Professional Documents
Culture Documents
Bibliografie……………………………………………………………………………………18
0
Capitolul I.
Generalitati
1. Istoricul descoperirii aluminiului
Nu totdeauna ceea ce se afla in cantitate mare si mult raspandit in natura a
fost si cunoscut de timpuriu de catre om. Aceasta este si situatia aluminiului. Daca
luam un pumn de pamant, nisip sau pietris, avem in mana circa 20 g aluminiu,
atat cat ar ajunge pentru confectionarea unei linguri. Mai mult de o optime din
scoarta Pamantului se compune din combinatii ale aluminiului. Cu toate acestea,
acest metal a fost cunoscut mult mai tarziu decat altele mai putin raspandite ,dar
pe care omul le-a identificat si a reusit sa le separe si sa le intrebuintze cu mii de
ani inaintea aluminiului. Aluminiul a fost descoperit abia in secolul XIX-lea (la
1825) si are deci o vechime de un secol si jumatate. Pentru aceasta, aluminiul
merita cu prisosinta denumirea de “metal nou”.
Napoleon al III-lea (1808-1873), imparatul francezilor , avea predilectie
pentru extraordinar.Acesta s-a hotarat sa sprijine un tanar de la Scoala Normala
din Paris cu numele Sainte-Claire Deville, profesor de chimie, care gasise o
metoda pentru extragerea aluminiului din lut.
Modul de extragere al lui Deville, prin reducerea clorurii de aluminiu cu
potasiu, era prea costisitor; un kilogram de aluminiu costa 2500 de franci, care era
aproape pretul unui kilogram de aur si aluminiul parea sa fie mai degraba un
metal pentru giuvaergii, decat pentru fauritorii de arme cum vroia Napoleon al III-
lea.
Ambitia lui Deville era foarte mare si puterea lui de munca parea fara
margini . Ani de-a randul , cu o ravna fanatica si-a dat silinta sa mareasca
productia si sa realizeze mai ieftina extragerea aluminiului, incercand
nenumarate experiente, modificand aparatura intrebuintata (cuptoare,creuzete
s.a.), dar in zadar: pretul aluminiului n-a scazut sub 120 franci kilogramul.
In dimineata zilei de 1 iulie 1881, un cadavru fu scos din Sena ; Henri
Sainte-Claire Deville se prabusise sub povara problemei, care-si va gasi mai tarziu
rezolvarea.
Numeroase experiente efectuate in acelasi timp in Franta ,Germania ,
Anglia si Statele Unite, timp de mai multi ani , au condus la perfectionarea
metodei de producer a aluminiului, pe cale electrolitica, in conditii industrial.
1
2. Prepararea aluminiului in laborator
Aluminiul metallic a fost obtinut intaia oara ,in 1825, de Oerested prin
reducerea clorurii de aluminiu anhidre, cu amalgam de potasiu. Doi ani mai tarziu,
Woehler a perfectionat metoda folosind potasiu metallic, inlocuind mai tarziu prin
sodium:
Reactia chimica ce are loc este:
AlCl 3+3Na Al +3NaCl
In aceasta reactive , din cauza greutatii atomice mici si a valentei mari a
aluminiului, 23g Na dau numai 9 g Al.
In anul 1827, Woehler a reusit sa-l prepare in laborator, sub forma unei
pulberi cenusii si abia 18 ani mai tarziu este separate sub forma unor globule mici,
cu aspect metallic, cand i s-au putut studia si proprietatile fizice si chimice.
Nu intra insa in randul materiilor prime industrial decat mult mai tarziu,
cand procedeele noa au asigurat obtinerea lui in cantitati mari si la preturi
accesibile.
Aluminiul ca metal nu a putut fi obtinut decat prin electroliza si pentru
obtinerea lui pe aceasta cale, au trebuit ani de-a randul, deoarece primele
incercari de electroliza a sarurilor de aluminiu in solutie nu au reusit ,electroliza
lor dand ca produs hidrantul de alunimiu si nu aluminiul pur.
2
Aluminiul pur nu are prea multe intrebuintari din cauza slabelor calitati
mecanice.
Numai in momentul in care s-a cunoscut proprietatea aluminiului de a
forma aliaje cu siliciul , cuprul, magneziul si zingul- pentru a nu aminti decat pe
cele mai importante- si au fost studiate caracteristicile mecanice, fizice si chimice
ale acestor aliaje, aluminiul a castigat locul pe care-l ocupa acum in industrie.
Tehnica are astazi la dispozitie o gama intreaga de aliaje cu proprietati foarte
variate deci cu intrebuintari diverse.
Desi proportia elementelor straine in aceste aliaje este foarte redusa , abia
cateva procente, totusi calitatile aliajelor sunt simtitor imbunatatite fata de acelea
ale metalului de baza. In aceasta privinta , aliajele de aluminiu se aseamana cu
aliajele fer-carbon, in care de asemenea intra procente foarte mici de carbon , dar
cu efecte deosebite in privinta calitatii produselor.
Pe cand aluminiul pur are o rezistenta la rupere de maximum 18 daN/mm 2,
duraluminiul intrece chiar 50 daN/mm2.
3
Capitolul II.
Prezentarea aluminiului in sistemul periodic
M 13
3
Nivele de energie : L
8 Al
K 2
Nucleul atomic este stabil si alcatuit din 13 protoni si 14
4
Capitolul III.
Proprietatile aluminiului
5
Greutatea specifica a aluminiului cu diferite grade de puritate variaza
astfel:
Aluminiu 99,996% cu d la 20oC =2,6989 g/cm3;
Aluminiu 99,750% cu d la 20oC =2,703 g/cm3;
Aluminiu 99,500% cu d la 20oC=2,705 g/cm3;
Aluminiu 99,000% cu d la 20oC=2,71 g/cm3;
La punctual de topire , greutatea specifica este :
La 660oC, pentru aluminiu solid: d=2,55
La 660oC, pentru aluminiu lichid : d=2,382
ceea ce corespunde la o contractie volumetrica de 6,6% la solidificare. Densitatea
aluminiului lichid , in functie de temperature , este data de formula :
dt= 2,382 – 0,000273(t – 660)
Caracteristici termice
6
Caldura specifica reala la temperatura to C este:
Ct =0,2220 +0,0000772 t, iar caldura specifica medie de la 0 o la to C:
Ct0 =0,2220+ 0,0000375 t.
Caracteristici optice
Conductibilitate electrica
7
Cu cat aluminiul este mai curat , cu atat conductibilitatea este mai buna,
mici cantitati de impuritati fiind de natura sa influenteze mult conductibilitatea
electrica.
Cu toate ca aluminiul are o conductibilitate de circa 60% din
conductibilitatea cuprului , dat fiind ca greutatea specifica a aluminiului este de
aproximativ 1/3 din aceea a cuprului (2,7 fata de 8,93), aluminiul poate fi
intrebuintat avantajos in industria electrica si pentru linii de transport de energie
electrica. Rapotul greutatii aluminiului fata de cupru este de 30/100 la egalitate
de sectiune si 50/100 la egalitate de conductibilitate.
8
Contractia liniara 1,7%;
Dilatarea la topire 6,5%.
9
Combinatiile metalorganice ale aluminiului
O grupa importanta de compusi ai aluminiului sunt” compusii
metalorganici”, care contin cel putin o legatura directa metal-carbon.Cu studiul
acestor compusi se ocupa chimia compusilor metalorganici, numita uneori “a treia
chimie”, care a luat nastere si se dezvolta la granite dintr chimia organica si cea
anaorganica.
Proprietatile fizice si chimice ale compusilor metalorganici sunt
determinate in mare masura de natura legaturii metal-carbon, dar si de natura
metalului si a gruparii organice.
Importanta compusiilor aluminorganici a crescut mult in ultimii 20 de ani,
dupa descoperirea proprietatilor lor catalitice in polimerizare stereo-specifica a
olefinelor (procedeul Ziefler- Natta)si dupa elaborarea unor metode de sinteza
industrial simpla si ieftina (sinteza directa din aluminiu metalic, hidrogen si olefin
–procedeul Ziegler).
10
Capitolul IV.
Intrebuintarile aluminiului
1. Forma de intrebuintare
Aluminiul a fost cunoscut si produs in mod industrial mult mai tarziu decat
celelalte metale; totusi, multumita proprietatilor lui deosebite I s-au gasit
intrebuintari in foarte multe domenii; astfel industria aluminiului a cunoscut o
mare dezvoltare.
Aluminiul se intalneste intrebuintat sub urmatoarele forme:
Metal pur;
Aliaje de aluminiu cu alte metale:
Aliaje binare : aluminiu-cupru; aluminiu-magneziu; aluminiu-siliciu si
aluminiu mangan
11
vehiculelor se inmulteste pe zi ce trece. Tendinta este de a intrebuinta material
rezistente dar cat mai usoare , asa incat greutatea moarta sa fie cat mai mica fata
de greutatea utila transportata , bineinteles respectand conditiile de rezistenta si
aderenta la cale.
Domeniile principale de intrebuintare ale aliajelor de aluminiu :
Industria automobilelor
Calea ferata
Aviatia
Mijloacele de transport pe apa
Intrebuintare in electricitate
Industria chimica
Industria alimentara
Constructii etc.
Profile aluminiu
12
Capitolul V
Productia si consumul de aluminiu in lume
13
Din anul 1855 pana astazi, industria de aluminiu s-a raspandit in lume, pe
masura perfectionarii metodei de producere si a interesului tehnic si economic pe
care il prezinta acest metal. La inceput , industria de aluminiu s-a dezvoltat numai
in Franta , pentru ca in finele anului 1961 - deci dupa aproximativ un secol – sa
existe in lume 25 de tari producatoare.
Tara producatoare
Franta Anglia S.U.A. Elvetia Austria Germani
a Totalul
Anul mondial
1886 2,43 1,36 - - - 3,79
87 2,04 ? 8,16 - - - 10,20
88 2,26 8,60 ? - - 10,86
89 4,06 23,00 21,60 ? - - 48,66
1890 31,15 ? 27,80 40,50 - - 99,45
91 31,50 41,00 68,00 173,00 - - 313,50
92 46,80 41,00 117,70 243,00 - - 448,40
93 86,30 ? 151,10 348,00 - - 685,40
94 236,60 ? 249,20 615,00 - - 1100,80
95 310,00 ? 416,80 505,00 - - 1231,80
96 307,00 130,00 454,00 602,00 - - 1492,00
97 308,00 309,00 1074,00 717,00 - - 2408,00
98 593,00 309,00 1356,00 716,00 - 127,00 3101,00
99 567,00 550,00 1478,00 647,00 237,00 464,00 3943,00
1900 910,00 600,00 2293,00 659,00 511,00 720,00 5693,00
Dupa anul 1900, deci in secolul XX-lea, productia metalului nou a inceput
sa apara in tot mai multe tari de pe glob .
14
Este de mentionat ca in industria de aluminu, mai mult decat in industria
celorlalte metale, aluminiul se produce pe doua cai.
Paralel cu producerea aluminiului de prima fuziune , realizat pornind de la
alumina extrasa din minereu (bauxite), s-a dezvoltat un important sector pentru
producerea aluminiului de a doua fuziune.
Materia prima a acestei industrii producatoare de aluminiu de a doua
fuziune, denumita si industrie de afinare, se compune, in cea mai mare parte ,
dein rebuturile de fabricatie( deseuri , rozaturi, strunjituri etc.) si din material
vechi recuperate( resturi de tot felul, obiecte rebutate etc.)
Consumul de aluminiu
Datele statistice asupra consumului mondial de substante minerale arata o
crestere continua.
Cresterea consumului mondial de substante minerale, care este un
fenomen complex, se poate explica prin influenta a doi factori si anume:
- Cresterea populatiei globului;
- Cresterea consumului specific de substante minerale pe cap de locuitor.
15
Capitolul VI
Industria aluminiului in Romania
16
Astfel,din diversele sorturi de aliaje , metalurgia prelucratoare realizeaza
table de diferite grosimi, placi, diverse profile laminate,fire si cabluri, tevi s.a.,
pentru aprovizionarea in domeniul constructiilor .
Turnatori de aluminiu
17
Bibliografie
18