea declanşării crizei epileptice
sunt:
a. Letargie
b. Cefalee
c. Convulsii paralitice
d. Dezorientare
e. Tulburări auditive
2504. Prevenţia primului infarct miocardic la un pacient cu risc crescut se face prin:
a. Controlul anxietaţii şi reducerea stresului.
b. Tratamente efectuate seara.
c. În caz de anxietate nu se sedează medicamentos.
d. Vasoconstrictorul este total contraindicat.
e. Paracetamolul este total contraindicat.
2507. În cadrul manifestărilor alergice medicul stomatolog trebuie să fie capabil să:
a. Recunoască semnele şi simptomele manifestarilor generale asociate reacţiilor
alergice
b. Recunoască semnele şi simptomele manifestarilor locale asociate reacţiilor
alergice
c. Administreze antiinflamatoare şi bronhoconstrictoare în momentul declansării
crizei
d. Identifice pacienţii alergici
e. Prevină manifestările alergice
2524. Anomalii de răspuns în cazul testării electrice a pulpei pot să apară în următoarele
cazuri:
a. Răspuns (+) la toţi dinţii imediat după erupţie
b. Răspuns (+) la dinţii “îmbătrâniţi”
c. Răspuns (+) la dinţii imobilizaţi cu atele sau acoperiţi de lucrări protetice
d. Testarea electrică a pulpei nu poate duce la anomalii de răspuns
e. Răspuns (+) la dinţii cu necroză pulpară
2525. În funcţie de perspectiva intraorală folosită radiografiile pot furniza informaţii despre:
a. Lungimea totală a dintelui, cu exactitate
b. Lăţimea vestibule-orală a canalului radicular
c. Afectarea pulpară
d. Existenţa radioopacităţii apicale ce rezultă din lezarea pulpei şi/sau după tratament
e. Defecte periodontale
a. Ameliorarea durerii
b. Îndepărtarea corpului străin
c. Realizarea drenajului
d. Pulpectomie de urgenţă în cazul dinţilor adiacenţi procesului
e. Asanarea focarului de infecţie
a. Spirochete
b. Streptococi
c. Capnocztophaga
d. Porphyromonas gingivalis
e. Prevotella intermedia
2541. Din categoria semnelor clinice secundare ale ANUG fac parte:
a. Gustul metalic
b. Senzaţia de „dinte de lemn”
c. Limfadenopatie
d. Durere acută şi arsură la nivelul gingiilor
e. Senzaţie de greaţă
e. Anomalii de poziţie
2545. Cele mai frecvente comoplicaţii legate de erupţia molarului de minte superior sunt:
a. Gingivostomatita cronică
b. Ulceraţia mucoasei obrazului
c. Stomatita odontiazică
d. Accidente nervoase de tipul algiilor
e. Complicaţii septice locale şi la distanţă
2546. Componenta ceramică fracturată, în cadrul coroanelor mixte ceramo-metalice,are
urmatorii factori etiologici indirecti:
a. Accidente sportive.
b. Agresiuni cu corpuri contondente.
c. Hiperoluzia.
d. Prezenţa retentiilor pe faţa orală a suprafeţei metalului.
e. Prezenţa ţesutului dentar descoperit.
2547. Tratamentul dintilor stâlpi compromişi fracturaţi de la nivelul unei proteze fixe se face
prin:
a. Îndepartarea protezei fixe şi temporizarea dinţilor stâlpi restanţi cu extracţia
dintelui fracturat.
b. Se realizeaza tratamentul cariei dinţilor stâlpi compromişi.
c. Se restaureaza coroana compromisă a dintelui stâlp prin adiţionarea liberă a raşinii
compzite autopolimerizabile.
d. Pentru a pastra dintii stâlpi neafectaţi şi intermediari se secţionează proteza fixă la
nivelul elemetului de legatură implicat si se indepartează prin extracţie.
e. Daca dintele fracturat este un stâlp intermediar,se va extrage alveoloplastic restul
radicular,iar sprafaţa gingivală rezultata va fi suturată şi acoperită cu o folie subţire
de plastic.
2559. Pentru optimizarea masticaţiei cu protezele total se actionează in mai multe direcţii:
a. Se decondiţioneaza pacienţii vechi protezaţi de parafematii.
b. Se aplica principiul fonetic la dinţii artificiali ai zonei laterale.
c. Rugile palatine şi papila incisivă se modelează pe faţa externă a bazei protezei.
d. Se mareşte inălţimea bazei protezei prin rebazare.
e. Se stabilesc rapoarte interarcadice „cap la cap”.
2565. Pentru prevenirea accidentelor extracţiei dentare de urgenţă trebuie să se ţină seama
de:
a. Starea generală a pacientului
b. Particularităţile morfologice ale maxilarelor
c. Dotarea cabinetului
d. Experienta ţi tehnica medicului
e. Tratament asistat cu instrumentar rotativ
-a,b,c,d-
2570. Care din urmatoarele afirmaţii referitoare la procesul de submarginatie sunt adevarate?
a. În timpul polimerizarii apare o dilatare a stratului de RDC care poate fii de 3 ori
egală cu contracţia liniară normală
b. Vascozitatea crescută a RDC-urilor pentru cimentare poate fi un factor decisiv în
scăderea rezistentei la abrazie
c. Dizolvarea matricei raşinii în fluidele orale
d. Nu ezistă posibilitatea producerii procesului de submarginatie
e. Nici un răspuns nu este corect
2575. Care sunt din punct de vedere al esteticii de urgenţă, opţiunile protetice
postchirurgicale pentru dinţii ce nu pot fii scurtaţi:
a. Lingualizarea feţelor meziale ale lateralilor pentru a da impresia de lăţime mai
mare a centralilor
b. Acoperirea lateralilor de către centrali
c. Distalizarea axului incisivilor laterali
d. Aprofundarea şi deschiderea ambrazurilor meziale ale caninilor
e. Vestibularizarea feţelor distale ale lateralilor şi caninilor
2576. Care sunt avantajele utilizării răşinilor diacrilice compozite in restaurarea estetică a
zonei frontale:
a. Tesuturile dentare sănătoase nu sunt îndepărtate
b. Necesită mai puţin de doua sedinţe
c. Este o medodă ieftină
d. Metodă neindicată în cazul pacienţilor care fumează sau consumă lichide colorate
e. Aspectele estetice sunt rare
2578. Pentru a putea diagnostica şi trata corect un pacient vârstic, medicul dentist trebuie să
ţină seama de următoarele necesităţi şi caracteristici ale acestei categorii de pacienţi:
a. Intoleranţa unui tratament forţat sau în grabă;
b. Atitudinea rigidă şi memoria deficitară;
c. Prezentarea incompletă sau cu întârziere a unei simptomatologii particulare;
d. Ora la care se prezintă pacientul la tratament;
e. Prejudecăţile şi neliniştile medicului.
2584. Particularităţile leziunilor carioase radiculare ale pacienţilor de vârsta a III-a sunt
următoarele:
a. Profunde şi prezintă dentină ramolită în cantitate mare;
b. Foarte dureroase;
c. Leziunea carioasă cuprinde deseori şi zona cervicală, asociindu-se şi o afectare
parodontală;
d. Puţin profunde şi nedureroase;
e. De culoare brun-negru, netede la sondaj.
a. Locale
b. Loco-regionale
c. Complicate
d. Imediate
e. Tardive
2594. În cadrul greşelilor care ţin de aspectul prelucrării informaţiilor, cele mai grave erori
ale aspectului decizional se referă la:
a. O prelucrare incompletă
b. O prelucrare incorectă
c. O comunicare ineficientă între medic şi pacient
d. Interpretare nejudicioasă a rezultatelor
e. Lipsa de prelucrare a informaţiilor
PEDODONŢIE
2596. Erupţia dinţilor permanenţi care înlocuiesc temporarii pierduţi precoce poate
evolua în două direcţii:
a. Incetinirea erupţiei dinţilor permanenţi, fenomen observat în special la
premolari, datorită proceselor de osteită periapicală.
b. accelerarea erupţiei dinţilor permanenţi, fenomen observat în special la
premolari, datorită proceselor de osteită periapicală.
c. prin formarea unui capac conjunctiv care blochează deplasarea dintelui
permanent, fenomen mai rar întâlnit;
d. prin formarea unui capac fibros care blochează deplasarea dintelui permanent,
fenomen mai rar întâlnit;
e. prin formarea unui capac fibros care blochează deplasarea dintelui permanent,
fenomen mai des întâlnit.
caracterizată prin:
2609. Dintre factorii generali care influenţează erupţia dentară fac parte
a. ereditatea
b. factorii de mediu
c. glandele endocrine
d. extracţia prematură
e. traumatismele
2636. Dinţii temporari cei mai frecvent afectaţi de anchiloză dento-alveolară sunt:
a. primul molar temporar inferior;
b. al doilea molar temporar inferior;
c. primul molar temporar superior;
d. al doilea molar temporar superior;
e. caninul inferior.
2649. Apexificarea
a. MTA al firmei DENTSPLY DE TREY este materialul de elecţie pentru realizarea
unei bariere apicale
b. restaurarea coronară după apexificare se poate face cu CIS
c. utilizarea pentru restaurarea radiculară a unui compozit autopulimerizabil nu
ridică nici o problemă
d. restaurarea coronară după axpexificare poate face cu compozit fotopolimerizabil
dar numai în asociere cu dispozitive radiculare transparente
e. hidroxidul de calciu în amestec cu monoparaclorfenol
camforat şi acetate de metacresil este de asemenea utilizat
2671. După numărul dinţilor lipsă putem avea următoarele situaţii clinice:
a. Agenezia parţială redusă: se manifestă prin lipsa a 2 – 4 dinţi de pe arcadă.
b. Agenezia parţială redusă: se manifestă prin lipsa a 1 – 2 dinţi de pe arcadă.
c. Agenezia parţială întinsă: când numărul dinţilor lipsă este mai mare. De obicei se
constituie ca simptom asociat în cadrul sindroamelor cu tulburări de dezvoltare
ectodermală.
d. Agenezia totală: rar întâlnită. Se manifestă prin existenţa pe arcade a dinţilor sau chiar
a celor permanenţi.
e. Agenezia totală: rar întâlnită. Se manifestă prin inexistenţa pe arcade a dinţilor sau
chiar a celor permanenţi.
2674. Gingivita catarală poate îmbrăca diverse forme clinice legată de vârste:
a. gingivită odontiazică – apare odată cu erupţia dinţilor temporari, de caracter trecător,
frecvente între 0 – 3 ani;
b. gingivită odontiazică – apare odată cu erupţia dinţilor permanenţi, de caracter trecător,
frecvente între 0 – 3 ani;
c. gingivita de activitate – la copiii cu carii aproximale ale dinţilor temporari, frecvente
între 3 – 7 ani;
d. gingivita de inactivitate – la copiii cu carii aproximale ale dinţilor temporari, frecvente
între 3 – 7 ani;
e. gingivitele legate de erupţia M6 şi M12 precum şi cele ce acompaniază bolile infecto-
contagioase specifice acestei vârste – (scarlatină, varicelă, rujeolă).
c) boala debutează la baza limbii, printr-o formaţiune rotundă de culoare roşu intens
d) suprafaţa limbii este acoperită de un depozit albicios, net, compact, greu de detaşat.
b) stadiul macular
c) stadiul congestiv
d) stadiul ulcerativ
e) stadiul de epitelizare
d) clorhexidin
e) propolis
d) apar mai frecvent în dentiţia temporară, mai des la maxilar decât la mandibulă
2687. Agenezia :
a) corespunde cu absenţa unei unităţi dentare, dată de absenţa germenului dentar
2688. Microdonţia:
a) se caracterizează prin reducerea dimensională a anumitor dinţi sau a tuturor dinţilor.
b) poate fi izolată sau generalizată
c) principala cauză în producerea ei este ereditatea încrucişată.
d) forma izolată se caracterizează prin dinţi cu diametre mari, de formă normală sau
modificată.
e) clinic apar treme şi diastemă între toţi dinţii, ocluzia fiind ca de obicei adâncă, uneori
cu rapoarte de ocluzie intercalată.
2689. Macrodonţia
a) este o distrofie primară evolutivă sau activă
b) apare la nivelul mucoasei orale pe gingii, bolta palatină, baza limbii, laringelui şi luetei
2693. Hemangiomul :
a) este o tumoră avasculară
b) este o tumoră granulomatoasă
c) are culoarea roşie deschisă, de consistenţă moale, pulsatilă
d) este o tumoră cu bază largă în suprafaţă sau poate avea o formă pedunculară
e) se poate localiza oriunde în cavitatea bucală.
2700. Microorganismele care formează placa supragingivală diferă de cele din zona
subgingivală:
a. în cea supragingivală predomină germenii G pozitivi
b. în cea subgingivală predomină gremenii G negativi
c. în cea supragingivală predomină germenii G negativi
d. în cea subgingivală predomină gremenii G pozitivi
e. în cea supragingivală predomină germenii anaerobi.
2707. Fluorul este cel mai electronegativ halogen, ceea ce explică reactivitatea sa
chimică foarte mare. Datorită acestui fapt el nu există liber în natură, doar sub formă
de fluoruri. Acestea se găsesc în:
a. apa de mare
b. alimente
c. apa de fântână în soluri bogate în fluoruri
d. anumite zăcăminte
e. unele surse de apă potabilă.
2716. Manifestările generale ale unei intoxicaţii cronice cu fluor sunt următoarele:
A. alteraţii la nivelul scheletului, caracterizate prin leziuni de scleroză
B. tulburări nervoase prin compresiuni ale rădăcinilor nervoase care se manifestă
prin dureri iradiante, parestezii, rigiditate vertebrală
C. alterări ale funcţiei renale
D. demineralizări ale smalţului
E. dizolvarea hidroxiapatitei.
2719. Şanţurile de pe suprafaţa ocluzală pot avea mai multe forme; cea mai
predispusă pentru apariţia cariilor este:
A. formă de „V” mai puţin adânci
B. formă de „I” strangulat asemeni unui gât de sticlă
C. formă ştearsă supusă autocurăţirii
D. formă de „M”
E. formă de trapez.
2721. Dintre cauzele generale ale pierderii precoce ale dinţilor temporari amintim:
A. aplicarea menţinătoarelor de spaţiu
B. sigilarea molarului prim temporar
C. hipodezvoltarea tuberozităţii maxilarului superior cu poziţie înaltă a molarului
prim permanent
D. dezvoltarea precoce a molarului secund permanent şi a celui de minte,
mezializând molarul prim permanent şi determinând rizaliza celor temporari
E. administrarea fluorului în cantităţi exagerate.
2728. Cele mai importante mijloace auxiliare pentru curăţirea mecanică a dinţilor şi
parodonţiului sunt:
A. revelatorii de placă
B. firul dentar
C. periuţele interdentare
D. stimulatoarele interdentare
E. nici unul din cele de mai sus.
2729. Sursele terapeutice de fluor sunt:
A. geluri
B. lacuri
C. paste de dinţi
D. ape fluorizate secundar
E. tablete cu fluor.
2731. Primele etape ale leziunii carioase iniţiale sunt marcate de:
A. îngustarea spaţiilor intercristaline
B. disoluţia cristalelor de hidroxiapatită
C. lărgirea spaţiilor intercristaline
D. creşterea dozei de fluor
E. nici una din cele de mai sus.
2743. Filmul salivar este format din elemente organice şi minerale din salivă:
A. glucide
B. proteine
C. mucine
D. aminoacizi
E. colesterol.
2756. Criteriile după care se face evaluarea vindecării după 1-2 săptămâni sunt:
a. dispariţia edemului gingival
b. coloraţia normală a gingiei
c. prezenţa secreţiilor la nivelul şanţului gingival
d. absenţa tartrului
e. igiena bucală bună.
2781. Toate glucidele alimentare micşorează în mai puţin de 10 minute ph-ul plăcii
bacteriene astfel :
a. sub 5,7 şi chiar dincolo de 4
b. sub 7
c. sub 10
d. sub 8
e. nici o varianta nu este corecta.
2789. Factorii fiziologici, anatomici şi iatrogeni care contribuie la retenţia plăcii sunt:
a. alinirea necorespunzătoare a dinţilor contribuie la retenţionarea plăcii
bacteriene
b. respiraţia bucală produce uscăciune, făcând placa aderentă
c. tartrul supra şi subgingival nu este patogen în sine
d. forma şi structura dintelui precum şi restaurările incorect adaptate favorizează
retenţia plăcii
e. toate variantele sunt corecte.
2801. Proprietăţile ideale ale unui sigilant după Dental Advisor includ:
a. penetranţă scăzută
b. expansiune termică crescută
c. rezistenţă înaltă la uzură
d. timp de priză scurt
e. penetranţă înaltă.
2808. Excavatorul:
a. este un instrument pereche
b. se foloseşte pentru îndepărtarea crestelor mari de tartru
c. se foloseşte pentru îndepărtarea depozitelor mici de tartru
d. are 2 lame active
e. are o singură lamă activă.