Familia monoparentala - un nou tip de familie din ce in ce mai des acceptata de

societate

In ultimul timp, societatile in general, printre care si Romania, se confrunta din ce

in ce mai des cu un nou tip de familie, cea monoparentala. Statisticile oficiale arata ca
10% din familiile din Romania sunt familii monoparentale. La nivelul judetului Cluj in
anul 2005 au fost platite un numar de 245.995 alocatii de sustinere pentru familia
monoparentala (aceste date sunt preluate de pe site-ul Directiei de Munca Solidaritate
Sociala si Familie Cluj). Familiile monoparentale apar tot mai frecvent in societatea
contemporana, fiind o consecinta a modificarii parametrilor socio- economici si de
mediu, aceste modificari reprezentand una din cauzele posibile ale destigmatizarii acestor
familii.
Femeia tinde sa fie tot mai independenta; chiar si in familia traditionala, rolul
acesteia a devenit comparabil cu cel al barbatului, in timp ce acesta preia multe din
functiile indeplinite pana nu demult de femeie (ex.: legislatia actuala ofera posibilitatea
ca tatal sa beneficieze de concediu pentru cresterea copilului sau - Legea nr.120 din 9
iulie 1997, privind concediul platit pentru ingrijirea copiilor in varsta de pana la 2 ani).
Legiuitorul defineste familia monparentala prin persoana singura si copiii aflati in
intretinere si care locuiesc impreuna cu aceasta. “Prin persoana singura se intelege
persoana aflata in una din urmatoarele situatii: este necasatorita; este vaduva; este
divortata; al carei sot/sotie este declarat/a disparut/a prin hotarare judecatoreasca; al
carei sot/sotie este arestat/a preventiv pe o perioada mai mare de 30 zile sau executa o
pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor; nu a implinit
varsta de 18 ani si se afla in una din situatiile descrise mai sus; a fost numita tutore sau i
s-au incredintat ori dat in plasament unul sau mai multi copii, cu exceptia asistentului
maternal profesionist” (Ordonanta de Urgenta 105/ 2003 privind alocatia familiala
complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, art. 5-6). Familia
monoparentala poate asadar sa rezulte din diferite situatii, cum ar fi: nasterea unui copil
in urma unei experiente sexuale care nu se concretizeaza intr-o casatorie, divort, decesul
unuia dintre parteneri, adoptia unui copil de catre o persoana singura.
Fie ca vorbim de familia monoparentala sau de familia traditionala, Conventia cu
privire la Drepturile Copilului (CDC) in art.18 si Legea 272/ 2004 privind promovarea si
respectarea drepturilor copilului in art.31, alin.1 sustin implicarea ambilor parinti in
procesul de crestere si educare a copilului. Legea 272/ 2004 accentueaza importanta
rolului tatalui in cresterea si educarea copilului sau. Tatal trebuie sa fie implicat activ in
viata copilului, ceea ce aduce beneficii importante pentru dezvoltarea psihosociala a
acestuia. In absenta tatalui, copilul poate sa intampine dificultati in ceea ce priveste
integrarea si reusita sociala. Dificultati asemanatoare pot fi sesizate si in cazul lipsei
mamei.
Un studiu realizat de Bawin- Legros in 1988 obtine urmatoarele concluzii: la
nivelul copiilor rezultati dintr-o familie monoparentala, exista un risc crescut de aparitie a
nasterilor nelegitime, abandonuri ale propriilor copii, tulburari de comportament, esec
scolar, sau chiar delincventa. In caz de divort, aceiasi autori arata ca reactiilor copilului,
se manifesta cu cea mai mare intensitate in primul an. La cinci ani dupa divort, se pot
distinge trei grupuri de copii: 34% dintre acestia sunt complet restabiliti; 29% au o
dezvoltare medie si un comportament comparabil cu cel al copiilor din familii
traditionale, dar uneori incearca sentimente de tristete, iar restul manifesta sentimente de
solitudine, uneori depresie.
Separarea parintilor poate avea asupra copiilor diferite efecte, dintre care
amintim:
- sunt cazuri in care copilul isi asuma “rolul de protejat”, dar poate in acelasi timp sa isi
piarda acest rol, devenind partener, confident si chiar sustinator moral al parintelui,
crescand astfel responsabilitatile copilului, responsabilitati prea complexe si specifice
adultilor. De exemplu, ingrijesc frati mai mici sau se ocupa de activitatile gospodaresti.
(Pelcaru, 2007),
- un alt aspect este cel de ordin material, copilul ajungand sa fie privat de afectiunea
parintelui, deoarece acesta tinde sa petreaca mai mult timp la locul de munca pentru a
compensa venitul financiar al familiei. Insa aceasta afectiune limitata de responsabilitatile
suplimentare, poate fi inlocuita cu atentia, grija si interesul bunicilor, fratilor, prieteni
apropiati ai copilului, invatatorilor/profesorilor, performante scolare crescute, toti acestia
constituind factori protectivi (Werner & Smith, 2001),
- de asemenea, copiii crescuti in familiile monoparentale sunt predispusi sa repete
modelul din familia de origine, optand pentru o familie monoparentala la randul lor,
- in cazul unui divort conflictual, problemele cu care se confrunta copilul sunt cu atat mai
accentuate cu cat varsta acestuia este mai mica (Pelcaru, 2007).
Cu toate acestea, efectele asupra copilului sunt relative, ele depinzand de mai
multi factori, cum ar fi: resursele materiale si culturale ale parintelui si modul in care
acestea sunt gestionate. Subliniem asadar, ca nu monoparentalitatea in sine trebuie pusa
in discutie, ci situatia particulara a familiilor de acest fel.
CDC pune accent pe sustinerea financiara a copilului provenit dintr-o familie
monoparentala, mai ales ca acest gen de familii sunt mai vulnerabile riscului de saracie.
In acest sens si Statul Roman a luat o serie de masuri legislative, incepand cu Ordonanta
de Urgenta nr. 105 din 24 octombrie 2003, privind alocatia familiala complementara si
alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, care a intrat in vigoare la data de 1
ianuarie 2004. Prin aceasta ordonanta, legiuitorul defineste familia monoparentala,
alocatia de sustinere si cuantumul acesteia, precum si conditiile ce trebuie sa fie
indeplinite pentru acordarea ei. Alocatia de sustinere de care beneficiaza familia
monoparentala se acorda in cuantumuri diferentiate, in functie de numarul copiilor si de
veniturile realizate de familie. La calculul alocatiei de sustinere se iau in considerare toate
veniturile, si anume: venituri salariale, burse, alocatiile de stat pentru copii etc. Cererile
familiei pentru alocatia de sustinere se depun la primaria de domiciliu si se acorda pe
baza dispozitiei primarului, in urma evaluarii situatiei familiei (efectuarea anchetei
sociale de catre lucratorul social/asistentul social al primariei, etc). Copiii proveniti din
familiile monoparentale in urma decesului unui parinte beneficiaza de pensie de urmas,
iar cei proveniti din familia monoparentala in urma unui divort, beneficiaza de pensie
alimentara.
Alocatia de sustinere, pensia de urmas si pensia alimentara sunt specifice familiei
monoparentale, dar exista si alte prestatii sociale care intregesc venitul acestor familii si
pot fi solicitate autoritatilor locale. Una dintre prestatii este venitul minim garantat,
reglementat prin Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, acordat in functie de
veniturile realizate de familie.
Desi in ultimul timp implicarea statului a crescut mult, trebuie avut in vedere
faptul ca parintii raman principalii responsabili pentru cresterea, educarea si
formarea copilului. Pentru o dezvoltare armonioasa, copilul are nevoie sa creasca si sa
se formeze intr-o familie traditionala prin sustinerea si implicarea ambilor parinti, desi
multe studii arata ca este de preferat ca un copil sa creasca intr-o familie monoparentala
decat intr-o familie traditionala dominata de conflicte.

*Publicat in Ziarul “Faclia de Cluj” la data de 2 iulie 2007