Professional Documents
Culture Documents
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ec. Liliana DUGULEANĂ
Doctorand:
Ec. CHICOŞ S. CODRUŢA-ADINA căs. BĂLTESCU
Braşov
2010
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
PREŞEDINTE:
Prof. univ. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU
Decan Facultatea de Ştiinţe Economice
Universitatea „Transilvania” din Braşov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ. dr. ec. Liliana DUGULEANĂ
Facultatea de Ştiinţe Economice
Universitatea „Transilvania” din Braşov
REFERENŢI:
Prof. univ. dr. ec. Aurelia-Felicia Stăncioiu
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Prof. univ. dr. ec. Ilie ROTARIU
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Prof. univ. dr. ec. Ana ISPAS
Universitatea „Transilvania” din Braşov
2
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Rezumat:
Lucrarea abordează o formă de turism complexă, respectiv cea a turismului montan, pe baza
analizelor întreprinse asupra pieţei turismului montan românesc şi internaţional, cu scopul de a
evidenţia dimensiunea actuală a acestei pieţe, perspectivele reale de dezvoltare ale turismului
montan românesc şi, în baza cercetărilor de marketing întreprinse, care sunt strategiile de marketing
cele mai potrivite pentru asigurarea unui trend evolutiv, constant, ascendent. Lucrarea conţine 281
pagini şi anexe, 46 de tabele, 25 de figuri, 14 anexe şi 310 surse bibliografice.
În capitolul 1, „Caracteristici ale turismului montan”, se dezvoltă conceptul de turism
montan, componentele şi variantele de manifestare ale acestuia, sunt abordate elementele teoretice
ale amenajării turistice, ale atractivităţii unei destinaţii turistice montane şi se realizează o analiză
amplă a fenomenului turismului montan mondial pentru a concretiza elementele ce vor face obiectul
comparaţiilor ulterioare cu evoluţiile din ţara noastră.
În capitolul 2, „Piaţa turismului montan în România”, sunt evidenţiate coordonatele pieţei
turistice montane româneşti precum şi imaginea ţării noastre în rândurile turiştilor străini.
Capitolul 3, „Politici ale mixului de marketing în turism”, abordează conţinutul şi
caracteristicile mixului de marketing în turism, componentele fundamentale şi particulare ale
mixului de marketing turistic fiind obiectul unor analize separate.
Capitolul 4 al tezei, intitulat „Strategii de marketing pe piaţa turistică”, include o analiză a
elementelor planificării strategice de marketing şi a strategiilor de marketing necesare definitivării
programelor de marketing turistic. Un accent deosebit este acordat particularităţilor de evaluare şi
implementare a strategiilor de marketing în industria turismului, precum şi unor strategii cu valenţe
deosebite în acest sector economic, precum strategiile calităţii, strategiile de loializare a clientelei
turistice, etc.
În cuprinsul capitolului 5, „Strategii de marketing pentru dezvoltarea turismului montan
românesc”, sunt reliefate rezultatele cercetării calitative de tip focus group ce îşi propune să
identifice potenţialul economic şi factorii care influenţează evoluţia activităţilor turistice în arealele
montane, caracteristicile cererii turistice pentru produsele montane, fiind abordate şi subiecte
referitoare la comportamentul turistului montan, segmentarea pieţei montane, în vederea
identificării celor mai potrivite strategii de marketing pentru dezvoltarea viitoare a turismului
montan românesc.
Capitolul 6, „Coordonate de planificare a activităţii de marketing din staţiunea Poiana
Braşov”, cuprinde o cercetarea cantitativă cu tema „Opinii, atitudini şi comportamente ale
consumatorilor cu privire la calitatea serviciilor turistice în staţiunea POIANA BRAŞOV”,
organizată cu scopul obţinerii informaţiilor necesare conturării acţiunilor de marketing pentru
dezvoltarea strategică la nivelul staţiunii turistice montane Poiana Braşov.
Lucrarea se finalizează cu Contribuţii personale care sintetizează rezultatele analizelor şi
cercetărilor efectuate în cuprinsul lucrării.
3
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Abstract:
This paper approaches a complex form of tourism, namely that of the mountain tourism, on
the basis of the analyses performed over the market of Romanian and international mountain
tourism, in order to bring forward the current size of this market, the real development perspectives
of Romanian mountain tourism and, following the marketing research, which marketing strategies
are more appropriate to ensure an evolutionary, constant and ascending trend. The paper is
composed of 281 pages and exhibits, 46 tables, 25 figures, 14 annexes and 310 reference sources.
The first chapter, “Features of the mountain tourism”, develops the concept of mountain
tourism, its components and ways of manifestation, also approaching the theoretical elements of the
touristic layout, of the attractiveness of a mountain touristic destination. An ample analysis of the
international mountain tourism phenomenon is also included as to precisely define the elements to
be compared further on with the evolutions from our country.
The second chapter, “The mountain tourism market from Romania”, highlights the
coordinates of the Romanian touristic market, as well as our country image among the foreign
tourists.
The third chapter, “Marketing mix policies within tourism”, approaches the content and the
features of the marketing mix within tourism, the fundamental and particular components of the
touristic marketing mix being analyzed separately.
The fourth chapter of the thesis, called “Marketing strategies on the touristic market”,
comprises an analysis of the elements of strategic marketing planning and of the marketing
strategies needed for the completion of touristic marketing programs. A special attention is given to
the particularities of marketing strategies evaluation and implementation within the tourism
industry, as well as to certain strategies with special valences in this economic sector, such as the
quality strategies, touristic customer loyalty strategies, etc.
The table of contents of the fifth chapter, “Marketing strategies for the Romanian mountain
tourism development”, brings forward the results of the focus group type qualitative research which
aims to identify the economic potential and the factors that influence the touristic activities
evolution in the mountain areas, the characteristics of touristic demands for the mountain products,
being treated also subjects related to the mountain tourist behavior, mountain market segmentation,
in order to identify the most suitable marketing strategies for future development of Romanian
mountain tourism.
The sixth chapter, “The planning coordinates of Poiana Brasov resort marketing activity”,
embeds a quantitative research called "Consumers opinions, attitudes and behavior regarding the
quality of touristic services from the POIANA BRASOV resort" carried out in order to obtain the
necessary information for framing the marketing actions of strategic development within the Poiana
Brasov mountain resort.
The paper ends with Personal contributions section which synthesizes the results of
analyses and researches included within the thesis’ body.
4
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
CUPRINS
Teză
Rezumat
Introducere.................................................................................................................... 1 13
Stadiul actual al cunoaşterii ........................................................................................ 4
PARTEA I PIAŢA TURISMULUI MONTAN
CAPITOLUL 1 CARACTERISTICI ALE TURISMULUI MONTAN.................. 9 15
1.1. Forme ale turismului montan................................................................................... 9 15
1.2. Diversificarea formelor turismului montan............................................................. 11
1.3. Factorii de succes ai unei staţiuni montane............................................................. 14
1.4. Impactul ecologic şi încercările de armonizare ale turismului montan în mediul 16
natural........................................................... .................................................................
1.5. Caracteristici ale ofertei turismului montan pe plan internaţional………………... 19 16
1.6. Stadiul actual al dezvoltării turismului montan pe plan european………………... 22 18
CAPITOLUL 2 PIAŢA TURISMULUI MONTAN ÎN ROMÂNIA........................ 33 23
2.1. Aspecte ale competitivităţii sectorului turistic în România..................................... 33
2.2. Oferta pentru turismul montan în România………………………………………. 37
2.2.1. Potenţialul turistic montan natural şi antropic.......................................... 37
2.2.2. Echipamentele turistice ............................................................................ 40 23
2.2.2.1. Echipamentele de cazare............................................................ 40 23
2.2.2.2. Echipamentele de alimentaţie şi dotările pentru agrement........ 43 25
2.2.3. Infrastructura generală.............................................................................. 46
2.2.4. Staţiuni turistice de interes naţional şi local cu profil montan din 48 26
România………………………………………………………………………………..
2.3. Cererea pentru turismul montan în România........................................................... 50
2.3.1. Circulaţia turistică în zona montană în perioada 1994-2009.................. 50 28
2.3.2. Imaginea turismului montan românesc în rândurile turiştilor români şi 56
străini..............................................................................................................................
2.4. Reglementări legale pentru dezvoltarea turismului montan în România................ 59
PARTEA a II-a CONCEPTE DE BAZĂ ALE MARKETINGULUI TURISTIC
CAPITOLUL 3. POLITICI ALE MIXULUI DE MARKETING ÎN TURISM…. 63
3.1. Particularităţi ale marketingului serviciilor în turism.............................................. 63
3.2. Mixul de marketing turistic..................................................................................... 68
3.2.1. Politica de produs în turism..................................................................... 71
3.2.1.1. Conceptul de produs turistic..................................................... 71
5
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
6
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
7
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
8
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
CONTENT
Thesis
Summary
Introduction .................................................................................................................. 1 13
Current stage of knowledge......................................................................................... 4
PART I THE MOUNTAIN TOURISM MARKET
CHAPTER 1 FEATURES OF THE MOUNTAIN TOURISM................................ 9 15
1.1. Types of mountain tourism...................................................................................... 9 15
1.2.. Diversifying mountain tourism types..................................................................... 11
1.3. Success factors for a mountain resort...................................................................... 14
1.4. The ecologic impact and the harmonization attempts of the mountain tourism 16
within the natural environment………………………………………………………...
1.5. Features of the international tourism demand ……...……………………………. 19 16
1.6. The current stage of the mountain tourism development in Europe……………… 22 18
CHAPTER 2 THE MOUNTAIN TOURISM MARKET FROM ROMANIA... 33 23
2.1. Aspects of the touristic sector competiveness in Romania……………………… 33
2.2. The mountain tourism offer in Romania.....………………………………………. 37
2.2.1 The natural and anthropic mountain touristic potential…………………. 37
2.2.2. Tourist facilities..... .................................................................................. 40 23
2.2.2.1. Accommodation facilities.......................................................... 40 23
2.2.2.2. Catering and entertainment facilities ........................................ 43 25
2.2.3. General understructure.............................................................................. 46
2.2.4. Tourist resorts of national and local interest with a mountainous profile 48 26
from Romania………………………………………………………………………….
2.3. The mountain tourism demand from Romania........................................................ 50
2.3.1. The tourist traffic in the mountain area during the period 1994-2009….. 50 28
2.3.2. Romania’s mountain tourism image among foreign and local tourists.... 56
2.4. Legal regulations for the mountain tourism development in Romania................ 59
PART II FUNDAMENTAL CONCEPTS OF TOURISM MARKETING
CHAPTER 3. MARKETING MIX POLICIES WITHIN TOURISM…………… 63
3.1. Characteristics of services marketing in the tourism field....................................... 63
3.2. Tourism marketing mix........................................................................................... 68
3.2.1. Product policy in tourism.......................................................................... 71
3.2.1.1. The concept of tourism product................................................. 71
3.2.1.2. Brands and the tourism products differentiating……………… 75
9
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
10
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
11
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
12
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
INTRODUCERE
1
www.wttc.com
2
www.unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom10_update_april_en_excerpt_pdf.
13
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
milioane turişti străini, numărul celor care au înnoptat din totalul menţionat fiind de 1,2 milioane
persoane.1
Prin relief, aşezare geografică şi potenţial turistic, ţara noastră dispune de condiţii favorabile
dezvoltării turismului montan. Zonele turistice montane sunt concentrate în jurul arcul carpatic,
staţiunile montane amenajate fiind diferenţiate sub aspectul ofertei turistice asigurate, altitudinii la
care sunt localizate şi, corespunzător, al atractivităţii exercitate asupra cererii turistice. În anii din
urmă, turismul montan românesc nu s-a mai numărat printre „sectoarele preferate” ale ministerului
de resort, deşi anul 2003, anul lansării programului „SUPERSCHI în Carpaţi” prefigura o evoluţie
susţinută a produsului turistic montan, în planul imaginii, dar, mai ales, sub aspect financiar.
Lucrarea îşi propune, pornind de la realităţile menţionate şi cele care se vor fi evidenţiat pe
baza analizelor cuprinse în structura sa, să evidenţieze care este stadiul actual al dimensiunii pieţei
turistice montane, care sunt perspectivele reale de dezvoltare ale turismului montan românesc şi
care sunt strategiile cele mai potrivite pentru asigurarea unui trend evolutiv, constant, ascendent.
Demn de subliniat este faptul că propunerile şi concluziile care vor fi formulate se vor
poziţiona pe două paliere distincte. Pe de o parte, turismul montan românesc este considerat un
sector al pieţei turistice alcătuit dintr-un ansamblu de produse oferite de firme specializate în
prestarea serviciilor turistice, strategiile care vor fi elaborate făcând referire la acţiunile operatorilor
turistici din staţiunile turistice montane. Al doilea palier vizat este cel al staţiunii Poiana Braşov,
lucrarea propunând un cadru pentru acţiuni viitoare de planificare strategică de marketing, conceput
cu scopul asigurării unui punct de plecare pentru transformarea staţiunii într-o destinaţie turistică
autentică.
Lucrarea se doreşte o continuare a cercetărilor ştiinţifice la nivelul turismului montan
românesc care să uşureaze, într-o oarecare măsură, preocupările stakeholderilor implicaţi efectiv în
desfăşurarea activităţilor de turism montan, în direcţia identificării direcţiilor şi căilor de evoluţie în
viitor. De asemenea, lucrarea poate fi un punct de plecare pentru conturarea unor programe de
marketing complexe, atât de necesare la nivelul zonelor turistice montane din România.
1
www.wttc.com
14
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
PARTEA I
PIAŢA TURISMULUI MONTAN
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICI ALE TURISMULUI MONTAN
Muntele a reprezentat şi reprezintă pentru omul modern o atracţie deosebită pe tot parcursul
anului. Turismul montan se bucură de recunoaştere internaţională deoarece s-a constatat că există
un mare interes al populaţiei globului pentru vizitarea regiunilor montane, la care se adaugă
dimensiunile mondiale ale zonelor montane; 24 % din suprafaţa Terei este ocupată de regiuni
montane, unde trăieşte o populaţie de 12% din totalul mondial, iar un plus de 14% din populaţia
globului se află la contactul regiunilor montane cu regiunile limitrofe.1 Zonele montane asigură
sursele de apă de bază la nivel mondial, constituind, de asemenea, o componentă esenţială a
biodiversităţii globale.
1
Price, M.,F., Jansky, L., Iatsenia, A.,A.,(eds.), op.cit., p. 1
2
Snak, O., Baron, P., Neacşu, N., op.cit., p.33-47
15
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
1
Ciangă, N., România. Geografia Turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, p. 184-186
16
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Munţii Alpi, cu o suprafaţă de 181.498 km², arie care include 5814 localităţi şi unde
locuiesc 14,2 mil. persoane1, reprezintă cea mai valoroasă regiune montană din lume, ţările grupate
în jurul lor fiind Franţa, Elveţia, Liechtenstein, Austria, Italia, Germania şi Slovenia şi dispune de
un potenţial de profil extrem de valoros care însumează 25% din totalul turismului mondial. De
menţionat faptul că în aceste zone montane turismul se constituie drept cel mai reprezentativ sector
economic al regiunii.2 Acestor ţări li se adaugă şi Principatul Monaco care prin prisma suprafeţei şi
activităţilor turistice nu îndeplineşte un rol similar în turismul montan.
Datorită înălţimilor mari şi gheţarilor existenţi zăpada nu se topeşte niciodată, permiţând
practicarea non-stop a schiului. Deţin şi numeroase peşteri, cea de lângă Salzburg (Peştera
Mamutului) fiind socotită cea mai mare din Europa. Numărul mare de văi care străbat arcul alpin
permite o bună accesibilitate, iar acolo unde nu au existat căi naturale s-au construit drumuri de
acces, chiar la altitudini foarte ridicate, săpate în stâncă, tuneluri, cel mai mare fiind cel care leagă
Franţa de Italia pe sub Mont Blanc (1964).3
Munţii Carpaţi sunt cei mai lungi din Europa, întinzându-se pe o distanţă de 1500 km,
ţările pe care le traversează fiind România (43% din suprafaţa totală a masivului), Slovacia (22%),
Ucraina (14%), Polonia (11%), Ungaria (6%), Cehia (4%) şi Serbia (0,5%). Caracteristica
predominantă a turismului montan în aceste ţări este diversitatea.4 În Cehia şi Slovacia condiţiile de
relief şi climă sunt asemănătoare ţării noastre iar funcţionarea turismului montan se bazează pe un
sistem naţional, coordonat şi organizat pornind de la o separaţie a staţiunilor turistice în trei
categorii: baze de schi de importanţă internaţională (categoria I), baze de schi de importanţă
naţională (categoria II) şi baze de schi de importanţă zonală şi locală (categoria a III-a). Procesul de
amenajare turistică acordă o atenţie sporită corelării capacităţilor de cazare cu suprafaţa domeniului
schiabil, capacitatea de transport pe cablu, precum şi cu numărul vizitatorilor în tranzit.
Munţii Scandinaviei (Norvegia, Suedia, Finlanda) reprezintă o atracţie turistică principală
pentru locuitorii ţărilor menţionate, preocupările centrale de amenajare vizând diversificarea
activităţilor de agrement şi oferirea de facilităţi şi vacanţe combinate.
Munţii Pirinei (mai ales Spania, Franţa într-o măsură mai mică) sunt amenajaţi în vederea
practicării turismului montan în baza concepţiei specifice staţiunilor integrate (circa 14), la
altitudini de peste 1500 m şi bazate, în principal, pe practicarea sporturilor de iarnă. Staţiuni de
profil se află şi în Munţii Cantabrici şi Sierra Nevada.
1
Perlik, M., Messerli, P., Urban Strategies and Regional Development in the Alps, , Mountain Research and
Development, Vol.24, No.3, 2004, p.215-219
2
Wyder, J., Multifunctionality in the Alps: Challenges and the Potential for Conflict over Development, Mountain
Research and Development, Vol.21, No.4, 2001, p.327-330
3
Price, M.,F., Jansky, L., Iatsenia, A.,A., (eds.), op.cit., p. 42
4
Carpathians Environmental Outlook 2007, United Nations Environment Programme, Geneva, 2007, Mountain
Research and Development, Vol.28, No.2, 2008
17
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Munţii Balcani (Bulgaria) au fost introduşi în circuitul turistic montan internaţional pein
amenajarea a trei staţiuni de valoare europeană: Boroveţ, Pamporovo şi Vitoşa, echipate la nivelul
staţiunilor similare din Alpi, în mare parte în colaborate cu firme franceze şi austriece de profil.
Munţii Apalachi (SUA şi Canada)şi Munţii Stâncoşi (SUA) au fost amenajaţi pe baza unor
proiecte de anvergură adaptate profilului turiştilor americani, care preferă practicarea turismului
montan la sfârşit de săptămână, sau chiar de o singură zi, motive care justifică amplasarea
staţiunilor în imediata vecinătate a aglomerărilor urbane şi concentrarea în spaţiu a dotărilor şi
serviciilor. Parcurile naţionale îndeplinesc importante funcţii ştiinţifice, de conservare a resurselor
naturale, dar au şi o importantă funcţie turistică, de satisfacere a necesităţilor culturale, de odihnă şi
recreere a oamenilor. Pe lista Naţiunilor Unite figurează circa 2600 de areale protejate, cu o
suprafaţă de aprox. 4 mil km², distribuite în 124 de ţări.1
1
Ţigu, G., op.cit., p.83.
18
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Tabelul 1.1. Gradul de frecventare al domeniilor schiabile în anul 2009 (milioane zile-
schiori)
Ţara Franţa SUA Austria Elveţia Italia Suedia Spania Norvegia Germania Slovenia
Milioane 58,5 57,4 56,9 31,7 29,0 8,3 7,2 7,0 4,5 1,6
zile-
schiori
Sursa: http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/08456308-9f1d-410b-a968-
4566f5816f3c/file:content/RecueilIndicateursetAnalyses2009.pdf
Franţa posedă unele dintre cele mai bune şi renumite staţiuni montane din lume care sunt
amplasate în Munţii Alpi şi în Munţii Pirinei. În Alpii Francezi se regăsesc cele mai mari domenii
schiabile, între care Les Trois Vallées (considerat cel mai mare din lume), lungimea totală a
pârtiilor de schi fiind de 600 km. Tot aici se află şi cele mai bune staţiuni montane de vară din
Europa. Staţiunile franţuzeşti, în număr de aproximativ 200, se caracterizează prin diversitate, fiind
întâlnite atât staţiuni total integrate precum Flaine dar şi staţiuni amenajate în localităţi de munte cu
un pitoresc aparte, între care Megève sau Châtel.
Staţiunile de dimensiuni şi capacităţi mari oferă un grad de confort ridicat, multe unităţi de
cazare fiind amplasate chiar la baza pârtiilor de schi, dar pachetele turistice comercializate se
adresează tuturor categoriilor de venituri. Organismele de profil ale statului francez realizează
ierarhizarea staţiunilor montane în funcţie de capacitatea de transport a dotărilor mecanice aflate la
dispoziţia turiştilor după cum urmează:2
• 106 staţiuni mici, cu o capacitate de transport pe cablu inferioară valorii de 2500 km-
schiori/oră;
• 37 staţiuni de dimensiuni medii, capacitatea de transport aflată în intervalul 2500-
3000 km-schiori/oră;
• 40 staţiuni mari, a căror capacitate de transport se situează în intervalul 5000-15.000
km-schiori/oră;
• 14 staţiuni foarte mari, cu capacitatea de transport care depăşeşte valoarea de 15.000
km-schiori/oră.
1
http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/08456308-9f1d-410b-file:contenAnalyses2009.pdf
2
http://www.strmtg.equipment.gouv.fr
19
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
1
Syndicat Nationale de Telepheriques de France, Les entreprises francaises de remontees mechaniques et de domaines
skiables. Recueil d’indicateurs et analyses 2006, document descărcat la adresa http://www.institut-
montagne.org/default/08456308-9f1d-410b-a968-4566f5816f3c/file:content/RecueilIndicateursetAnalyses2006.pdf
20
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
1
Gonseth, C., Adapting Ski Area Operations to a Warmer Climate in the Swiss Alps through Snowmaking Investments
and Efficiency Improvements, Teză de doctorat, 2007, material descărcat la adresa
http://biblion.epfl.ch/EPFL/theses/2008/4139/EPFL_TH4139.pdf, p.7-15
2
L’importance des remontées mécaniques pour le tourisme en Suisse, articol descărcat la adresa
www.seco.admin.ch/dokumentation/publikation/index.html?lang..
21
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
22
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
CAPITOLUL 2
PIAŢA TURISMULUI MONTAN ÎN ROMÂNIA
Configuraţia variată a teritoriului ţării noastre, cadrul natural complex şi armonios structurat
fac ca România să deţină un potenţial deosebit de valoros, ca premisă a dezvoltării unei activităţi
turistice eficiente. Zona montană, una dintre cele trei componente definitorii ale strucurii
peisagistice din ţara noastră (alături de Dunăre şi de Marea Neagră, cu fâşia de litoral) şi contribuie
într-o foarte mare măsură la diversitatea şi complexitatea potenţialului turistic al României.1
1
Ţigu, G., op.cit., p.143
23
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
6% Hoteluri
3%
Vile
19% 38%
Cabane
Pens. Urb.
Pens. Rur.
13% Tabere
11% 10%
Altele
Sursa : www.insse.ro
Sub aspectul gradului de confort, se observă faptul că predomină unităţile de confort redus,
37% din totalul capacităţilor de cazare care funcţionează în zona montană din ţara noastră fiind de 2
stele, urmate de cele de 3 stele cu o pondere de 32% şi de cele de 1 stea care au ponderea de 9%,
împreună reprezentând 78% din oferta de cazare care funcţionează în staţiunile montane. În egală
măsură, este relevantă lipsa acută a unităţilor de confort ridicat (4 stele), care înregistrează un
24
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
procent de 13%, cât, mai ales, a celor de lux (5 stele), cu un procent de 1%, care în aceste condiţii
sunt, practic, inexistente.
Această situaţie se reântâlneşte, de altfel, la nivelul întregii ţări, fiind evidentă nevoia
stringentă de ridicare a gradului de confort a structurilor de primire turistice, în vederea concurării
pe poziţii relativ egale cu ofertele turistice internaţionale, situaţie evidenţiată în figura 2.2.
8% 1% 13%
9% 5 stele
4 stele
3 stele
2 stele
32% 1 stea
37% Neclasif.
Sursa : www.insse.ro
25
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
2.2.4. Staţiuni turistice de interes naţional şi local cu profil montan din România
Hotărârea Guvernului României nr. 852 din 13 august 2008 care aprobă normele şi criteriile
de atestare a staţiunilor turistice, realizează o listare a localităţile care sunt atestate ca staţiuni
turistice de interes naţional (37 staţiuni) şi de interes local (46 staţiuni) din ţara noastră. Actul
normativ nu realizează o separaţie a staţiunilor în funcţie de profilul activităţilor turistice principale,
26
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
27
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Păltiniş, Părăul Rece, Praid, Semenic, Straja, Stâna de Vale, Timişu de Sus, Zona Fântânele şi Zona
Muntele Băişorii.
28
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Figura 2.5. Evoluţia indicelui de utilizare a capacităţii de cazare turistică din staţiunile
montane, în perioada 1994-2009
50
45 43,2
40 40,3 38,5
35 33,6 35
30 29,4 28,4
25 26,3
23,7 22,1 21,9 22,3 22,6 22 22,2 24
20
15
10
5
0
1994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009
Sursa : www.insse.ro
Figura 2.6. Evoluţia duratei medii a sejurului în staţiunile montane, în perioada 1994-
2009
4
3,5 3,5
3,2 3,3 3,3
3 3,1
2,9 2,8 2,7 2,6
2,5 2,5 2,5 2,4 2,3 2,2 2,2 2,2
2
1,5
1
0,5
0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Sursa : www.insse.ro
29
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
PARTEA a III-a
CERCETĂRILE DE MARKETING – PILON DE FUNDAMENTARE A
STRATEGIILOR DE MARKETING ÎN TURISM
CAPITOLUL 5
STRATEGII DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI
MONTAN ROMÂNESC
1
Van Scotter, J.,R., Culligan, P.,E., The Value of Theoretical Research and Applied Research for the Hospitality
Industry, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.44, 2003, p.14-27
30
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Cel de-al doilea palier al abordărilor este reprezentat de staţiunea Poiana Braşov, o staţiune
emblemă a turismului montan românesc, pentru care strategiile de marketing formulate în scopul
dezvoltării activităţilor turistice pot constitui punctul de plecare pentru elaborarea unui plan al
dezvoltării strategice cu scopul declarat, al remodelării imaginii acesteia în varianta unei destinaţii
turistice autentice, elemente incluse în cadrul celui de-al şaselea capitol al lucrării.
În vederea realizării acestui capitol, au fost consultate studii şi cercetări naţionale cu referire
la problematica turismului montan.1
5.1. Cercetare calitativă de marketing “Opinii, atitudini şi intenţiile ale acţionarilor din
staţiunea POIANA BRAŞOV cu privire la dezvoltarea turismului montan din România”
Walsh (2003) apreciază faptul că cercetările calitative din turism îndeplinesc patru roluri
critice: asigură fundamentul unor teorii noi, contribuie la interpretarea rezultatelor obţinute prin
derularea cercetărilor cantitative, oferă informaţii cu relevanţă şi finalitate deosebite pentru procesul
decizional şi constituie baza de apreciere a realităţilor specifice acestui sector de activitate. 2
1 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-202, WTO, 2006, Cadrul Strategic şi Planul de
Implementare pentru un Turism Durabil în judeţul Braşov, USAID, 2006; Master Plan pentru dezvoltarea Turismului
Balnear, Detente Consultants, Noiembrie 2009
2
Walsh, K., Qualitative Research:Advancing the Science and Practice of Hospitality, Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol.44, 2003, p.66-74
31
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
chiar de atingerea unor standarde de competitivitate reală, camerele sunt spaţioase, dispun de tot
confortul necesar, uneori mai ridicat dacă ne comparăm cu oferta de cazare a ţărilor cu tradiţie în
turismul montan. Este în egală măsură adevărat faptul că aprecierile pozitive sunt umbrite uneori de
elemente mai puţin dorite precum servicii asociate cazării de proastă calitate care determină un
raport preţ/calitate neperformant.
Aceleaşi aprecieri laudative au fost formulate şi cu referire la serviciile de alimentaţie,
evidenţiindu-se, la un moment dat ideea că, Poiana Braşov se află în topul destinaţiilor montane din
România, dacă se iau în considerare exclusiv cele două componente: cazarea şi alimentaţia.
Unităţile de profil reuşesc să ofere turiştilor produse tradiţionale româneşti, preparate cu specific
vânătoresc, companiile turistice având contracte cu ocolurile silvice pentru asigurarea constantă a
materiilor prime, astfel încât să-şi individualizeze oferta şi să confere turiştilor experienţe unice de
consum. Remarcăm totodată, ideea că nu toţi turiştii agrează aceste meniuri, motiv pentru care
alcătuirea unor liste meniu diversificate este o necesitate. Bineânţeles, au fost creionate şi idei
negative, dar care sunt legate, în exclusivitate, de calitatea personalului de servire (greşeli la notele
de plată, lipsa de solicitudine, lipsa de profesionalism).
Cele mai usturătoare critici au fost formulate în legătură cu dezvoltarea serviciilor de
agrement, concluzia unanimă a respondenţilor fiind aceea că este sectorul cel mai deficitar, cu
investiţiile şi preocupările, din partea responsabililor, cele mai reduse, constituindu-se în problema
numărul 1 a staţiunilor montane româneşti.
În perioada din urmă, la nivel naţional, a crescut numărul de pârtii, s-au extins investiţiile în
asigurarea instalaţiilor tehnice necesare practicării sporturilor de iarnă în cele mai bune condiţii, dar
concluzia generală desprinsă a fost aceea că facilităţile de acest tip sunt, în continuare, insuficiente
iar dezvoltarea lor are caracter haotic şi unilateral.
Un alt aspect negativ relevat este lipsa centralizării în dezvoltarea serviciilor de agrement,
dotările de schi aparţinând, de regulă, unei singure firme, care nu întârzie să-şi manifeste
comportamentul specific de monopol, în timp ce utilizatorii (turiştii) sunt aduşi în staţiune prin
eforturile tuturor prestatorilor. Totodată, serviciile de transport pe cablu sunt scumpe, abonamentele
comercializate nu sunt flexibile, şi, fiind şi insuficiente, generează un timp îndelungat de aşteptare.
În egală măsură, s-a evidenţiat lipsa de interes a firmelor de turism de a-şi uni eforturile pentru a
oferi un sistem de agrement complex şi integrat.
Au fost subliniate concluzii şi în legătură cu celelalte elemente ale mixului de marketing ale
ofertei turistice montane din ţara noastră. În ceea ce priveşte nivelul preţurilor şi tarifelor practicate
a fost dezvăluită o situaţie, apreciată de autoare ca fiind anacronică, respectiv practicarea unor
preţuri ridicate la serviciile individualizate, adresate turiştilor români şi, un alt set de preţuri, cu
mult mai scăzute, în cazul sosirilor organizate ale turiştilor străini. În unele situaţii, preţurile ridicate
32
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
nu îşi găsesc confirmarea în nivelul prestaţiilor oferite. Pe ansamblu, turismul românesc are o
percepţie duală: este un turism scump pentru români şi unul ieftin pentru turiştii străini. Singura
motivaţie prezentată pentru a explica aceste diferenţieri constau în modalitatea de negociere aplicată
şi impusă, probabil, firmelor de turism româneşti de către touroperatorii străini.
Referitor la activităţile de promovare concluzia desprinsă a fost implicarea individuală a
prestatorilor în organizarea acţiunilor de comunicare cu piaţa, la nivelul firmelor de turism mici
funcţionând perfect comunicarea verbală. Mulţumirea, satisfacţia clienţilor reprezintă o premisă a
succesului în viitor, clienţii mulţumiţi transmiţând acest lucru cunoscuţilor, încurajându-i să
consume, la o eventuală deplasare, serviciile unităţii respective, devenind, în acelaşi timp, un client
fidel. La nivel general, naţional şi internaţional, nu există promovare pentru turismul montan
românesc.
Personalul unităţilor de turism se caracterizează prin nivel redus de calificare şi solicitudine,
de altfel mulţi patroni nici nu pun accent pe acest element, apreciind, mai degrabă, disponibilitatea
angajaţilor şi dorinţa de a îndeplini concomitent mai multe funcţii. S-a evidenţiat, de asemenea şi
faptul că lucrătorii nu au motivaţia muncii (ca urmare a salariilor scăzute), tot comportamentul lor
fiind grevat de acest element.
Avantajele semnificative ale turismului montan din ţara noastră sunt determinate de
frumuseţea peisajelor, apropierea faţă de marile centre urbane, ceea ce reduce considerabil timpul
de deplasare şi preţurile totale mai scăzute în raport cu ofertele internaţionale. Aceste avantaje
fundamentează însă, un dezavantaj major, acela al transformării turismului montan într-un turism de
week-end, cu toate efectele negative asociate: concentrarea activităţii la sfârşit de săptămână, cu
aglomeraţie şi servicii de calitate îndoielnică, perioade de inactivitate la mijlocul săptămânii,
încasări incerte, incertitudini legate şi de acoperirea cheltuielilor fixe, inclusiv a celor de personal,
ş.a.
O tematică extinsă abordată în cadrul discuţiei focalizate s-a axat pe problematica
colaborărilor între firmele de turism, indiferent de profilul lor de activitate. Concluziile reieşite au
demonstrat reticenţa prestatorilor din ţara noastră în a se asocia, deşi, este recunoscut unanim faptul,
că rezultatele unei asemenea forme de organizare centralizată sunt estimate în mod pozitiv, lipsind
iniţiativa şi implicarea celor interesaţi. A fost subliniată şi ideea lipsei de susţinere din partea
statului şi a autorităţilor locale în sprijinirea firmelor private şi a comunităţii, în general, pentru
dezvoltarea sectorului turistic.
În încheierea dialogului focalizat discuţiile au fost concentrate asupra unor aspecte de
competitivitate ale turismului montan din România. Câteva concluzii desprinse sunt relevante. În
primul rînd, nu putem vorbi despre o marcă consacrată a turismului montan românesc, în special pe
piaţa turistică internaţională. În ceea ce priveşte piaţa autohtonă, câteva staţiuni se bucură de o
33
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
imagine conturată în rândul turiştilor, respectiv staţiunile de pe Valea Prahovei şi Poiana Braşov.
Legat de acest element putem formula şi o explicaţie, determinată, în primul rând, de apropierea
acestora de Bucureşti, capitala ţării, oraşul cu cea mai mare concentraţie urbană, cu un grad foarte
ridicat de poluare, dar şi cu un nivel de trai considerabil mai ridicat raportat la cel naţional şi care
reprezintă principalul bazin al cererii turistice al staţiunilor menţionate. Un alt oraş mare al
României, Constanţa, se află la distanţe mai mari, dar oricum sunt cele mai accesibile dacă analizăm
ansamblul ofertei montane naţionale. Autoarea consideră că această situaţie reprezintă fundamentul
esenţial care justifică dezvoltarea acestor destinaţii, deşi la nivel naţional, zonele montane cu
potenţial sunt numeroase, foarte valoroase din acest punct de vedere, dar care nu au cunoscut o
evoluţie similară.
În ceea ce priveşte calitatea prestaţiilor turistice nu putem concluziona faptul că ar
reprezenta o prioritate a firmelor de turism româneşti, fiind frecvente momentele şi situaţiile care
reprezintă excepţiile nedorite. La modul general calitatea serviciilor este medie, deşi unii ofertanţi
recunosc că este calea cea mai simplă de a asigura satisfacţia consumatorului şi de a-l fideliza.
34
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
1
Macchiavelli, A., op.cit.p. 8-10
35
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
36
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
1
http://www.unwto.org/facts/eng/barometer/UNWTO_Barom09_3_en.pdf
37
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
1
Price, M.,F., Jansky, L., Iatsenia, A.,A., op.cit., p.18
38
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
1
Ispas, A., Patriche, D., Brătucu, G., op.cit., p.182-183
39
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
de transport pe cablu, instalaţii de producere a zăpezii artificiale, atenţia acordată stării zăpezii,
iluminarea).
Nu pot fi ignoraţi turiştii reticenţi în a aluneca pe schiuri, pentru aceştia dezvoltarea
facilităţilor de tip spa, a piscinelor acoperite, conceperea unor tratamente complexe pentru refacere
şi relaxare, plimbările în aer liber, etc. fiind o alternativă necesară. Activităţile de acest tip sunt cu
atât mai importante, cu cât un segment în continuă creştere este cel al turiştilor maturi.
Nu în cele din urmă, este subliniată necesitatea îmbunătăţirii şi extinderii spaţiilor de parcare
în staţiunile montane, dezvoltarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, grija acordată curăţeniei şi
organizării zonelor pietonale, rezolvarea problemelor de semnalizare, prezervarea peisajului
montan, etc., activităţi care sunt în sarcina autorităţilor locale dar, la a căror realizare, pot contribui
substanţial şi prestatorii turistici direct interesaţi.
Strategia de diferenţiere defineşte o alternativă menită să determine evoluţia pozitivă a
turismului montan românesc. Această variantă de evoluţie asigură premizele satisfacerii
necesităţilor de consum ale unor grupuri diverse de turişti, diferenţierile fiind asociate, în primul
rând, tarifelor practicate pentru serviciile turistice prestate, dar şi conţinutului serviciilor şi
programelor turistice comercializate.
În privinţa ofertei de cazare, diferenţierea echipamentelor în funcţiune ar putea reprezenta o
prioritate. Analiza structurilor turistice cu funcţiuni de cazare prezentată în cuprinsul capitolului 4 a
evidenţiat o lipsă acută a funcţionării cabanelor şi vilelor turistice, unităţi cu caracter reprezentativ
pentru turismul în mediul montan. Este cunoscut faptul că, în ultimii ani, un număr însemnat de
cabane din zonele montane au ars, construcţiile nefiind refăcute, ceea ce a contribuit la scăderea
constantă a numărului cabanelor existente.
Un alt element al diferenţierii este cel asociat categoriilor de confort ale echipamentelor de
cazare. Se remarcă ponderea majoritară a unităţilor de confort scăzut, respectiv 2 şi 1 stele şi
unităţile neclasificate, cu un total cumulat de 54%, urmate de unităţile de 3 stele, 32%, unităţile de 4
stele cu o pondere de 13% şi cele de 5 stele reprezentând 1% din totalul spaţiilor de cazare în
funcţiune în zonele montane. În mod necesar, aceste date se corelează cu preferinţele de cazare,
deopotrivă ale turiştilor români şi străini, analiza menţionată identificând atracţia exercitată de
unităţile de confort redus în preferinţele turiştilor români şi o situaţie total opusă la nivelul
consumatorilor străini, aceştia alegând să se cazeze, în primul rând, în unităţi de 5 stele, urmate de
cele de 4 stele, celelalte categorii de confort fiind slab reprezentate. În măsura în care prestatorii
serviciilor de cazare vor considera că atragerea turiştilor străini reprezintă un deziderat,
diferenţierea echipamentelor de cazare în sensul creşterii gradului de confort oferit reprezintă un
demers necesar.
40
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
1
Ordin nr. 636 din 12 mai 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice
41
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
42
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
corecte pentru fiecare dintre părţi. Salariile mici, prestigiul redus al activităţilor depuse, calificarea
precară, ş.a. sunt elementele a căror rezolvare poate soluţiona, în parte cel puţin, percepţia negativă,
atunci când există, a turismului montan românesc.
Recrutarea şi angajarea salariaţilor potriviţi presupune, într-o primă instanţă, stabilirea
clară, fără posibilitatea operării majore în timp, a atribuţiunilor fiecărui post din componenţa
organigramei întreprinderii de turism. Prin această modalitate de prezentare, salariatul va şti de la
bun început, care sunt responsabilităţile care îi revin, care este profilul activităţii pe care o
desfăşura, pentru a evita discrepanţele majore ce pot apărea pe parcurs, cu efecte negative asupra
atitudinii şi comportamentului angajatului faţă de munca depusă. Selecţia personalului ar trebui
tratată cu seriozitate, întrucât fluctuaţia angajaţilor are efecte negative asupra activităţii de ansamblu
a firmei de turism.
Dezvoltarea continuă a personalului reprezintă o condiţie a succesului unei afaceri în
turism. Organizarea unor programe interne, simple dar concrete, care să se defăşoare cu o
periodicitate bine stabilită şi să includă toate categoriile de personal este o soluţie în acestă direcţie.
În acest sens, se pot organiza cursuri scurte, în interiorul unităţilor turistice, de învăţare a noţiunilor
de bază pentru conversaţiile cu turiştii străini.
Promovarea spiritului de echipă este o direcţie strategică esenţială pentru aplicarea
principiilor marketingului intern. Orientarea pregătirii profesionale continue în această direcţie,
fixarea proceselor de prestaţie prin stabilirea clară a legăturilor dintre diversele categorii de salariaţi,
organizarea unor programe de team-building, în interiorul sau exteriorul unităţii, recompense
materiale pentru îndeplinirea perfectă a „rolului” de component al echipei, contribuie la sudarea
personalului şi crearea unui climat de încredere şi de reducere a stresului inerent contactului direct
cu turiştii. Oricât de bine selectaţi şi pregătiţi ar fi angajaţii, oricât de sudată ar fi echipa, lipsa unor
modalităţi eficiente de măsurare a calităţii muncii depuse, de recompensare în consecinţă, lipsa
tehnologiei şi echipamentelor necesare desfăşurării în bune condiţii ale sarcinilor de muncă
specifice, precum şi lipsa procedurilor interne care să asigure prestarea unor servicii de calitate
determină rezultate slabe ale muncii depuse de personal şi, în final, cifre de afaceri reduse. Atunci
când managerii unităţilor turistice vor şti că există o relaţie nu doar directă, ci indisolubilă între
calitatea muncii salariaţilor, dotările existente şi rezulatele financiare ale firmei, se va putea vorbi
despre competitivitatea turismului montan din ţara noastră.
Măsurarea şi recompensare performanţei sunt direcţii strategice obligatorii, iar
conceperea unui „program de recompense” este foarte util. Personalul apreciază în primul rând
recompensele de ordin material, salariile fixe putând fi completate cu variante diverse de premii,
gradaţii, etc. Acestora li se pot adăuga şi recompense de ordin social, recunoaşterea calităţii de „cel
43
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
mai bun ospătar al anului”, ş.a., care asigură, în cele din urmă, consistenţa şi calitatea prestaţiilor
oferite turiştilor.
Salariatul recompensat cu salarii reduse, cu pregătire mediocră, dobândită cu mulţi ani în
urmă, care nu este inclus în programe de perfecţioanare, nu cunoaşte limbi străine, care constată
lipsa formelor corecte şi concrete de apreciere a activităţii pe care o desfăşoară, va presta servicii de
proastă calitate, va manifesta dispreţ şi desconsideraţie faţă de clienţi şi nevoile acestora, fiind
permanent preocupat să îşi completeze veniturile prin metode ilicite sau să îşi găsească un nou loc
de muncă, cu insatisfacţii majore resimţite de consumatori.
Turismul românesc, în general, iar turismul montan din ţara noastră, în special, prezintă un
potenţial de dezvoltare excepţional. O bună înţelegere a valorilor reale care caracterizează sectorul
turistic românesc, o analiză permanentă a evoluţiilor preferinţelor de consum specifice, a
segmentelor clientelei turistice şi a trendurilor turistice internaţionale, însoţite de conturarea unor
strategii de marketing adaptate în consecinţă, sunt doar câteva dintre elementele necesare şi
esenţiale pentru evoluţia benefică, dorită, aşteptată de atâta timp, a fenomenului turistic din
România.
44
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
CAPITOLUL 6
COORDONATE DE PLANIFICARE A ACTIVITĂŢII DE MARKETING DIN
STAŢIUNEA POIANA BRAŞOV
În cuprinsul acestui capitol, pe baza concluziilor obţinute ca urmare a derulării unei cercetări
de marketing cantitative în rândurile turiştilor români care vizitează staţiunea Poiana Braşov,
coroborat cu analizele efectuate în cadrul capitolelor anterioare, s-au conturat direcţii de acţiune în
vederea îmbunătăţirii acţiunilor de marketing la nivelul staţiunii turistice analizate.
45
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
21-30 de ani iar 17% între 31-40 de ani. Ca nivel de pregătire, 55,4% dintre turişti au studii medii
iar aproape 30% au studii superioare.
Staţiunea Poiana Braşov rămâne o destinaţie de week-end pentru 65% dintre respondenţi.
63% dintre aceşti turişti sunt persoane ocupate, cu vârsta cuprinsă între 21-30 de ani, iar 16,5% au
între 31-40 de ani. Persoanele de vârstă mijlocie (41-50 de ani) preferă zilele de la mijlocul
săptămânii pentru a se relaxa în Poiana Braşov. Persoanele în vârstă (de peste 61 de ani) preferă să-
şi petreacă sărbătorile de iarnă în Poiana Braşov.
Un concurent puternic pentru Poiana Braşov îl reprezintă staţiunea Predeal. Pentru această
staţiune şi-au manifestat preferinţa 73,4% dintre turiştii Poienii Braşov, poziţionând-o în fruntea
clasamentului staţiunilor preferate. O altă staţiune foarte apreciată este Sinaia, aleasă de 71,9%
dintre respondenţi.
Turiştii au semnalat o multitudine de lipsuri în oferta de agrement a staţiunii. Din totalul
respondenţilor 59% au evidenţiat lipsa terenurilor de sport şi 42% cea a saunelor şi piscinelor din
unităţile de cazare. De asemenea, este resimţită şi lipsa terenurilor de tenis de către 41% dintre
subiecţi. Se observă clar că există o cerere mare pentru terenurile unde se pot practica sporturi (atât
vara cât şi iarna) iar părinţii ar dori şi locuri special amenajate pentru copii.
Dar Poiana Braşov trebuie privită şi din perspectiva avantajelor pe care le oferă turiştilor.
Staţiunea are resurse naturale deosebite, dispune de un peisaj spectaculos care încântă turiştii. De
asemenea, căile de acces spre Poiană sunt numeroase. Este accesibilă pentru turiştii din zone diverse
ale ţării, mai ales pentru cei din Bucureşti care manifestă o preferinţă evidentă pentru această
destinaţie de vacanţă.
Fiind rugaţi să numească principalul dezavantaj al staţiunii, lipsa agrementului este
semnalată de 26% dintre respondenţi. 19% sunt nemulţumiţi de dimensiunile reduse ale domeniului
schiabil iar 14,1% de numărul insuficient de mijloace de transport pe cablu. Aproape 12% dintre
respondenţi consideră ca principal dezavantaj domeniul schiabil neîntreţinut iar 10,4% menţionează
calitatea redusă a serviciilor.
Turiştii consideră că, în general, imaginea staţiunii Poiana Braşov este promovată
satisfăcător, mulţi dintre aceştia alegând valoarea “3”, pe o scală de la 1 la 5, pentru a răspunde la
această întrebare.
În ceea ce priveşte analiza asupra aprecierilor legate de preţurile practicate în staţiune,
situaţia se prezintă în modul următor: preţurile la serviciile de cazare sunt considerate ridicate şi
foarte ridicate de către aproximativ 90% dintre turişti. Preţurile pentru serviciile de alimentaţie sunt
considerate de nivel mediu numai de către un sfert din turiştii intervievaţi. În cazul preţurilor la
transportul pe cablu, 36% dintre respondenţi le consideră medii, iar 38% consideră că au un nivel
ridicat.
46
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Un element slab identificat este lipsa aproape totală a preocupărilor prestatorilor de servicii
turistice în legătură cu fidelizarea clienţilor lor. Procentul celor care au beneficiat de astfel de
sistemele de fidelizare atinge cu greu 1,82%. Această mare lacună în politica de marketing a
firmelor turistice determină o inconsecvenţă a turiştilor în obiceiurile de consum. Clienţii aşteaptă
ca între ei şi prestatorii de servicii să se creeze o conexiune, care apoi să fie dezvoltată. Din analiza
răspunsurilor s-a observat că turiştii doresc să se întoarcă în acele locuri unde au fost mulţumiţi de
produse şi servicii, dar este necesar ca ei să şi fie încurajaţi în acest sens.
În ceea ce priveşte rezervarea sejururilor prin Internet, acest comportament nu este
momentan suficient de dezvoltat. Turiştii sunt încă reticenţi în utilizarea acestei metode de
rezervare, fie ca urmare a practicii recente a acestui mod de intermediere, fie din eventuale
neînţelegeri determinate de funcţionarea sistemelor informatice, fie ca urmare a neâncrederii în
posibilitatea şi seriozitatea acestor sisteme. De aceea, pentru a preveni situaţii neplăcute, turistul
utilizează informaţiile disponibile pe Internet dar procedează la rezervări telefonice pentru a se
asigura de preluarea corectă a comenzilor.
În concluzie, staţiunea turistică Poiana Braşov dispune de resurse naturale şi antropice
variate care pot fi transformate în beneficii pentru prestatorii de servicii şi pentru turişti, în condiţiile
unor politici de management şi de marketing corespunzătoare.
47
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
CONTRIBUŢII PERSONALE
Explorarea pieţei turismului montan, analiza politicilor de marketing care alcătuiesc esenţa
acţiunilor specifice marketingului, identificarea şi aprofundarea strategiilor de marketing aplicabile
la nivelul sectorului studiat, alegerea strategiilor cele mai utile pentru asigurarea diferenţierii în
raport cu acţiunile concurenţilor şi crearea condiţiilor necesare progresului în domeniul cercetat, au
impus utilizarea unei palete vaste, interdisciplinare de concepte şi instrumente. Demersul desfăşurat
a fost completat prin evaluări şi interpretări personale, aprecieri cu caracter aplicativ, ansamblul
acestora fiind detaliat în cele ce urmează.
1. Delimitarea din punct de vedere conceptual a elementelor care definesc şi
conturează conţinutul turismului montan.
Turismul montan este un domeniu de interferenţă în paleta formelor de turism consacrate
care înregistrează variante diverse de practicare a activităţilor turistice în zonele montane.
Identificarea formelor de turism montan alternative reprezintă, de asemenea o necesitate, în vederea
conturării posibilităţilor de diversificare a soluţiilor de petrecere a vacanţelor în arealele montane.
Detalierea unor aspecte legate de problematica amenajării turistice în zonele montane, factorii de
succes şi atractivitatea unei staţiuni montane a contribuit la aprofundarea cunoaşterii conţinutului
turismului montan. Sublinierea impactului ecologic reprezintă un element definitoriu pentru
evoluţiile viitoare ale turismului montan pe glob.
2. Efectuarea unei analize privind caracteristicile şi stadiul actual al dezvoltării
turismului montan pe plan internaţional.
Conturarea unor propuneri pentru dezvoltare turismului montan românesc nu este posibilă în
lipsa informaţiilor legate de conţinutul şi direcţiile de dezvoltare înregistrate la nivelul ţărilor cu
tradiţie în organizarea turismului montan pe glob. Într-o primă etapă a acestei analize au fost
identificate masivele muntoase care crează condiţiile practicării acestei forme de turism, iar în etapa
a doua au fost detaliate informaţiile esenţiale pentru a caracteriza fenomenul turismului montan
internaţional.
3. Clarificarea ariei de cuprindere a turismului montan românesc şi actualizarea
situaţiei staţiunilor şi localităţilor care alcătuiesc oferta turistică montană din România.
Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a realizat o analiză, concretizată într-un act
legislativ, prin intermediul căreia au fost listate toate localităţile din România care, în baza unor
criterii bine definite şi a îndeplinirii unui punctaj minim stabilit, corespund exigenţelor necesare
includerii în rândul staţiunilor turistice de interes naţional sau local, după caz. Evaluările astfel
întreprinse nu oferă niciun indiciu referitor la înscrierea staţiunilor nominalizate în rândurile
staţiunilor litorale, balneare, montane, etc. De asemenea, Ghidul staţiunilor turistice româneşti, o
48
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
publicaţie apărută anterior actului normativ amintit, promovează un punct de vedere similar.
Realizarea unei separaţii în această direcţie reprezintă o necesitate pentru conturarea fenomenului
turismului montan în ţara noastră. În acest sens, fiecare dintre staţiunile turistice statuate au fost
analizate prin prisma următoarelor criterii: altitudine, existenţa facilităţilor şi echipamentelor
necesare practicării sporturilor de iarnă şi funcţionarea echipamentelor de cazare turistică, în funcţie
de care au fost stabilite cele 28 de staţiuni turistice care dispun de caracteristicile necesare încadrării
în categoria staţiunilor montane, la care au mai fost adăugate 20 de localităţi, care ne se află
deocamdată în atenţia ministerului menţiont, dar care îndeplinesc criteriile de selecţie stabilite.
4. Analiza principalelor coordonate ale pieţei turismului montan în România.
Evaluarea turismului montan românesc impune analiza situaţiei la zi a coordonatelor majore
ale pieţei turistice de profil. Sub aspectul ofertei turistice, principalele elemente evaluate au făcut
referire la situaţia echipamentelor de cazare pe tipuri de structuri de primire turistică, capacitatea de
cazare în funcţiune în staţiunile montane, pe tipuri de structuri de primire şi pe categorii de confort,
preferinţele turiştilor români şi străini privind alegerea echipamentelor de cazare în staţiunile
montane, situaţia unităţilor de alimentaţie şi a dotărilor pentru agrement. Analiza cererii turistice
pentru staţiunile montane a fost realizată prin prisma circulaţiei turistice în arealele montane, a
indicelui de utilizare a capacităţii de cazare turistică şi a duratei medii a sejurului. Evaluarea cererii
pentru turismul montan a fost completată cu prezentarea unor concluzii referitoare la imaginea
României în rândurile turiştilor străini. De asemenea, au fost prezentate caracteristicile de
competitivitate atinse de ansamblul pieţei turistice româneşti
5. Identificarea specificului mixului de marketing în turism.
Aplicarea conceptelor şi instrumentelor de marketing la nivelul pieţei turistice presupune
cunoaşterea trăsăturilor specifice produselor şi serviciilor turistice care au rol definitoriu în
stabilirea celor mai potrivite adaptări pentru fiecare dintre componentele mixului de marketing în
parte. Specificul turismului se evidenţiază, de asemenea şi prin necesitatea extinderii componenţei
mixului cu variabile menite să perfecţioneze demersul de marketing în turism.
6. Clarificarea tipologiei şi conţinutului strategiilor de marketing turistic, ca urmare a
sintezei studiilor din literatura de specialitate.
Fundamentarea politicilor de marketing în turism impune cunoaşterea aprofundată a tuturor
variantelor strategice posibile, condiţie a selecţiei celor mai viabile soluţii teoretice pentru
rezolvarea situaţiilor existente. Analiza derulată s-a concretizat în evidenţierea unor opţiuni
specifice de aplicare în turism a strategiilor de marketing tradiţionale, fapt datorat, de asemenea,
trăsăturilor individuale ale sectorului turistic. Conceptualizarea unor strategii de marketing noi,
aplicabile cu precădere în sectorul terţiar şi adaptarea acestora la caracteristicile turismului sunt
elemente esenţiale pentru conceperea unor programe de marketing eficiente.
49
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
50
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
51
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
14. Elaborarea unor propuneri pentru dezvoltare strategică a staţiunii Poiana Braşov.
Tendinţele care se manifestă pe piaţa turistică internaţională în sensul concentrării atenţiei,
deopotrivă a teoreticienilor şi practicienilor, asupra ofertelor turistice considerate în mod unitar, în
varianta destinaţiilor turistice, motivează identificarea staţiunii Poiana Braşov sub forma unei
destinaţii de vacanţă autentice. În acest scop, coordonarea ansamblului acţiunilor desfăşurate de
către operatorii turistici sub îndrumarea unui organism creat la iniţiativa stakeholderilor din staţiune
şi susţinut financiar de aceştia, reprezintă fundamentul dezvoltării strategice. Realizarea acestui
demers urmăreşte etapele planificării strategice de marketing, finalizându-se prin identificarea
măsurilor şi mixurilor alternative.
15. Diseminarea aspectelor abordate în cadrul tezei de doctorat în urma participărilor
la conferinţe, simpozioane şi manifestări ştiinţifice şi prin publicarea de articole în reviste de
specialitate.
CONCLUZII
52
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
53
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
BIBLIOGRAFIE
Cărţi
1. Albu, G.,R., Managementul dezvoltării turistice durabile la nivel regional- Teorie şi
aplicaţii, Editura Infomarket, Braşov, 2005
2. Albu, N., Turism şi Eficienţă- Principii Generale, Editura Lux Libris, Braşov, 2001
3. Baker, S., Bradley, P., Huyton, J., Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului, Editura
All BECK, Bucureşti, 2002
4. Balaure, V., (coord.), Marketing, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus,
Bucureşti, 2002
5. Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheş, C., Marketing Turistic, Editura Uranus, Bucureşti, 2005
6. Barefoot, C., Revoluţia Comerţului Electronic, Editura Amaltea, Bucureşti, 2004
7. Băcanu, B., Tehnici de analiză în managementul strategic, Editura Polirom, Iaşi, 2007
8. Băcanu, B., Management strategic în turism. Concepte şi studii de caz, Polirom, Iaşi, 2009
9. Beirman, D., Restoring Tourism Destinations in Crisis, A Strategic Marketing Approach,
CABI Publishing, Oxon, 2003
10. Berbecaru I., Botez M., Teoria şi practica amenajării turistice, Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1977
11. Boyd, H.,W., Walker, O.,C., Larreche, J-C., Marketing Management A Strategic Approach
with a Global Orientation, second edition, Irwin, 1995
12. Bran, F., Marin, D., Şimon, T., Turismul Rural- Modelul European, Editura Economică,
Bucureşti, 1997
13. Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P., Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti, 2000
14. Brătucu, G., Ispas, A., Chiţu, I.,B., Marketingul serviciilor publice, Infomarket, Braşov,
1999
15. Briggs, S., Successful Tourism Marketing – A Practical Handbook, Kogan Page Ltd,
London, 1997
16. Bruhn, M., Marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1997
17. Bruhn, M., Orientarea spre clienţi-Temelia afacerii de succes, Editura Economică,
Bucureşti, 2001
18. Buttle, F., Hotel and Food Service Marketing- A Managerial Approach, Cassell, London,
1994
19. Cazes, G., Le tourisme international: Mirage ou strategie d’avenir, Hatier, Paris, 1989
20. Căprărescu, G., Managementul strategic al firmei de comerţ şi turism, ediţia a II-a, Editura
Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009
54
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
21. Cătoiu, I., Bălan, C., Onete, B., Popescu, I.,C., Vegheş, C., Metode şi tehnici utilizate în
cercetările de marketing. Aplicaţii, Editura Uranus, Bucureşti, 1999
22. Cătoiu, I., Bălan, C., Popescu, I.,C., Orzan, G., Vegheş, C., Daneţui, T., Vrânceanu, D.,
Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
23. Cetină, I., Marketingul competitiv în domeniul serviciilor, Editura Teora, Bucureşti, 2001
24. Cetină, I., Brandabur, R., Constantinescu, M., Marketingul Serviciilor- teorie şi aplicaţii,
Editura Uranus, Bucureşti, 2006
25. Ciangă, N., România. Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
26. Collier, A., Principles of Tourism, Longman Paul Ltd, Auckland, 1994
27. Constantin, C., Sisteme Informatice De Marketing- Analiza şi prelucrarea datelor de
marketing-Aplicaţii în SPSS, Editura Infomarket, Braşov, 2006
28. Cooper, C., Wanhill, S.,(eds), Tourism Development- Environmental and Community Issues,
John Wiley & Sons Ltd., Chichester, 1997
29. Cravens, D.,W., Piercy, N.,F., Strategic Marketing, 7th edition, McGraw-Hill/Irwin, New
York, 2003
30. Cristureanu, C., Economia şi politica turismului internaţiona, Editura ABEONA, Bucureşti,
1992
31. Cristureanu, C., Economia invizibilului. Tranzacţiile internaţionale cu servicii, Editura
AllBeck, Bucureşti, 2004
32. Cristureanu, C., Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura C.H.Beck,
Bucureşti, 2006
33. Cristureanu, C., Neacşu, N., Băltăreţu, A., Turism Internaţional-Studii de caz, Legislaţie,
ediţia a II-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002
34. Crotts, J.,C., Buhalis, D., March, R.,(eds.), Global Alliances in Tourism and Hospitality
Management, The Haworth Hospitality Press, New York, 2000
35. Datculescu, P., Cercetarea de marketing. Cum să pătrunzi în mintea consumatorului, cum
măsori şi cum analizezi informaţia, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2006
36. Davidson, R., Tourism, Pitman, London, 1991
37. Davidson, R., Roger, T., Marketing Destinations and Venues for Conferences, Conventions
and Business Events, Butterworth-Heinemann, Oxford, 2006
38. Dayan, A., Bouquerel, F., Studiile de piaţă, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008
39. Doyle, P., Stern, P., Marketing Management and Strategy, 4-th edition, Pearson Education
Limited, Harlow Essex, 2006
40. Draica, C., Ghid Practic de Turism Intern şi Internaţional, Editura ALL BECK, Bucureşti,
1999
55
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
41. Draica, C., Turismul internaţional- Practici de elaborare şi distribuţie a produsului turistic,
Editura ALL BECK, Bucureşti, 2003
42. Drăgan, J.,C., Demetrescu, M.,C., Practica prospectării pieţei. Tehnici de cercetare în
marketing, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1996
43. Dubois, P.-L., Jolibert, A., Marketing- Teorie şi practică, vol. II, Imprimeria Ardealul, Cluj-
Napoca, 1994
44. Duguleană, L., Statistică, Editura Infomarket, Braşov, 2002
45. Duguleană, L., Petcu, N., Metode cantitative în analiza datelor, Editura Infomarket, Braşov,
2002
46. Erdeli, G., Istrate, I., Amenajări turistice, Editura Universităţii, Bucureşti, 1996
47. Erdeli, G., Gheorghilaş, A., Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti, 2006
48. Faulkner, B., Moscardo, G., Lawe, E., (eds), Tourism In The 21st Century- Lessons From
Experience, Continuum, London, 2001
49. Fenich, G.,G., Meetings, Expositions, Events, Conventions-An Introduction to the Industry,
Pearson Education, Upper Saddle River, New Jersey, 2008
50. Fill, C., Marketing Communications: engagements, strategies and practice, fourth ed.,
Pearson Education Limited, Harlow, Essex, 2006
51. Florescu, C.,(coord.), Balaure, V., Boboc, Ş., Cătoiu, I., Olteanu, V., Pop, N.,A., Marketing,
Marketer, Bucureşti, 1992
52. Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N.,A., (coordonatori), Marketing. Dicţionar explicativ,
Editura Economică, Bucureşti, 2003
53. Gee, C.,Y., Fayos-Sola, E., (eds.), International Tourism: A Global Perspective, second ed.,
WTO, Madrid, 1999
54. Gee, C.,Y., Makens, J.,C.,Choy, D.,J.,L., The Travel Industry, VanNostrand Reinhold, New
York, 1997
55. Gherasim, A., Studiul pieţei, Editura Economică, Bucureşti, 2005
56. Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti, 1999
57. Glăvan, V., Geografia Turismului în România, Editura Fundaţiei „România de mâine”,
Bucureşti, 1995
58. Glăvan, V., Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000
59. Glăvan, V., Turism Rural, Agroturism, Turism Durabil, Ecoturism, Editura Economică,
Bucureşti, 2003
60. Gronroos, C., Services Management and Marketing, Lexington, MA:Lexington Books, 1990
61. Grosseck, G., Marketing şi comunicare pe Internet, Editura Lumen, Iaşi, 2006
62. Henche, B.,G., Marketing în Turismul Rural, Editura Irecson, Bucureşti, 2004
56
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
63. Hoffman, K.,D., Bateson, J.,E., G., Services Marketing: Concepts, Strategies & Cases, third
edition, Thomson Higher Education, Mason, 2006
64. Holloway, J.,C., The Business of Tourism, fifth ed., Longman, Harlow, Essex, 1998
65. Holloway, J.,C., Marketing for Tourism, 4-th ed., Pearson Education Limited, Harlow-
Essex, 2004
66. Holloway, J.,C., Plant, R.,V., Marketing for Tourism, Pittman, London, 1992
67. Hudson, S., Snow Business- A Study of the International Ski Industry, Cassell, London, 2000
68. Husted, S.,W., Varble, D.,L., Lowry, J.,R., Modern Marketing, Allyn and Bacon, MA, 1989
69. Ioncică, M., Minciu, R., Stănciulescu, G., Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti,
1997
70. Ispas, A., Patriche, D., Brătucu, G., Marketing turistic, Editura Infomarket, Braşov, 1999
71. Istrate, I., Bran, F., Roşu, A.,G., Economia turismului şi mediul înconjurător, Editura
Economică, Bucureşti, 1996
72. Johnson, G., Scholes, K., Exploring Corporate Strategy, 5th ed., Prentice Hall, Harlow-
Essex, 1999
73. Jugănaru, I.,D., Politici şi strategii în turismul mondial, Editura Expert, Bucureşti, 2007
74. Jugănaru, M., Teorie şi practică în cercetarea de marketing, Editura Expert, Bucureşti, 1998
75. Keiser, J.,R., Principles and Practices of Management in the Hospitality Industry, second
edition, Van Nostrand Reinhold, New York, 1998
76. Kotler, P., Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998
77. Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J., Wong, V., Principiile marketingului, Editura Teora,
Bucureşti, 1998
78. Kotler, P., Bowen, J.,T., Makens, J.,C., Marketing for Hospitality and Tourism, fourth
edition, Pearson Education International, Upper Saddle River, New Jersey, 2006
79. Lascu, C., Ghidul Turismului de Aventură, Editura House of Guides, Bucureşti, 2007
80. Lashley, C., Morrison, A., (eds), Franchising Hospitality Services, Butterworth-
Heinemann, Oxford, 2000
81. Laws, E., Managing Packaged Tourism, International Thomson Business Press, London,
1997
82. Laws, E., Improving Tourism and Hospitality Services, CABI Publishing, Wallingford,
2004
83. Lefter, C., Cercetarea de marketing – Teorie şi aplicaţii, Infomarket, Braşov, 2004
84. Lefter, C., (coord.), Brătucu, G., Chiţu, I., Răuţă, C., Bălăşescu, M., Marketing (vol.I şi
vol.II), Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2006
57
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
85. Lehmann, D.,R., Winer, R.,S., Analysis for Marketing Planning, fourth edition, Irwin
McGraw-Hill, 1997
86. Lewis, R.,C., Cases in Hospitality, Marketing and Management, Wiley and Sons, New
York, 1997
87. Lovelock, C., Wirtz, J., Services Marketing – People, Technology, Strategy, 6-th edition,
Pearson Prentice Hall, USA, 2007
88. Lovelock, C., Wright, L., Principles of Services Marketing and Management, Prentice Hall,
1999
89. Lupu, N., Hotelul – Economie şi Management, Editura AllBeck, Bucureşti, 2003
90. Lupu, N., Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Editura Economică,
Bucureşti, 2003
91. Malhotra, N.,K., Marketing Research. An Apllied Orientation, fourth edition, Pearson
Education International, Upper Saddle River, New Jersey, 2004
92. McDonald, M., Marketing strategic, Editura Codecs, Bucureşti, 1998
93. Middleton, V.,T.,C., Marketing in Travel and Tourism, second ed., Butterworth-Heinemann,
Oxford, 1997
94. Minciu, R., Economia Turismului, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus,
Bucureşti, 2004
95. Minhue, Lu, Organisation de l’Entreprise Touristique, ISALT, Bruxelles, 2001
96. Moldovan, E., Conceptele şi practica formelor tradiţionale şi moderne de turism activ,
Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2007
97. Morgan, N., Pritchard, A., Pride, R.,(eds), Destination Branding: Creating the Unique
Destination Proposition, second ed., Elsevier Butterworth Heinemann, Oxford, 2007
98. Murphy, P.,E., The Bussiness of Resort Management, Butterworth Heinemann, Oxford,
2008
99. Neacşu, N., Băltăreţu, A., Neacşu, M., Drăghilă, M., Resurse şi Destinaţii Turistice –
Interne şi Internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, 2009
100. Neagu, V., Servicii şi turism, Editura Expert & Universitatea Româno-Americană,
Bucureşti, 2000
101. Neagu, V., Managementul turistic şi al serviciilor turistice,Editura Sylvi, Bucureşti, 2002
102. Nedelea, A., Piaţa turistică, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2003
103. Nedelea, A., Politici de marketing în turism,Editura Economică, Bucureşti, 2003
104. Nicolescu, R., Serviciile în turism- alimentaţia publică, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
1988
58
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
105. Nistoreanu, P., Turismul Rural- O Afacere Mică Cu Perspective Mari, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1999
106. Niţă, C., Bazele marketingului, Editura Economică, Bucureşti, 2003
107. Olaru, M., Isaic-Maniu, A., Lefter, V., Pop, N.,A., Popescu, S., Drăgulănescu, N., Roncea,
L., Roncea, C., Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii, Editura
Economică, Bucureşti, 2000
108. Olteanu, V., Marketingul Serviciilor- o abordare managerială, Editura ECOMAR,
Bucureşti, 2003
109. Olteanu, V., Cetină I., Marketingul serviciilor, Editura Expert, Bucureşti, 1994
110. Page, S.,J., Getz, D.,(eds), The Business of Rural Tourism: International Perspectives,
International Thomson Business Press, Oxford, 1997
111. Pelsmacker, P., Genens, M., Van den Bergh, J., Foundations of Marketing Communications
– A European Perspective, Prentice Hall, Harlow-Essex, 2005
112. Petcu, N., Statistică-Teorie şi aplicaţii în SPSS, Infomarket, Braşov, 2003
113. Pop, Al., N.,(coord.), Andronov, E.,D., Kouzmanova, M., Lefter, C., Schmengler, H.,J.,
Marketing Strategic, Editura Economică, Bucureşti, 2000
114. Popescu, I.,C., Comunicarea în marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2001
115. Popescu, I.,C., Şerbănică, D., Balaure, V., Tehnici promoţionale,Editura Metropol,
Bucureşti, 1994
116. Porter, M.,E., Competitive Advantage, Creating and Sustaining Superior Performance, The
Free Press, New York, 1985
117. Porter, M.,. Despre concurenţă, Meteor Business, Bucureşti, 2008
118. Price, M.,F., Jansky, L., Iatsenia, A.,A., (eds.), Key Issues for Mountain Areas, United
Nations University Press, New York, 2004
119. Prutianu, Ş., Anastasiei, B., Jijie, T., Cercetarea de marketing- Studiul pieţei pur şi simplu,
ediţia a II-a, Polirom, Iaşi, 2005
120. Radu, E., Managementul serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
121. Riegel, C., Dallas, M., Hospitality and Tourism Careers: A Blueprint for Success, Prentice
Hall, New Jersey, 1998
122. Ritchie, J.,R.,B., Crouch, G.,I., The Competitive Destination. A Sustainable Tourism
Perspective, CABI Publishing, Oxon, 2005
123. Robinet, J.,C., Adam, C., Management hotelier. Theorie et Pratique, De Boeck, Bruxelles,
2003
124. Rotaru, I., Globalizare şi Turism- Cazul României, Editura Continent, Sibiu, 2004
125. Sheldon, P.,J., Tourism Information Technology, CAB International, New York, 1997
59
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
126. Shoemaker, S., Lewis, R.,C., Yesawich, P.,C., Marketing Leadership in Hospitality and
Tourism – Strategies and Tactics for Competitive Advantage,fourth edition, Pearson
Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 2007
127. Snak, O., Baron, P., Neacşu, N., Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2001
128. Stavrositu, S., Practica serviciilor în restaurante şi baruri, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994
129. Stăncioiu, A.,F., Strategii de marketing în turism, ediţia a 2-a, Editura Economică,
Bucureşti, 2004
130. Stăncioiu, A.,F.,(coord.), Căescu, Ş., Constantinescu, M., Filip, A., Ionescu, F.,T.,
Planificarea de marketing în turism- concepte şi aplicaţii, Editura Economică, Bucureşti,
2005
131. Stănciulescu, G., Tehnica operaţiunilor de turism, Editura ALL Educational, Bucureşti,
1998
132. Stănciulescu, G., Managementul agenţiei de turism, Editura ASE, Bucureşti, 2000
133. Stănciulescu, G., Managementul operaţiunilor de turism, Editura ALL BECK, Bucureşti,
2002
134. Stănciulescu, G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura Economică,
Bucureşti, 2004
135. Stănciulescu, G., Ababei, D., Ţală, M., Talpeş, A., Lungu, C., Evaluarea întreprinderii
hoteliere. Oferta hotelieră mondială, Editura Uranus, Bucureşti, 2003
136. Stănciulescu, G., Emilian, R., Ţigu, G., Nistoreanu, P., Diaconescu, C., Grogu, M.,
Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării Negre, Editura ALL BECK,
Bucureşti, 2000
137. Teare, R., Bowen, J.,T.,(eds.), New Directions in Hospitality and Tourism- An Essential
Resource, Cassell, London, 1997
138. Theobald, W.,F., (ed.), Global Tourism, second edition, Buttreworth-Heinemann, Oxford,
1999
139. Tribe, J., The Economics of Leisure and Tourism, second edition, Butterworth-Heinemann,
Oxford, 2000
140. Ţigu, G., Turismul Montan, Editura Uranus, Bucureşti, 2001
141. Vanhove, N., The economics of tourism destinations, Elsevier Butterworth-Heinemann,
Oxford, 2005
142. Vellas, F., Turismul-Tendinţe şi Previziuni, Editura Walforth, Bucureşti, 1993
143. Vellas, F., Becherel, L., (eds.), The International Marketing of Travel and Tourism- A
Strategic Approach, MACMILLAN PRESS LTD., London, 1999
60
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
144. Vorzsak, A., Paina, N.,D., Pop, M.,D., Pop, C.,M., Szego, I., Marketingul Serviciilor,
Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006
145. Witt, S.,F., Moutinho, L., Tourism Marketing and Management Handbook. Student Edition,
Prentice Hall, Hertfordshire, 1995
146. Zaharia, V., Tehnica operaţiunilor de turism, Luminalex, Bucureşti, 2002
147. Zeithaml, V.,A., Bitner, M.,J., Gremler, D.,D., Services Marketing- Integrating Customer
Focus Across the Firm, fourth ed., McGraw-Hill International Edition, 2006
148. Dictionary of Hotels, Tourism and Catering Management, , Peter Collin Publishing, 1998
61
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
160. Clark, J.,S., Maher, J.,K., If you have their minds, will their bodies follow? Factors effecting
customer loyalty in a ski resort setting, Journal of Vacation Marketing, Vol.13, No.1, 2007
161. Cravens, D., Introdusction to Special Issue, Journal of the Academy of Marketing Science,
Vol.23, No.4, 1995
162. Crick, A.,Glad to Meet You – My Best Friend: Relationships in the Hospitality Industry,
Social and Economic Studies 51(1), 2002
163. Crotts, J.,C., Alderson Coppage, C.,M., Andibo, A., Trust-Commitment Model of Buyer-
Supplier Relationships, Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol.25, No.2, 2001
164. Devlin, J., Brand Architecture in Services: The Example of Retail Financial Services, Journal
of Marketing Management, 19, 2003
165. DiPietro, R.,B., Pizam, A., Employee Alienation in thr Quick Service Restaurant Industry,
Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol 32(1), 2008
166. Dobrea, R.,C., Ştefănescu, A., N., Analiza competitivtităţii industriei turistice din România în
contextul globalizării economice, Economia seria management, Nr.1, 2008
167. Dolnicar, S., Laesser, C., Travel Agency Marketing Strategy: Insights from Switzerland,
Journal of Travel Research, Vol.46, No.2, 2007
168. Edensor, T., Performing Tourism,Staging Tourism: (Re)producing Tourist Space and
Practice, Tourist Studies, Vol 1(1), 2001
169. Elgonemy, A.,R., The Pricing of Lodging Stocks: A Reality Check, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.41, No.6, 2000
170. Enz, C.,A., Siguaw, J.,A., Best Practices in Service Quality, Cornell Hospitality and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.41, No.5, 2000
171. Frazier, G.,L., Organizing and Managing Channels of Distribution, Journal of the Academy
of Marketing Science, Vol.27, No.2, 1999
172. Gittell, J.,H., Relationships between Service Providers and Their Impact on Customers,
Journal of Service Research, 4, 2002
173. Glăvan, V., Valorificarea potenţialului turistic montan, Studii de turism, vol.I Turism
montan, I.E.C.I.T., Bucureşti, 1977
174. Glăvan, V., Studiu privind modernizarea, consolidarea şi dezvoltarea ofertei turistice
româneşti. Zona montană, I.C.T, Bucureşti, 1995
175. Guiltinan, J.,P., The Price Bundling of Services: A Normative Framework, Journal of
Marketing, 1987
176. Han, X., Kwortnik, R.,J., Wang, C., Service Loyalty : An Integrative Model and Examinatuion
across Service Contexts, Journal of Service Research, Vol.11, No.1, 2008
62
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
177. Hatton, M., Redefining the relationships – The future of travel agencies and the global agency
contract in a changing distribution system, Journal of Vacation Marketing, Vol.10, No.2,
2004
178. Heung, V.,C.,S., Chu, R., Important Factors Affecting Consumers’ Choice of a Travel Agency
for All-Inclusive Package Tours, Journal of Travel Research, Vol.39, No.1, 2000
179. Homburg, C., Hoyer, W.,D., Koschate, N., Customer’s Reactions to Price Increases: Do
Customer Satisfaction and Perceived Motive Fairness Matter?, Journal of the Academy of
Marketing Science, Vol.33, 2005
180. Howard-Brown, J., Consumer evaluation of direct mail in travel and leisure sectors, Journal
of Vacation Marketing, Vol.6, No.1, 1999
181. Ionescu,N.,Z., Glăvan, V., Zonarea turistică a României, Studii de turism, I.E.C.I.T.,
Bucureşti,1977
182. Ismert, M., Petrick, J.,F., Indicators and Standards of Quality Related to Seasonal
Employment in the Sky Industry, Journal of Travel Research, Vol.43, 2004
183. Jiang, W., Dev, C.,S., Rao, V.,R., Brand Extension and Customer Loyalty: Evidence from the
Lodging Industry, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, 2002
184. Johnson, J.,L., Strategical Integration in Industrial Distribution Channels: Managing the
Interfirm Relationship as a Strategic Asset, Journal of the Academy of Marketing Science,
Vol.27, No.1, 1999
185. Karamustafa, K., Marketing-channel Relationships: Turkeys Resorts Purveyors’ Interactions
with International Tour Operators, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly,
Vol.41, No.4, 2000
186. Kim, D-Y., Hwang, Y-H., Fesenmaier, D.,R., Modeling Tourism Advertising Efectiveness,
Journal of Travel Research, Vol.44, No.1, 2005
187. Kim, J., Bojanic, D.,C., Warnick, R.,B., Price Bundling and Travel Product Pricing Practices
Used by Online Channels of Distribution, Journal of Travel Research, Vol.47, No.4, 2008
188. Kim, W.,G., Lee, Y-K., Yoo, J-Y., Predictors of Relationship Quality and Relationship
Outcomes in Luxury Restaurants, Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol.30, No.2,
2006
189. Kim, W.,G., Han, J.,S., Lee, E., Effects of Relationship Marketing on Repeat Purchase and
Word of Mouth, Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol.25, No.3, 2001
190. Kimes, S.,E., Chase, R.,B., The Strategic Levers of Yield Management, Journal of Service
Research, Vol.1, No.2, 1998
191. Kimes, S.,E., The Relationship between Product Quality and Revenue Per Available Room at
Holiday Inn, Journal of Service Research, Vol. 2, No.2, 1999
63
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
192. Klenosky, D.,B., Gengler, C.,E., Mulvey, M.,S., Understanding the factors influencing ski
destination choice: a means-end analytical approach, Journal of Leisure Research, Vol.25,
No.4, 1993
193. Knutson, B., Elseworth, J., Beck, J., Restaurant Discounts for Seniors: Perceptions of the
Mature Market, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.7, No.1, 2006
194. Kumar, P., The Impact of Long-Term Client Relationships on the Performance of Business
service Firms, Journal of Service Research, Vol. 2, No.1, 1999
195. Leslie, D., The hospitality industry, industrial placement, and personnel, Service Industries
Journal, Vol.11(1), 1991
196. Loda, M.,D., Norman, W., Backman, K.,F., Advertising and Publicity: Suggested New
Applications for Tourism Marketers, Journal of Travel Research, Vol.45, No.3, 2007
197. Lundberg, M.,C., A word-of-mouth approach to informal information among part-time and
short-term employed front line workers in tourism, Journal of Vacation Marketing, Vol.14,
No.1, 2008
198. Lynn, M., Tip Levels: An Update, Extension and Reconciliation, Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol. 44, 2003
199. Mack., R.,W., Blose, J.,E., Pan, B., Believe it or not:Credibility of blogs in tourism, Journal of
Vacation Marketing, Vol.14, No.2, 2008
200. Matilla, A.,S., Emotional Bonding and Restaurant Loyalty, Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol.42, No.6, 2001
201. Mason, D.,D.,M., Tideswell, C., Roberts, E., Guest Perceptions of Hotel Loyalty, Journal of
Hospitality & Tourism Research, Vol.30, No.2, 2006
202. McClearly K.,W., Weaver, P., „The Job Offer:What Today’s Graduates Want”, Cornell Hotel
and Restaurant Administration Quarterly 28, Nr.4, 1988
203. McColl-Kennedy, J.,R., Daus, C.,S., Sparks, B.,A., The Role of Gender in Reactions to
Service Failure and Recovery, Journal of Service Research, Vol.6, No.1, 2003
204. Mechinda, P., Serirat, S., Gulid, N., An examination of tourists' loyal attitudinal and
behavioral loyalty: Comparison between domestic and international torists, Journal of
Vacation Marketing, Vol.12, No.2, 2009
205. Meng, F., Tepanon, Y., Uysal, M., Measuring tourist satisfaction by attribute and motivation-
The case of nature-based resort, Journal of Vacation Marketing, Vol.14, no.1, 2008
206. Michels, N., Bowen, D., The relevance of retail loyalty strategy and practice for
leisure/tourism, Journal of Vacation Marketing, Vol.11, No.1, 2005
207. Miller, J., Marketing Communications, Cornell Hotel and Restaurant Administration
Quarterly, Vol.34, No.5, 1993
64
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
208. Mills, A.,S., Participation motivations for outdoor recreation:a test of Maslow's
Theory,Journal of Leisure Research, Vol 17, No 3, p. 184-199
209. Mittal, B., The Advertising of Services: Meeting the Challenge of Intangibility, Journal of
Service Research, vol.2, 1999
210. Mittal, B., Baker, J., Advertising Strategies for Hospitality Services, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, 2002
211. Moliner, M.,A., Sanchez, J., Rodriguez, R.,M., Callarisa, L., Relationship quality with a
travel agency: The influence of the postpurchase perceived value of a tourism package,
Palgrave Macmillan Ltd, Tourism and Hospitality Research, Vol.7, 2007
212. Morgan, M.,S., Traveler’s Choice:The Effects of Advertising on Prior Stay, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.32, No.4, 1991
213. Nelson, K., Bowen, J., The Effect of Employee Uniforms on Employee Satisfaction, Cornell
Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.41, 2000
214. O’Connor, P., Frew, A.,J., The Future of Hotel Electronic Distribution:Expert and Industry
Perspectives, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, No.1, 2002
215. Oppermann, M., Databased Marketing by Travel Agencies, Journal of Travel Research,
Vol.37, No.3, 1999
216. Pan, B., MacLaurin, T., Crotts, J.,C., Travel Blogs and the Implications for Destination
Marketing, Journal of Travel Research, Vol.46, No.1, 2007
217. Pearce, D.,G., New Zealand Holiday Travel to Samoa: A distribution Channels Approach,
Journal of Travel Research, Vol.41, No.1, 2002
218. Pearce, D.,G., Schott, C., Tourism Distribution Channels: The Visitors’ Perspective, Journal
of Travel Research, Vol.44, No.1, 2005
219. Pearce, D.,G., Taniguchi, M., Channel Performance in Multichannel Tourism Distribution
Systems, Journal of Travel Research, Vol.46, No.3, 2008
220. Perdue, R.,R., Perishability, Yield Management and Cross-Product Elasticity: A Case Study
of Deep Discount Season Passe in the Colorado Ski Industry, Journal of Travel Research,
Vol.41, No.1, 2002
221. Perlik, M., Messerli, P., Urban Strategies and Regional Development in the Alps, , Mountain
Research and Development, Vol.24, No.3, 2004
222. Quain, W.,J., LeBruto, S., M., Second-Chance Selling,Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol.35, No.5, 1994
223. Raimondo, M.,A., Miceli, G.,N., Costabile, M., How Relationship Age Moderates Loyalty
Formation: The Increasing Effect of Relational Equity on Customer Loyalty, Journal of
Service Research, Vol.11, No.2, 2008
65
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
224. Reynolds, D., Merritt, E.,A., Gladstein, A., Retention Tactics for Seasonal Employers:An
Exploratory Study of U.S.-Based Restaurants, Journal of Hospitality&Tourism Research,
Vol.28(2), 2004
225. Rodriguez, C.,M., Gregory, S., Qualitative Study of Transfer of Training of Student Employee
in a Service Industry, Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol 29(1), 2005
226. Roehl, W.,S., Swerdlow, S., Training and its Impact on Organizational Commitment among
Lodging Employees, Journal of Hospitality&Tourism Research, Vol. 23(2), 1999
227. Savu I., Sarchizian A., Modele de amenajare turistică montană, Actualităţi în turism, nr. 5-
6/1986
228. Schmallegger, D., Carson, D., Blogs in Tourism: Changing approaches to information
exchange, Journal of Vacation Marketing, Vol.14, No.2, 2008
229. Schwartz, Z., Cohen, E., Hotel Revenue Management Forecasting: Evidence of Expert-
judgement Bias, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.45, Issue 1,
2004
230. Sergeant, A., Frenkel, S., When Do Customer Contact Employees Satisfy Customers?, Journal
of Service Research, Vol 3(1), 2000
231. Sherwyn, D., Sturman, M.,C., Job Sharing : A Potential Tool for Hotel Managers, Cornell
Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, 2002
232. Shoemaker, S., Bowen, J.,T., „Loyalty: A Strategic Commitment”, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.44, 2003
233. Shostack, G.,L., Breaking Free from Product Marketing, The Journal of Marketing, April
1977
234. Sigala, M., Developing and Benchmarking Internet Marketing Strategies in the Hotel Sector
in Greece, Journal of Hospitality and Tourism Research, Vol.27, No.4, 2003
235. Skogland., I., Siguaw, J.,A., Are Your Satisfied Customers Loyal?, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.45, No.3, 2004
236. Smith, S.,L.,J., Xiao, H., Culinary Tourism Supply Chains: A Preliminary Examination,
Journal of Travel Research, Vol.46, No.3, 2008
237. Soriano, D.,R., Total Quality Management : Applying the European Model to Spain's Urban
Hotels, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.40, No.1, 1999
238. Standing, C., Vasudavan, T., Internet marketing strategies used by travel agencies in
Australia, Journal of Vacation Marketing, Vol.6, No.1, 1999
239. Susskind, A.,M., I Told You So! Restaurant Customers’ Word-of-Mouth Communication
Patterns, Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, 2002
66
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
240. Susskind, A.,M., Reynolds, D., Tsuchiya, E., An Evaluation of Guests’ Preferred Incentives
to Shift-Time Variable Demand in Restaurants, Cornell Hotel and Restaurant Quarterly,
Vol.45, No.1, 2004
241. Tadajewski, M., The foundations of relationship marketing : reciprocity and trade relations,
Marketing Theory, Vol.9, No.1, 2009
242. Tsaur, S.,H., Yung, C-Y., Lin, J-H., The Relational Behavior Between Wholesalers and
Retailer Travel Agencies:Evidence from Taiwan, Journal of Hospitality & Tourism Research,
Vol.30, No.3, 2006
243. Tsiotsou, R., Using visit frequency to segment ski resorts customers, Journal of Vacation
Marketing, Vol.12, No.1, 2006
244. Van Scotter, J.,R., Culligan, P.,E., The Value of Theoretical Research and Applied Research
for the Hospitality Industry, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.44,
2003
245. Wagner, J.,A., Klein, N.,M., Keith, J.,E., Selling Strategies: The Effects of Suggesting a
Decision Structure to Novice and Expert Buyers, Journal of the Academy of Marketing
Science, Vol. 29, No.3, 2001
246. Wall, E.,A., Berry, L.,L., The Combined Effects of the Physical Environment and Employee
Behavior on Customer Perception of Restaurant Service Quality, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol. 48, No.1, 2007
247. Walsh, K., Qualitative Research: Advancing the Science and Practice of Hospitality, Cornell
Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.44, 2003
248. Weaver, A., Interactive service work and performative metaphors: The case of the cruise
industry, Tourist Studies, Vol 5, No.1, 2005
249. Weizhong, J., Chekitan, S.,D., Vithala, R.,R., „Brand Extension and Customer Loyalty:
Evidence from the Lodging Industry”, Cornell Hotel and Restaurant Administration
Quarterly, August 2002
250. Wirtz, J., Kimes, S.,E., The Moderating Role of Familarity in Fairness Perception of Revenue
Management Pricing, Journal of Service Research, Vol.9, No.3, 2007
251. Wyckoff, D.,D., New Tools for Achieving Service Quality:A Cornel Quarterly Classic,
Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.42, 2001
252. Wyder, J., Multifunctionality in the Alps: Challenges and the Potential for Conflict over
Development, Mountain Research and Development, Vol.21, No.4, 2001
253. Yesawich, P.,C., Execution and Measurement of Programs, Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol.29, No.4, 1989
67
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
254. Yieung Yiu Cho, Wong, K.,K.,F., Determinants of Hotel Employment in Hong Kong, Cornell
Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol. 42, 2001
255. Zeithaml, V.,A., Parasuraman, A., Malhotra, A., Service Quality Delivery through Web Sites :
A Critical Review of Extent Knowledge, Journal of the Academy of Marketing Science,
Vol.30, No.4, 2002
256. Cadrul Strategic şi Planul de Implementare pentru un Turism Durabil în judeţul Braşov,
USAID, 2006
257. Carpathians Environmental Outlook 2007,United Nations Environment Programme, Geneva,
2007, Mountain Research and Development, Vol.28, No.2, 2008
258. Ghidul staţiunilor turistice, M.T.C.T. – A.N.T., Bucureşti, 2007
259. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-202, WTO, 2006
260. Master Plan pentru dezvoltarea Turismului Balnear, Detente Consultants, Noiembrie 2009
261. Modele de călătorie pentru România, FESSEL- GfK Institut fur Marktforschung, 2006
262. Părerea turistului spaniol despre România, Interpress, 2006
263. Planul Integrat de Dezvoltare Braşov – Pol de Creştere pentru Dezvoltare Durabilă
264. Program de cercetare de piaţă privind analiza cantitativă şi calitativă a cererii turistice,
rezultatele economice şi forţa de muncă din cadrul unităţilor de cazare din România, INCDT,
2005
265. Raport de cercetare- Consumul de servicii turistice în România, INSOMAR, August, 2009
266. Raport de cercetare- Consumul de servicii turistice în România, INSOMAR, Octombrie,
2009
267. Raport de cercetare- Consumul de servicii turistice în România, INSOMAR, Noiembrie,
2009
268. Romania Tourism Report Q3 2010, Business Monitor International Ltd, Mai, 2010
269. România pe piaţa de turism a Marii Britanii, TripVision Limited, 2006
270. România percepută de Ungaria ca destinaţie turistică. Tendinţele de călătorie ale turiştilot
maghiari, KPMG Tanacsado Kft., 2006
271. Studiu cantitativ asupra imaginii României ca şi destinaţie turistică pentru francezi, IPSOS,
2006
272. Studiu de piaţă privind dezvoltarea turismului german în România, IPK Internaţional, 2006
273. Studiu de piaţă privind dezvoltarea turismului italian în România, IPK International,
Munchen, 2006
68
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
Documente legislative
1. Hotărârea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea
pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement
2. Hotărârea nr.5 din 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 263/2001
privind amenajarea, omologarea,întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru
agrement
3. Hotărârea nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea
accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi
4. Hotărârea nr. 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a
staţiunilor turistice
5. Legea nr. 462 / 2001 pentru aprobarea O.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Sectiunea III – zone carstice
protejate.
6. Ordinul nr. 636 din 12 mai 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice
7. Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea,
amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement
Site-uri web
1. Gonseth, C., Adapting Ski Area Operations to a Warmer Climate in the Swiss Alps through
Snowmaking Investments and Efficiency Improvements, Teză de doctorat, 2007, descărcată la adresa
http://biblion.epfl.ch/EPFL/theses/2008/4139/EPFL_TH4139.pdf
2. Macchiavelli, A., Le tourisme alpin. Conditions et ambivalence face a l'innovation, Journal of
Alpine Research, 97-1/2009, descărcat la adresa http://rga.revues.org
3. Syndicat Nationale de Telepheriques de France, Les entreprises francaises de remontees
mechaniques et de domaines skiables. Recueil d’indicateurs et analyses 2006, document descărcat
la adresa http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/08456308-9f1d-410b-a968-
4566f5816f3c/file:content/RecueilIndicateursetAnalyses2006.pdf
4. http://www.unwto.org/facts/eng/barometer/UNWTO_Barom 09_3_en.pdf
5. http://nsl.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/inundatii/prezentari-noiembrie-
2009/SIGURANTA%20BARAJELOR%20IN%ROMANIA%202009.pdf.
6. http://www.turism.gov.ro/ro/proiecte-de-acte-normative/494/proiectul-de-lege-a-turismului/
7. http://www.unwto.org/facts/eng/barometer/UNWTO_Barom 09_3_en.pdf
8. http://www.wttc.org
69
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
9. http://nsl.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/inundatii/prezentari-noiembrie-
2009/SIGURANTA%20BARAJELOR%20IN%ROMANIA%202009.pdf.
10. http://www.turism.gov.ro/ro/proiecte-de-acte-normative/494/proiectul-de-lege-a-turismului/
11.http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/08456308-9f1d-410b-a968-
4566f5816f3c/file:content/RecueilIndicateursetAnalyses2009.pdf
12. http://www.strmtg.equipment.gouv.fr
13. http://www.les3vallees.com
14.http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/9bb09c4b-5351-4391-bc66-
3a5d889620b9/file:content/Bilan+_de+_saison+_touristique_2008.pdf
15.http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/2cb247ce-b994-4333-8540-
aa1afd3324e0/file:content/document_tourisme_montagne_2008.pdf
16. http://www.italia.it/en/discover-italy/trentino-alto-adige.html
17. http://www.remontees-mechaniques.net
18. www.seco.admin.ch/dokumentation/publikation/.../index.html?lang
19. http://www.austria.info/ro/presa/ski-amade-presa-1247781.html
20. www.primariasinaia.ro
21. www.primaria-predeal.ro
22. www.primariaarieseni.ro
23. www.primariemoieciu.ro
24. www.ana.ro
25. www.poiana-brasov.com
26. www.poiana.brasov.org
27. www.turneo.ro
28. www.anat.ro
29. http://www.brasovtourism.eu/
30. www.insse.ro
70
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
71
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
72
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
CURRICULUM VITAE
Studii
2005 – 2010 doctorand fără frecvenţă în domeniul Marketing, în cadrul Universităţii „Transilvania”
din Braşov, Facultatea de Ştiinţe Economice cu tema Fundamentarea strategiilor de
marketing în turismul montan românesc, conducător ştiinţific: prof. univ. dr. ec.
Duguleană Liliana.
1983 – 1987 Licenţiat în ştiinte economice, Facultatea de Comerţ, specializarea ESAPT, Academia
de Studii Economice, Bucureşti, cu diplomă de merit.
73
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc
CURRICULUM VITAE
Education:
2005 –2010 PhD. Student in Marketing at Transilvania University of Braşov, Faculty of Economic
Sciences; thesis title: Marketing strategies consolidation within the Romanian
mountain tourism , PhD Supervisor: Prof. PhD. Ec. Liliana Duguleană
Professional experience
74