Manual pentru reducerea
consumurilor de abur prin
Rom Energy Armstrong s.r.l.
Str. Polona nr. 35, sc. 1, ap. 2,
Sector 1, Bucure[ti, Romania
Tel/Fax: +(40) 21.211.91.91
Tel/Fax: +(40) 21.211.47.22
E-mail: rea@romenergy.ro
www.romenergy.ro
drenarea condensului
Dimensionarea, alegerea
[i montajul oalelor
de condens
2006
ARMSTRONG INTERNATIONAL S.A.
Parc Industriel des Hauts-Sarts, 2e Avenue 4, B-4040 Herstal, BELGIUM
Tel.: +32 (0)4 240.90.90 • Fax: +32 (0)4 240.40.33 • www.armstrong.be • marketing@armstrong.be
ARMSTRONG INTERNATIONAL, Inc.
816 Maple Street, P.O. Box 408, Three Rivers, Michigan 49093, USA
Tel. (269) 273.14.15 • Fax (269) 278.65.55
Produsele Armstrong sunt desenate în alb
www.armstronginternational.com
 Index Alfabetic

Cuprins Reducerea consumurilor energetice Abrevia]ii, B Tubulare, 22, 23, 27 Procentul de abur expandat
Vorbind despre energie, Abur Serpentine \ngropate 26, 27 format la evacuarea condensului
Tabele de recomand`ri [i te g^nde[ti la mediul \nconjur`tor [i invers Concepte de baz`, 4, 5, 6, 7 Sisteme de distribuire a la o presiune redus` 3
Instruc]iuni de utilizare ......................................... pagina B Cum este utilizat` c`ldura aburului, 16, 17,18, 19 Recomand`ri, Gatefold,
Orice societate care este preocupat` de energie este aburului, 4 Tuneluri de uscare, 25 16, 18, 20,
Tabele cu abur .................................................................. 2 preocupat` implicit [i de mediul \nconjur`tor. Mai pu]in` Expandat, 3 }evi, serpentine, 22, 23, 27 22, 24, 25,
energie consumat`, \nseamn` mai pu]ine reziduuri, mai Necesitatea dren`rii, 5 Usc`toare de proces, 25 26, 28, 30,
Aburul expandat ............................................................... 3
pu]ine emisii poluante [i un mediu ambiant mai s`n`tos. Pierderi, 7 Usc`toare rotative, 34, 35 34, 36, 38
Aburul ...Concepte de baz` .......................................... 4-7 Pierderi, verific`ri pentru, 39, 43 Vaporizoare, 26 Tabele de abur, 2
Pe scurt, prin corelarea problemelor energetice cu cele de Tabele, 2 Dimensiuni flan[e. 48 Tabele de recomand`ri, 16, 18, 20,
Oala de condens cu clopot ........................................... 8-9
mediu se mic[oreaz` costurile pe care industria trebuie s` Aer Disc, Oale de condens cu, 11 22, 25, 26,
Oala de condens cu plutitor [i termostatic` ...................10 Ie plateasc` pentru ambele. Ajut^nd societ`]ile s`-[i Cauza \nc`lzirii lente, tempera- Echipamente de \nc`lzire cu 28, 30, 32,
administreze consumurile energetice, produsele [i turi joase, 6 convec]ie 22, 23 34, 36, 38
Oala de condens cu bimetal .......................................... 11 Efectul asupra temperaturii Echipamentele sta]ionare \nchise, cu Tabele utile pentru ingineri, 48
serviciile Armstrong ajut` de asemenea la protejarea
Oala de condens cu disc (termodinamic`) .................... 11 aburului 6 camera de abur, 32, 33 Tabele, informa]ii uzuale
mediului ambiant.
Abur expandat, 3 Evacuarea aerului, 12 Aer,efect asupra temperaturilor
Oala de condens termostatic` ....................................... 12 Abur secundar, 3 Evaporatoare, 28, 29 aburului, 6
Armstrong a considerat important s` \mpart`[easc` Bimetalic`, Oala de condens, 11 Expandoare de abur, 36, 37 Ratele de condensare pentru
Oala de condens cu clopot
experien]a acumulat` \nc` de c^nd a inventat oala de By-pass-urile, 40 Factori de conversie, 48 ]evi de abur, 24
[i control diferen]ial automat .......................................... 13 condens cu clopot \n 1911. De atunci, economiile realizate Cazane cu manta, 30, 31 Greutate specific`, 47 Constante pentru determinarea
Selectarea oalelor de condens ..................................14-15 de beneficiari au confirmat deviza companiei Armstrong, C`ldur` specific`, 47 Instala]ie cu absorb]ie cu abur, 38 de kcal unei instala]ii de
potrivit c`reia "CUNO{TIN}ELE NE|MP~RT~{ITE Coeficien]i de siguran]` Instalare, 40, 41, 42, 43 \nc`lzire, 24
Cum se dreneaz` |NSEAMN~ ENERGIE PIERDUT~". Explica]ie, 14, 15 |nso]itorii de abur, 20, 21 Pierderi, abur, 7
Sistemele de distribu]ie a aburului ....................16-19 Pentru diferite activit`]i, 16-38 |ntre]inerea oalelor de condens,39,43 }evi
Dezvolt`rile [i perfec]ion`rile f`cute de firma Armstrong \n Colectoarele cazanelor, 16 Linii Capacitate
|nso]itorii de abur .............................................. 20-21 Depanarea problemelor oalelor de Abur, 16,17,18, 44 De abur, 44, 45, 46
proiectarea, construc]ia [i func]ionarea oalelor de condens
condens, 39 Retur, 44 De condens, 46
Echipamente de \nc`lzire prin convec]ie .......... 22-24 au dus la nenumarate economii de energie, de timp [i de Dimensionarea oalelor pentru Linii de abur, 16,17,18 Factori de conversie, 48
Pre\nc`lzire de aer de proces ................................ 25 bani. Autoclave, 32 Linii \nso]itoare abur, 20, 21 Dimensiuni, 48
Acest manual s-a putut realiza dup` o \ndelungat` Cazane cu manta, 30, 31 Linii de ramifica]ie, 18 Dimensiuni pentru calculul
Schimb`toare de c`ldura cu manta experien]` prin folosirea tuturor cuno[tin]elor dob^ndite [i Colectoarele cazanelor, 16 Lovituri de berbec, 5 pierderilor prin radia]ie, 17
[i fascicul tubular ............................................. 26-27 transmise mai departe. Manualul se ocup` de principiile de Concentratoare, 30, 31 Oale de de condens Propriet`]ile aburului saturat, 2
func]ionare a oalelor de condens [i prezint` aplica]iile Echipament de \nc`lzire cu Bimetalic`, 11 Reduc]ia de temperatur`
Evaporatoare .................................................... 28-29 convec]ie, 22, 23 Cu clopot, 8, 9 cauzat` de aer, 6
specifice pentru o gam` larg` de procese [i industrii. Ve]i
Cazane cu manta ............................................. 30-31 constata c` este un instrument util, complementar altor Echipamente sta]ionare \nchise Cu clopot [i control diferen]ial Valorile k
publica]ii Armstrong [i la Programul Software 1 Armstrong cu camer` de abur, 32, 33 automat 13 Serpentine ambutisate,27, 29
Echipamente sta]ionare Evaporatoare, 28, 29 Cu disc, 11 Serpentine tubulare, 27, 29
pentru dimensionarea [i alegerea oalelor de condens.
cu camera de abur \nchis` ............................... 32-33 Expandor de abur, 36, 37 Cu plutitor [i termostatic`, 10 Usc`toare rotative, 34, 35
Instala]ie de \nc`lzire cu abur, 38 Termostatic`, 12 Valorile k
Usc`toare rotative cu sifon de drenare ............ 34-35 Manualul cuprinde de asemenea Tabele de recomand`ri |nc`lzitoare cu aspira]ie, 26 Pierderi de abur, 7 Serpentine ambutisate, 27, 29
care prezint` un rezumat al constat`rilor noastre privind |nc`lzitoare de ap`, 26 Pre\nc`lzitoare de aer de proces, 25 Serpentine tubulare, 27, 29
Vase de expansiune ......................................... 36-37
tipul de oal` de condens care va asigura performan]e |nc`lzitoare unitare, 22 Presiune diferen]ial`, 15 Verificarea oalelor de condens, 43
Instala]ii cu absor]ie de abur ................................. 38 optime \ntr-o anume situa]ie [i de ce. |nso]itorii de abur, 20, 21 Protec]ie \mpotriva \nghe]ului, 42 Verific`ri, oale de condens, 39, 43
Depistarea defectelor ..................................................... 39 Linii \nso]itoare, 20, 21 Regulatorul de condens diferen]ial,
Linii de ramifica]ie, 18 automat, 13
Instalarea [i testarea ................................................. 40-43 Magistral` de abur, 16,17, 18 Schimb`toare de c`ldur` cu manta [i
IMPORTANT: Acest Manual prezint` \n rezumat principiile Manta, cazane cu, 30, 31 fascicul tubular, 26, 27
Dimensionarea liniilor de alimentare cu abur
generale de instalare [i func]ionare a oalelor de condens. Pre\nc`lzitoare de aer de Scurtcircuitarea, 14
[i de retur de condens .............................................. 44-46 proces 25 Selectarea oalelor de condens, 14,15
Montajul [i exploatarea echipamentelor de drenare a
Pre\nc`lzitoare de aer 22 Separarea unitar`, 14
C`ldur` specific`-Greutate specific` ............................. 47 condensului se vor face numai de c`tre personal calificat.
Pres` pentru placaj 32 Serpentine ambutisate, 26, 27
Alegerea [i montarea trebuie s` fie \nso]ite \ntotdeauna de Refierb`toare 26 Serpentine \ngropate, 26, 27
Tabele inginere[ti uzuale ................................................ 48
asisten]` sau consultan]` tehnic` competent`. Acest Retorte, 32, 33 Serpentine tubulare, 22, 23, 27
Factori de conversie ....................................................... 48 manual nu trebuie s` fie utilizat niciodat` f`r` asisten]` sau Schimb`toare de c`ldur`, 26,27 Sisteme de distribu]ie
Pierderile de abur printr-un orificiu dat ............................ 49 consultan]` tehnic`. Va recomand`m s` lua]i legatura cu Separatoare de abur, 19 a aburului, 16, 17,18, 19
Armstrong sau Rom Energy Armstrong pentru alte detalii. Separatoare, 19 Tabele (grafice)
Alte Produse ................................................................... 49 Serpentine Coeficien]i pentru dimension-
Scheme de montaj .................................................... 50-56 Ambutisate, 26, 27 area oalelor de condens pentru
|nc`lzire cu convec]ie, 22, 23 serpentine multiple, 22
|necate, 26,27 Diferen]` de temperatur`, 29
Instruc]iuni pentru folosirea Diagramelor de recomand`ri

Referiri cu privire la diagramele de
recomand`ri apar la capitolele "Cum
se dreneaz`" din acest manual, pag.
16-38.
Un sistem de cod cu privire la
caracteristici va poate da informa]ii
rapide (este codificat de la A la Q).
Diagramele acoper` tipurile de oale
de condens cu principalele avantaje
\n diferite aplica]ii.
De exemplu s` presupunem c` sun-
te]i interesa]i pentru cea mai bun`
oal` de condens pentru a drena un
cazan de fierbere cu manta [i drenare
gravita]ional`. Ve]i proceda \n felul
urm`tor:
1. C`uta]i la "Cum se dreneaz`
cazanele cu manta"-pag. 30-31 [i privi]i
\n col]ul din st^nga jos al paginii 30.
2. Ve]i g`si "Cazane cu manta,
drenare gravita]ional`" [i citi]i "Prima
alegere [i cod". |n acest caz prima
alegere este IBLV iar caracteristicile
sunt B, C, E, K, N.
3. Acum ne referim la diagrama de jos
"Modalitatea \n care diferite tipuri de
oale de condens corespund
solicit`rilor specifice de func]ionare",
unde \n st^nga pute]i constata ce
reprezint` fiecare litera. De exemplu
litera B se refer` la capacitatea
oalelor de condens de a rezolva
problema conserv`rii energiei.
4. Urm`rind spre dreapta pe linia "B"
ve]i \nt`lni prima noastr` alegere, \n
acest caz lB. Av^nd la baza testele
f`cute [i condi]iile de func]ionare,
Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri)
performan]ele \n domeniul conserv`rii
energiei ale IB sunt cotate ca
"Excelent". Folosi]i aceea[i proce-
dur` pentru celelalte litere.
Abrevia]iuni:
IB- oal` de condens cu clopot
IBLV- oal` de condens cu clopot cu
orificiul de ventila]ie l`rgit
IBT- oal` de condens cu clopot
prev`zut cu ventil termic de aerisire
F&T- oal` de condens cu flotor [i ter-
mostatic`
CD- oal` de condens termodinamic`
DC- oal` de condens diferen]ial`
automat`
CV- supap` de sens
T- clopot cu ventil termic de aerisire
PRV- regulator de presiune

Echipamente Prima alegere

[i codul Alt` variant`

Cazane cu manta IBLV F&T sau

evacuare B,C,E,K,N termostatat`
gravita]ional`
Cazane cu manta DC IBLV
evacuare cu sifon B,C,E,G,H,K,N,P

Modalitatea \n care diferite tipuri de oale de condens corespund solicit`rilor specifice de func]ionare
Cod Caracteristic` Clopot F&T Disc Termostatic DC

A Mod de func]ionare (1)Intermitent Continuu Intermitent (2) Intermitent Continuu

B Conservarea energiei (durat` de Excelent Bine Slab Acceptabil (3)Excelent
func]ionare)
C Rezisten]` la uzur` Excelent Bine Slab Acceptabil Excelent
D Rezisten]` la coroziune Excelent Bine Excelent Bine Excelent
E Rezisten]` la [oc hidraulic Excelent Slab Excelent (4)Slab Excelent
F Evacueaz` aer, [i CO2 la Da Nu Nu Nu Da
temperatura aburului
G Poate evacua aer la presiune Slab Excelent (5)NR Bine Excelent
sc`zut` (0,02 bar)
H Capacitatea de a evacua canti- Acceptabil Excelent Slab Excelent Excelent
t`]i mari de aer la pornire
I Func]ioneaz` la contrapresiune Excelent Excelent Slab Excelent Excelent
J Rezisten]` la \nghe] (6) Bine Slab Bine Bine Bine
K Purjeaz` sistemul Excelent Acceptabil Excelent Bine Excelent
L Func]ioneaz` la capacit`]i mici Excelent Excelent Slab Excelent Excelent
M Reac]ioneaz` la dopurile de Imediat Imediat T^rziu T^rziu Imediat
condens
N Capacitatea de a drena Excelent Slab Slab Acceptabil Excelent
impurit`]ile
O Dimensiuni de gabarit (7)Mare Mare Mic` Mic` Mare
P Capacitatea de a drena aburul Acceptabil Slab Slab Slab Excelent
expandat
Q Pozi]ia la avariere (deschis-\nchis) Deschis Inchis (8)Deschis (9) Deschis

1. Eliminarea condensului este
Intermitent`.
2. Poate fi continu` la debite mici.
3. Excelent c^nd aburul expandat este
reutilizat.
4. Oalele de condens cu bimetal [i cu
membran` - bune.
5. Nerecomandate la presiuni sc`zute.
6. Oale din font` nerecomandate.
7. |n construc]ie o]el-inox sudat - medie.
8. Se pot avaria \n pozi]ia \nchis datorit`
impurit`]ilor.
9. Se pot avaria fie \n pozi]ia deschis,
fie \nchis, func]ie de construc]ia bur-
dufului.

B
 Tabele de abur

Ce sunt... Cum se utilizeaz` Propriet`]ile aburului saturat

Rela]iile dintre cantitatea de caldur` kJ kcal
[i temperatura/presiune sunt prelu- Presiune Temp. Volumul C`ldura C`ldura C`ldura C`ldura
ate din Tabelele cu propriet`]ile abu- \n bari aburului specific \n apei la latent` \n apei la latent` \n
rului saturat. (abs.) \n °C m³/g satura]ie J/kg satura]ie Kcal/kg
\n kJ/kg \n Kcal/kg
Defini]iile termenilor utiliza]i Col. 1 Col. 2 Col. 3 CoI. 4 CoI. 5 CoI. 6 CoI. 7
Abur saturat este abur pur la tem- P t SV q r q r
peratura ce corespunde temperaturii 0,010 7,0 129,20 29 2.484 7,0 593,5
apei la fierbere, la presiunea exis- 0,020 17,5 67,01 73 2.460 17,5 587,6
tent`. 0,030 24,1 45,67 101 2.444 24,1 583,9
0,040 29,0 34,80 121 2.443 28,9 581,2
Presiune absolut` [i presiune
0,050 32,9 28,19 138 2.423 32,9 578,9
manometric` (Coloana 1).
0,060 36,2 23,47 151 2.415 36,2 577,0
Presiunea absolut` este presiunea
manometric` + 1 bar. 0,070 39,0 20,53 163 2.409 39,0 575,5
0,080 41,5 18,10 174 2.403 41,5 574,0
Rela]ia presiune-temperatur` 0,090 43,8 16,20 183 2.398 43,7 572,8
(Coloana 1 [i 2). Pentru fiecare pre- 0,10 45,8 14,67 192 2.393 45,8 571,8
siune a aburului saturat corespunde 0,20 60,1 7,650 251 2.358 60,1 563,3
o anumit` temperatur`. Exemplu: 0,30 69,1 5,229 289 2.335 69,1 558,0
Temperatura corespunz`toare abu- 0,40 75,9 3,993 317 2.319 75,8 554,0
rului saturat la presiunea de 10 bar 0,50 81,3 3,240 340 2.305 81,3 550,7
este \ntotdeauna 180°C. 0,60 86,0 2,732 359 2.293 85,9 547,9
0,70 90,0 2,365 376 2.283 89,9 545,5
Volumul specific al aburului 0,80 93,5 2,087 391 2.274 93,5 543,2
(Coloana 3) este volumul pe unitatea 0,90 96,7 1,869 405 2.265 96,7 541,2
de mas` \n m³/kg. 1,00 99,6 1,694 417 2.257 99,7 539,3
1,5 111,4 115,9 467 2.226 111,5 531,8
Caldura apei la satura]ie (ColoaneIe 2,0 120,2 0,8854 504 2.201 120,5 525,9
4 [i 6). Este c`ldura necesar` pentru 2,5 127,4 0,7184 535 2.181 127,8 521,0
a cre[te temperatura unui kilogram 3,0 133,5 0,6056 561 2.163 134,1 516,7
de ap` de la 0°C p^na la punctul de 3,5 138,9 0,5240 584 2.147 39,5 512,9
fierbere corespunz`tor presiunii 4,0 1436 0,4622 604 2.133 144,4 509,5
respective. 4,5 147,9 0,4138 623 2.119 148,8 506,3
5,0 151,8 0,3747 640 2.107 152,8 503,4
Caldura latent` sau c`ldura de 6,0 158,8 0,3155 670 2.084 160,1 498,0
vaporizare (Coloanele 5 [i 7). 7,0 164,9 0,2727 696 2.065 166,4 493,3
Cantitatea de c`ldur` necesar` pen- 8,0 170 4 0,2403 721 2.046 172,2 488,8
tru a transforma un kilogram de ap` 9,0 175,4 0,2148 742 2.029 177,3 484,8
la temperatura de fierbere \ntr-un 10 179,9 0,1943 762 2.013 182,1 481,0
kilogram de abur. Este aceea[i canti- 11 184,1 0,1774 778 1.998 186,5 477,4
tate de c`ldur` cu cea ob]inut` din
12 188 0,1632 798 1.983 190,7 473,9
condensarea unui kilogram de abur
13 191,6 0,1511 814 1.970 194,5 470,8
saturat \ntr-un kilogram de ap` la
satura]ie. Aceast` cantitate de 14 195,0 0,1407 830 1.958 198,2 467,7
c`ldur` este diferit` pentru fiecare 15 198,3 0,1317 844 1.945 201,7 464,7
combina]ie de presiune-tempera- 16 201,4 0,1237 858 1.933 205,1 461,7
tur`, a[a cum se vede \n tabelele de 17 204,3 0,1166 871 1.921 208,2 459,0
abur saturat. 18 207,1 0,1103 884 1.910 211,2 456,3
19 209,8 0,1047 897 1.899 214,2 453,6
CUM SE UTILIZEAZ~ TABELUL 20 212,4 0,09954 908 1.888 217,0 451,1
Suplimentar determin`rii rela]iei pre- 25 223,9 0,07991 961 1.839 229,7 439,3
siune-temperatur`, pute]i calcula 30 233,8 0,06663 1.008 1.794 240,8 428,5
cantitatea de abur care va condensa 40 250,3 0,04975 1.087 1.712 259,7 409,1
pentru fiecare unitate de c`ldur` 50 263,9 0,03943 1.154 1.640 275,7 391,7
care se [tie c` va fi cedat` \n kcal 60 275,6 0,03244 1.213 1.571 289,8 375,4
(kJ). Invers, tabelul poate fi folosit 70 285,8 0,02737 1.267 1.505 302,7 359,7
pentru a determina c`ldura \n kcal 80 295,0 0,02353 1.317 1.442 314,6 344,6
(kJ) cedat` de aburul saturat care 90 3033 002050 1.363 1.380 325,7 329,8
condenseaz`. |n sec]iunea cu apli- 100 311,0 0,01804 1.407 1.319 336,3 315,2
ca]ii a manualului ve]i g`si c^teva 110 318,1 0,01601 1.450 1.258 346,5 300,6
referiri la utilizarea tabelelor de abur. 120 324,7 0,01428 1.492 1.197 356,3 286,0
1 kcal = 4,186 kJ 130 330,8 0,01280 1.532 1.135 365,9 271,1
1 kJ = 0,24 kcal 140 3366 001150 1.571 1.070 375,4 255,7
150 342,1 0,01034 1.610 1,004 384,7 239,9
200 365,7 0,005877 1.826 592 436,2 141,4

2
Aburul expandat (secundar)
Ce este aburul expandat?
C^nd condensul fierbinte sau apa
fierbinte din cazan, sub presiune, este
evacuat la o presiune mai sc`zut`, o
parte din el se revaporizeaz`, deve-
nind ceea ce este cunoscut sub de-
numirea de abur expandat.
De ce este important?
Acest abur expandat este important
deoarece con]ine unit`]i de c`ldur`
care pot fi utilizate, aceasta
conduc^nd la func]ionarea eficient` a
instala]iei - [i care, altfel, ar fi pier-
dute.
Cum se produce?
Atunci c^nd apa este \nc`lzit` la pre-
siune atmosferic` (1,013 bari), tem-
peratura ei cre[te p^na atinge 100ºC,
cea mai mare temperatur` la care apa
poate exista, la aceast` presiune. O
\nc`lzire suplimentar` nu m`re[te
temperatura, ci transform` apa \n
abur.
Tabel 3-1.
Procentul de abur expandat ce se formeaz` la destinderea condensului la o
presiune redus`
C`ldura absorbit` de ap` la m`rirea
temperaturii ei p^na la punctele de
fierbere este numit` c`ldur` sensibil`
sau c`ldura lichidului saturat. C`ldura
necesar` transform`rii apei, la tem-
peratura de fierbere, \n abur, la
aceea[i temperatur`, este numit`
c`ldur` latent`. Unitatea de c`ldur`
utilizat` \n mod obi[nuit este Kcal,
care reprezint` cantitatea de c`ldur`
necesar` pentru m`rirea temperaturii
unui kg de ap` cu 1ºC, la presiunea
atmosferic`.
Dac` apa este \ncalzit` sub presiune,
temperatura de fierbere este mai
mare de 100ºC, astfel \n^t c`ldura
sensibil` necesar` este mai mare. Cu
c^t presiunea este mai mare, cu at^t
temperatura de fierbere [i con]inutul
de c`ldur` vor fi mai mari. Dac` pre-
siunea este mic[orat` brusc, o anu-
mit` cantitate de c`ldur` sensibil` va
fi eliberat`. Acest exces de c`ldur` va
fi absorbit sub form` de c`ldur`
latent`, f`c`nd ca o parte a apei s` se
vaporizeze brusc \n abur.
Condensul, la temperatura aburului [i
la o presiune sub 10 bari, are un
con]inut de c`ldur` de 182,1 kcal/kg
(vezi col.6 \n Tabelul Aburului). Dac`
acest condens este desc`rcat la pre-
siune atmosferic` (1bar), con]inutul
s`u de c`ldur` scade instantaneu la
99,7 kcal/kg. Surplusul de 82,3 kcal
vaporizeaz` brusc o parte din con-
dens. Procentul de condens care se
vaporizez` brusc poate fi calculat ast-
fel:
Se \mparte diferen]a dintre con]inutul
ridicat [i cel sc`zut de c`ldur` la
c`ldura latent` de la presiunea mai
sc`zut` [i se inmul]e[te cu 100.
Pun^nd toate acestea \ntr-o formul`:
q1-q2
%abur expandat = x 100
r
q1 = c`ldur` sensibil` din condens la
presiunea mai ridicat`, \nainte de
evacuare
q2 = c`ldura sensibil` din condens la
presiunea mai sc`zut`, la care are loc
evacuarea
r = c`ldura latent` din abur la pre-
siunea mai sc`zut`, la care s-a eva-
cuat condensul
182,1-99,7
%abur expandat= x100=15,3%
593,3
Graficul 3-1 arat` cantitatea de abur
expandat care se formeaz` c^nd
evacu`m condensul la diferite presiu-
ni. La pagina 48 se g`sesc alte tabele
folositoare.

Curba Contra-
presiunea
A 0,25
B 0,5
C 1
PROCENTUL DE ABUR EXPANDAT

D 2
E 4
G 6
H 8
J 10

BAR DE LA CARE ABURUL ESTE DESC~RCAT

3
 Aburul . . . Concepte de Baz`

Aburul este un gaz invizibil generat prin
adaos de energie termic` apei
dintr-un cazan. Trebuie ad`ugat`
energie suficient` pentru a m`ri tem-
peratura apei p^n` \n punctul de fier-
bere. Apoi, energia suplimentar` - f`r`
nici o alt` cre[tere a temperaturii -
transform` apa in abur.
Aburul este un mediu de transfer de
c`ldur` foarte eficient [i u[or de con-
trolat. El este utilizat cel mai adesea
pentru transportul energiei dintr-o
surs` central` (cazan) la numero[i
consumatori din instala]ii \n care este
utilizat pentru \nc`lzirea aerului, apei
sau \n alte procese.
Cum s-a observat, pentru a face ca
apa fierbinte s` se transforme \n abur
sunt necesare kcal suplimentare.
Aceste kcal nu sunt pierdute ci sunt
\nmagazinate \n abur gata de a fi elibe-
rate pentru diverse procese: \nc`lzirea
aerului, coacerea ro[iilor, opera]iuni de
uscare etc.
C`ldura necesar` pentru a transforma
apa clocotit` \n abur este numit` c`l-
dur` de vaporizare sau c`ldur` latent`.
Cantitatea este diferit` pentru fiecare
combina]ie de presiune / temperatur`,
cum arat` \n tabelele de abur.
Aburul la lucru...
Cum este utilizat` c`ldura aburului
C`ldura trece de la un nivel ridicat de
temperatur` la un nivel mai sc`zut de
temperatur` printr-un proces cunos-
cut ca transfer de c`ldur`. Pornind
din focarul cazanului, c`ldura se
transfer` prin ]evile cazanului apoi
c^nd presiunea mai mare din cazan
\mpinge aburul afar`, acesta
\nc`lze[te ]evile sistemului de dis-
tribu]ie. C`ldura trece din abur, prin
pere]ii ]evilor \n aerul \nconjur`tor, mai
rece. Acest transfer de c`ldur` trans-
form` o parte din abur \n ap`. Din
acest motiv liniile de distribu]ie sunt,
de obicei, izolate pentru a minimiza
acest transfer de c`ldur` nedorit care
\nseamn` pierderi.
C`nd aburul ajunge la schimb`toarele
de c`ldur` din sistem, povestea se
schimb`. Aici transferul de c`ldur`
din abur este dorit. C`ldura trece \n
aerul dintr-un pre\nc`lzitor de ap` sau
\n alimente \ntr-un vas de g`tit. Nimic
nu trebuie s` \mpiedice acest transfer
de c`ldur`.
Drenarea condensului...
De ce este necesar`
Condensul este produsul secundar al
transferului de c`ldur` dintr-un sistem
de abur. El se formeaz` \n sistemul de
distribu]ie datorit` radia]iei inevitabile.
El se formeaz` de asemenea \n utila-
jele de \nc`lzire [i tehnologice ca
rezultat al transferului de c`ldur` de la
abur la substan]a \nc`lzit`. Imediat ce
aburul a condensat [i [i-a cedat
c`ldura latent` valoroas`, condensul
fierbinte trebuie \ndep`rtat f`r`
\nt^rziere. De[i c`ldura disponibil`
dintr-un kg de condens este neglija-
bil`, \n compara]ie cu un kg de abur,
condensul \nc` mai este ap` fierbinte
valoroas` [i trebuie returnat la cazan.

Figura 4-2. Aceste desene arat` c^t` c`ldur` este necesar` pentru a genera 1
kg de abur la o presiune de 10 bari. De notat c`ldura suplimentar` [i tem-
peratura mai ridicat`, necesare pentru a face apa s` fiarb` la o presiune de 10
bari dec^t la presiunea atmosferic`. Observa]i de asemenea cantitatea mai
mic` de caldur` necesar` pentru a transforma apa \n abur la temperatur` mai
mare.

Figura 4-1. Aceste desene arat` can-
titatea de c`ldur` necesar` pentru a
genera un kg de abur la presiunea
atmosferic`. De notat c` este nevoie
de 1kcal pentru fiecare spor de tem-
peratur` de 1ºC p^n` la temperatura
de fierbere, \ns` va fi nevoie de mult
mai multe kcal pentru a transforma
apa de 100ºC \n abur la 100ºC.
Defini]ii
Kcal. O kcal este cantitatea de caldur` necesar` pentru a m`ri temperatura
unui kg de ap` rece cu 1ºC. sau o kcal este cantitatea de c`ldur` cedat` de
un kg de ap` prin r`cire, s` zicem de la 20º la 19ºC.
Temperatura. Este gradul de c`ldur` f`r` implicarea cantita]ii de c`ldur`
disponibil`.
C`ldura. Este o m`sur` a energiei disponibile f`r` implicarea temperaturii.
Pentru ilustrare, o kcal care m`re[te temperatura unui kg de ap` de la 10ºC la
11ºC poate proveni din aerul ambiant la o temperatur` de 20ºC sau de la o
flacar` cu temperatura de 500º.

4
Necesitatea dren`rii sistemului de
distribu]ie. Condensul care se adun`
la partea de jos a conductelor de abur
poate fi cauza loviturilor de berbec.
Aburul circul`nd cu o vitez` p^n` la
150km/h formeaz` “valuri” c^nd trece
peste acest condens. Dac` se
formeaz` destul condens, aburul de
mare vitez` \l \mpinge, cre^nd un dop
periculos care cre[te din ce \n ce mai
mare pe m`sur` ce preia lichidul din
fa]a lui. Orice obstacol ce i-ar putea
schimba direc]ia - arm`turi, ventile
regulatoare, teuri, coturi, blinde - ar
putea fi distrus. Pe l^ng` deteriorarea
provocat` de lovitura de berbec, apa
cu vitez` mare poate eroda fitingurile,
ciupind suprafe]ele metalice.
Fig. 5-4. Observa]i c` radia]ia c`ldurii de la sistemul de distribu]ie provoac` formarea condensului, [i, deci, necesit`
oale de condens la punctele joase ale ventilelor regulatoare. |n schimb`toarele de c`ldur`, oalele de condens au func]ia
vital` de eliminare a condensului \nainte ca el s` devin` o barier` pentru transferul de c`ldur`. Condensul fierbinte este
returnat prin oalele de condens la cazan, pentru reutilizare.
Necesitatea dren`rii echipamentului
de transfer c`ldur`. C^nd aburul vine
\n contact cu condesul r`cit sub tem-
peratura aburului, el poate produce un
alt tip de lovituri de berbec, cunoscute
sub denumirea de [oc termic. Aburul
ocup` un volum mult mai mare dec`t
condesul, iar \n momentul \n care con-
denseaz` brusc poate transmite unde
de [oc \n sistem. Aceast` form` de
lovitur` de berbec poate deteriora uti-
lajele si avertizeaz` c` condensul nu
este evacuat in sistem.
Evident, condensul din schimb`torul
de c`ldur` ocup` spa]iu [i reduce
dimensiunea fizic` [i capacitatea uti-
lajului. Eliminarea lui rapid` mentine
utilajul plin cu abur (fig. 5-3). Pe m`su-
r` ce aburul condenseaz`, el formez`
o pelicul` de ap` pe interiorul
schimb`torului de c`ldur`.
Figura 5-1
Barierele poten]iale
ale transferului de
c`ldur`: c`ldura
aburului [i tempe-
ratura trebuie s`
str`bat` aceste ba-
riere pentru a-[i
face treaba.
Figura 5-2. Condensul l`sat s` se
colecteze \n ]evi sau tuburi este suflat
in valuri de aburul care trece peste el
p`n` blocheaz` fluxul de abur \n
punctul A. Condensul din zona B
provoac` o diferen]` de presiune care
permite presiunii aburului s` \mping`
dopul de condens \nainte ca pe un
berbec.
Gazele necondensabile nu se trans-
form` \n lichid care s` curg` liber. Ele
se acumuleaz` ca o pelicul` sub]ire
pe suprafa]a schimbatorului de
c`ldur` - \mpreun` cu murd`rie [i
piatr`. Toate sunt bariere poten]iale
pentru tansferul de c`ldur` (fig. 5-1).
Necesitate elimin`rii aerului si a
CO2
Aerul este prezent mereu \n timpul
pornirii utilajului [i \n apa de alimenta-
re a cazanului. Apa poate con]ine
deasemenea carbona]i dizolva]i care
elimina dioxid de carbon gazos. Viteza
aburului \mpinge gazele spre pere]ii
schimb`toarelor de c`ldur`, put^nd
bloca transferul de c`ldur`. Acest
lucru complic` problema evacu`rii
condensului pentru c` aceste gaze
trebuie eliminate \mpreun` cu con-
densul.
Figura 5-3. Serpentina pe jum`tate
plin` cu condens nu poate func]iona
la capacitatea maxim`.
5
 Aburul . . . Concepte de Baz`

Efectul aerului asupra
temperaturii aburului
C^nd \n sistemul de abur p`trunde
aer [i alte gaze, acestea consum` o
parte din volumul pe care l-ar ocupa,
altfel, aburul. Temperatura amestecu-
lui de aer/abur scade sub cea a abu-
rului pur. Fig. 6-1. explic` efectul
aerului \n conductele de abur. Tabel
6-1 [i graficul 6-1 prezint` diversele
reduceri de temperatur` provocate de
aer \n diverse procente [i la presiuni
diferite.
Figura 6-1. Incinta care con]ine aer [i
abur furnizeaz` numai c`ldura presiu-
nii par]iale aburului [i nu c`ldura core-
spunz`toare presiunii totale.
Incint` de abur: 100% abur
Presiune total`: 10 bar
Presiunea aburului: 10 bar
Temperatura aburului: 180ºC
Efectul aerului asupra
transferului de c`ldur`
Fluxul normal de abur spre suprafa]a
schimb`toarelor de c`ldur` antre-
neaz` cu el aer [i alte gaze. Cum ele
nu condenseaz` [i nu se golesc
gravita]ional, aceste gaze necon-
densabile formeaz` o barier` \ntre
abur [i suprafa]a schimb`toarelor de
c`ldur`. Propriet`]ile izolante exce-
lente ale aerului reduc transferul de
c`ldur`. De fapt, \n anumite condi]ii
chiar [i ½ din 1% volumul de aer \n
abur poate reduce eficien]a transferu-
lui de c`ldur` cu 50% (fig.7-1).
Cand gazele necondensabile (\n prin-
cipal aer) continu` s` se acumuleze [i
nu sunt eliminate, ele ar putea umple
treptat schimb`torul de c`ldur` [i pot
opri total fluxul de abur. Utilajul este
atunci blocat cu aer.
Coroziunea
Dou` cauze principale ale depunerilor
de piatr` [i ale coroziunii sunt dioxidul
de carbon [i oxigenul. CO2 p`trunde
\n sistem sub form` de carbona]i
dizolva]i \n apa de alimentare [i c^nd
se amestec` cu condensul rece,
formeaz` acid carbonic.
Extrem de coroziv, poate ataca ]evile
[i schimb`toarele de c`ldur` (Fig. 7-
2). Oxigenul p`trunde \n sistem ca
gaz dizolvat \n apa de alimentare
rece. El agraveaz` ac]iunea acidului
carbonic, acceler^nd coroziunea [i
provoc^nd coroziunea \n puncte a
]evilor de fier [i o]el (Fig. 7-3).
Eliminarea sustan]elor
nedorite
Pe scurt, oalele de condens trebuie
s` dreneze condensul pentru c`
acesta poate reduce transferul de
c`ldur` [i poate provoca lovituri de
berbec. Oalele de condens trebuie s`
evacueze aerul [i gazele necondensa-
bile pentru c` acestea pot reduce
transferul de c`ldur` prin mic[orarea
temperaturii aburului [i formarea de
izola]ii termice \n sistem. Ele pot
\ntre]ine coroziune distructiv`. Este
esen]ial s` se elimine c^t mai rapid
condensul, aerul [i CO2. O oal` de
condens, care este pur [i simpli o
supap` care deschide \n prezen]a
condensului, aerului [i CO2 [i \nchide
\n prezen]a aburului face acest lucru.
Din ra]iuni economice, oala de con-
dens trebuie deasemenea s`
func]ioneze perioade \ndelungate cu
un minimum de \ntre]inere.

Incint` de abur: 90% abur [i 10% aer

Presiunea total`: 10 bar
Presiunea aburului: 9 bar
Temperatura amestecului: 175.4ºC

Tabel 6-1
Reducerea temperaturii datorat` de
prezen]a aerului

Graficul 6-1. Amestec aer/abur

Reducerea temperaturii cauzat` de diferite procentaje de aer la diferite presiu-
ni. Acest grafic determin` procentul de aer la presiuni [i temperaturi cunoscute
prin determinarea punctului de intersec]ie dintre presiune, temperatur` [i pro-
centul de aer, \n volum. De exemplu, s` presupunem un sistem cu presiune de
9 bari, cu o temperatur` la schimb`torul de c`ldur` de 160ºC. Din grafic se
determin` c` \n abur exist` 30% aer \n volum.

6
Rolul oalelor de condens
Sarcina oalei de condens este s`
elimine din sistem condensul, aerul [i
CO2 imediat ce se acumuleaz`. |n
plus pentru eficien]` [i economie,
oala de condens mai trebuie s` asigu-
re:
1. Pierderi minime de abur
Tabelul 7-1 arat` c^t pot fi de costisi-
toare pierderile de abur nesuprave-
gheate.
2. Durata lung` de via]` [i
siguran]a în serviciu
Uzarea rapid` a pieselor aduce oala
de condens \n stare de nesiguran]`.
Oala de condens eficient` economi-
se[te bani prin minimizarea cheltu-
ielilor pentru testare, repara]ii,
cur`]ire, sta]ionare [i altor pierderi
asociate.
3. Rezisten]a la coroziune
Elementele active ale oalei de con-
dens trebuie s` fie rezistente la coro-
ziune pentru a combate efectele
d`un`toare ale condensului acid sau
\nc`rcat cu oxigen.
Figura. 7-1. Aburul care condenseaz`
\ntr-un ansamblu de transfer de
c`ldur` deplaseaz` aerul la suprafa]a
de transfer de c`ldur` unde se
colecteaz` sau se \ntinde form^nd o
izola]ie foarte eficient`.
4. Capacitatea de a elimina aerul
Aerul poate fi prezent \n abur [i mai
ales la pornire. Aerul trebuie eliminat
pentru a asigura un transfer de
c`ldur` eficient [i pentru a preveni
blocarea sistemului.
5. Capacitatea de a elimina CO2
Eliminarea CO2 la temperatura aburu-
lui va impiedica formarea acidului car-
bonic. Deci oala de condens va trebui
s` func]ioneze la, sau aproape de
temperatura aburului deoarece CO2
se poate dizolva \n condensul care s-a
r`cit sub temperatura aburului.
6. Functionarea in condi]ii de con-
trapresiune
Contrapresiunea din liniile de retur
condens presurizate poate s` apar`
\nt^mpl`tor sau dac` sistemul a fost
conceput s` func]ioneze presurizat. O
oal` de condens trebuie s` poat` s`
func]ioneze \n condi]iile de contrapre-
siune real` din sistemul s`u de retur.
7. Func]ionarea \n condi]iile
prezen]ei impurit`]ilor
Impurit`]ile sunt o preocupare con-
tinu` deoarece oalele de condens
sunt amplasate \n punctele joase din
sistemul de abur. Condensul preia
Figura. 7-2. CO2 gazos se combin`
cu condensul r`cit sub temperatura
aburului [i formeaz` acid carbonic
care corodeaz` ]evile [i schimb`-
toarele de c`ldur`. Observa]i canalul
ros \n ]eava ilustrat`.
Fig. 7-2 [i 7-3 sunt prezentate cu acordul [i amabilitatea Dearborn Chemical
Company, USA
Tabelul 7-1. Pierderile de abur prin orificii de diferite m`rimi la 7 bar
M`rimea orificiului (inch)
1/2
7/16
3/8
5/16
1/4
3/16
1/8
Aceste valori de pierderi reprezint` abur curat [i uscat, curg^nd printr-un orifi-
ciu cu muchie ascu]it` spre atmosfer` f`r` a avea condens. Prezen]a conden-
sului va reduce aceste pierderi datorit` efectului de expandare c^nd are loc o
c`dere de presiune.
impurit`]ile [i piatra din ]evi [i solidele
pot fi antrenate din cazan. Chiar [i
particulele care trec prin filtre sunt
erozive [i, deci, oala de condens tre-
buie s` fie capabil` s` func]ioneze \n
prezen]a impurit`]ilor.
O oal` de condens care nu
indepline[te toate aceste caracteristi-
ci de func]ionare / construc]ie, va
reduce eficien]a sistemului [i va m`ri
cheltuielile. C^nd o oal` de condens
asigur` toate aceste caracteristici,
sistemul poate realiza:
1. |nc`lzirea rapid` a echipamentelor
de transfer de c`ldur`
2.Temperatura maxima a echipamen-
telor pentru un transfer de c`ldur`
sporit al aburului
3. Func]ionarea la capacitatea maxim`
a echipamentului
4. Economie maxim` la combustibil
5. Efort de munc` redus pe unitatea
de produc]ie
6. |ntre]inere minim` [i durabilitate
mare de func]ionare, f`r` probleme.
Uneori \n practic` nu sunt necesare
toate aceste caracteristici construc-
tive, dar \n mare majoritate a utilizato-
rilor, oala de condens care satisface
toate cerin]ele va da cele mai bune
rezultate.
Figura. 7-3. Oxigenul din sistem
accelereaz` coroziunea (oxidarea)
]evilor, provoc^nd ciupituri, cum se
poate vedea \n poza de mai sus.
kg de abur pierdut pe lun`
379.500
289.500
213.600
147.700
95.400
53.200
23.800
7
 Oala de condens cu clopot

Oala de condens Armstrong cu clopot
este o oal` de condens mecanic`,
func]ion^nd pe baza diferen]ei de
densitate dintre abur [i ap`. (vezi fig.
8-1). Aburul, p`trunz^nd sub clopot
face ca clopotul s` se ridice [i s`
\nchid` valva de evacuare. Condensul
care intr` \n oala de condens trans-
form` clopotul \ntr-o greutate care se
scufund` [i deschide supapa oalei de
condens pentru a elimina condensul.
Spre deosebire de alte oale de con-
dens mecanice, clopotul purjeaz` de
asemenea aerul [i bioxidul de carbon,
\n mod continuu, la temperatura abu-
rului.
Acest principiu simplu de eliminare a
condensului a fost introdus de
Armstrong \n 1911. Anii de cercetare
pentru \mbun`t`]irea materialelor [i a
fabrica]iei au f`cut oalele de condens
cu clopot Armstrong practic f`r` egal
\n ceea ce prive[te eficien]a \n
func]ionare, siguran]` [i durabilitate.
Durata de via]`
îndelungat`
Inima oalei de condens cu clopot
Armstrong este un sistem unic de
p^rghii care multiplic` for]a furnizat`
de clopot pentru a deschide valva sub
presiune. Nu exist` pivo]i fic[i care s`
se uzeze sau s` creeze fric]iune. Ea
este conceput` s` deschid` orificiul
de evacuare pentru o capacitate
maxim`. Cum clopotul este deschis la
baz`, el rezist` la loviturile de berbec.
Punctele \n care ar putea apare o
uzur` sunt \nt`rite pentru o durabili-
tate mare.
O oal` de condens cu clopot
Armstrong poate conduce la conser-
varea energiei chiar [i \n prezen]a
uzurii. Uzura treptat` m`re[te u[or
diametrul scaunului [i modific` forma
[i diametrul valvei cu bil`. |ns` pe
m`sur` ce are loc aceast` ac]iune,
bila se a[eaz` mai ad^nc, men]in^nd
o etan[are perfect`.
Func]ionare sigur`
Oala de condens cu clopot Armstrong
datoreaz` o mare parte a siguran]ei ei
unei construc]ii care face practic s`
nu aib` probleme provocate de impu-
rit`]i. De remarcat c` valva [i scaunul
sunt la partea de sus a clopotului.
Particulele mai mari de impurit`]i cad
la fund, de unde sunt pulverizate de
mi[carea \n sus [i \n jos a clopotului.
Cum valva unei oale de condens cu
clopot este fie \nchis`, fie deschis` la
maximum, exist` o trecere liber` a
particulelor de impurit`]i. |n plus
curentul rapid de condens de sub
marginea clopotului creeaz` o ac]iune
liber` de autosp`lare care m`tur`
impurit`]ile din oala de condens. Oala
de condens cu clopot are doar dou`
p`r]i mobile - ansamblul p^rghiilor
valvei [i clopotul. Asta \nseamn` c`
nu exist` puncte fixe, nu exist` artic-
ula]ii complicate care s` se blocheze
- nimic care s` se gripeze, s` se aga]e
sau s` se colmateze.
Piese rezistente la coroziune
Valva [i scaunul oalelor de condens
cu clopot Armstrong sunt din o]el
inoxidabil cu con]inut ridicat de crom,
rectificate. Toate celelalte elemente
active sunt din o]el inoxidabil rezistent
la uzur` [i coroziune.
Func]ionarea la
contrapresiune
Presiunea ridicat` din linia de retur
condens reduce pur [i simplu pre-
siunea diferen]ial` pe valva de evacu-
are. Pe m`sur` ce contrapresiunea se
apropie de presiunea de intrare,
evacuarea devine continu`.
Contrapresiunea nu are nici un efect
nefavorabil asupra func]ion`rii oalei
de condens cu clopot \n afara reduce-
rii capacit`]ii, provocat` de presiunea
diferen]ial` sc`zut`. Exist` doar o
for]` mai redus` aplicat` clopotului
ca s` deschid` valva, f`c^nd oala de
condens s` penduleze.

Figura1. Oala de condens este instalat` \n linia de
evacuare \ntre utilajul \nc`lzit cu abur [i conducta de con-
dens de retur. La pornire, clopotul este cobor^t [i supapa
este deschis` la maximum. Pe m`sur` ce fluxul ini]ial de
condens intr` \n oala de condens [i curge pe sub baza
clopotului, el umple corpul oalei de condens [i scufund`
complet clopotul.
Figura 2. Aburul intr` de asemenea \n oala de condens
sub baza clopotului, ridic^ndu-se [i acumul^ndu-se la
partea de sus, produc^nd flotabilitatea clopotului. Acesta
se ridic`, ridic^nd valva spre scaunul ei p^n` c^nd valva
se va \nchide etan[. Aerul [i CO2 trec continuu prin
aerisirea clopotului [i se colecteaz` la partea de sus a
oalei de condens. Aburul care trece prin orificiul de aerisire
este condensat prin radia]ie.

8
Tipuri de oale de condens
cu clopot Armstrong pentru
diferite aplica]ii specifice
Disponibilitatea de oale de condens
cu clopot, cu corpuri construite din
diferite materiale, pentru diferite con-
figura]ii de conducte [i condi]ii de
lucru, permit o flexibilitate mare \n uti-
lizarea oalei de condens corespun-
z`toare pentru a satisface necesit`]i
specifice. Vezi tabelul 9-1.
1. Oale de condens din o]el
inoxidabil
Corpurile ermetice, din o]el inoxidabil,
permit acestor oale de condens s`
reziste la \nghe]uri f`r` s` fie avariate.
Ele pot fi instalate pe \nso]itorii cu
abur, colectoarele din aer liber [i \n
alte locuri supuse \nghe]ului. Sunt
construite pentru presiuni de p^n` la
45 bari [i temperaturi de p^na la
345ºC.
2. Oale de condens din font`
Oale de condens cu clopot, standard,
pentru uz general la presiuni de p^na
la 17 bari [i temperaturi p^na la
232ºC. Oferite cu racorduri laterale,
orizontale, racorduri laterale cu filtre
\ncorporate [i racorduri de intrare, la
baz` - ie[ire, la v^rf (verticale).
3. Oale de condens din o]el forjat
Sunt oale de condens cu clopot, stan-
dard, pentru presiuni \nalte, tempera-
turi \nalte (inclusiv abur supra\nc`lzit)
p^na la 180 bari [i respectiv 560ºC.
4. Oale de condens din o]el
inoxidabil turnat
Sunt oale de condens cu clopot, stan-
dard, de mare capacitate, pentru uti-
liz`ri \n medii corozive. Pot fi reparate.
Pentru presiuni de p^na la 47 bari [i
temperaturi p^na la 263ºC.

Tabelul 9-1. Parametrii tipici de construc]ie pentru oale de condens cu clopot

Font` O]el inox O]el forjat O]el turnat Otel inox

turnat
inch 1/2 - 2 1/2 1/2 - 1 1/2 - 2 1/2 - 1 1/2 - 2
Racorduri
mm 15 - 65 15 - 25 15 - 50 15 - 25 15 - 50
cu filet cu filet cu filet cu filet
Tip racorduri cu filet sudat cu mufe sudat cu mufe sudat cu mufe sudat cu mufe
sau flan[e sau flan[e sau flan[e
Presiune de
lucru (bar) 0 la 17 0 la 45 0 la 180 0 la 40 0 la 47
Capacitate (kg/h) p^n` la 9.500 p^n` la 2.000 p^n` la 9.500 p^na` la 2.000 p^n` la 9.500

3. Pe m`sura ce condensul care intr` \ncepe s` umple
clopotul, clopotul \ncepe s` exercite o for]` de tragere
asupra p^rghiei. Pe m`sura ce condensul \ncepe s` se
ridice, se exercit` o for]` mai mare p^na c^nd este sufi-
cient de mare s` deschid` valva corespunzator diferen]ei
de presiune existente.
de condens. Curentul de la baza clopotului preia
impurita]ile [i Ie elimin` din oala de condens. Evacuarea
continua p^na c^nd clopotul este umplut cu mai mult abur
[i ciclul se repet`.

4. C^nd valva \ncepe s` se deschid`, for]a presiunii pe

valva este redus`. Clopotul se scufund` rapid [i deschide
complet valva. Aerul acumulat este evacuat primul, urmat

9
 Oala de condens cu plutitor [i termostatic`
Oala de condens cu plutitor [i termo-
static` este o oal` de condens
mecanic`, func]ion^nd at^t pe prin-
cipiul densit`]ii c^t [i pe cel al tem-
peraturii.
Valva plutitorului func]ioneaz` pe
principiul densit`]ii: o manet` leag`
plutitorul sferic de valv` [i scaun.
Odat` ce condensul atinge un anumit
nivel \n oala de condens, plutitorul se
ridic`, deschiz^nd orificiul [i
evacu^nd condensul. O etan[are de
ap` format` de condens \mpiedic`
pierderile de abur viu.
Cum valva de evacuare este sub ap`,
ea nu poate evacua aerul [i necon-
densabilele. C^nd acumularea de aer
[i gaze necondensabile provoac` o
sc`dere considerabil` a temperaturii,
o aerisire termostatat` de la partea
de sus a oalei de condens o va eva-
cua.
Aerisirea termostatat` deschide de la
o temperatur` cu c^teva grade sub
satura]ie, deci este capabil` s` fac`
fa]` unui volum mare de aer -
printr-un orificiu complet separat -
\ns` la o temperatur` u[or redus`.
Oalele de condens cu plutitor [i ter-
mostatic` Armstrong asigur` o
capacitate mare de evacuare a aeru-
lui, reac]ioneaz` imediat la condens [i
pot fi utilizate at^t \n aplica]ii industri-
ale c^t [i \n sisteme de conditionare
de aer.
Figura 10-1. Func]ionarea oalei de condens cu plutitor [i termostatic`
1. La pornire presiunea sc`zut` a sis-
temului \mpinge aerul prin aerisirea
termostatic`. Aerisirea este urmat` \n
mod normal de o \nc`rc`tur` mare de
condens, ridic^nd plutitorul care
deschide valva principal`. Restul de
aer continu` s` fie evacuat \n aerisirea
deschis`.
10
Func]ionare sigur` la presiune de Func]ionare la contrapresiune
abur modulat` ridicat`
|n sistemele cu presiune de abur Contrapresiunea nu are nici un efect
modulat` este posibil ca presiunea nefavorabil asupra func]ion`rii oalei
din schimb`torul de c`ldur` care se de condens cu plutitor [i termostat-
dreneaz` s` varieze de la presiunea ic`, \n afara reducerii capacit`]ii
maxim` de intrare a aburului p^na la datorat` presiunii diferen]iale reduse.
vid, \n anumite condi]ii. Astfel, \n Oala de condens nu va fi \mpiedicat`
condi]ii de presiune zero, numai for]a s` \nchid` [i nu va pierde abur
gravita]ional` este cea care \mpinge datorit` contrapresiunii ridicate.
condensul printr-o oal` de condens.
|n aceste condi]ii de presiune sc`zut`
de abur se pot elibera de asemenea
cantit`]i substan]iale de aer.
Func]ionarea eficient` a oalei de con-
dens cu plutitor [i termostatic` satis-
face toate aceste cerin]e specifice.
Tabel 10-1
Parametrii tipici de construc]ie
pentru oalele de condens cu pluti-
tor [i termostatic`.
Font` O]el turnat
inch 1/2 - 2 2-3
Racorduri
mm 15-80 50 - 80
cu filet, sudat
Tip cu filet sau
cu muf` sau
Racorduri flan[`
flan[`
Presiune de
0 la 17 0 la 31
lucru (bar)
Capacitate p^n` la p^n` la
(kg/h) 94400 170000
2. C^nd aburul ajunge la oala de con- 3. Pe m`sur` ce \n oala de condens
dens, aerisirea termostatic` \nchide, se acumuleaz` aer, temperatura
ca reac]ie la temperatura mai ridicat`. scade sub cea a aburului saturat.
Condensul continu` s` curg` prin Aerisirea termostatat` deschide [i
valva principal`, care este pozi]ionat` evacueaz` aerul.
de plutitor \n a[a fel \nc^t s` evacueze
tot condensul ce intr` \n oala de con-
dens.
OALE DE CONDENS CU DISC (TERMODINAMIC~)
Oala de condens cu disc este un dis-
pozitiv temporizat care func]ioneaz`
pe principiul varia]iei vitezei de curg-
ere a fluidului. Ea con]ine numai un
element mobil, discul. Deoarece este
foarte u[oar` [i compact`, oala de
condens cu disc satisface cerin]ele
multor aplica]ii \n care spa]iul este
limitat. Pe l^ng` simplitatea oalei de
condens cu disc [i pe l\ng` dimensiu-
nile sale reduse, ea ofer` de aseme-
nea [i alte avantaje, cum ar fi rezis-
ten]a la [ocuri hidraulice, evacuarea
complet` a \ntregului condens, c^nd
este deschis`, [i o func]ionare inter-
mitent` pentru o ac]iune de purjare
permanent`.
Figura 11-2.
1. La pornire condensul [i aerul care
intr` \n oala de condens, trec prin
camera de \nc`lzire din jurul camerei
de control [i prin orificiul de intrare.
Acest flux ridic` discul de pe orificiul
de intrare [i condensul trece mai
departe, la orificiile de ie[ire.
OALA DE CONDENS BIMETALIC~
Figura 11-1
1. La pornire, temperatura este
scazut` [i elementele de bimetal sunt
orizontale. Valva este deschis` iar
condensul [i aerul sunt evacuate din
oala de condens.
CAMERA DE INCÂLZIRE
Camera de \nc`lzire din oalele de
condens cu disc Armstrong, \ncon- TABEL11-2. Parametrii tipici de
joar` discul [i camera de control. construc]ie pentru oalele de con-
Curgerea controlat` din camer` spre dens cu disc
ie[ire comand` ciclul
\nchis-deschis. Asta \n-
seamn` c` nu condi]iile Materiale corp O]el O]el
de mediu ci construc]ia [i capac carbon inox
oalei controleaz` ciclul de Racorduri (mm) 10-25 15-25
func]ionare. F`r` acest Tip filet, filet
control, ploaia, z`pada [i racorduri sudur` sau
vremea rece ar putea sau flan[` flan[`
deregla ciclul de fun- Presiune
c]ionare a oalei de con- de lucru (bar) 0 p^n` la 41 0 p^n` la 41
dens. Capacitate (kg/h) p^n` la 1300 p^n` la 1150
2. Aburul intr` prin pasajul de intrare 3. Discul \nchide pe cele dou` fe]e
[i curge sub discul de control. Viteza concentrice ale scaunului, \nchiz^nd
pe fa]a discului de control cre[te, pasajul de intrare [i totodat` re]in^nd
cre^nd o presiune sc`zut` ce trage aburul deasupra discului. Are loc o
discul c`tre scaun. scurgere controlat` a aburului dinspre
camera de control; aburul expandat
ajut` la men]inerea presiunii \n cam-
era de control. C^nd presiunea de
deasupra discului se reduce, pre-
siunea la intarare ridic` discul de pe
scaun. Dac` condensul este prezent,
va fi eliminat, [i ciclul se repet`.
Oala de condens bimetalic`
func]ioneaz` pe principiul tempera-
turii, utiliz^nd dou` straturi de ele-
mente bimetalice care au coeficien]i
de dilata]ie diferi]i. La cre[terea tem-
peraturii elementele se vor dilata \n
mod diferit [i se vor curba. Tija
conectat` la aceste elemente
ac]ioneaz` o valv` in pozi]ie deschis`
sau \nchis`.
TABEL11-1. Parametrii tipici de
construc]ie pentru oalele de con-
dens bimetalice
2. C^nd aburul ajunge la oala de con-
dens, temperatura cre[te iar ele- O]el [i o]el inox
mentele de bimetal se curbeaz`. Racorduri inch 1/2-3/4
Valva va \nchide [i opre[te evacuarea mm 15-20
p^n` c^nd se acumuleaz` suficient Tip cu filet,
condens subr`cit \n fa]a oalei de con- racorduri sudate cu muf`
dens [i temperatura scade. sau flan[ate
Presiune
de lucru (bar) 0 la 24
Capacitate (kg/h) p^n` la 1200
11
 Oala de condens termostatic`
Oalele de condens termostatice
Armstrong sunt disponibile \n variante
cu burduf cu presiune variabil` sau
membran` [i sunt construite dintr-o
larg` diversitate de materiale, inclusiv
o]el inoxidabil, o]el carbon, bronz.
Aceste oale de condens sunt utilizate
la aplica]ii cu solicit`ri foarte mici de
condens.
Functionarea termostatic`
Oalele de condens termostatice
func]ioneaz` pe principiul diferen]ei
de temperatur` dintre abur [i conden-
sul r`cit [i aer. Aburul m`re[te pre-
siunea \n interiorul elementului termo-
static , provoc^nd \nchiderea oalei de
condens. Pe m`sur` ce condensul [i
gazele necondensabile se adun` \n
faza de r`cire, temperatura \ncepe s`
scad` [i elementul termostatic se
contract` [i deschide valva.
Cantitatea de condens adunat` \nain-
tea oalei de condens depinde de
Figura12-1. Func]ionarea oalei de condens termostatic`
1. La pornire, condensul [i aerul sunt
\mpinse \naintea aburului direct prin
oala de condens. Burduful termosta-
tic este complet contractat [i valva
r`mâne complet deschis` pân` când
aburul se apropie de oala de con-
dens.
12
Tabelul 12-1. Parametrii de construc]ie pentru oalele de condens
termostatice
Cu Burduf Cu diafragm`
Material corp O]el inox Bronz O]el inox O]el carbon Bronz
[i capac
Racorduri 15-20 15-20 10-25 15-20 15-25
(mm)
Tip racorduri filet, filet \n filet, filet, filet \n unghi
sudur` unghi drept sudur` sudur` drept
Presiune de 0-20 0-3 0-27 0-40 0-4
lucru (bar)
Capacitate (kg/h) p^n` la 1600 p^n` la 750 p^n` la 30 p^n` la 40 p^n` la 450
Not`: Oalele de condens termosta-
tice pot fi utilizate de asemenea
pentru evacuarea aerului dintr-un
sistem de abur. Atunci c^nd aerul
condi]iile de func]ionare, presiunea se acumuleaz`, temperatuta scade
aburului [i m`rimea conductelor. Este [i aerisirea termostatat` evacueaz`
important de remarcat c` \n spatele automat aerul la o temperatur` u[or
acumul`rii de condens poate avea loc sub cea a aburului, pe intregul
o acumulare de gaze necondensabile. domeniu de presiuni de lucru.
2. Pe m`sur` ce temperatura din oala Func]ionarea oalei de condens cu
de condens cre[te, ea \nc`lze[te membran` termostatic` cu presiuni
rapid burduful \nc`rcat, m`rind pre- egale este foarte asem`n`toare cu
siunea de vapori din interior. Când cea a burdufului, descris` \n figura
presiunea din burduf se egalizeaz` cu 12-1. Camera este umplut` par]ial cu
presiunea sistemului din corpul oalei un lichid. Pe m`sur` ce temperatura
de condens efectul de arc al burdufu- din oala de condens cre[te, ea \nc`l-
lui face ca acesta s` se dilate, ze[te lichidul, m`rind presiunea de
\nchizând valva. Când temperatura vapori din interior. Când presiunea din
din oala de condens scade cu câteva interior dep`[e[te presiunea aburului
grade sub temperatura aburului satu- din jur, membrana este \mpins` \n jos
rat, presiunile din burduf [i corpul pe scaunul valvei [i oala de condens
oalei de condens devin inegale, iar este \nchis`. O sc`dere de tempera-
burduful se poate contracta tur` provocat` de condens sau gaze-
deschiz^nd valva oalei de condens. le necondensabile, r`ce[te [i reduce
presiunea din camer` permi]^nd
membranei s` se ridice de pe scaunul
valvei.
Oala de condens cu clopot [i control diferen]ial automat
Regulatoarele de condens cu clopot Acesta este apoi colectat pentru a fi
[i control diferen]ial automat (DC) utilizat in alte schimb`toare de
sunt concepute s` func]ioneze \n apli- c`ldur` sau va fi golit in linia de retur
ca]ii \n care condensul trebuie ridicat a condensului.
din punctul de drenare sau \n aplica]ii |n func]ie de aplica]ie, debitele de
de drenare gravita]ional` unde condens ce trebuie drenate difer`
cre[terea vitezei poate ajuta evacu- foarte mult. Totu[i, o singur` oal` de
area. condens DC asigur` o capacitate
suficient` pentru majoritatea
Ridicarea condensului din punctul de aplica]iior.
evacuare - numit` deseori sifonare
reduce presiunea condensului, Tabel 13-1. Parametrii tipici de con-
f`c^nd ca o parte din el s` expandeze struc]ie pentru regulatorul de con-
brusc \n abur. Cum oalele de condens dens diferen]ial, automat
obi[nuite nu pot face distinc]ia dintre
aburul expandat [i cel viu, ele \nchid Font` O]el turnat
[i \mpiedic` evacuarea Racorduri
inch 1/2 - 2 1/2 - 3
M`rind viteza la drenarea gravita]io- mm 15-50 15-80
nal`, se ajut` la direc]ionarea conden- Tip racorduri cu filet cu filet
sului [i a aerului c`tre DC. Un by-pass sau flan[` sau flan[`
intern de abur , controlat printr-un Presiune de 0 la 19 0 la 41
ventil dozator produce cre[terea de lucru (bar)
vitez` [i extrac]ia unui abur secundar. Capacitate p^n` la 9100 p^n` la 9100
(kg/h)
Figura 13-1. Fig. 13-2 Func]ionarea oalei de condens DC
Pentru o folosire eficient` a aburului, Armstrong
recomand` aceast` configura]ie dac` aburul
expandat este refolosit.
Configura]ia recomandat` c^nd aburul expandat [i
necondensabilele sunt descarcate direct \n conducta
de retur condens.
Functionarea oalei de condens DC
Condensul, aerul, [i aburul (viu [i
expandat) intr` prin racordul de
intrare al oalei de condens. |n acest
moment aburul expandat [i aerul s^nt
separate automat de condens. Apoi
ele se \ndreapt` \n by-pass-ul \ncor-
porat la un debit controlat, form^nd
aburul secundar (Vezi fig. 13-2).
Valva se regleaz` la cantitatea de
abur expandat prezent la func]ionarea
la capacitate maxim` sau pentru a
satisface necesarul de vitez` al sis-
temului. Condensul este evacuat
printr-un orificiu separat controlat de
clopot.
Datorit` construc]iei cu dou` orificii,
exist` o diferen]` de presiune contro-
lat`, prestabilit` pentru sistemul de
abur secundar \n timp ce diferen]a
maxim` de presiune este disponibil`
pentru evacuarea condensului.
13
 Alegerea oalelor de condens
Pentru a beneficia din plin de pe urma
oalelor de condens descrise \n
sec]iunea precedent`, este esen]ial s`
se aleag` oale de condens de dimen-
siuni [i presiuni corecte pentru o anu-
mit` utilizare [i s` se instaleze [i
\ntre]in` \n mod corespunz`tor. Unul
din scopurile acestui manual este s`
se furnizeze informa]ii care fac aceste
lucruri posibile. Instalarea [i operarea
\n fapt a echipamentelor de drenare
trebuie efectuate numai de personal cu
experien]` \n acest domeniu. Selec]ia
sau instalarea trebuie s` fie \nso]it`
mereu de o asisten]` sau consultan]`
tehnic` competent`. Acest Manual nu
va fi utilizat niciodat` ca un \nlocuitor
pentru asisten]` sau consultan]`
tehnic`. V` recomand`m ca pentru
alte detalii s` contacta]i Armstrong sau
Rom Energy Armstrong.
CONSIDERENTE DE BAZ~
Drenarea unitar` \nseamn` utilizarea
unei oale de condens separate pe
fiecare instala]ie cu abur-condens
inclusiv, pe c^t posibil, fiecare camer`
de distribu]ie sau serpentin` ale unei
instala]ii. Discu]ia de la paragraful
scurtcircuitare explic` de ce trebuie
f`cut` drenarea individual` \n loc de
drenarea unui grup de echipamente.
Fig. 14-1 . Doi consumatori de abur
drena]i \n grup, printr-o singur` oal`
de condens, numit` captare \n grup
pot avea ca rezultat scurtcircuitarea.
Figura 14-3. Serpentin` continu`,
presiune constant`, curgere liber` la
oala de condens a 300kg/h de con-
dens de la o singur` serpentin` de
cupru, la 3 bari. Evacuarea
gravita]ional` la oala de condens.
Volumul spa]iului de abur este foarte
mic. Coeficient de siguran]` 2:1.
14
BAZA}I-V~ PE EXPERIEN}~
Selecta]i oalele de condens cu aju-
torul experien]ei acumulate. Fie a dvs.
fie prin cuno[tin]ele Rom Energy
Armstrong, fie din ceea ce au \nv`]at
al]ii din utilizarea de oale de condens
pe echipamente similare.
DIMENSIONATI SINGURI
Dimensionarea este simpl` cu ajutorul
Programului Trap-A-Ware ("Dimen-
sionarea [i selec]ia oalelor de con-
dens"). Chiar [i f`r` acest program de
calculator, pute]i dimensiona usor
oalele de condens c^nd cunoa[te]i
sau pute]i calcula:
1. Cantit`]ile de condens, \n kg/h
2. Coeficientul de siguran]` care se va
utiliza
3. Presiunea diferen]ial`
4. Presiunea maxim` admisibil`
1. CANTITATEA DE CONDENS
Fiecare capitol 'CUM' din acest
Manual con]ine formule [i informa]ii
utile despre propor]iile de condensare
ale aburului [i procedeele de dimen-
sionare corespunz`toare.
2. COEFICIENTUL DE SIGURAN}~
sau FACTORUL EXPERIEN}~
CARE TREBUIE UTILIZAT
Utilizatorii au constatat c` trebuie s`
utilizeze \n general, un coeficient de
Fig. 14-2. Scurtcircuitarea este
imposibil` când fiecare instala]ie este
golit` prin propria sa oal` de con-
dens.
Figura 14-4. Schimb`tor cu plac`
tubular` cu func]ionare modulat` de
presiune, curgere gravita]ional` c`tre
oala de condens. Cantitatea de con-
dens 300kg/h la 5 bar. Tuburile multi-
ple au un pericol minor de scurtcir-
cuitare. Utiliza]i un coeficient de sigu-
ran]` de 3:1
siguran]` la dimensionarea oalelor de
condens. De exemplu, o sepentin`
care condenseaz` 300kg/h poate
necesita o oal` de condens care s`
poat` face fa]` p^n` la 900 kg/h pen-
tru cea mai bun` func]ionare genera-
l`. Acest coeficient de siguran]` de
3:1 are grij` de diversele viteze de
condensare, sc`derile ocazionale de
presiune diferen]ial` [i de factorii de
construc]ie a sistemului.
Coeficien]ii de siguran]` vor varia de
la un minim de 1,5:1 la un maxim de
10:1. Coeficien]ii de siguran]` din
acest Manual se bazeaz` pe ani de
experien]` ai utilizatorilor.
CONFIGURA}IA AFECTEAZ~
COEFICIEN}II DE SIGURAN}~
Mai important` dec\t modific`rile
obi[nuite de cantit`]i [i presiune este
construc]ia \n sine a ansamblului
\nc`lzit cu abur. Vezi figurile 14-3,14-4
[i 14-5, care arat` trei unit`]i conden-
satoare, fiecare produc^nd 300 kg
condens pe or`, \ns` cu coeficien]i de
siguran]` de 2:1 , 3:1 , 8:1 .
SCURTCIRCUITAREA
Dac` o singur` oal` de condens
leag` mai mult de un punct de evacu-
are, condensul [i aerul de la una sau
mai multe instala]ii pot s` nu ajung` la
oala de condens. Orice diferen]` a
vitezelor de condensare va avea ca
rezultat o diferen]` de c`dere de pre-
siune a aburului. O diferen]` de
c`dere de presiune, prea mic` pentru
a fi \nregistrat` pe un manometru de
presiune, va fi suficient` pentru a l`sa
aburul de la o instala]ie cu presiune
mai mare s` blocheze fluxul de aer
sau condens de la instala]ia cu pre-
siune mai mic`. Rezultatul net este o
\nc`lzire redus`, pierderi de produc]ie
[i combustibil. (Vezi fig. 14-1 [i 14-2).
Figura 14-5. Cilindru mare golit prin
sifon. 300kg/h de la un usc`tor cilin-
dric de 1200 mm diametru, 2500 mm
lungime cu spa]iu de 2.8m³ la 2 bari.
Coeficientul de siguran]` este de 3:1
cu un DC [i de 8:1 cu IB.
SELEC}IA ECONOMIC~ A OALEI
CU CONDENS / ORIFICIULUI
De[i, pentru cele mai bune perfor-
man]e este necesar un coeficient de
siguran]` adecvat, un coeficient prea
mare provoac` probleme. Pe I^ng`
cheltuielile mai mari pentru oala de
condens [i instalarea ei, una supradi-
mensionat` inutil se uzeaz` mai
repede. {i \n cazul defect`rii unei oale
de condens, una supradimensionat`
pierde mai mult abur, ceea ce ar
putea provoca lovituri de berbec [i o
contrapresiune mare \n sistemul de
retur.
3. PRESIUNEA DIFEREN}IAL~
Diferen]ialul maxim este diferen]a din-
tre presiunea cazanului sau a liniei de
abur sau presiunea din aval a unui
PRV [i presiunea liniei de retur. Vezi
fig 15-1. Oala de condens trebuie s`
fie capabil` s` deschid` la aceast`
presiune diferen]ial`.
DIFEREN}IALUL DE LUCRU
C^nd instala]ia lucreaz` la capacitate,
presiunea aburului la intrarea oalei de
condens poate fi mai mic` dec^t pre-
siunea liniei de abur, iar presiunea din
colectorul de retur de condens poate
cre[te peste cea atmosferic`.
Dac` diferen]ialul de lucru este de cel
pu]in 80% din diferen]ialul maxim, la
selectarea oalelor de condens se
Figura 15-1. A minus B este pre-
siunea diferen]ial`: Daca B este con-
trapresiunea , sc`de]i-I din A.Daca B
este vid aduna]i-I la A.
poate utiliza \n siguran]` diferen]ialul
maxim.
Controlul modulat al aliment`rii cu
abur provoaca modific`ri mari ale
presiunii diferen]iale. Presiunea din
instala]ia drenat` poate scadea la cea
atmosferic` sau chiar mai mic` (vid).
Acest lucru nu \mpiedic` evacuarea
condensului dac` se urmeaz` practi-
cile de instalare indicate \n acest
Manual.
IMPORTANT. Ave]i grij` s` citi]i cele
ce urmeaz`, care se ocup` de
reducerile mai pu]in obi[nuite \ns`
importante ale presiunii diferen]iale.
4. PRESIUNEA MAXIM~ ADMISI-
BIL~
O oal` de condens trebuie s` fie
capabil` s` reziste la presiunea
maxim` admisibil` a sistemului sau la
cea de proiect. Ea ar putea s` nu tre-
buiasc` s` func]ioneze la aceast`
presiune \ns` trebuie s` fie capabil`
sa o suporte.
Ca un exemplu, presiunea maxim` de
intrare este de 26 de bari iar pre-
siunea liniei de retur este de 11 bari.
Aceasta are ca rezultat o presiune
diferen]ial` de 15 bari, totu[i oala de
condens trebuie s` fie capabil` s`
reziste la presiunea maxima admisi-
bil` de 26 bari. Vezi fig. 15-1.
Figura 15-2. Condensul de la punctul
de drenare inferior este ridicat la oala
de condens prin sifonare. Fiecare me-
tru de ridicare reduce presiunea difer-
en]ial` cu 0.1 bar. Se va observa
etan[area cu apa de la partea inferi-
oar` [i faptul c` oala de condens este
prevazut` cu supap` de sens inte-
grat` pentru a evita curgerea invers`.
FACTORII CARE INFLUEN}EAZ~
PRESIUNEA DIFEREN}IAL~
Cu excep]ia defect`rii regulatoarelor
de presiune, presiunea diferen]ial`
variaz` de obicei spre minimul valorii
normale sau de proiect. Acest lucru
poate fi provocat de varia]iile presiunii
de intrare sau ale celei de ie[ire.
Presiunea de intrare poate fi redus`
sub valoarea ei normal` de:
1. Un ventil regulator sau regulator de
temperatur` modulant.
2. Golire cu sifon . Fiecare metru de
ridicare dintre punctul de golire [i oala
de condens reduce presiunea de
intrare ([i cea diferen]ial`) cu 0.1 bari.
Vezi fig. 15-2.
Presiunea de evacuare poate fi marit`
peste valoarea ei normala prin:
1. Frecarea \n conducte.
2. Alte oale de condens care eva-
cueaz` \ntr-un sistem de retur de
capacitate redus`.
3. Ridicarea condensului. Fiecare
metru de ridicare m`re[te presiunea
de evacuare ([i scade pe cea
diferen]ial`) cu 0.1 bari c^nd evacu-
area este doar condens. Totu[i \n
prezen]a aburului expandat, con-
trapresiunea suplimentar` poate fi
redus` Ia zero. Vezi fig. 15-3,
observ^nd supapa de sens.
Figura 15-3. La deschiderea valvei de
evacuare a oalei de condens, presiu-
nea aburului va ridica condensul.
Fiecare metru de ridicare va reduce
presiunea diferen]ial` cu 0.1 bari.
15
 Cum se dreneaz` sistemele de distribu]ie a aburului

Sistemele de distribu]ie a aburului
leag` cazanele de abur [i echipa-
mentele care utilizeaz` aburul, trans-
port^ndu-I \n orice loc din instala]ie
unde este nevoie de energie termic`.
Cele trei componente principale ale
sistemelor de distribu]ie a aburului
sunt : colectoarele cazanelor, liniile de
abur [i liniile de ramifica]ie. Fiecare
dintre ele \ndepline[te o anumit`
cerint` a sistemului [i \mpreun` cu
separatoarele de abur [i oalele de
condens, contribuie la utilizarea efi-
cient` a aburului.
COLECTOARELE DE PlC~TURI
Un lucru comun tuturor sistemelor de
Figura 16-1
Dimensionarea
piciorului de drenare
Dimensionat Dimensionat
corect incorect
distribu]ie a aburului este necesitatea
mont`rii unor colectoare de pic`turi la
diferite intervale (fig. 16-1). Acestea
sunt instalate pentru:
1. A lasa condensul s` cad` prin
curgere liber` din aburul \n deplasare
rapid`.
2. A colecta condensul p^n` c^nd
presiunea diferen]ial` \l poate evacua
prin oala de condens.
COLECTOARELE CAZANELOR
Un colector de cazan este o linie de
abur de tip specializat care poate
primi abur de la unul sau mai multe
cazane. EI este cel mai adesea o con-
duct` orizontal` care este alimentat`
pe la partea de sus, [i, la rindul ei ali-
Figura 16-2
Colectoare de
abur la cazan
menteaz` conductele de abur. Este
important s` se dreneze corect colec-
torul cazanelor pentru a se asigura c`
orice antrenare (apa din cazan [i
solide) va fi \ndepartat` \nainte de dis-
tribu]ia \n sistem.
Oalele de condens care deservesc
colectorul trebuie s` fie capabile s`
evacueze cantit`]i mari de condens,
imediat ce acestea sunt prezente.
Rezisten]a la [ocul hidraulic este de
asemena un considerent \n selec]ia
oalelor de condens.
SELEC}IA OALELOR DE CON-
DENS {I COEFICIENTUL DE SIGU-
RAN}~ PENTRU COLECTORUL DE
CAZANE (NUMAI ABUR SATURAT)
Pentru practic toate aplica]iile la
colectorul cazanelor se recomand`
un coeficient de siguran]` de 1.5:1.
Capacitatea necesar` a oalei de con-
dens se poate ob]ine utiliz^ndu-se
urmatoarea formula:
Capacitatea necesar` a oalei de
condens = coeficient de siguran]` x
sarcina conectat` la cazan x coefi-
cient de antrenare (de obicei 10%)

Piciorul de drenare dimen-
sionat corect va prelua con-
densul. Un picior de drenare
incorect va crea un efect ven-
turi “picolo” iar pulsa]iile de
presiune pot antrena con-
densul din oala de condens
(vezi Fig 18-2 [i Fig 18-3).
Oal` de condens cu
supap` de sens intern`
Piciorul de drenare va avea acela[i
diametru ca [i conducta drenat`
p^n` la 100mm. Peste 100mm
diametrul piciorului de drenare va fi
1/2 din diametrul conductei
Oal` de condens cu
supap` de sens intern`
EXEMPLU:
Ce dimensiune de oal` de condens
este necesar` pentru o sarcin`
conectat` de 20000 kg/h cu un coefi-
cient de antrenare de 10% ?
Folosind formula:
Capacitatea necesara a oalei de con-
dens = 1,5 x 20000 x 0,10 = 3000
kg/h

Tabel cu recomand`ri (vezi tabelul de la pag. B pentru referin]e privind Capabilitatea de a reac]iona imediat
"codul de caracteristici") la dopuri de condens, rezisten]a
Echipamentul Prima alegere excelenta la [ocuri hidraulice, capa-
de drenat [i codul de Alt` variant` bilitatea de a face fa]` la murd`rie [i
caracteristici func]ionarea eficient` la sarcini foarte
Colector cazan IBLV sc`zute sunt tr`saturi care fac oalele
M, E, L, N, *F & T de condens cu clopot cele mai
B, Q potrivite pentru aceste aplica]ii.
*La aburul supra\nc`lzit nu se va utiliza niciodat` o oal` de con-
dens cu plutitor [i termostat. Utiliza]i \ntotdeauna un IB cu INSTALAREA
clapet` de re]inere interioar` [i valv` [i scaun tratate. Dac` fluxul de abur prin colector este
doar \ntr-o singur` direc]ie, la cap`tul
Echipamentul Prima alegere, 0 - 2 bari Peste 2 bari din aval va fi suficient` o singur` oal`
de drenat codul [i alternativa de condens. La o admisie \n punctul
Magistralele de B, M, N ,L, F,E, *IB *IB din mijloc al colectorului (fig 16-2),
abur [i linii de C, D, Q sau \ntr-un sistem cu abur \n dou`
ramifica]ii, condi]ii Alternativa F&T **F&T direc]ii, se va instala c^te o oal` de
f`r` \nghe] condens la fiecare cap`t al colectoru-
Magistrale de, B, C, D, E, F, L, *IB *IB lui.
abur liniile de M, N, Q, J
ramifica]ie \n Alternativa Termostatic` Termostatic`
condi]ii de \nghe] sau CD sau CD
*Se va prevedea supap` de re]inere interoar` c^nd presiunile sunt fluctuante
**Se va folosi IBLV dac` F&T este limitat` de presiuni sau temperaturi

16
CONDUCTELE PRINCIPALE aprinderea focurilor de la cazan, T1 = Lungimea total` a liniei de abur
permi]^nd conductelor [i echipa- \n m
DE ABUR
mentelor s` acumuleze presiune [i c = C`ldura specific` a materialului
Una din utilizarile cele mai obi[nuite
temperatur`, f`r` vreun ajutor manual conduc]iei \n kcal/kg/ºC (]eav` o]el =
ale oalelor de condens este la con-
sau supraveghere. 0.115 kcal/ kg/ºC)
ductele principale de abur. Aceste linii
trebuie men]inute f`r` aer [i condens t2 = Temperatura final`
ATEN}IE: Indiferent de metoda de t1 = Temperatura ini]ial`
pentru a men]ine func]ionarea core-
\nc`lzire, acorda]i un timp suficient
spunz`toare a echipamentelor con- r = C`ldura latent` \n kcal/kg (vezi
sumatoare de abur. lnstalarea neco- \n cursul ciclului de \nc`lzire pentru
tabelele de abur, col. 6)
respunz`toare de oale de condens pe a minimiza solicitarea termic` [i
conductele principale de abur duce pentru a preveni orice deteriorare
NOTA: pentru calcule rapide, t2 poate
deseori la lovituri de berbec [i dopuri din sistem.
fi luat` ca 0ºC iar r poate fi fixat la 500
de condens ce pot avaria valvele de kcal/h.
control [i alte echipamente. SELEC}IA OALELOR DE
CONDENS {I COEFICIEN- Pentru determinarea rapid` a
Exist` doua metode utilizate pentru TUL DE SIGURAN}~ cantit`]ii de condens \n cursul
\nc`lzirea conductelor de abur: supra- \nc`lzirii unei conducte de abur, uti-
vegheate [i automate. PENTRU CONDUCTELE
liza]i tabelul 17-3. Odat` g`sit` va-
PRINCIPALE DE ABUR loarea corect`, \nmul]i]i cu un coefi-
|nc`lzirea supravegheat` este larg uti-
lizat` pentru \nc`lzirea ini]ial` a con- cient de siguran]` 2 , coficientul de
Cantit`]ile de condens din conducta
ductelor cu diametru mare [i/sau siguran]` recomandat pentru toate
izolat` sau neizolat`, pentru metoda
lungi. Metoda sugerat` este ca ven- oalele de condens aflate \ntre cazan [i
de \nc`lzire fie supravegheat` sau
tilele de purjare s` fie deschise com- cap`tul conductei.
automat` se pot calcula cu formula:
plet pentru a se sufla \n atmosfer`
\nainte de admisia aburului \n con-
duct`. Apoi oalele de condens preiau (Wp x T1) x c x (t2-t1)
Qc =
sarcina de eliminare a condensului r
care s-ar putea forma \n condi]iile de
func]ionare. |nc`lzirea liniilor princi-
Qc = Cantitatea de condens \n kg
pale de la o central` termic` va urma
aproape acela[i procedeu. Wp = Greutatea conductei \n kg (vezi
|nc`lzirea automat` are loc la tabelul 17-1)

Tabelul 17-1. Tabelul 17-3.

Dimensiuni de conduct` pentru Cantitatea de condens pentru 20 m de conduct`-\nc`lzit` de la 0ºC la
calculul pierderilor prin radia]ie temperatura aburului saturat
Conducta Diametrul Suprafa]a Greutatea
exterior ext.
inch DN mm m²/m kg/m

1 /8" 6 10.2 0.03 0.493

1/4" 8 13.5 0.04 0.769
3/8" 10 17.2 0.05 1.02
Cantitatea de condens \n kg

1/2" 15 21.3 0.07 1.45

3/4" 20 26.9 0.09 1.90
1" 25 33.7 0.11 2.97
1 1/4" 32 42.4 0.13 3.84
1 1/2" 40 48.3 0.15 4.43
2" 50 60.3 0.19 6.17
2 1/2" 65 76.1 0.24 7.90
3" 80 88.9 0.28 10.1
4" 100 114.3 0.36 14.4
5" 125 139.7 0.44 17.8
6" 150 165.1 0.52 21.2
8" 200 219 0.69 31.00
10" 250 273 0.86 41.60
12" 300 324 1.02 55.60
14" 350 355 1.12 68.30
16" 400 406 1.28 85.90
20" 500 508 1.60 135.00

Presiunea aburului \n bari

Figura 17-2.
Viteze de condensare pentru conducte de abur kg/h/m²

Presiunea aburului \n bari 1,0 2 4 8 12 16 21

Conducte cu izola]ie 1 1 1 ,5 1 ,5 2 2,5 3
Conducte f`r` izola]ie 4 5 6 7 8 9 10

17
 Pentru oalele de condens instalate
\ntre cazan [i cap`tul conductei de
abur se aplic` un coeficient de sigu-
ran]` de 2:1. Pentru oalele de con-
dens instalate la cap`tul conductei
sau \nainte de ventilele regulatoare
sau de \nchidere care sunt \nchise o
parte din timp, se va aplica un coefi-
cient de siguran]` de 3:1.
Oala de condens cu clopot este reco-
mandat` pentru c` ea poate face fa]`
la murd`rie [i dopuri de condens [i
rezist` la [ocurile hidraulice. |n plus \n
cazul \n care o oal` de condens cu
clopot se defecteaz`, de obicei o face
\n pozi]ia deschis`.
Instalarea.
Ambele metode de \ncalzire utilizeaz`
colectoare de pic`turi [i oale de con-
dens la toate punctele joase sau \n
punctele de golire natural` cum ar fi:
- |naintea conductelor de ridicare
- La capatul conductelor
- |naintea compensatorilor de dilata]ie
sau coturilor
- |naintea ventilelor sau regulatoarelor
Instala]i colectoare de pic`turi [i
acolo unde nu exist` puncte de golire
natural` (vezi fig. 18-1, 18-2, 18-3).
Acestea vor fi instalate de obicei la
intervale de 50 m [i niciodat` mai
mari de 75 m.
La o \nc`lzire supravegheat`, lun-
gimea colectorului de pic`turi trebuie
s` fie cel pu]in 1 1/2 ori diametrul
conductei, \ns` niciodat` mai pu]in de
250 mm. Face]i colectoarele de
pic`turi la \nc`lzirile automate cu o
lungime minim` de 700 mm. Pentru
ambeIe metode este bine s` se uti-
lizeze un colector de pic`turi cu
acela[i diametru ca [i conducta, la o
dimensiune de ]eav` de p^n` la 100
mm [i de cel pu]in 1/2 din diametrul
conductei, la m`rimi de ]eav` de
peste 100 mm, \ns` niciodat` mai
pu]in de 100 mm (vezi tabela 18-1.)

Conducte principale

Figura 18-1. Figura 18-2. Figura 18-3.

Drenare cu oal` de condens prin filtrul
montat \n fa]a PRV
Colector pic`turi pe o conduct` prin-
cipal`
Drenarea cu oala de condens cu
picior de drenare (colector de pic`turi)
\n fa]a unei conducte de ridicare.
Distan]a "H" \n m \mpar]it` la 10 =
presiunea static` (bari) pentru a
\mpinge apa prin oala de condens.

Tabelul 18-1.
Dimension`rile recomandate pentru
colectorul de pic`turi pentru conduc-
ta de abur [i linia de ramifica]ie

M D H
Lungimea minim`
a colectorului
de pic`turi (mm)
Diametrul Diametrul |nc`lzire |nc`lzire
conductei colectorului supra- auto-
de abur de pic`turi vegheat` mat`

mm in mm in L L

Tabelul de recomand`ri (vezi pag. B pentru Coduri) 15 1/2 15 1/2 250 710
20 3/4 20 3/4 250 710
25 1 25 1 250 710
Echipamentul Prima alegere 50 2 50 2 250 710
de drenat [i codul Alternativa 80 3 80 3 250 710
100 4 100 4 250 710
150 6 100 4 250 710
Separatorul IBLV 200 8 100 4 300 710
de pic`turi B, M, L, DC 250 10 150 6 380 710
E, F,N, 300 12 150 6 460 710
350 14 200 8 535 710
Q 400 16 200 8 610 710
450 18 250 10 685 710
500 20 250 10 760 760
600 24 300 12 915 915

18
Liniile de ramifica]ie
Liniile de ramifica]ie sunt plec`ri din
conducta de abur care alimenteaz`
elemente specifice ale echipa-
mentelor consumatoare de abur.
Întregul sistem trebuie s` fie astfel
proiectat [i conectat inc^t s` se
previn` acumul`rile de condens \n
orice punct.
Selec]ia oalelor de condens
[i coeficientul de siguran]`
pentru liniile de ramifica]ie
Formula pentru calculul cantit`]ii de
condens este aceea[i cu cea utilizat`
pentru conductele de abur. Liniile de
ramifica]ie au de asemenea un coefi-
cient de siguran]` recomandat de 3:1.
Instalarea
Configura]ia recomandat` a con-
ductelor de legatur` dintre conducta
principal` [i regulatorul de presiune
este ilustrat` \n fig. 19-1 pentru trasee
Figura 19-1. Configura]ia de con-
ducte pentru traseu mai mic de 3 m.
Nu este necesar` oal` de condens
dec^t dac` \nclina]ia \n spate spre
colectorul de alimenatare este mai
mic` de 50 mm pe m.
Figura 19-2. Conducta pentru un
traseu mai mare de 3 m. Este necesar
un colector de pic`turi [i oala de con-
dens \nainte de ventilul regulator. Filtrul
dinaintea ventilului regulator poate
servi drept colector de pic`turi dac`
racordul de purj` merge la o oala de
condens cu clopot. Acest lucru va mi-
nimiza de asemenea problema cur`]irii
sitei. Oala de condens trebuie s` fie
prev`zut` cu o clapet` de re]inere inte-
rioar` sau o clapet` oscilant` instalat`
\naintea oalei de condens.
de sub 3 m [i \n fig.19-2 pentru trasee
de peste 3 m. Vezi fig. 19-3 pentru
configura]ia c^nd ventilul regulator
trebuie s` fie sub conducta princi-
pal`.
Instala]i un filtru cu sec]iunea egal` cu
cea a conductei \nainte de fiecare
ventil regulator precum [i \naintea
PRV, dac` se utilizeaz`. Asigura]i
ventile de purjare, de preferin]` cu
oalele de condens lB. La c^teva zile
dup` pornirea sistemului examina]i fil-
trele pentru a vedea dac` este nece-
sar` o cura]ire.
Separatoarele
Separatoarele de abur sunt destinate
elimin`rii \ntregului condens care se
formeaz` \n sistemele de distibu]ie ale
aburului; ele sunt utilizate cel mai
adesea \naintea echipamentelor \n
care aburul uscat este esen]ial. Ele
sunt deasemenea obi[nuite \n liniile
de abur secundar, care, prin \nsa[i
natura lor, au un procent mare de
condens antrenat.
Factorii importan]i \n selec]ia oalelor
de condens sunt capabilitatea de a
face fa]` la dopurile de condens, de a
asigura o rezisten]` bun` la [ocurile
hidraulice [i de a func]iona \n sarcin`
redus`.
Selec]ia oalelor de condens [i coe-
ficien]ii de siguran]` pentru sepa-
ratoare
|n toate cazurile se aplic` un coefi-
cient de siguran]` de 3:1, chiar dac`
se recomand` tipuri diferite de oale
de condens, \n func]ie de nivelurile de
Figura 19-3. Indiferent de lungimea
traseului,\naintea ventilului regulator
aflat sub alimentarea cu abur va fi
necesar un colector de pic`turi [i o
oal` de condens. Dac` serpentina este
deasupra ventilului regulator, se va
instala o oal` de condens [i dup` ven-
tilul regulator.
condens sau de presiune.
Pentru ob]inerea capacit`]ii necesare
a oalei de condens utiliza]i urm`-
toarea formul`:
Capacitatea necesar` a oalei de
condens \n kg/h = coeficient de si-
guran]` x debitul de abur \n kg/h x
procentul anticipat de condens (de
obicei 10% la 20%.)
Exemplu: Ce dimensiune de oal` de
condens va fi necasar` la un debit de
500 kg/h? Utiliz^nd formula:
Capacitatea necesar` a oalei de con-
dens = 3x500xO,1 0=150kg/h.
Pentru separatoare se recomand`
oala de condens cu clopot cu o
aerisire mare. Atunci c^nd murd`ria [i
[ocul hidraulic nu sunt probleme
importante, o alternativ` acceptabil`
este o oal` de condens cu plutitor.
|n multe cazuri ar putea fi de preferat
o oal` de condens cu clopot [i control
diferen]ial automat. Aceasta combin`
cele mai bune caracterictici ale celor
dou` tipuri de mai sus [i sunt reco-
mandate pentru cantit`]i mari de con-
dens, care depa[esc capacitatea de
separare a separatorului.
Instalarea
Conecta]i oalele de condens la linia
de evacuare a separatorului, la 250-
300 mm, sub separator, ]eava de
golire [i colectorul de n`mol trebuie
s` aib` aceea[i dimensiune ca [i
racordul de golire.
Figura 19-4. Goli]i partea din aval a
separatorului. Sunt necesare un colec-
tor de pic`turi [i colector de n`mol
pentru a se asigura o curgere direct` [i
rapid` a condensului la oala de con-
dens.
19
 Cum se dreneaz` conductele de abur supra\nc`lzit
La prima vedere aceast` problem`
poate creea confuzie datorit` idei c`
aburul supra\nc`lzit nu produce con-
dens; de aceea conductele de abur
supra\nc`lzit nu ar avea deloc con-
dens de-a lungul lor. Aceasta este
adev`rat c^nd conductele au ajuns la
temperatura [i presiunea corespun-
z`toare aburului supra\nc`lzit, dar
eliminarea condensului este absolut
necesar` p^na la atingerea acestor
parametri. Acest capitol va explica ce
este aburul supra\nc`lzit [i aplica]iile
unde se folose[te.
C`ldura specific` oric`rei substan]e
este cantitatea de c`ldura necesar` a
ridica temperatura unui kg din acea
substan]` cu un ºC. Conform acestei
defini]ii , c`ldura specific` a apei este
4,186 kj, iar c`ldura specific` a aburu-
lui supra\nc`lzit variaz` func]ie de
temperatur` [i presiune. C`ldura spe-
cific` descre[te c^nd temperataura
cre[te dar cre[te odat` cu cre[terea
presiunii.
Aburul supra\nc`lzit se produce prin
ad`ugarea unui set suplimentar de
serpentine \n cazan sau \n zona de
evacuare gaze arse folosindu-se ast-
fel c`ldura acestora \n loc s` fie arun-
cate la co[. Sau prin ad`ugarea unei
camere suplimentare de supra\n-
c`lzire undeva dup` cazan [i conec-
tat` la conducta principal` de abur. O
diagram` schematic` a unui genera-
tor de abur prev`zut cu o sec]iune de
supra\nc`lzire este prezentat` mai
jos.
Propriet`]ile aburului
supra\nc`lzit
Aburul supra\nc`lzit are c^teva pro-
priet`]i care \l fac inutilizabil pentru
transfer de c`ldur` dar ideal pentru
ac]ion`ri [i transfer de mas`. Diferit
fa]` de aburul saturat, presiunea [i
temperatura aburului supra\nc`lzit
sunt independente. Aburul supra-
\nc`lzit se formeaz` la aceea[i pre-
siune ca aburul saturat dar tempera-
tura [i volumul cresc.
|n cazanele cu tamburi separarea apei
de abur se face extrem de dificil.
Suprapunerea volumelor mici de ap`
\n tambur cu varia]ii rapide ale
\nc`rc`rii produce contrac]ii severe [i
condi]ii de v`lurire la suprafa]a de
separa]ie abur /ap` ceea ce conduce
la antrenarea apei odat` cu aburul.
19-1
Aceast` ap` poate fi eliminat` prin
separatoare de pic`turi [i oale de
condens la ie[irea aburului din cazan,
dar nu sunt 100% eficiente. |n
aplica]iile unde aburul uscat este
absolut necesar, sunt ad`ugate ser-
pentine suplimentare la cazan ca tre-
ceri pentru schimb de c`ldur` prin
convec]ie. Se livreaz` astfel o canti-
tate de c`ldur` suplimentar` pentru
vaporizarea apei r`mas` \n emulsia
apa - abur , realiz^ndu-se o u[oar`
supra\nc`lzire ce asigur` un abur
absolut uscat.
|ntruc^t aburul supra\nc`lzit cedeaz`
o foarte mic` cantitate de c`ldur`
pentru a ajunge la satura]ie, acesta nu
este un mediu bun pentru transferul
de c`ldur`. Anumite procese cum ar fi
centralele termoelectrice necesit`
abur uscat pentru ac]ionarea tur-
binelor. Aburul supra\nc`lzit reduce
cantitatea de condens la pornirea de
la rece [i cre[te puterea ob]inut` prin
\nt^rzierea condens`rii \n treptele tur-
binelor. Av^nd abur uscat durata de
via]` a paletelor turbinelor este mai
\ndelungat`.
Aburul supra\nc`lzit poate ceda
energie f`r` s` ajung` la condensare
pe c^nd aburul saturat nu.
Deasemenea aburul supra\nc`lzit
poate fi transportat pe distan]e lungi
f`r` s` ajung` la condensare.
De ce se dreneaz`
sistemele de abur
supra\nc`lzit?
Primul motiv ar fi \nc`rcarea la
pornire. |nc`rcarea cu condens poate
fi important` datorit` dimensiunilor
mari a conductelor. La pornire robi-
netele manuale sunt cele mai folosite
\ntruc^t timpul de manevr` permite
ac]ionarea lor. Aceasta este cunos-
cut` ca pornire supravegheat`. Un al
doilea motiv pentru utilizarea oalelor
de condens este pierderea
supra\nc`lzirii sau by pasarea
supra\nc`lzitoarelor din motive
tehnice astfel trec^ndu-se la folosirea
aburului saturat. Pentru aceste cazuri
neprev`zute nu este timp pentru
ac]ion`ri manuale, deci folosirea
oalelor de condens este inevitabil`.
Acestea sunt situa]iile \n care dimen-
sionarea corecta a oalelor de con-
dens este o necesitate. Condensul
trebuie eliminat imediat ce se
formeaz` pentru a p`stra randamen-
tul sistemului [i a evita avariile
cauzate de loviturile de berbec [i
eroziune.
Dimensionarea cantit`]ilor
de condens \n cazul aburului
supra\nc`lzit
Cantit`]ile de condens ce trebuiesc
drenate \n cazul aburului supra\nc`lzit
pot varia \ntre debite foarte mari la
pornire [i aproape de zero \n timpul
func]ion`rii normale. |n consecin]` se
va calcula pentru fiecare aplica]ie \n
parte.
Pe timpul pornirii , conducte foarte
mari sunt umplute cu abur de la rece.
|n aceast` perioad` vom reg`si \n
conducte doar abur saturat la presiu-
ni sc`zute p^na c^nd temperatura va
cre[te. Pentru a evita stresul \n con-
ducte aceast` opera]iune se face \n
timp \ndelungat. Cantit`]i mari de
condens la presiuni sc`zute sunt
condi]iile de pornire ceea ce necesit`
oale de condens de mare capacitate.
Aceste oale de condens trebuie s`
lucreze corect [i \n condi]ii de
func]ionare normal` adic` de debite
foarte mici [i abur supra\nc`lzit.
Capacit`]ile de pornire se calculeaz`
astfel:
Folosind:
C = 0,48Wp( t2 - t1 )/H
Unde:
C = Cantitatea de condens \n kg
Wp = Greutatea total` a conductei (
tabelul 17-1 pag 17 )
H = C`ldura total` la presiunea X
minus c`ldura sensibil` la presiunea
Y
( C`ldura latent` a aburului. Pentru
\nc`lziri de lung` durat` folosi]i
c`ldura total` a aburului saturat la
presiunea aburului supra\nc`lzit ce se
livreaz` (X) minus c`ldura sensibil` a
aburului saturat la presiunea medie
pe timpul \nc`lzirii(Y) ).
0,48 = C`ldura specific` a o]elului
conductei \n kj/kg/ºC
Exemplu: Pentru urmatoarele 2 ore:
Singurul parametru care s-a modificat este caldura sensi-
Presupunem o \nc`lzire cu 50ºC/h bil` ( 775kj/kg ) a aburului saturat la presiunea medie pe
Diametrul conductei 14" timpul respectivei perioade.
Abur supra\nc`lzit la 83bar, 577ºC
Temperatura ambiant` 21ºC C=0,48kj/kg/ºCx4.098kgx100ºC/1.978kj/kg=99,4kg
60m distan]` \ntre 2 oale de condens

Pentru primele 2 ore:

W=60mx68,3kg/m=4.098 kg
T2-T1=121-21=100ºc
H=2.753kj/kg(83 barg)-454kj/kg(0,35barg)=2.299kj/kg
C= 0,48kj/kg/ºCx4.098kgx100ºC/1.978kj/kg=85,6kg

Tabelul 19-1.1 Tabelul perioadelor de timp de \nc`lzire

Perioada de timp Presiunea medie Temperatura la sf^r[itul Debitul de condens

\n barg fiec`rei perioade \n ºC pe o conduct` de 14" kg/h

primele 2h 0,35 121 42,9

urm`toarele 2 h 9,7 221 49,7
a 3-a perioad` de 2h 48 321 61,5
a 4-a perioad` de 2h 83 421 58,3
a 5-a perioad` de 2h 83 577 76,2

Pentru a ne asigura c` condensul Tipuri de oale pentru abur

este eliminat corespunz`tor, dimen-
supra\nc`lzit
sionarea picioarelor de drenare [i a
conductelor trebuie s` fie facut`
Oala de condens cu bimetal Oala de condens cu clopot
corect la instalarea oalelor de con-
dens.Tabelul18.1 de la pag 18 indic`
Oala de condens cu bimetal este O etan[are cu ap` protejeaz` valva
alegerea dimensiunilor colectorului de
reglat` s` nu deschid` p^n` c^nd de \nchidere \nc^t aburul viu nu
pic`turi ( picior de drenare ) func]ie de
condensul nu s-a r`cit p^n` sub tem- ajunge la ea deci nu pot exista
dimensiunile conductelor.
peratura de satura]ie. La presiunea pierderi de abur iar durata de via]`
existent`, aceasta va ram^ne \nchis` este crescut`. Valva de evacuare se
Problema este dac` s` se izoleze
at^ta timp c^t aburul la orice temper- g`se[te \n partea superioar` , deci
colectorul de pic`turi [i conducta
atur` va fi \n oala de condens. Dac` este protejat` \mpotriva impurit`]ilor
c`tre oala de condens sau nu.
temperatura aburului cre[te, ele- permi]^nd \n acela[i timp evacuarea
Raspunsul este NU !
mentele de bimetal vor trage [i mai aerului. Se pot evacua cantit`]i mari
mult tija \nchiz^nd [i mai ferm oala de de condens la pornire [i totodat`
Se va izola numai \n cazuri de sigu-
condens. Oala de condens cu bimet- func]ioneaz` bine [i la debite mici.
ran]`. Neizolarea ajut` la formarea
al poate drena debite mari la pornire. Probleme pot apare datorit`
permanent` a condensului [i prelun-
Pentru acest motiv este foarte potriv- dezamors`rii ei ( pierderea etan[`rii
girea duratei de via]` a oalei de con-
it` pentru drenarea aburului de ap`) . Trebuie executat un montaj
dens.
supra\nc`lzit. corect pentru evitarea acestei prob-
leme. Vezi fig.18.3 la pag 18. La
|n timpul func]ion`rii pe abur dimensionarea oalei de condens pen-
supra\nc`lzit, condensul din oala de tru abur supra\nc`lzit se va ]ine cont
condens trebuie s` se r`ceasc` sub de debitul de condens la pornire f`r`
temperatura de satura]ie pentru ca a aplica factorul de siguran]`.
oala de condens s` deschid`. Din Materialele se vor alege pentru pre-
aceast` cauz` condensul se poate siunea [i temperatura maxim` a abu-
acumula \n conduct` , [i creea mari rului supra\nc`lzit.
avarii robinetelor, coturilor [i altor
arm`turi, dac` colectorul de pic`turi
[i conducta p^n` la oala de condens
nu sunt bine dimensionate.

19-2
 Cum se instaleaz` oale de condens la \nso]itorii de abur

|nso]itorii cu abur sunt destina]i
men]inerii fluidului dintr-o conduct`
de produs la o anumit` temperatur`.
|n majoritatea cazurilor ace[ti
\nso]itori cu abur sunt utiliza]i \n aer
liber ceea ce fac condi]iile climaterice
s` devin` un considerent critic.
Scopul principal al oalelor de con-
dens de pe inso]itorii cu abur este
re]inerea aburului p^n` c^nd caldura
sa latent` este utilizat` la maximum [i
apoi s` evacueze condensul [i
gazele. La fel ca orice alt echipament
de transfer de c`ldur`, fiecare linie de
inso]itor trebuie s`-[i aib` propria
oal` de condens. Chiar dac` pe linia
de fluid principal se pot instala mai
mul]i \nso]itori, este necesar` insta-
larea individual` de oale de condens,
pentru prevenirea scurtcircuit`rilor.
Vezi pag. 14.
se ]in` seama de compatibilitatea lor
cu obiectivele sistemului, deoarece
oaleIe de condens trebuie:
1. S` conserve energia printr-o
func]ionare sigur` pe o perioad`
\ndelungat` de timp.
2. S` asigure o evacuare periodic`
brusc` pentru a purja condensul [i
aerul din linie.
3. S` func]ioneze \n condi]ii de
sarcin` redus`.
4. S` reziste la deterior`ri provocate
de \nghe] \n cazul opririi aburului.
Nici o industrie nu-[i poate permite s`
pl`teasc` costul exorbitant al aburului
pierdut prin conductele de \nso]ire cu
abur.
Selec]ia oalelor de condens pentru
\nso]itorii cu abur
Cantitate de condens ce trebuie
drenat` pe un \nso]itor de abur poate
fi determinat` din pierderea de
c`ldur` din conducta de produs, uti-
liz^ndu-se formula
Qc = S x k x ∆t
r
Qc = Cantitatea de condens \n kg/h
S = Suprafa]a exterioar` din linia de
produs \n m2/m (Vezi tabelul 17-1)
k = Coeficientul de transfer de c`ldur`
\n Kcal/m2/h/°C (Vezi tabelele 21-1 [i
21-2)
∆t = Diferen]a de temperatur` \n °C
r = C`ldura latent` \n Kcal/kg (Din
tabela de abur)

La selectarea [i dimensionarea
oalelor de condens este important s`

Instala]ii tipice de \nso]itori cu abur

Figura 20-1 Figura 20-2

Tabelul de recomand`ri (vezi pag. B pentru Coduri)

Echipamentul Prima alegere
de drenat [i codul Alternativa

Linii *IB
\nso]itoare A, B, C, L, Termostatic`
J, N. I, K sau CD

* Selecta]i un orificiu de oal` de condens de 5/64"

pentru a conserva energia [i a evita \nfundarea cu
murd`rie [i piatr`.

20
Exemplu:
Un \nso]itor cu abur cu o presiune de
abur de 11 bari este utilizat la o con-
duct` cu un diametru de 100 mm, 30
m lungime. }eava este izolat` pentru
a men]ine o temperatur` de 90°C cu o
temperatur` de proiect \n exterior de
-25°C. S` mai presupunem c` izola]ia
]evii este eficient` 75%. Care este
cantitatea de condens?
Utiliz^nd formula:
30m x 0.36 m² x 11kcal/m²/h/ºC x 0,25 =7,1kg/h
Qc =
481,0
La majoritatea \nso]itorilor cu abur
debitul oalei de condens este sur-
prinz`tor de sc`zut, deci, de obicei
este adecvat` cea mai mic` oal` de
condens. Bazat pe capabilitatea ei de
conservare a energiei printr-o
func]ionare sigur` pe o perioad`
\ndelungat` de timp, de a face fa]` la
sarcini reduse de a rezista la \nghe] [i
de a purja sistemul, pentru liniile
inso]itoare cu abur se recomand` o
oal` de condens cu clopot.
Coeficientul de siguran]`
Utiliza]i un coeficient de siguran]` de
2:1 indiferent de implicarea sau nu a
expunerii la condi]iile climatului
ambiant. Nu supradimensiona]i oalele
de condens sau \nso]itorii de abur.
Alege]i un orificiu de 5/64"al oalei de
condens pentru a conserva energia [i
pentru a se evita colmatarea cu
murd`rie [i piatr`.
Instalarea
Instala]i liniile distribu]ie sau alimenta-
re la o \n`l]ime oarecare deasupra lini-
ilor de produs care necesit` \nso]itor
cu abur. Pentru o evacuare eficient` a
condensului [i purjarea necondens-
abilelor, \nclina]i liniile \nso]itoare pen-
tru golirea gravita]ional` [i capta]i la
toate punctele joase. Acest lucru va
ajuta de asemenea la evitarea
\nghe]`rii \nso]itorului cu abur (vezi
fig.20-1, 20-2 [i 21-1).

Pentru conservarea energiei, returna]i

condensul la cazan. Utiliza]i ruptoare
Figura 21-1. Instala]ie tipic` de \nso]itor de vid imediat \nainte de oalele de
condens pentru a asigura golirea la
oprire la sistemele de evacuare gravi-
ta]ional`. Acolo unde predomin`
condi]iile de \nghe] se sugereaz` uti-
lizarea de drenere de protec]ie la
\nghe] pe colectoarele de evacuare
ale oalelor de condens.

Tabelul 21-2. Factorii K - M`surat

\n medii cu deplasare lent`

Mediu Material Mediu Factor K

de conduct` de \n Kcal/h/
\nc`lzire \nc`lzit °C/m²
Aer Font` Aer (gaz) 5
Tabelul 21-1. Factorii K \n Kcal/h/m²/ºC pentru transferul de c`ldur` de la Aer O]el Aer (gaz) 7
liniile \nso]itoare de abur \nc`lzite cu abur, din o]el, la liniile de produs, \n Ap` Font` Aer (gaz) 7
func]ie de v^scozitatea produsului. Ap` O]el Aer (gaz) 10
Ap` Cupru Aer (gaz) 11
V^scozitatea
Abur Font` Ap` (gaz) 10
la temperatura medie Greutatea specific` a lichidului
Abur O]el Ap` (gaz) 11
SSU Centistokes 1 0.934 0.876 0.825 Abur Cupru Ap` (gaz) 15
35 3 100 112 148 172 Abur Font` Ap` 750
70 13 74 100 112 148 Abur O]el Ap` 900
350 75 59 74 100 - Abur Cupru Ap` 1000
700 150 49 64 83 - Ap` Font` Ap` 200-250
2000 475 35 49 - - Ap` O]el Ap` 300-350
3500 750 25 39 - - Ap` Cupru Ap` 300-400

21
 Cum se instaleaza oalele de condens la echipamentele de \nc`lzire cu convec]ie

Echipamentele de \nc`lzire cu con- - utiliza]i un coeficient de siguran]` este produc]ia de Kcal cu o presiune
vec]ie, cum ar fi instala]iile de de 3:1 la presiunile diferen]iale de de abur de 1,15 bari \n instala]ie [i o
\nc`lzire, pre\nc`lzitoarele de aer [i lucru. temperatur` de intrare a aerului de
serpentinele din ]evi se afl` practic \n 2. Presiune de abur variabil` 15°C. Pentru a transforma valoarea
toate industriile. Acest tip de echipa- Oale de condens F&T [i oale de con- standard \n cea real`, utiliza]i factorii
ment este destul de elementar [i va dens cu clopot prev`zute cu aerisire de conversie din tabelul 24-1. Odat`
necesita o \ntre]inere de rutin` cu bimetal. cunoscute condi]iile reale de
redus`. |n consecin]`, oalele de con- - abur de 0-1 bar - coeficient de sigu- temperatur`, \nmul]i]i cantitatea de
dens sunt neglijate perioade \ndelun- ran]` de 2:1 la o presiune diferen]ial` condens cu coeficientul de siguran]`
gate de timp. Una din problemele de 0,1 bar. coresunzator.
care rezult` \n urma acestei neglijen]e - abur de 1-2 bari - 2:1 la ∆p de 0,2 2. Metoda m³/min [i cre[terea
este condensul rezidual din serpenti- bar. temperaturii aerului
na de \nc`lzire care poate provoca - abur peste 2 bari - 3:1 la 1/2 ∆p max Acolo unde se cunosc numai m³/min
pagube datorate \nghe]ului, coroziunii pe oala de condens de capacitate a ventilatorului [i
[i loviturilor de berbec. Oale de condens cu clopot f`r` cre[terea de temperatur` a aerului,
clopot termostat produc]ia real` \n Kcal se poate afla
Selec]ia oalelor de condens La abur numai peste 2 bari - 3:1 la 1/2 utiliz^ndu-se formula urmatoare:
[i coeficien]ii de siguran]` din ∆p max pe oala de condens. Kcal/h = m³/min x 18 x cre[terea de
temperatur` \n °C
Tipul [i dimensiunea oalelor de con-
dens care se vor utiliza, va fi determina- Alegerea oalelor de condens
t` \n func]ie de diversele cerin]e ale apli- pentru instala]ii de \nc`lzire Exemplu: Ce dimensiune de oal` de
ca]iilor implic^nd presiune de abur con- condens va goli un pre\nc`lzitor de
[i pre\nc`lzitoare de aer 100 m³/min care produce o cre[tere
stant` sau variabil`. Exist` dou` me- Pentru a calcula cantitatea de con-
tode standard pentru dimensionarea de temperatur` de 30°C?
dens se pot utiliza trei metode. Presiunea aburului este de 5 bari.
oalelor de condens pentru serpentine. Condi]iile de operare cunoscute vor Utiliz^nd formula:
1. Presiune constant` de abur determina metoda care se va utiliza. 100 x 18 x 30 = 54.000 Kcal/kg
Oale de condens cu clopot [i oale de 1. Metoda Kcal Acum,\mp`r]ind 54.000 Kcal/h la
condens cu plutitor [i termostatic` Evaluarea standard a instala]iilor de 503,4 Kcal/kg (c`ldura latent` a abu-
(F& T) \nc`lzire [i a altor serpentine de aer rului) pentru a ob]ine 107,3 Kg/h con-
dens [i \nmul]ind cu coeficientul de
Grafic 22-1. COEFICIEN}II DE MULTIPLICARE PENTRU DIMENSIONAREA siguran]` recomandat de 3, se deter-
OALELOR DE CONDENS |N CAZUL SERPENTINELOR CU }EVI MULTIPLE min` c` este necesar` o oal` de con-
20 dens cu o capacitate de 322 Kg/h.
COEFICIENT MULTIPLICARE

17 Circula Factorul 18 din formula de mai sus

]ie de a
15
Uscare
er for]a
t`
este ob]inut dup` cum urmeaz`:
12 Uscare - a rgil` 1 m³/min x 60 = 60 m³/h
atmosfe 60 m³/h x 1,25 (greutatea specific` a
10 r` ume
d` aerului la 5°C) = 75 kg/h
8
7 Înc`lzir 75 kg/h x 0,24 (c`ldura specific` a
6 i spa]ii aerului \n Kcal/Kg/ºC)=18 Kcal/h/ºC
5
4 3. Metoda condensului
1,14 1,2 1,3 1,4 1,5 1,75 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 15 18 Odat` determinat` produc]ia \n Kcal:
PRESIUNE ABUR BAR 1. Se \mparte Kcal la c`ldura latent` a
aburului la presiunea aburului uti-
Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B) lizat`. Vezi coloana 2 a tabelului 24-1
sau Tabelele de abur. Aceasta va da
Echipamentul Prima Presiune Prima Presiune greutatea reala a aburului condensat.
de drenat alegere constant` alegere variabil` Pentru o aproximare str^ns` se poate
[i codul 0-2 bar peste [i codul 0-2 bar peste aplica o regul` empiric` utilizat` \n
2 bar 2 bar mod obi[nuit \n care produc]ia de
Kcal este \mpar]it` la 500.
Instala]ii de B,C,E,K,N IB IB B,C,G,H,L F&T *F&T 2. Se \nmul]e[te greutatea real` a
\nc`lzire Alternativ` *F&T IB Alternativ` IBLV IBLV aburului care condenseaz` cu un
Instala]ii de B,C,E,K,N IB IB B,C,G,H,L F&T *F&T coeficient de siguran]` de 3 pentru a
pre\nc`lzire Alternativ` *F&T IB Alternativ` IBLV IBLV ob]ine capacitatea de evacuare con-
aer tinu` a oalei de condens.
Serpentine cu B,C,E,K,N IB IB B,C,G,H,L F&T *F&T
aripioare de Alternativ` Termo- Termo- Alternativ` IBLV IBLV
radia]ie static static

* Utiliza]i IBLV peste limit`rile de temperatur`/presiune ale F&T

DE NOTAT: 1. asigura]i ruptor de vid ori de c^te ori apar presiuni subatmos-
ferice. 2. Nu utiliza]i oale de condens F&T la abur supra\nc`lzit.

22
Alegerea oalelor de condens 1. Determina]i m² ]evii \nmul]ind mic[orarea capacit`]ii sale de
lungimea ]evii cu suprafa]a exterioar`, drenare.
la serpentine
m²/m (Tabelul 24-3) 3. Asigur` eliminarea aerului [i a altor
|n masura \n care este posibil, fiecare
2. |nmul]i]i m² de ]eav` cu viteza de necondensabile.
]eav` va fi prev`zut` cu o oal` de
condensare dat` \n tabelul 24-2.
condens individual` pentru evitarea
Aceasta d` cantitatea normal` de ATENTIE !
scurtcircuit`rii.
condens. Pentru \nc`lzire la presiune redus`,
3. Din graficul 22-1, g`si]i coeficientul utiliza]i un coeficient de siguran]` la
Serpentine cu o singur` teav`
pentru condi]iile dvs. de func]ionare. presiunea diferen]ial` real`, nu
Pentru dimensionarea oalelor de con-
4. |nmul]i]i cantitatea normal` de con- neap`rat presiunea de alimentare cu
dens pentru o singur` ]eav` sau ]evi
dens cu coeficientul pentru a ob]ine abur, re]in^nd c` oala de condens
drenate individual, g`si]i rata de con-
capacitatea necesar` de drenare con- trebuie de asemenea s` poat`
densare pe m² \n tabelul 24-2.
tinu` a oalei de condens. func]iona la presiunea diferen]ial`
|nmul]i]i rata de condensare pe m² cu
lungimea \n m [i cu m²/m a ]evii din maxim` \nt^lnit`.
De notat c` coefieientul de sigu-
tabelul 24-3 pentru a ob]ine canti-
ran]` este inclus \n coficientul de Instalarea
tatea normal` de condens.
multiplicare. |n general, urma]i recomand`rile pro-
Pentru \nc`lzire rapid`, aplica]i un duc`torului. Fig. 23-1, 23-2, 23-3 [i
Recomand`rile privind coeficientul de 23-4 reprezint` consumul
coeficient de siguran]` de 3:1 pentru
siguran]` sunt date pentru: produc`torilor de elemente de
selec]ia oalei de condens [i utiliza]i o
1. Dep`[irea pericolului de scurtcir- \nc`lzire cu convec]ie.
oal` de condens cu clopot cu o
cuitare creat de ]evile multiple din
aerisire termic`. Acolo unde nu este
echipament.
necesar` o \nc`lzire rapid`, se uti-
2. Asigurarea unei capacit`]i adec-
lizeaz` un coeficient de siguran]` de
vate a oalei de condens \n condi]ii
2:1 pentru selec]ia oalei de condens
severe de func]ionare. Pe vreme
[i selecta]i o oal` de condens cu
extrem de rece temperatura de intrare
clopot standard.
a aerului poate fi mai mic` dec^t cea
calculat` iar cererea crescut` de abur
Serpentine cu ]evi multiple
\n toat` fabrica poate conduce la o
Pentru dimensionarea oalelor de con-
presiune sc`zuta de abur [i la o
dens pentru drenarea serpentinelor
cre[tere a presiunii \n conducta de
formate din mai multe ]evi, proceda]i
abur condensat. Toate conduc la
\n felul urm`tor:

Fig. 23-1. Drenarea [i aerisirea serpentinei de \nc`lzire a aerului

Fig. 23-3. Metoda general aprobat`

de drenare [i pozare a conductelor
pentru instala]iile de \nc`lzire de \nalt`
presiune (peste 1 bar) cu refulare ori-
zontal`. Colectoarele de pic`turi de la
fig. 23-3 [i 23-4 trebuie s` fie de mini-
mum 250-300 mm.

Fig. 23-2. Captarea [i aerisirea serpentinei de \nc`lzire a aerului

Fig. 23-4. Metod` general aprobat`

pentru conducte [i oale de condens
la instala]iile de \nc`lzire de joas` pre-
siune (sub 1 bar) cu refulare vertical`.

23
 Tabelul 24-1. Tabel cu constante pentru determinarea cantit`]ii de c`ldur` \n Kcal la o instala]ie de \nc`lzire \n alte
condi]ii dec^t cea standard - standardul fiind cu o presiune de abur de 1,15 bar la o temperatur` de intrare a aerului de
15ºC. Pentru utilizare \nmul]i]i capacitatea standard \n Kcal a instala]iei de \nc`lzire cu constanta indicat`.

Presiune C`ldura
a aburului, latent` a Temperatura de intrare a aerului \n °C
\n aburului
bari kcal/kg 24 -12 0 +10 +15 +20 +32
1,15 537,0 - - - 1,07 1,00 0,92 0,78
1,35 534,7 1,64 1,45 1,28 1,12 1,05 0,97 0,82
1,7 528,8 1,73 1,54 1,37 1,21 1,31 1,05 0,90
2,0 525,0 1,79 1,61 1,44 1,27 1,19 1,11 0,97
2,5 521,0 1,86 1,67 1,49 1,33 1,25 1,17 1,02
3,0 516,7 1,96 1,77 1,59 1,42 1,43 1,26 1,11
4,5 506,3 2,13 1 ,93 1 ,75 1 ,58 1,49 1,41 1,26
6,0 498,0 2,25 2,05 1 ,87 1 ,69 1,61 1,52 1,36
6,5 495,6 2,31 2,11 1,92 1,74 1,66 1,57 1,41
8,0 488,0 2,40 2,20 2,01 1,83 1,74 1,66 1,50

Tabelul 24-2. Ratele de condensare pentru conduct` de abur, kg/h/m²

Presiunea aburului, bari 1.0 2 4 8 12 16 21

Conduct` cu izola]ie 1 1 1.5 1.5 2 2.5 3
Conduct` f`r` izola]ie 4 5 6 7 8 9 10

Tabelul 24-3. Dimensiuni de conduct` pentru calculul pierderilor prin radia]ie

Conducta Diametrul Suprafa]a Greutatea

exterior exterioar`
inch Dn mm m²/m kg/m
1/8 6 10,2 0,03 0,493
1/4 8 13,5 0,04 0,769
3/8 10 17,2 0,05 1,02
1/2 15 21,3 0,07 1,45
3/4 20 26,9 0,09 1,90
1 25 33,7 0,11 2,97
1 1/4 32 42,4 0,13 3,84
1 1/2 40 48,3 0,15 4,43
2 50 60,3 0,19 6,17
21/2 65 76,1 0,24 7,9
3 80 88,9 0,28 10,1
4 100 114,3 0,36 14,1
5 125 139,7 0,44 17,8
6 150 165,1 0,52 21,2
8 200 219 0,69 31 ,00
10 250 273 0,86 41,60
12 300 324 1 ,02 55,60
14 350 355 1 ,12 68, 30
16 400 406 1 ,28 85,90
20 500 508 1,60 135,00

24
24-1
24-2
Cum se dreneaz` pre\nc`lzitoarele de aer de proces
Pre\nc`lzitoarele de aer de proces
sunt utilizate pentru uscarea h^rtiei,
lemnului, laptelui, amidonului [i a altor
produse, precum [i pentru pre-
\nc`lzirea aerului de combustie pentru
cazane.
Exemple obi[nuite de acest tip de
echipamente sunt usc`toarele de
proces, tunelurile de uscare [i
pre\nc`lzitoarele de aer de com-
bustie. |n compara]ie cu instala]iile de
\nc`lzire de aer pentru \nc`lzirea prin
convec]ie, \nc`lzitoarele de aer de
proces func]ioneaz` la temperatur`
foarte ridicat`, 260°C nefiind
neobi[nuit`. Aceste utiliz`ri la tem-
peraturi extrem de ridicate necesit`
abur de \nalt` presiune ([i uneori,
chiar supra\nc`lzit).
Figura 25-1 .Pre\nc`lzitor de aer de proces
Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)
Echipamentul Prima Presiune
drenat alegere constant`
[i codul 0-2 bar peste
2 bar
Pre\nc`lzitoare B,F,K,I,M,A IB
de aer Alternativa *F&T
de proces
C`derea de presiune a zidului pentru oalele de condens F&T poate fi oarecum
diferit` la unele modele [i dimensiuni.
Nota]i: 1. Asigura]i ruptor de vid oriunde pot apare presiuni subatmosferice.
2. Nu utiliza]i oale de condens F&T la abur supra\nc`lzit.
Selec]ia oalei de condens [i Exemplu: Care ar fi cantitatea de
condens la o serpentin` de tunel de
coeficientul de siguran]`
uscare cu un debit de 60 m³/minut de
Determina]i cantitatea de condens
aer [i necesit^nd o cre[tere de tem-
pentru pre\nc`lzitoarele de aer de
peratur` de 35°C ? Presiunea aburu-
proces cu urm`toarea formul`:
lui este de 5 bari. Utiliz^nd formula:
Qc = V x c q x 60min /h x ∆t
60x0,24x1,2x60x35
r Qc=
509,5
Qc =72kg/h
Qc = cantitatea de condens \n kg/h
V = metri cubi de aer pe minut
|nmul]ind cu un coeficient de sigu-
c = c`ldura specific` a aerului \n
ran]` de 2, care este cel recomandat
Kcal/kg/°C
pentru toate pre\nc`lzitoarele de aer
q = densitatea aerului - 1,2 kg/m³ la
de proces cu presiune constant`, va fi
15°C (temperatura de alimentare cu
necesar` o oal` de condens cu o
aer)
capacitate de 144 kg/h. Aceasta se
∆t = cre[terea de temperatur` \n °C
bazeaz` pe o singur` serpentin`.
r = c`ldura latent` a aburului \n
Pentru cre[teri mai mari de tempera-
Kcal/kg.
tur`, ar putea fi necesare serpentine
suplimentare, \n serie.
Coeficien]i de siguran]`
Pentru presiuni constante de abur,
utiliza]i un coeficient de siguran]` de
2:1 la presiunea diferen]ial` de lucru.
Pentru presiuni variabile de abur, uti-
liza]i un coeficient de siguran]` de 3:1
la 1/2 din presiunea diferen]ial`
maxim` de pe oala de condens.
Instalarea
Asigura]i liniei pentru un ansamblu
\ntreg de echipamente de \nc`lzire a
aerului de proces - inclusiv toate
racordurile oalelor de condens - o
rezerv` adecvat` pentru dilata]ia
datorat` varia]iilor mari de tempera-
tur`. Instala]i oale de condens la 250-
300 mm sub serpentine, cu un colec-
tor de n`mol de cel pu]in 150 mm. La
pre\nc`lzitoarele cu presiune at^t
constant` c^t [i variabil`, instala]i un
ruptor de vid \ntre serpentin` [i oala
de condens. Instala]i o aerisire pe
fiecare serpentin` pentru eliminarea
aerului [i a altor necondensabile care
pot provoca o coroziune rapid` (vezi
Fig. 25-1 ).
Lua]i \n considerare o golire de si-
guran]` \n cazul \n care condensul
Prima Presiune
este ridicat dup` oala de condens
alegere variabil`
sau este prezent` o contrapresiune
[i codul 0-2 bar peste
(vezi pag. 42 - schema de con-
2 bar
ducte).
IB B,C,G,H,L F&T *F&T
IB Alternativa IBLV IBLV
25
 Cum se dreneaz` schimb`toarele de c`ldur` cu manta [i serpentine \necate

Serpentinele \necate sunt elemente de
transfer de c`ldur` care sunt cufundate
\n lichidul care trebuie \nc`lzit, evaporat
sau concentrat. Acest tip de serpentin`
poate fi g`sit \n practic toate instala]iile
care utilizeaz` abur. Exemplele
obi[nuite sunt cazanele de ap`,
refierb`toarele, \nc`lzitoare cu aspira]ie,
evaporatoarele [i vaporizatoarele.
Acestea sunt utilizate pentru \nc`lzirea
apei pentru uz tehnologic sau menajer,
vaporizarea gazelor industriale cum ar fi
propanul [i oxigenul, concentrarea de
fluide cum ar fi zah`rul, le[ie [i p`cur`
pentru transport [i pulverizare.
Diversele cerin]e care presupun pre-
siuni de abur constante sau variabile
determin` tipul de oal` de condens
care va fi utilizat`. Factorii de selec]ie a
oalelelor de condens includ capabili-
tatea de a vehicula aer la presiuni difer-
Fig. 26-1. Schimb`toare de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular
(Schema tipic` de conducte)
en]iale reduse, conservarea energiei [i
eliminarea n`molului [i a dopurilor de
condens. Trei metode standard de
dimensionare ajut` la determinarea
tipului [i dimensiunilor corespunz`-
toare ale oalelor de condens pentru
serpentine.
Coeficientul de siguran]`
I Presiune de abur constant`
Oale de condens cu clopot sau F&T -
utiliza]i un coeficient de siguran]` de
2:1 la presiuni diferen]iale de lucru.
II Presiune de abur variabil`
Oale de condens F&T sau cu clopot
1. abur 0-1 bar - 2:1 la o presiune difer-
en]ial` de 0,1 bar
2. abur 1-2 bar - 2:1 la o presiune difer-
en]ial` de 0 2 bar
3. abur peste 2 bar - 3:1 la 1/2 din pre-
siunea diferen]ial` de pe oala de con-
dens.
III Pentru presiune de abur con-
stant` sau variabil` cu evacuare
prin sifonare. Se va utiliza o oal` de
condens cu clopot [i control diferen]ial
automat, cu un coeficient de siguran]`
de 3:1.O alternativ` este un IBLV cu un
coeficient de siguran]` de 5:1.
Aplica]i coeficientul de siguran]` la difer-
en]ialul maxim la presiunea constant`
de abur. Aplica]i coeficientul de sigu-
ran]` de la 1/2 din presiunea diferen]ial`
maxim` la presiunea variabil` de abur.
Schimb`toare de c`ldur` cu manta
si fascicul tubular
Un tip de serpentin` \necat` este
schimb`torul de c`ldur` cu manta si
fascicul tubular (Fig. 26-1 ). |n aceste
schimb`toare sunt instalate nume-
roase tuburi \ntr-o carcas` sau manta
cu un spa]iu liber limitat. Acest lucru
asigur` un contact direct cu ]evile pen-
tru orice fluid care curge \n manta. De[i
termenul "serpentin` \necat`" pre-
supune c` aburul este \n tuburi iar
tuburile sunt scufundate \n lichidul care
trebuie \nc`lzit, poate exista [i situa]ia
invers`, \n care aburul este \n manta iar
\n tuburi este un lichid.
Selec]ia oalei de condens pentru
schimb`toare de c`ldur` cu manta
si fascicul tubular
Pentru determinarea condensului la
schimb`toarele de c`ldur` cu manta si
fascicul tubular se utilizeaz`
urm`toarea formul` atunci c\nd se
cunosc valorile reale * (Dac` se cunosc
numai dimensiunile serpentinei, uti-
liza]i formula ar`tat` pentru serpen-
tinele ambutisate. Ave]i grij` s` selec-
ta]i factorul "U" aplicabil).

Qc = mx∆txCx60xs.g.
r
Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)
Qc= Cantitatea de condens \n kg/h
Echipamentul Prima Presiune Prima Presiune m = Debitul de lichid \n I/min
drenat alegere constant` alegere variabil` ∆t = Cre[terea de temperatur` \n °C
[i codul 0-2 peste [i codul 0-2 peste c = C`ldura specific` a lichidului \n
bar 2 bar bar 2 bar Kcal/kg/°C
Schimb`toare B,C,E,F,G,I,K,N,Q IBLV IBLV B,C,G,H,I,L F&T1 F&T1 60 = 60 min/h
cu manta [i DC DC DC DC s.g. = Greutatea specific` a lichidului
Alternativa Alternativa
fascicul tubular F&T *F&T r = C`ldura latent` a aburului, \n
Kcal/kg (Vezi tabelul de abur)
Serpentine am- B,C,E,F,G,I,K,N,Q DC DC B,C,G,H,I,L DC DC
Exemplu: S` presupunem un debit de
butisate [i
ap` de 30 I/min, cu o temperatur` de
serpentine dre- Alternativa IBLV IBLV Alternativ` IBT IBLV
nate prin sifon admisie de 20°C [i o temperatur` de
iesire de 120°C. Presiunea aburului
Serpentine am- B,C,E,F,G,I,K,N,Q IBLV IBLV B,C,G,H,I,L F&T *F&T1 este de 1 bar. Determina]i condensul,
butisate [i ser- utiliz^nd formula:
pentine drenate Alternativa DC DC Alternativa DC DC Qc=30 x 100° C x 1 kcal / kg /° C x 1 s.
gravita]ional F&T F&T IBT IBLV
g. : 539 kcal / kg = 335kg / h
* Utiliza]i IBLV peste limit`rile de presiune/temperatur` ale F&T
* Dimensiona]i oalele de condens
1. Dac` apar murd`rie [i volume mari de aer se poate utiliza eficient o oal` de condens cu pentru refierb`toare, vaporizoare [i
clopot cu o aerisire termostatic` extern`. evaporatoare (procese care creeaz`
De notat: Asigura]i ruptor de vid oriunde apare o presiune atmosferic`. vapori) utiliz`nd formula pentru ser-
Asigura]i o golire de siguran]` c^nd condensul este ridicat, la func]ionare cu presiune variabil`. pentine ambutisate.

26
Serpentine ambutisate

Ca regul` de baz` inginereasc`, pentru a la: de condensare cu coeficientul de sig-

cre[te temperatura a 500l de ap` cu 1°C 125 -> 95 uran]` recomandat.
se va condensa 1kg de abur. Foarte ade- ∆t1 ∆t2 Serpentine tubulare
sea rezervoarele deschise de ap` sau
125 <- 74 Serpentinele tubulare sunt tuburi de
chimicale sunt \nc`lzite prin intermediul
serpentinelor ambutisate (Fig. 27-1). transfer de c`ldur` cufundate \n vase
Presarea canelurilor de pe placa celor ∆t1 =125-95 = 30ºC cu volum mare \n compara]ie cu ser-
dou` jum`t`]i produce spa]ii pentru abur. ∆t2 = 95-74 = 21ºC pentinele \nsele (Fig. 27-2). Aceasta
Când sunt sudate, jum`t`]ile formeaz` este diferen]a principal` \n compara]ie
Diferen]a de temperatur` medie loga-
trecerile pentru intrarea aburului, transfer- cu schimb`toarele de c`ldur` cu
ritmic` este: 30-21
ul de c`ldur` [i evacuarea condensului. manta [i tuburi. Ca [i serpentinele
∆tm=
Selec]ia oalelor de condens 30 ambutisate, ele pot fi golite gravita]io-
Ln x nal sau cu sifon, \n func]ie de condi]iile
pentru serpentinele ambutisate 21
Când dou` lichide \n curgere sunt predominante \n instala]ie. Spre deo-
Pentru a determina schimbul total de sebire de serpentinele ambutisate,
separate [i au temperaturi diferite, una c`ldur`, utiliza]i urm`toarea formul`.
din ele \n cre[tere \n timp ce cealalt` majoritatea serpentinelor tubulare
H=A x k x ∆tm sunt instalate \n vase \nchise.
scade, exist` o diferen]` logaritmic`
de temperatur` \ntre cele dou` lichide unde Selec]ia oalelor de condens
H=Transferul de c`ldur` \n kcal/h
ca [i \ntre abur [i lichid (sau \ntre pentru serpentinele tubulare
intrarea [i ie[irea unui schimb`tor de A=suprafa]a \n m²
Determina]i cantitatea de condens
c`ldur`) tm. k=Transferul total de caldur` \n
pentru serpentinele tubulare prin apli-
∆t -∆t kcal/m²/h/°C (Tabelul 27-2)
∆tm= 1 2 ∆tm=diferen]a de temperatur` medie
carea uneia dintre formule, \n func]ie
∆t1 de datele cunoscute. |n cazul \n care
Ln x logaritmic`
∆t2 capacitatea este cunoscut` utiliza]i
Suprafa]a de \nc`lzire=8m² formula de la schimb`toarele de
∆t1= diferen]a de temperatur` cea Transfer de c`ldur`=900 kcal/h/°C/m² c`ldur` cu manta [i fascicol tubular.
mai mare Temperatura medie logaritmic`=25°C Atunci c^nd dimensiunile fizice ale
∆t2= diferen]a de temperatur` cea Presiunea aburului este de 2,5 bari serpentinei sunt cunoscute, utiliza]i
mai mic` =125 °C ceea ce d` o caldur` latent` formula de la serpentinele ambutisate.
Ln se poate determina cu o precizie de 52 kcal/kg. 90000 \mp`r]it la
521=172,7 kcal/h. Pentru deter-
Instalarea
u[or mai mic` utiliz^nd graficul 29-1
Atunci c^nd la schimb`toarele de
Exemplu: minarea oalei de condens core-
c`ldur` cu manta [i fascicul tubular,
Care este diferen]a de temperatur` spunz`toare necesar` acestei situa]ii,
serpentinele ambutisate [i cele tubu-
medie logaritmic` a unui lichid care \nmul]i]i cantitatea de condens cu
lare se utilizeaz` evacuare gravita-
este \nc`lzit de la 74°C la 95°C [i un coeficientul de siguran]` potrivit.
]ional`, amplasa]i oala de condens sub
alt lichid care trece de la o tempera- Pentru determinarea capacit`]ii nece-
serpentina de \nc`lzire. La o func]io-
tur` de 125°C la 95°C. Utiliz\nd formu- sare a oalei de condens \nmul]i]i viteza
nare modulat` utiliza]i un ruptor de vid.
Acesta poate fi \ncorporat \n oalele de
Tabel 21-1. Valorile k ale serpentinei Tabel 21-2. Valorile K ale serpentinei
ambutisate \n kcal/h/m²/°C condens F&T sau montat pe ]eava de
tubulare \n kcal/h/m²/°C
intrare la o oal` de condens cu clopot.
Tip serviciu Circula]ia Tip serviciu Circula]ia A[eza]i un colector de pic`turi volumi-
Natural` For]at` Natural` For]at` nos \naintea oalei de condens care s`
Abur la ap` 245-975 730-5800 Abur la solu]ii 500-975 730-1350 aib` rol de rezervor. Acesta asigur`
Pre\nc`lzitor 875 2200 de ap` golirea serpentinei atunci c^nd exist` o
cu ]evi 1 1/2 Abur la ulei u[or 200-220 300-540 cantitate maxim` de condens [i o pre-
Pre\nc`lzitor 975 2450 Abur la ulei mediu 100-200 245-490 supune diferen]ial` minim` de abur.
cu ]evi 3/4 Abur la Bunker C 80-150 200-400 Evita]i ridicarea condensului de la un
Abur la ulei 50-150 245-730 Abur la gudron 80-120 90-300
schimb`tor de c`ldur` cu manta [i fas-
Abur la lichid 1450-3900 - asfaltic
clocotit Abur la sulf topit 120-170 170-220 cicul tubular, serpentin` ambutisat`
Abur la ulei 245-730 - Abur la parafin` 120-170 200-250 sau serpentin` tubular` \n condi]ii de
clocotit topit` func]ionare modulat`. Totu[i dac`
Abur la melas` 100-200 345-440 acest lucru trebuie f`cut, se reco-
sau sirop mand` urm`toarele:
Dowtherm la 80-150 245-300 1. Nu \ncerca]i s` ridica]i condensul
qudron asfaltic cu mai mult de 0.2 bar fa]` de pre-
siunea diferen]ial` normal`, fie \nainte
fie dup` oala de condens.
2. Dac` ridicarea condensului are loc
dup` oala de condens, instala]i o
evacuare de siguran]` de joas` pre-
siune (vezi pagina 42).
3. Dac` ridicarea condensului are loc
\naintea oalei de condens (ridicare cu
sifon), instala]i un regulator de con-
Figura 27-1. Serpentin` ambutisat`, Figura 27-2. Serpentin` continu`, dens automat, diferen]ial pentru a
termostatat` , golit` cu sifon. golit` cu sifon. evacua eficient tot aburul expandat.

27
 Cum se dreneaz` evaporatoarele

Evaporatoarele reduc con]inutul de Exist` multe variabile \n construc]ie Coeficientul de siguran]`

ap` dintr-un produs prin utilizarea
c`ldurii. Ele sunt foarte obi[nuite \n
multe domenii industriale, mai ales \n
cea a h\rtiei, alimentar`, textile, chimi-
ce [i o]eluri.
Un evaporator este un schimb`tor de
c`ldur` cu manta [i fascicul tubular \n
care aburul este de obicei \n manta iar
produsul este \n tuburi [i \n mi[care.
|n func]ie de tipul produsului [i de
rezultatele dorite, ar putea fi necesar`
o evaporare \n mai multe trepte sau
efecte. Efectul triplu este cel mai
obi[nuit de[i \n unele utiliz`ri pot fi
\nt\lnite 5 sau 6 trepte.
Efectul simplu
|n timp ce produsul este \mpins \n
tuburile evaporatorului, se adaug`
c`ldur` pentru eliminarea unei canti-
tati specifice de umiditate. Dup` ce
se face acest lucru, at^t vaporii de
produs c^t [i produsul concentrat
sunt \nchise \n camera separatoare
din care vaporii sunt extra[i [i pot fi
utiliza]i \n alt` parte. Concentratul
este apoi pompat \ntr-o alt` parte a
procesului. (Fig. 28-2).
datorit` utiliz`rilor largi la diferite pro-
duse. Capacit`]ile de abur pentru
evaporatoare pot varia de la aproxi-
mativ 500 kg/h la 50.000 kg/h \n timp
ce presiunile de abur pot varia de la
10 bar \n primul efect p^n` la 60 cm
Hg vid \n ultimul efect.
Cum evaporatoarele func]ioneaz` de
obicei continuu exist` o cantitate uni-
form` de condens care trebuie
evacuat. Este important de re]inut c`
oalele de condens trebuie selectate
dup` presiunea diferen]ial` real` pen-
tru fiecare efect.
Cele trei considera]ii majore la insta-
larea oalelor de condens la evapora-
toare sunt:
1. Cantit`]i mari de condens
2. Presiuni diferen]iale reduse la
unele efecte.
3. Evacuarea aerului [i
contaminan]ilor.
Figura 28-1 .Sistem de evaporator cu efect triplu
C^nd cantitatea este destul de con-
stant`, un coeficient de siguran]` de
2:1 ar trebui s` fie corespunz`tor
c^nd se aplic` la o cantitate real` de
condens de peste 25000 kg/h.
Sub 25000 kg/h, utiliza]i un coeficient
de siguran]` de 3:1.
Pentru evaporatoarele cu efect simplu
[i multiplu, se recomand` oale cu
clopot [i control diferen]ial automat.
Pe l^ng` oferirea unei func]ion`ri con-
inue, oalele de condens DC evac-
ueaz` aer [i CO2 la temperatura abu-
rului, evacueaz` aburul de vaporizare
[i reac]ioneaz` imediat la dopurile de
condens.

Efect multiplu
La utilizarea metodei cu efect multi-
plu, exist` o conservare a c`ldurii
deoarece \n primul efect se utilizeaz`
abur de la cazan [i apoi vaporii gene-
ra]i din produs sunt utiliza]i ca surs`
de c`ldur` \n cel de al doilea efect.
Vaporii genera]i aici sunt utiliza]i ca
surs` de c`ldur` \n cel de-al treilea
efect [i \n final, \nc`lze[te apa pentru
alte procese sau pre\nc`lze[te mate-
ria prim` (Fig.28-1 ).

Figura 28-2. Sistem de evaporator

cu efect simplu

Tabel cu recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru cod)

Echipamentul Prima alegere 0-2 bar Peste 2 bar

de drenat codul [i
alternativele
Evaporator cu A,F,G,H,K,M,P DC DC
efect simplu Alte variante IBLV IBLV
F&T F&T
Evaporator cu A,F,G,H,K,M,P DC DC
efect multiplu Alte variante IBLV IBLV
F&T F&T

28
Instalarea
Datorit` faptului c` un evaporator
este \n principiu un schimbator de
c`ldur` cu manta [i fascicul tubular,
cu aburul \n manta, pe schimb`torul
de c`ldur` trebuie s` fie aerisiri sepa-
rate de abur. Plasa]i aceste aerisiri \n
orice loc \n care exist` tendin]` de
acumulare a aerului cum ar fi in zona
calm` a mantalei . Instala]i o oal` de
condens separat` pentru fiecare
efect. De[i condensul de la primul
efect poate fi returnat la cazan, con-
densul de la fiecare efect succesiv nu
poate fi returnat la cazan, datorit`
contamin`rii de la produs.
Grafic 29-1.
Grafic de diferen]` de temperatur` medie pentru schimb`toare de c`ldur`
Selec]ia oalelor de condens H=A x k x ∆tm
pentru evaporatoare unde:
C^nd se calculeaz` condensul pentru H = Transferul de c`ldur` \n kcal/h
evaporatoare, ave]i grij` la selectarea A = Suprafa]a \n m²
valorii k (kcal/h/m²/°C). Ca o regul` k = Viteza total` de transfer de
general`, se pot utiliza urm`toarele c`ldur` kcal/h/m²/°C
valori pentru k: ∆tm = Diferen]a de temperatur` medie
• 1400 pentru evaporatoare cu circu- logaritmic` ∆t1-∆t2
la]ie natural` cu abur de joas` pre- ∆tm=
t1
siune (p^n` la 2 bari). Ln x
• 2400 pentru circula]ie natural` cu t2
abur de \nalt` presiune (p^n` la 3 unde:
bari) ∆t1 = Diferen]a de temperatur` cea
• 3600 pentru evaporatoare cu circu-
mai mare
la]ie for]at` ∆t2 = Diferen]a de temperatur` cea
Pentru a calcula transferul de c`ldur`
mai mic`
pentru schimb`toarele de c`ldur` cu
Diferen]a de temperatur` medie loga-
debit continuu, presiune de abur con-
ritmic` poate fi determinat` cu o pre-
stant` utiliza]i urm`toarea formul`:
cizie u[or mai mic` utiliz^nd diagrama
din graficul 29-1.

Tabel 29.1. Valorile k ale serpen-

tinei tubulare \n kcal/h/²/°C

Tip de serviciu Circula]ia

Natural` For]at`
Abur la vapori 245-975 730-580
Pre\nc`lzitor 875 2200
*Diferen]a de temperatur` medie logaritmic`

cu ]evi 1 1/2
Pre\nc`lzitor 975 2450
cu ]evi 3/4
Abur la ulei 50-150 245-730
Abur la lichid 1450-390 -
clocotit
Abur la ulei 245-730 -
clocotit

Tabela 29-2. Valorile K ale serpen-

tinei ambutisate \n kcal/h/m²/°C

Tip de serviciu Circula]ia

Natural` For]at`
Abur la solu]ii 500-975 730-1350
apoase
Abur la ulei u[or 200-220 300-540
Abur la ulei 100-200 245-490
mediu
Abur la Bunker C 80-150 200-400
Abur la gudron 80-120 90-300
asfaltic
Abur la sulf topit 120-170 170-220
Abur la parafin` 120-170 200-250
topit`
Abur la melas` 100-200 345-440
sau sirop
Dowtherm la 80-150 245-300
gudron asfaltic

29
 Cum se dreneaz` cazanele cu manta
Cazanele cu manta de abur sunt \n
esen]` fierb`toare cu manta de abur
sau concentratoare. Ele pot fi g`site
peste tot \n lume [i aproape \n orice
domeniu de utilizare: ambalarea
c`rnii, fabricarea h^rtiei [i zaharului, la
topiri, prelucrarea fructelor [i
legumelor [i alimentelor pentru a numi
numai c^teva.
Exist` dou` tipuri de baz` de cazane
cu manta de abur - cu evacuare gravi-
ta]ional` [i evacuare cu sifon rabata-
bil. Fiecare tip necesit` o metod`
specializat` de captare a condensului
cu toate c` probleme majore implic`
am^ndou`.
Problema cea mai important` \nt^lnit`
este aerul captat \n mantaua de abur
care afecteaz` nefavorabil temperatu-
ra. Cazanele cu manta efectueaz` \n
general opera]ii \n [arj` [i men]inerea
unei temperaturi uniforme sau "de
fierbere" critic`. Cu o cantitate exce-
siv` de aer, varia]iile mari de tempera-
tur` care pot apare pot avea ca rezul-
tat arderea produsului [i/sau o pro-
duc]ie lent`.
Figura 30-1. Cazan cu golire gravita]ional`
Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri)
Echipamente Prima alegere
[i codul
Cazane cu manta IBLV
evacuare B,C,E,K,N
gravita]ional`
Cazane cu manta DC
evacuare cu sifon B,C,E,G,H,K,N,P
30
Mai precis, \n anumite condi]ii chiar [i
1/2 din 1% vol. de aer \n abur poate
forma o pelicul` izolant` pe suprafa]a
de transfer de c`ldur` [i poate reduce
eficien]a chiar cu 50 %.
O a doua preocupare \n utilizarea
cazanelor cu manta de abur este
necesitatea unei evacu`ri perma-
nente, corespunz`toare a condensu-
lui. O acumulare de condens \n manta
duce la un control nesigur al tempera-
turii, reduce produc]ia cazanului [i
provoac` lovituri de berbec.
Selectia oalelor de condens
pentru cazanele cu manta
Capacitatea necesar` a oalei de con-
dens pentru cazane poate fi determi-
nat` prin utilizarea urm`toarei for-
mule:
Qc= k x A x ∆t
r Pentru o alt` metod` de determinare
unde:
Qc=Cantitatea de condens, \n kg/h
k=Transferul de c`ldur`, \n
kcal/h/m²/°C
A=Suprafa]a, \n m²
Alt` variant`
F&T sau
termostatat`
IBLV
∆t= cre[terea \n temperatur` a
lichidului, \n °C
r=C`ldura latent` a lichidului, \n
kcal/kg
Exemplu:
Care ar fi capacitatea recomandat`
pentru oala de condens pentru un
cazan evacuat gravita]ional, cu un
diametru interior de 800 mm [i o pre-
siune de lucru a aburului de 7 bar,
\nc`lzind un lichid de la 20 °C la
143°C? Utiliz^nd formula:
850 x 1,18x123
Qc =
498
=248 kg/h
K = 850 kcal/h/m²/°C factorul
considerat pentru o]el inoxidabil
A = 1,18 m² (dat de fabricantul ca-
zanului).
a cantit`]ii de condens, utiliza]i
urm`toarea formul`:
Qc= V x s.g. x c x ∆t
rxh
unde:
Qc= Cantitatea de condens, \n kg/h
V= Litri de lichid de \nc`lzit
s.g.= greutatea specifica a lichidului
\n kg/m³
c= C`ldura specific` a lichidului \n
kcal/kg/°C
∆t=Cre[terea de temperatur` a
lichidului, \n °C
r= C`ldura latent` aaburului \n kcal/kg
h= timpul \n ore de \nc`lzire a pro-
dusului
Acum doar \nmul]i]i cu un coeficient
de siguran]` de 3 pentru a ob]ine 744
kg/h de condens [i a selecta oala de
condens de tipul [i capacitatea
corespunz`toare.
Exemplu :
Selecta]i o oal` de condens pentru un
cazan de 1000 I, utiliz^nd 1,5 bari
pentru a \nc`lzi un produs cu o greu-
tate specific` de 1,03 [i o c`ldur`
specific` de 0,90 (lapte). Pornind de
la temperatura camerei de 20°C, pro-
dusul va fi \nc`lzit la 80°C \n 1/2 h.
Utiliz^nd formula:
1000 x 1,03 x 0,90 x 60
Qc= = 209,1 kg/h
531,9 x 0.5
Acum \nmul]i]i cu coeficientul de sigu-
ran]` de 3 pentru a ob]ine 627 kg/h
de condens [i a selecta oala de con-
dens de tip [i capacitate cores-
punz`toare.
Figura 31-1. Cazan cu golire cu sifon rabatabil`
Bazat pe cerin]ele standard [i pe
problemele implicate la cazanele cu
evacuare gravita]ional` fix`, oala de
condens cea mai eficient` este oala
de condens cu clopot.
Oala de condens cu clopot evacu-
eaz` aer [i CO2 la temperatura aburu-
lui [i asigur` o eficien]` total` \mpotri-
va contrapresiunii. Recomandarea
principal` pentru cazanele cu evacu-
are cu sifon rabatabil este oala de
condens cu clopot [i control
diferen]ial automat. Pe l^ng` asigu-
rarea acelora[i caracteristici ca [i IB,
DC ofer` o aerisire excelent` la pre-
siuni foarte reduse [l capabilitatea de
a face fa]` aburului expandat. Dac`
pentru evacuarea cu sifon se
selecteaz` o oal` de condens IB, uti-
liza]i o oal` de condens cu o m`rime
mai mare.
Recomand`ri generale
pentru eficien]` maxim`
Viteza de fierbere dorit`
Datorit` faptului c` produsul fiert are
o importan]` at^t de mare \n selec]ia
oalei de condens, o instala]ie cu mai
multe cazane cu manta trebuie s`
fac` \ncerc`ri utiliz^nd dimensiuni
diferite de oale de condens pentru a
determina m`rimea care d` cele mai
bune rezultate.
Alimentarea cu abur
Pentru a furniza abur la cazane uti-
liza]i linii de abur cu o m`rime sufi-
cient`. Plasati duza de intrare sus pe
manta, pentru a ob]ine cele mai bune
rezultate. Ea trebuie sa fie prevazut`
cu fante pentru a da un flux de abur
pe \ntreaga suprafa]` a mantalei.
Instalarea
Instala]i oalele de condens aproape
de cazan. Pute]i m`ri [i mai mult sigu-
ran]a [i capacitatea de manipulare a
aerului prin instalarea unei aerisiri
temostatate \n punctele \nalte ale
mantalei. Vezi fig. 30-1 [i 31-1.
Nu drena]i niciodat` dou` sau mai
multe cazane cu o singur` oal` de
condens. Drenarea \n grup va avea
\n mod invariabil ca rezultat o
scurtcircuitare.
31
 Cum se dreneaz` echipamentele sta]ionare \nchise, cu camera de abur

Echipamentele sta]ionare, \nchise cu A= Suprafa]a total` a pl`cii \n contact Instalarea

camer` de abur \nchid presele pentru
fabricarea placajului sau alte produse
\n foi, forme cu manta de abur pentru
piese de cauciuc [i mase plastice,
autoclave pentru vulcanizare [i steri-
lizare [i retorte pentru fiert.
Produse \nchise \n presa cu
manta cu abur
Produsele din material plastic [i cau-
ciuc, cum ar fi cutiile pentru baterii,
juc`rii, fitinguri [i pneuri sunt formate
[i vulcanizate iar placajul este compri-
mat [i \nt`rit cu clei \n echipamente
de acest tip. Presele de c`lcat din
sp`l`torii sunt o form` specializat` de
pres` cu o camer` de abur numai pe
o fa]` a produsului.
Alegerea oalei de condens [i
coeficientul de siguran]`
Cantitatea de condens pentru echipa-
mentele sta]ionare \nchise, cu camer`
de abur este determinat` utiliz^ndu-
se urm`toarea formul`:
QC=A x R x SF
OC=Cantitatea de condens, \n kg/h
Figura 32-1. Produsul cuprins \n presa cu manta de abur
cu produsul, \n m²
R= Rata de condensare, \n kg/m²/h
(pentru dimensionarea oalelor de con-
dens se poate utiliza o rat` de con-
densare de 35 kg/m²/h )
SF=Coeficientul de siguran]`
Pl`cile din cap`t vor avea jum`tate
din aceast` cantitate.
ExempIu: Care este condensul pen-
tru o plac` mijlocie de la o pres` cu o
plac` de 600 x 900 mm? Utiliz^nd for-
mula:
QC=0,54m²x35kg/m²/hx3=56,7 kg/h
Pl`cile de cap`t vor avea jum`tate din
aceast` cantitate.
Coeficientul de siguran]` recoman-
dat pentru toate echipamentele de
acest tip este de 3:1.
Oala de condens cu clopot este prima
alegere recomandat` la camerele cu
manta cu abur, usc`toare [i prese de
c`lcat deoarece ea poate purja sis-
temul, poate rezista la [ocuri
hidraulice [i poate conserva energia.
Oalele de condens de tip cu disc [i
termostatice pot fi variante accepta-
bile.
De[i cantitatea de condens pe fiecare
plac` este mic`, instalarea de oale de
condens individuale este esen]ial`
pentru prevenirea scurtcircuitarii, Fig.
32-1. Instalarea de oale de condens
individuale asigur` o temperatur`
maxim` [i uniform` pentru o presiune
de abur dat` prin golirea eficient` a
condensului [i purjarea necondensa-
bilelor.
Injec]ie direct` de abur \n
camera de produs
Acest tip de echipament combin`
aburul cu produsul pentru a trata,
steriliza [i fierbe. Exemplele obi[nuite
sunt autoclavele utilizate \n produce-
rea de produse din cauciuc [i mase
plastice, sterilizatoarele pentru
pansamente [i halate chirurgicale [i
retorte pentru fierberea produselor
alimentare \nchise deja \n cutii.
Selec]ia oalei de condens
[i coeficientul de siguran]`
Calcula]i condensul utiliz^nd
urm`toarea formul`:
W x c x ∆t
Qc=
rxh
unde:
Qc=Condensul kg/h
W= Greutatea materialului, \n kg
c= C`ldura specific` a materialului \n
kcal/kg/°C
∆t= Cre[terea temperaturii materialu-
lui \n °C
r= C`ldura latent` a aburului \n
kcal/kg (vezi tabeul de abur)
h =Timpul \n ore

Exemplu:
Care va fi cantitatea de condens pe o
autoclav` con]in^nd 100 kg de arti-
cole de cauciuc care trebuie \nc`lzite
la 150°C de la temperatura ini]iala de
20°C? Autoclava func]ioneaz` la o
presiune de abur de 8 bari iar proce-
Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri) sul de \nc`lzire dureaz` 20 de minute.
Utiliz^nd formula:
Echipament Prima alegere Alegere Qc= (100 x 0,50kcal / kg /° C x 130° C
drenat [i codul alternativ`
x 60) : (488,8kcal / kg x 0.33 x 20)
Produse \nchise \n IB CD = 39kg/h
presa cu manta B,K,E,A [i termostatic |nmul]i]i cu un coeficient de siguran]`
cu abur de 3:1 pentru a ob]ine capacitatea
Injec]ie direct` de *IB cerut`, de 117 kg/h.
abur \n camera de A,B,E,H,K,N,Q **DC
produs
Produs \n camer` *IB Termostatic [i
- Manta cu abur A,B,E,H,K F&T [i **DC
*Este recomandat un ventil de aerisire auxiliar
** Prima alegere pentru vase cu volum mare

32
Cum aburul este \n contact cu pro-
dusul, v` pute]i astepta la un condens
murdar. |n plus, vasul este o camer`
cu volum mare care necesit` o con-
sidera]ie special` la purjarea conden-
sului si a necondensabilelor. Din
aceste motive se recomand` o oal`
de condens cu clopot cu o aerisire
termostatic` auxiliar`, instalat` pe
partea de sus a camerei.
Acolo unde nu se poate instala o
aerisire termostatic`, la distan]`, lua]i
\n considerare purjarea unui volum
mare de aer prin oala de condens
propriu-zis`. Ca o prim` alegere la
camerele mari trebuie considerat un
regulator DC. Ca o alternativ` se va
considera o oal` de condens F&T sau
termostatic` care trebuie precedat`
de un filtru, acesta din urm` fiind veri-
ficat regulat dac` nu este colmatat.
Figura 33.1. Injec]e direct` cu abur \n camera cu produs
Instalarea
Cum aburul [i condensul sunt \n con-
tact cu produsul, se va evita trimiterea
condensului la cazan. |n practic toate
cazurile acest echipament este
evacuat gravita]ional la oala de con-
dens. Totu[i, foarte adesea exist` o
ridicare de condens dup` oala de
condens. Cum presiunea aburului
este de obicei constant`, aceasta nu
reprezint` o problem`. Pentru o
\ndep`rtare complet` a aerului [i o
\nc`lzire mai rapid`, instala]i o aerisire
termostatic` la un punct \nalt al vasu-
lui. Vezi fig. 33-1.
Produsul \n camer` -
Aburul \n manta
Autoclavele, retortele [i steriliza-
toarele sunt deasemenea exemple
obi[nuite ale acestui tip de echipa-
mente, totu[i, condensul nu este con-
taminat de pe urma contactului cu
produsul [i poate fi returnat direct la
cazan. Oalele de condens cu posi-
bilit`]i de purjare [i evacu`ri de volu-
me mari de aer sunt necesare pentru
o func]ionare eficient`.
Figura 33-2. Produsul \n camer`-Aburul \n manta
Selectia oalei de condens [i
coeficientul de siguran]`
Dimensiona]i oalele de condens pen-
tru echipamentele cu "produs \n
camer` - abur \n manta" utiliz^nd
aceea[i formul` ca [i pentru injec]ia
direct` cu abur. Coeficientul de sigu-
ran]` este tot 3:1 .
Oala de condens cu clopot este reco-
mandat` pentru c` ea conserv` abur,
purjeaz` sistemul [i rezist` la [ocuri
hidraulice.
Utiliza]i oala de condens IB \n combi-
na]ie cu o aerisire termostatic` la
partea de sus a camerei pentru o
capacitate mai mare de manipulare a
aerului. Ca alternativ`, se poate utiliza
o oal` cu condens F&T sau termosta-
tic`. La camerele mari unde nu se
poate instala o aerisire, ca prim`
alegere posibil` se va considera o
oal` de condens DC.
Instalarea
La echipamentul cu "produs \n camer`
- abur \n manta" , aburul [i condensul
nu vin \n contact cu produsul [i pot fi
\ndreptate spre sistemul de retur al
condensului. Acolo unde este posibil,
instala]i o aerisire termostatic` auxil-
iar` \ntr-un punct \nalt \ndep`rtat, de
pe camer`. Vezi fig 33-2.
33
 Cum se dreneaz` usc`toarele rotative necesit^nd golire cu sifon

Exist` dou` categorii de usc`toare
rotative care difer` \n mod semnifica-
tiv at^t ca func]ie c\t [i ca metod` de
operare. Prima usuc` un produs
aduc^ndu-I \n contact cu partea exte-
rioar` a unui cilindru umplut cu abur.
Cea de a doua ]ine produsul \n interi-
orul unui cilindru \n rota]ie \n care se
utilizeaz` tuburi umplute cu abur pen-
tru a-I usca prin contact direct. |n
unele aplica]ii se utilizeaz` deaseme-
nea o manta cu abur care \nconjoar`
cilindrul.
Coeficientul de siguran]`
Coeficientul de siguran]` ale ambelor
tipuri de usc`toare depinde de tipul
de evacuare ales.
• Dac` este instalat un DC, se va uti-
liza un coeficient de siguran]` de 3:1
bazat pe solicitarea maxim`. Acesta
va permite o capacitate suficient`
pentru a face fa]` aburului expandat,
dopurilor mari de condens, varia]iilor
de presiune [i elimin`rii de necon-
densabile. DC execut` aceste func]ii
at^t la o presiune constant` c^t [i la o
presiune variabil`.
Cilindru rotativ umplut cu
abur, cu produsul \n exterior
Aceste usc`toare sunt utilizate pe
scar` larg` \n industria h\rtiei, tex-
tilelor, a maselor plastice [i alimen-
tar`, \n care exemplele comune sunt
cilindrii de la ma[ina de uscat, tam-
burii usc`tori, prese de c`lcat de la
sp`l`torii [i usc`toarele de la ma[inile
de fabricat h\rtie. Viteza lor de
func]ionare variaz` de la 1 sau 2 rpm
la viteze circumferen]iale de 5000
rpm.
Presiunea de lucru a aburului variaz`
de la cea subatmosferic` p^n` la mai
mult de 14 bari. Diametrele pot varia
de la 150 mm sau 200 mm pin` la 4 m
[i peste. |n toate cazurile, este nece-
sar` golirea prin sifonare iar conden-
sul va fi \nso]it de abur expandat.
Figura 34-1. Usc`tor cu produs \n exterior
Selectia oalelor de condens
Cantit`]ile de condens pot fi determi-
nate utiliz^ndu-se urm`toarea formu-
l`:
Qc= πd x R x W
unde:
Qc= Condensul, \n kg/h
d= Diametrul usc`torului, \n m
R= Rata de condensare, \n kg/m2/h
W= L`]imea usc`torului, \n m.
Exemplu:
Determina]i condensul unui usc`tor
de 1500 mm diametru, 3000 mm
la]ime [i o rat` de condensare de 35
kg/m²/h. Utiliz^nd formula:
Condens = π(1,5) x 35 x 4=659,4 kg/h
Pe baza capabilita]ii ei de a face fa]`
la aburul de vaporizare, dopuri de
condens [i de purjare a sistemului, ca
prim` alegere se recomand` DC.
Dac` se urmeaz` procedeele de
dimensionare corect` ar putea fi
corespunz`toare [i IBLV.

• Dac` se utilizeaz` o oala de con-

dens cu clopot cu o aerisire mare,
m`ri]i coeficientul de siguran]` pentru
a compensa volumul mare de necon-
densabile [i abur de vaporizare
prezent. |n condi]ii de presiune con-
stant`, utiliza]i un coeficient de sigu-
ran]` de 8:1. La func]ionare modulat`
m`ri]i-I la 10:1.

Un cilindru rotativ golit cu un sifon,

\nconjurat de abur. O parte din con-
dens vaporizeaz` brusc \n abur
datorit` sifonului \nconjurat de abur [i
ridic`rii prin sifon \n cursul evacu`rii.

Tabel cu recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru racorduri)

Echipament Prima alegere Alt`

de drenat [i codul variant`

Usc`toare DC IBLV*
rotative A,B,K,M,P,N

*La presiune constant` utiiiza]i un coeficient

de siguran]` de 8:1 iar la func]ionare modu-
lat` utiliza]i 10:1.

34
Produsul \ntr-un usc`tor Selec]ia oalei de condens formula:
Condensul generat de aceste Qc= 30 x 3 x 40 x 0,13 = 468 kh/h
rotativ , \nc`lzit de abur
usc`toare poate fi determinat prin uti- La aceste usc`toare se recomand`
Acest tip de usc`tor \[i g`se[te o
lizarea urm`toarei formule: un DC pentru capabilitatea sa de pur-
larg` aplica]ie \n industria ambal`rii
c`rnii precum [i cea alimentar`. jare [i de manipulare a aburului de
Qc = N x L x R x S vaporizare.
Exemplele obi[nuite sunt usc`toarele
de cereale, fierb`toarele rotative [i IBLV necesit` o dimensionare core-
condi]ionatoarele de fasole. unde: spunz`toare pentru anumite aplica]ii.
Viteza lor de rota]ie este relativ Qc= Condensul \n kg/h
sc`zut`, limitat` de obicei la c^teva N= Num`rul de tuburi Instalarea
r.p.m., \n timp ce presiunea aburului L= Lungimea tuburilor \n m |n toate cazurile, golirea condensului
poate varia de la 0 Ia10 bari. R= Rata de condensare \n kg/m²/h (de se efectueaz` printr-un racord rotativ,
Aceste viteze reduse de rota]ie permit obicei 30-45 kg/m²/h) fig. 34-1. [i fig. 35-1.
condensului s` se acumuleze la baza S=Suprafa]a exterioar` a ]evii, \n DC trebuie amplasat \n acest caz la
camerei de colectare \n practic toate m²/m (Vezi tabelul 35-1). 250-300 mm sub racordul rotativ cu
cazurile. Din nou va fi necesar` un colector de n`mol prelungit de 150
golirea prin sifonare [i \n cursul Exemplu: mm. Acestea asigur` un rezervor
evacu`rii condensului se genereaz` Care va fi condensul de la un fierb`tor pentru excesele de condens precum
abur expandat. rotativ con]in\nd 30 de ]evi de o]el de [i un colector pentru piatra antrenat`.
1/4", de 3m lungime cu o vitez` de
condensare de 40kg/m²/h? Utiliz^nd
Figura 35-1. Usc`tor cu produs \n interior

Tabelul 35-1
Un cilindru rotativ golit cu un sifon
Conducta Diametrul Suprafata Greutatea
\nconjurat cu abur. O parte din con-
exterior exterioara
dens vaporizeaz` brusc \n abur
inch Dn mm m²/m kg/m
datorit` sifonului \nconjurat de abur [i
ridic`rii prin sifonare \n cursul 1 /8 6 10.2 0.03 0.493
evacu`rii. 1 /4 8 13.5 0.04 0.769
3/8 10 17.2 0.05 1.02
1 /2 15 21 .3 0.07 1 .45
3/4 20 26.9 0.09 1.90
1 25 33.7 0.11 2.97
1 1 /4 32 42.4 0.13 3.84
1 1 /2 40 48.3 0.15 4.43
2 50 60.3 0.19 6.17
2 1 /2 65 76.1 0.24 7.9
3 80 88.9 0.28 10.1
4 100 114.3 0.36 14.1
5 125 139.7 0.44 17.8
6 150 165.1 0.52 21.2
8 200 219 0.69 31.00
10 250 273 0.86 41.60
12 300 324 1.02 55.60
14 350 355 1.12 68.30
16 400 406 1.28 85.90
20 500 508 1.60 135.00

35
 Cum se dreneaz` expandoarele de abur
Atunci c^nd condensul fierbinte sau
apa de cazan, sub presiune, sunt
evacuate la o presiune mai sc`zut`, o
parte este reevaporat`, devenind
ceea ce se cunoa[te sub numele de
abur expandat. Con]inutul de c`ldur`
a aburului expandat este identic cu
cel al aburului viu la aceea[i presiune,
de[i aceast` c`ldur` valoroas` este
pierdut` c^nd este l`sat s` scape prin
aerisirea expandorului. Prin dimesio-
narea corespunz`toare [i instalarea
unui sistem de recuperare a aburului
expandat, con]inutul de c`ldur`
latent` al aburului expandat poate fi
utilizat la \nc`lzire prin convec]ie,
\nc`lzirea sau pre\nc`lzirea apei,
uleiului sau altor lichide [i la \nc`lzirea
\n procese la joas` presiune.
Expandor de abur cu adaos de abur
viu, cu prezentarea fitingurilor [i
racordurilor recomandate. Clapetele
de re]inere din liniile de intrare
\mpiedic` pierderile de abur expandat
c^nd linia nu se utilizeaz`. By-pass-ul
este utilizat c^nd nu se poate utiliza
aburul expandat. Supapele de sigu-
ran]` \mpiedic` acumularea de pre-
siune [i \mpiedicarea func]ion`rii
oalelor de condens de \nalt` presiune.
Reductorul de presiune reduce aburul
de \nalt` presiune la valoarea aburului
expandat astfel \nc^t s` poat` fi com-
bina]i pentru utilizarea \n proces sau
inc`lzire.
Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)
Echipament Prima alegere
de drenat [i codul
Expandor IBLV
B,E,M,L,I,A,F
*Recomandat acolo unde condensul
dep`[e[te capacitatea de separare a
expandorului.
36
Daca exist` disponibil [i abur uzat,
acesta poate fi combinat cu aburul
expandat. |n alte cazuri, aburul
expandat va trebui s` fie suplimentat
cu abur viu de adaos la o presiune
redus`. Cantitatea real` de abur
expandat, variaz` \n func]ie de
condi]iile de presiune. Cu c^t difere-
n]a dintre presiunea ini]ial` [i pre-
siunea de pe partea de evacuare este
mai mare, cu at^t cantitatea de abur
expandat care va fi generat`, va fi mai
mare. Pentru a se determina canti-
tatea exact`, \n procente, de abur
expandat format \n anumite condi]ii,
vezi capitolul respectiv din acest
Manual.
Figura 36-1.
Schi]` de instalare a unui expandor
Alt`
variant`
F&T sau *DC
Selec]ia oalelor de condens
Condensul poate fi claculat utiliz^n-
du-se urm`toarea formul`:
LxP
Q= L-
100
Q= Condensul \n kg/h (care va fi
vehiculat de oala de condens)
L= Debitul de condens \n expandor, \n
kg/h
P= Procentul de abur expandat
Exemplu:
Determina]i condensul dintr-un
expandor cu 2300 kg/h de condens la
7 bari intr^nd \n recipientul reductor
men]inut la 0,7 bari. De la capitolul
respectiv, procentul de abur
expandat este P = 10,5%
Utiliz^nd formula:
Q= 2300 - (2300 x 10,5)/100 = 2060
kg/h.
Datorit` importan]ei conserv`rii
energiei [i datorit` func]ion`rii la con-
trapresiune, oala de condens cea mai
potrivit` pentru aburul expandat este
de tip cu clopot, cu o aerisire mare la
clopot. |n plus, IB lucreaz` intermi-
tent, evacu^nd aerul [i C02 la tem-
peratura aburului.
|n unele cazuri, oala de condens cu
plutitor [i termostatic` este o alterna-
tiv` acceptabil`. Un avantaj deosebit
al F&T este capabilitatea ei de a face
fa]` la cantit`]i mari de aer la pornire.
Vezi Graficul 3-1. pentru procentul de
mare presiune abur expandat format
la evacuarea condensului la presiune
redus`.
Un al treilea tip de dispozitiv care
poate fi alegerea preferat`, \n multe
cazuri, este DC. EI combin` cele mai
bune caracteristici ale celor dou` de
mai sus [i este recomandat pentru
cantit`]ile mari de condens care
dep`[esc capacitatea de separare a
expandorului.
Coeficientul de siguran]`
Cantitatea sporit` de condens de la
pornire [i diversele cantit`]i din cursul
func]ion`rii, \nso]ite de o presiune
dlferen]ial` redus`, dicteaz` un coefi-
clent de siguran]` de 3:1 pentru
drenarea expandoarelor.
Instalarea
Liniile de retur de condens con]in at^t
abur expandat, c^t [i condens. Pen-
tru recuperarea aburului expandat,
colectorul de retur merge la un
expandor, unde condensul este golit
iar aburul este trimis prin ]evi de la
expandor la consumatori, Fig. 36-1.
Cum un expandor provoac` o con-
trapresiune pe oalele de condens
care refuleaz` \n recipient, aceste
oale de condens trebuie astfel selec-
tate \nc^t s` poat` func]iona la con-
trapresiune [i s` aib` o capacitate
suficient` la presiunile diferen]iale
existente.
Liniile de condens trebuie \nclinate
spre expandor [i acolo unde la un
astfel de recipient vin mai multe linii,
fiecare linie trebuie echipat` cu o
clapet` de re]inere rabatabil`. Atunci,
oricare linie care nu se utilizeaz` va fi
izolat` de celelalte si nu va fi alimen-
tat` \n sens contrar cu abur expandat
rezidual care rezult`. Dac` oala de
condens func]ioneaz` la joas` pre-
siune, se va asigura golirea
gravita]ional` la vasul de condens.
|n general, amplasamentul ales pentru
expandor trebuie s` satisfac`
cerin]ele de cantitate maxim` de abur
expandat [i de lungime minim` a con-
ductei.
Figura 37-1. Recuperarea aburului expandat de la un pre\nc`lzitor de aer
Aburul expandat este luat de la expandor [i este combinat cu abur viu a c`rui
presiune este redus` la cea a aburului expandat printr-un reductor de presiune.
Liniile de condens, expandorul [i lini-
ile de abur de joas` presiune trebuie
izolate pentru prevenirea pierderilor
de abur expandat prin radia]ie. Nu se
recomand` instalarea unei duze de
pulverizare pe ]eava de intrare \n inte-
riorul vasului. Ea s-ar putea \nfunda,
oprind curgerea condensului [i ar
putea produce o contrapresiune la
oalele de condens.
Echipamentele de joas` presiune care
utilizeaz` abur expandat trebuie
prev`zute cu oale de condens
individuale [i trebuie evacuate la un
retur de joas` presiune. Volumele
mari de aer trebuie evacuate din
expandor, deci, se va utiliza o aerisire
termostatic` pentru eliminarea aerului
[i pentru a-I \mpiedica s` treac` la
sistemul de joas` presiune.
Dimensiunile expandorului
Expandorul poate fi construit de obi-
cei dintr-o bucat` de conduct` de
diametru mare, cu capetele sudate
sau prinse \n bol]uri. Racordul de
intrare condens trebuie s` fie la 150-
200 mm deasupra ie[irii condensului
dup` expandare.
Dimensiunea important` este
diametrul interior. Acesta va trebui s`
fie astfel \nc^t viteza de ridicare a
aburului expandat s` fie suficient de
redus` pentru a se asigura c` apa
antrenat` cu aburul expandat este
\ntr-o cantitate mic`. Dac` viteza de
ridicare este men]inut` redus`,
\n`l]imea vasului nu este important`,
\ns` este bine s` se utilizeze o
lungime de 700-1000 mm.
S-a constatat c` o vitez` a aburului
de aproximativ 3m/sec \n expandor
va da o separare bun` a aburului [i
apei. Pe aceast` baz` s-au calculat
diametrele interioare corespunz`toare
pentru diverse cantit`]i de abur
expandat, rezultatele s^nt reprezen-
tate \n graficul 37-1. Aceast` curb` d`
diametrele interioare cele mai mici
recomandate. Dac` este mai
convenabil, se poate utiliza un vas cu
o m`rime mai mare.
Graficul 37-1 nu ]ine seama de pre-
siune ci numai de greutate. De[i volu-
mul de abur [i viteza de ridicare sunt
mai reduse la o presiune mai mare,
pentru c` aburul este mai dens, exist`
o tendin]` sporit` de antrenare. Se
recomand`, deci, ca indiferent de
presiune, Graficul 37-1 s` fie utilizat
pentru a afla diametrul interior. Pentru
informa]ii suplimentare privind dimen-
sionarea expandoarelor cere]i
Buletinul Armstrong 201.
Grafic 37-1.
Determinarea diametrului interior
al expandorului pentru o anumit`
cantitate de abur expandat
Afla]i cantitatea de abur expandat
disponibil (\n kg/h) pe orizontal`, citi]i
pe curb` [i pe axa vertical , pentru a
ob]ine diametrul \n mm.
Diametrul interior al expandorului, mm
Kg. de abur expandat
37
 Cum se dreneaz` instala]iile cu absorb]ie
O instala]ie cu absorb]ie r`ce[te apa
pentru utilizare la condi]ionarea aeru-
lui sau \n proces prin evaporarea unei
solu]ii apoase, de obicei bromur` de
litiu. Aburul furnizeaz` energia nece-
sar` pentru partea de concentrare a
ciclului [i, cu excep]ia pompelor elec-
trice, este singura alimentare cu
energie pe parcursul \ntregului ciclu.
O oal` de condens instalat` pe o
instala]ie cu absorb]ie cu abur trebuie
s` fac` fa]` unei cantit`]i mari de
condens [i s` purjeze aerul \n condi]ii
de joas` presiune modulat`.
Selec]ia oalei de condens [i
coeficientul de siguran]`
Determina]i condensul \n kg/h produs
de o instala]ie cu absorb]ie cu abur
de joas` presiune (de obicei, 2 bari
sau sub), o singur` treapt`, prin cal-
cularea kcal/h de refrigerare [i
\mp`r]irea acestei valori la 500.
ExempIu: C^t condens se va forma
\ntr-o instala]ie cu absorb]ie cu o sin-
gur` treapt` cu o capacitate nominal`
de 600.000 kcal/h ? |mp`r]ind
600.000 kg/h la 500 condensul este
calculat a fi de 1.200 kg/h.
Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)
Echipament Prima alegere
de drenat [i codul
Instala]ia cu F&T
absorb]ie A,B,G
Not`: Se va prevedea ruptor de vid [i sistem de rezerv`.
* Cu ventil de aerisire termostatic exterior
38
La capacitatea maxim` se va aplica
un coeficient de siguran]` de 2:1 iar
oala de condens trebuie s` fie capa-
bil` s` evacueze aceast` cantitate la
un diferen]ial de 0,1 bar. Cu alte
cuvinte, instala]ia din exemplu va
necesita o oal` de condens capabil`
s` manipuleze 2.400 kg/h condens la
0,1 bar [i capacitatea de a func]iona
la o presiune diferen]ial` maxim`, de
obicei 1 bar.
Comparativ, instala]iile cu absorb]ie
\n dou` trepte func]ioneaz` la o pre-
siune mai mare a aburului, de 11 bari.
Ele au un avantaj fa]` de cele cu o
singur` treapt` prin aceea c` con-
sumul lor de energie per kcal de
refrigerare este mai mic.
La instala]iile cu absorb]ie, cu abur, \n
dou` trepte, se va utiliza un coeficient
de siguran]` de 3:1. La presiuni de
peste 2 bari, capacitatea oalei de
condens trebuie realizat` la 1/2 din
presiunea diferen]ial`. La presiuni sub
2 bari, capacitatea oalei de condens
trebuie realizat` la o presiune
diferen]ial` de 0,15 bari. Totu[i, oala
de condens trebuie s` fie capabil` s`
func]ioneze la o presiune maxim` de
intrare de 11 bari.
Alternativa
*IB
Oala de condens F&T cu un ruptor de
vid \ncorporat este ideal` pentru
golirea instala]iilor de absorb]ie at^t
cu o singur` treapt`, c^t [i \n dou`
trepte. Ea asigur` un debit de con-
dens uniform, variabil, [i o func]ionare
cu economisirea energiei. O oal` de
condens cu clopot cu o aerisire ter-
mostatic` extern` poate fi deaseme-
nea acceptabil`.
Instalarea
Instala]i oala de condens sub ser-
pentina de abur a instala]iei cu
absorb]ie, cu o \n`l]ime a colectorului
de pic`turi de cel pu]in 400 mm (fig.
38-1). Aceasta asigur` o presiune
diferen]ial` minim` de 0,04 bar pe
oala de condens. Indiferent de tipul
de oal` de condens utilizat, pentru
acest serviciu se recomand` un sis-
tem de captare de rezerv`. |n cazul \n
care \n sistemul de golire una dintre
componente necesit` o \ntre]inere,
instala]ia cu absorb]ie poate
func]iona pe sistemul de rezerv` \n
timp ce se efectueaz` repara]iile.
Acest lucru asigur` o func]ionare con-
tinu`, ne\ntrerupt`.
|n unele cazuri, cantit`]ile foarte mari
de condens pot necesita utilizarea a
dou` oale de condens care
func]ioneaz` \n paralel pentru a face
fa]` cantit`tii normale.
Figura 38-1.
Metod` general valabil` de conectare
a instala]iei cu absorb]ie cu abur cu
sistem de captare de rezerv`.
Problemele ce pot apare la oalele de condens Armstrong [i cauzele ce le produc
Rezumatul de mai jos se va dovedi
util \n localizarea [i remedierea
aproape a tuturor problemelor la
oalele de condens. Multe dintre ele
sunt de fapt mai degrab` probleme
ale sistemului dec^t probleme ale
oalei de condens.
Ori de c^te ori o oal` de condens nu
func]ioneaz` iar motivul nu este ime-
diat evident, se va urm`ri evacuarea
de la oala de condens. Dac` oala de
condens este instalat` cu o iesire de
prob`, acest lucru va fi simplu, dac`
nu, se va desface racordul de evacu-
are.
Oala de condens rece
- nu descarc`
Dac` oala de condens nu evacueaz`
condens, atunci:
A. Presiunea ar putea fi prea ridicat`.
1. Presiune gre[it` specificat`
ini]ial.
2. Presiunea a fost m`rit` f`r` insta-
larea unui orificiu mai mic.
3. PRV defect (PRV - reductorul de
presiune)
4. Manometrul de presiune de la
cazan indic` o valoare mic`,
eronat`.
5. Orificiul l`rgit de uzura normal`.
6. Vidul \nalt din linia de retur
m`re[te presiunea diferen]ial`
peste care ar putea func]iona oala
de condens.
B. Lips` de condens sau abur la oala
de condens.
1. Oprit de filtrul \nfundat dinaintea
oalei de condens.
2. Ventil defect \n linia spre oala de
condens.
3. Conducta sau coturile \nfundate.
C. Mecanism uzat sau defect.
Repara]i sau \nlocui]i, dup` caz.
D. Corpul oalei de condens plin cu
n`mol.
Instala]i filtru sau elimina]i n`molul
la surs`.
E. Pentru IB, aerisirea clopotului
umplut` cu n`mol.
Preveni]i prin:
1. Instalarea unui filtru.
2. L`rgirea u[oar` a aerisirii.
3. Utilizarea unei s^rmuli]e de
cur`]ire a aerisirii.
F. Pentru oalele de condens F&T,
dac` aerisirea nu func]ioneaz`
corect, oala de condens se poate
bloca datorit` prezen]ei aerului.
G. Pentru oalele de condens termo-
statice, burduful se poate rupe din
cauza [ocului hidraulic, fac^nd oala
de condens s` se defecteze \n
pozi]ia \nchis`.
H. Pentru oalele de condens cu disc,
oala de condens poate fi instalat`
invers.
Oala de condens fierbinte
- nu descarc`
A. Nu vine condens la oala de con-
dens.
1. Oala de condens instalat` dea-
supra ventilului de by-pass neetan[.
2. }eava sifonului de la cilindrul golit
cu sifon rupt` sau deteriorat`.
3. Vidul din serpentinele pre\nc`lzi-
torului de ap` poate \mpiedica
golirea. Instala]i un ruptor de vid \ntre
schimb`torul de c`ldur` [i oala de
condens.
Pierderi de abur
Dac` oala de condens pierde abur
viu, problema se poate datora uneia
dintre cauzele de mai jos:
A. Supapa nu se a[eaz` pe scaun
1. O bucat` de zgur` fixat` \n orifi-
ciu.
2. Piese uzate.
B. Oala de condens IB \[i pierde
amorsarea.
1. Dac` oala de condens sufl` abur
viu, \nchide]i c\teva minute ventilul
de intrare. Apoi deschide]i treptat.
Dac` oala de condens amorseaz`,
sunt [anse ca ea s` fie bun`.
2. Pierderea amors`rii se datoreaz`
\n general c`derilor bru[te sau
frecvente ale presiunii de abur. La
aceste aplica]ii va fi necesar` insta-
larea unei clapete de re]inere -
pozi]ia B sau C din fig. 41-2. Dac`
este posibil, amplasa]i oala de con-
dens mult sub punctul de drenare.
C. Pentru oalele de condens F&T [i
termostatice, elementele termo-
statului ar putea s` nu se \nchid`.
Curgere continu`
Dac` oala de condens IB sau cu disc
refuleaz` continuu sau o oal` de con-
dens F&T sau termostatic` evacueaz`
la capacitate maxim`, verfica]i
urm`toarele:
A. Oala de condens prea mic`.
1. Trebuie instalat`, \n paralel, o
oal` de condens mai mare sau oale
de condens suplimentare.
2. S-ar putea s` se fi utilizat oale de
condens de \nalt` presiune pentru
aplica]ii la joas` presiune. Instala]i
m`rimea adecvat` a mecanismului
interior.
B. Condi]ii anormale ale apei
Cazanul poate spuma sau se poate
umple, arunc^nd cantit`]i mari de
ap` \n liniile de abur. Va trebui insta-
lat un separator sau vor trebuie
remediate condi]iile pentru apa de
alimentare a cazanului.
|nc`lzire \nceat`
C^nd oala de condens func]ioneaz`
satisf`c`tor, \ns` instala]ia nu se
\nc`lze[te corect:
A. Una sau mai multe instala]ii scurt-
circuiteaz`. Remediul const` \n
instalarea unei oale de condens la
fiecare instala]ie.
B. Oalele de condens ar putea fi prea
mici pentru aplica]ie, chiar dac` par
s` vehiculeze eficient condensul.
|ncerca]i cu o oal` de condens cu o
m`rime mai mare.
C. Oala de condens ar putea avea o
capacitate insuficient` de aerisire
sau aerul din schimb`tor ar putea
s` nu ajung` la oala de condens [i
s` nu poat` fi evacuat. În oricare
caz, utiliza]i ventile de aerisire auxil-
iare.
Probleme misterioase
Dac` oala de condens lucreaz` satis-
f`c`tor c^nd evacueaz` \n atmosfer`,
\ns` apar probleme c^nd este conec-
tat` la linia de retur, verifica]i
urm`toarele:
A. Contrapresiunea poate reduce
capacitatea oalei de condens.
1 . Linia de retur prea mic` - oala de
condens fierbinte.
2. Alte oale de condens pot sufla
abur - oala de condens fierbinte.
3. Aerisirea atmosferic` \n vasul de
condens poate fi \nfundat` - oala de
condens fierbinte sau rece.
4. Obstruc]ii \n linia de retur - oala
de condens fierbinte.
5. Vid \n exces \n linia de retur oala
de condens rece.
Probleme imaginare
Dac` este evident c` aburul scap` de
fiecare dat`, c^nd oala de condens
evacueaz`, re]ine]i: condensul
fierbinte formeaz` abur expandat
c^nd este evacuat la o presiune mai
sc`zut`, \ns` de obicei acesta conde-
neaz` rapid \n linia de retur.
39
 Instalarea si testarea oalelor de condens Armstrong

|nainte de instalare Ventilele de \nchidere din linia de Leg`turile standard

Trage]i conducta la oala de condens. evacuare a oalei de condens sunt |ntre]inerea este simplificat` dac` se
|nainte de a instala oala de condens, necesare atunci c^nd oala de con- p`streaz` lungimi de nipluri de intrare
cur`]a]i conducta sufl^nd cu abur sau dens are un by-pass. Este o idee [i ie[ire identice pentru oale de con-
aer comprimat. (Cur`]a]i filtrele dup` bun` c^nd \n vasul de refulare este o dens de o dimensiune [i tip dat. O
aceast` suflare). presiune ridicat`. Vezi clapetele de oal` de condens cu fitinguri [i semi-
re]inere. cuple identice poate fi p`strat` \n
ABC-ul amplas`rii magazie. |n cazul \n care o oal` de
oalelor de condens By-pass-urile (fig. 41-3 [i 41-4) nu condens trebuie reparat`, este simplu
sunt recomandabile pentru c` dac` s` se desfac` cele dou` racoduri, s`
Accesibil` pentru inspec]ie [i
sunt l`sate deschise ele vor \mpiedica se scoat` oala, s` se instaleze rezer-
repara]ie.
func]ionarea oalei de condens. Dac` va [i s` se str^ng` racordurile.
Sub punctul de drenare, ori de c^te
este neap`rat necesar` o func]ionare Repara]iile se pot face apoi \n atelier
este posibil.
continu`, utiliza]i doua oale de con- [i oala reparat`, cu fitinguri [i semicu-
Aproape de punctul de drenare.
dens \n paralel, una ca rezerv`. pl`, poate fi p`strat` \n stoc.
Conectarea oalelor de condens
Racorduri. Ventilele de prob` (fig. 40-1) asigur`
Pentru conect`ri tipice vezi figurile
Dac` se utilizeaz` numai unul singur, un mijloc excelent de verificare a
40-1 la 43-4.
el trebuie s` fie pe partea de evacuare func]ion`rii oalei de condens. Utiliza]i
a oalei de condens. Cu dou` racor- un robinet mic cu cep. Asigura]i o
Ventilele de \nchidere sunt necesare
duri evita]i montajele orizontale sau clapet` de re]inere sau un ventil de
\naintea oalei de condens c^nd oala
verticale "in line". Cel mai bine este s` \nchidere \n linia de refulare pentru a
de condens gole[te conducte de
se instaleze \n unghi drept, ca \n fig- izola oala de condens \n timpul verifi-
abur, cazane mari de ap`, etc, \n care
urile 40-1 [i 41-3 sau paralele, ca \n c`rilor.
sistemul nu poate fi oprit pentru
figura 41-4.
\ntre]inerea oalelor de condens. Ele
nu sunt necesare pentru instala]iile
mici \nc`lzite cu abur - o pres` de
sp`l`torie, de exemplu. Ventilul de
\nc`lzire din alimentarea cu abur la
ma[in` este de obicei suficient.

Figura 40-1. Figura 40-1.

Montaj tipic de IB Montaj tipic IB vertical`

40
Filtre. Instala]i filtre \naintea oalelor
de condens c^nd se specific` acest
lucru sau c^nd condi]iile de cur`]enie
pretind aceasta. Unele oale de con-
dens sunt mai susceptibile la proble-
mele de murd`rie dec^t altele - vezi
tabelul de recomand`ri.
Unele oale de condens au filtre \ncor-
porate. C^nd se utilizeaz` un ventil de
purjare a filtrului, \nchide]i ventilul de
alimentare cu abur \nainte de a
deschide ventilul de purj` al filtrului.
Condensul din corpul oalei de con-
dens va izbucni \napoi prin filtre pen-
tru o cur`]ire corespunz`toare. Des-
chide]i ventilul de abur \ncet.
Colectoarele de n`mol - sunt exce-
lente pentru re]inerea pietrei [i elimi-
narea eroziunii care poate apare \n
coturi atunci c^nd nu sunt prev`zute
colectoare de n`mol. Cur`]a]i periodic.
Oal` de condens cu clapete
de sens \ncorporate
Figura 41-1
Oal` de condens cu clopot cu intrarea
pe jos [i ie[irea lateral`
Instala]iile de sifon necesit` o etan-
[are a apei [i, cu excep]ia DC, o
clapet` de re]inere \n sau \naintea
oalei de condens. }eava sifonului tre-
buie s` fie cu o m`rime mai mic`
dec\t m`rimea nominal` a oalei de
condens utilizate, \ns` nu mai mic` de
1/2" (DN 15).
Ridicarea condensului
Nu supradimensiona]i ]eava vertical`
de refulare. De fapt o m`rime de
]eav` mai mic` dec\t cea normal`
pentru aplica]ia respectiv` va da
rezultate excelente.
Clapetele de re]inere - sunt nece-
sare frecvent. Ele sunt o necesitate
dac` nu se utilizeaz` ventil de
\nchidere pe linia de refulare. Figura
41-2 indic` trei amplasamente posi-
bile pentru clapete de re]inere exte-
rioare - oalele de condens cu clopot
Armstrong au clapete de re]inere inte-
rioare \n timp ce oalele de condens cu
disc actioneaz` ca ni[te clapete de
re]inere proprii. Amplasamentele
recomadate sunt indicate \n fig. 41-2.
Figura 41-2
Localizarea clapetelor de sens
Figura 41-3
Oal` de condens cu clopot
cu By-pass
Clapete de re]inere pe, linia de
refulare - \mpiedic` apari]ia curgerii
inverse [i izoleaz` oala de condens
c^nd ventilul de prob` este deschis.
De obicei este instalat` \n punctul B
din fig. 41-2. C^nd linia de retur este
ridicat` iar oala de condens este
expus` la condi]ii de \nghe], instala]i
clapeta de re]inere \n punctul A, fig.
41-2.
Clapetele de re]inere de pe linia de
intrare - \mpiedic` pierderea
etan[eit`]ii \n cazul \n care presiunea
scade brusc sau c^nd oala de con-
dens este deasupra punctului de
picurare la oalele de condens IB.
Se recomand` o clapet` de re]inere
Armstrong din o]el inoxidabil, pozi]ia
D. Dac` se utilizeaz` o clapet` de
re]inere rabatabil`, instala]i-o \n
pozi]ie C, fig. 41-2.
Figura 41-4
Oal` de condens vertical`
cu By-Pass
41
 Ori de c^te ori exist` probabilitatea ca
presiunea de intrare s` scad` sub
presiunea de ie[ire a unei oale de
condens principale, mai ales \n
prezen]a aerului foarte rece, se va uti-
liza o oal` de condens cu golire de
siguran]`. O astfel de aplica]ie ar fi o
serpentin` de \nc`lzire cu func]ionare
modulat` care trebuie golit` cu o linie
de retur ridicat`. |n cazul unei goliri
insuficiente de la oala de condens
principal`, condensul se ridic` \n
golirea de siguran]` [i este evacuat
\nainte de a putea p`trunde \n
schimb`torul de c`ldur`. O oal` de
condens F&T poate fi o golire de sigu-
ran]` bun` datorit` capacit`]ii ei de a
manipula cantit`]i mari de aer [i
datorit` simplit`]ii func]ion`rii. Oala
de condens de golire de siguran]` tre-
buie s` fie de aceeasi m`rime (capa-
citate) ca oala de condens principal`.
Aplicarea corespunz`toare a unei
goliri de siguran]` este ilustrat` \n fig.
42-1. Intrarea la golirea de siguran]`
trebuie s` fie situat` pe colectorul de
pic`turi al schimb`torului de c`ldur`,
deasupra intr`rii la oala de condens
principal`. Ea trebuie s` refuleze
\ntr-un canal deschis. Bu[onul de
golire trebuie conectat prin ]eav` la
intrarea oalei de condens principale.
Acest lucru \mpiedic` pierderea con-
densului format \n golirea de sigu-
ran]` de radia]ia corpului c^nd oala
de condens principal` este activ`.
Figura 42-1. Conexiune tipic` de oal`
de condens cu golire de siguran]`
42
Golirea de siguran]` are un ruptor de
vid \ncorporat pentru a men]ine
func]ionarea atunci c^nd presiunea
din schimb`torul de c`ldur` scade
sub cea atmosferic`. Intrarea ruptoru-
lui de vid va fi instalat` cu o curbur` S
pentru a se \mpiedica aspirarea
murd`riei c^nd func]ioneaz`. Rupto-
rul de vid trebuie s` fie prev`zut la
intrare cu un tub egal \n eleva]ie cu
fundul schimb`torului de c`ldur` pen-
tru prevenirea sc`p`rilor de ap` \n
cursul func]ion`rii ruptorului de vid,
iar colectorul de pic`turi [i corpul
oalei de condens sunt \necate.
Protec]ia \mpotriva
\nghe]ului
O oal` de condens selectat` [i insta-
lat` \n mod corespunz`tor nu va
\nghe]a at^ta timp c^t aburul intr` \n
oala de condens. |n cazul \n care ali-
mentarea cu abur este oprit`, aburul
condenseaz`, form^nd un vid \n
schimb`torul de c`ldur` sau \nso]i-
torul de abur. Acesta \mpiedic`
golirea liber` a condensului din sis-
tem \nainte ca \nghe]ul s` apar`.
Instala]i un ruptor de vid \ntre echipa-
mentul care se gole[te [i oala de con-
dens. Dac` nu este o golire
gravita]ional` prin oala de condens la
linia de retur, oala de condens [i linia
de refulare trebuie golite manual sau
automat prin intermediul unei
evacu`ri de protec]ie \mpotriva
\nghe]ului. De asemenea, c^nd sunt
instalate mai multe oale de condens
\ntr-un c`min de abur, izolarea oalelor
de condens poate asigura protec]ia
\mpotriva \nghe]`rii.
M`suri de precau]ie
\mpotriva \nghe]`rii
1. Nu supradimensiona]i oala de
condens.
2. Men]ine]i liniile de refulare ale
oalei de condens foarte scurte.
3. |nclina]i liniile de refulare ale oalei
de condens \n jos pentru o evacu-
are gravita]ional` rapid`.
4. Izola]i liniile de refulare ale oalei de
condens [i liniile de retur ale con-
densului.
5. Acolo unde liniile de retur condens
sunt expuse la mediul ambiant, se
va lua \n considera]ie instalarea de
\nso]itori.
6. Dac` linia de retur este
supra\n`l]at`, trage]i o linie de
refulare vertical` adiacent` la linia
de golire la v\rful colectorului de
retur [i izola]i linia de golire [i linia
de refulare a oalei de condens,
\mpreun`. Vezi fig. 42-2.
Not`: O linie de refulare orizontal`
lung` provoac` probleme. Se poate
forma ghea]` la cap`t, \nfund^nd \n
ultim` instan]` ]eava. Aceasta va
\mpiedica oala de condens s`
func]ioneze. Nu mai poate intra abur
\n oala de condens [i apa din corpul
oalei de condens \nghea]`.
Figura 42-2.
Instala]ie \n aer liber pentru a permite
testarea [i \ntre]inerea oalei de con-
dens la nivelul solului, când liniile de
alimentare cu abur [i cele de retur
sunt mult deasupra. Linia de golire [i
linia de refulare a oalei de condens
sunt izolate \mpreun` pentru pre-
venirea \nghe]`rii lor. Remarca]i
amplasarea clapetei de re]inere \n
linia de refulare [i a ventilului de purj`
A care gole[te conducta de abur
atunci c^nd oala de condens este
deschis` pentru cur`]ire sau repara]ii.
Verificarea oalelor de 1. Refulare condens 4. Lips` debit
condens Armstrong Oalele de condens cu clopot [i cele Posibile probleme. Vezi capitolul
cu disc trebuie s` aib` o refulare de "Probleme".
Programul de verific`ri
condens intermitent`. Oalele de con-
Pentru o durabilitate maxim` a oalei
dens F&T trebuie s` aib` o refulare Testul cu dispozitiv de ascultare
de condens [i economisirea aburului,
continu` de condens, \n timp ce (stetoscop)
se va stabili un program regulat de
oalele de condens termostatice pot Utiliza]i un stetoscop sau ]ine]i un
verificare a oalelor de condens [i de
s` fie fie continue, fie intermitente, \n cap`t al unei tije pe capacul oalei de
\ntre]inere preventiv`. Dimensiunile
func]ie de cantitate. C^nd o oal` de condens [i cel`lalt cap`t la ureche.
oalei de condens, presiunea de lucru
condens cu clopot are un debit Va trebuie s` pute]i auzi diferen]a din-
[i importan]a lor vor determina
extrem de sc`zut, ea va avea o refu- tre refularea intermitent` a unor oale
frecven]a verific`rii oalelor de con-
lare continu`, ceea ce provoac` un de condens [i refularea continu` a
dens.
efect de picurare. Acest mod de altora. Aceast` stare de func]ionare
func]ionare este normal \n aceste corect` poate fi deosebit` de sunetul
Tabela 43-1.
condi]ii. cu vitez` mai mare al unei oale de
Frecven]a anual` a verfic`rii reco-
condens care sufl`. Pentru aceast`
mandat` pentru oalele de condens
2. Aburul expandat metod` este necesar` o experien]`
Cum se testeaz`
Nu-I confunda]i cu sc`parea de abur vast`, deoarece prin conducte se pot
Presiu- Aplica]ie viu prin ventilul oalei de condens. transmite [i alte zgomote.
nea de Drenare |nso]itor Serpen- Proces Condensul, sub presiune, re]ine mai
lucru cond. tin` multe unit`]i de c`ldur` - kcal/kg - Metoda de testare cu pirometrul
(bar) principale
dec^t condensul la presiune atmos- Aceast` metod` ar putea s` nu dea
0-7 1 1 2 3 feric`. Atunci c^nd condensul este rezultate precise, depinz^nd de con-
7-17 2 2 2 3 refulat, aceste unit`]i de c`ldur` struc]ia liniei de retur [i de diametrul
17-30 2 2 3 4 suplimentare reevaporeaz` o parte orificiului oalei de condens. De
30 [i din condens. asemenea, atunci c^nd se refuleaz`
3 3 4 12
peste
Cum se identific` aburul expandat. \ntr-un retur comun, o alt` oal` de
Utilizatorii oalelor de condens con- condens ar putea avea sc`p`ri, pro-
Metoda ventilului de prob` - este
fund` uneori aburul expandat cu duc^nd o temperatur` ridicat` la
cea mai bun`. Fig. 40-1 ilustreaz` sc`parea de abur viu. lat` cum se ie[irea oalei de condens care se
conexiunea corect`, cu robinetul de poate face deosebirea: verific`. Se pot ob]ine rezultate mai
\nchidere \n linia de retur pentru a Dac` aburul sufl` continuu, \ntr-un bune cu dispozitivul de ascultare.
izola oala de condens de colectorul flux "albastru", este o sc`pare de cere]i Buletinul Armstrong 310.
de retur. lat` ce trebuie c`utat la abur viu. Dac` aburul "plute[te" inter-
deschiderea ventilului de prob`: mitent (de fiecare dat` c^nd oala de
condens refuleaz`) \ntr-un nor albi-
cios, este abur expandat.

3. Suflare continu` cu abur

Probleme. Vezi capitolul respectiv.
Figura 43-1. Figura 43-2.
Montaj tipic al oalei de condens cu Montaj tipic al unei oale de condens
flotor [i temostatic` cu clopot [i control diferen]ial
automat
Figura 43-3.
Montaj tipic al unei oale de condens
cu disc (termodinamice)

Figura 43-3.
Montaj tipic al unei oale de condens
termodinamic`

43
 Dimensionarea conductelor de alimentare cu abur [i a liniilor de retur condens

Defini]ii Dimensionarea conductelor de \nc`lzire cu presiune sc`zut` au de

Conducta de abur sau magistrala Dimensionarea conductelor dintr-un obicei viteze mai mici. Un alt conside-
transport` abur de la cazan \ntr-o sistem de abur este determinat` de rent este extinderea ulterioar`.
zon` \n care sunt instala]i mai mul]i doi factori principali. Dimensiona]i-v` liniile pentru viitorul
consumatori de abur. 1. Presiunea ini]ial` la cazan [i ∆p previzibil. Dac` ave]i \ndoieli, ve]i
Liniile de ramifica]ie de abur. admisibil al \ntregului sistem. ∆p total avea mai pu]ine probleme cu liniile
Transport` aburul de la conducta prin- al sistemului nu trebuie s` supradimensionate dec^t cu acelea
cipal` la ansamblul \nc`lzit cu abur. dep`[easc` 20% din presiunea total` care sunt la limit`.
Liniile de refulare ale oalei de con- maxim` de la cazan. Aceasta include
dens - transport` condensul [i aburul toate ∆p - pierderile pe linie, coturi, Exemplu: Care este capacitatea
expandat de la oala de condens la o ventile, etc. Re]ine]i, c`derile de pre- maxim` a unei linii de abur cu o presiune
linie de retur. siune reprezint` o pierdere de de 4 bari si un diametru de 50 mm?
energie. Citind \n coloana st\ng` a tabelului 45-1
Liniile de retur ale condensului -
"Presiunea aburului \n bari" la 4 [i apoi
primesc condens de la mai multe linii 2. Viteza aburului. Eroziunile [i zgo-
la dreapta p^n` la coloana pentru o
de refulare ale oalelor de condens [i motul cresc odat` cu viteza. Vitezele ]eav` de abur de 50 mm \n diametru, se
transport` condensul \napoi la sala rezonabile pentru aburul de proces determin` c` ]eava va avea o capaci-
cazanelor. sunt \ntre 30 [i 60 m/s, \ns` sistemele tate de 570 kg/h.
Tabelul 44-1. Diametre interioare [i exterioare de ]eav` conform DIN 2448.
Racord de Racord de Diametrul Grosimea Diametrul
conduct` (in) conduct` DN exterior (mm) peretelui (mm) interior (mm)
1/2 15 21.3 2.0 17.3
3/4 20 26.9 2.3 22.3
1 25 33.7 2.6 28.5
1 1/4 32 42.4 2.6 37.2 Tabela 44-2. Viteza aburului \n m/sec
1 1/2 40 48.3 2.6 43.1
2 50 60.3 2.9 60.3 Diametrul Presiunea aburului
2 1/2 65 76.1 2.9 70.3 conductei \n bari (g)
3 80 88.9 3.2 82.5 inch mm 1 12 25 100
4 100 114.3 3.6 107.1 1/2 15 17 33 37 50
5 125 139.7 4.0 131.7 2 50 19 38 44 50
6 150 168.3 4.5 159.3 4 100 21 41 47 50
8 200 209.1 5.9 207.3
6 150 22 44 50 50
250 273.0 6.3 260.4

Dimensiunea conductei 32
Tabelul 44-3. Factori de capacitate Temp. 250° 300° 350° 400° 450° 500°
pentru abur supra\nc`lzit aburului
1 106 1,02 1,04 1,04 1,05 1,06
3 1,11 1,17 1,17 1,17 1,17 1,15
8 1,20 1,14 1,09 1,06 1,06 1,06
Presiunea

12 1,20 1,14 1,09 1,06 1,06 1,04

\n bari

20 127 1,19 1,11 1,06 1,06 1,03

40 - 1,30 1,17 1,10 1,04 1,00
100 - - 1,52 1,17 1,06 0,98
Dimensiunea conductei 100
Temp. 250° 300° 350° 400° 450° 500°
aburului
1 1,10 1,08 1,12 1,13 1,13 1,15
3 1,30 1,08 1,00 1,11 1,30 1,30
Presiunea

8 1,15 1,09 1,08 1,10 1,09 1,10

\n bari

12 1,18 1,15 1,09 1,09 1,10 1,09

20 1,28 1,19 1,11 1,09 1,09 1,08
40 - 1,25 1,14 1,11 1,05 1,02
100 - - 1,47 1,14 1,06 0,97
Dimensiunea conductei 200
Temp. 250° 300° 350° 400° 450° 500°
aburului
1 1,18 1,19 1,20 1,20 1,19 1,30
Pentru a determina capacit`]ile de 3 1,20 1,20 1,20 1,17 1,16 1,16
Presiunea

abur supra^nc`lzit utiliza]i factorii de 8 1,26 1,23 1,18 1,14 1,12 1,12
\n bari

corec]ie a coeficientului din tabelul 12 1,28 1,23 1,16 1,11 1,10 1,09
44-3. 20 1,29 1,21 1,13 1,04 1,06 1,05
40 - 1,23 1,13 1,06 1,00 1,00
100 - - 1,40 1,01 0,98 0,95

44
Tabela 45-1 poate fi de asemenea uti-
lizat` pentru determinarea presiunii
necesare pentru manipularea unei
cantit`]i cunoscute de condens. Dac`
o ]eav` de abur de 65 mm trebuie s`
transporte 4100 kg/h de condens, ce
presiune va fi necesar`? Citind pe
coloana pentru o ]eav` de abur
m`sur^nd DN 65 p^n` se ajunge la
4100 [i apoi spre st^nga, se deter-
min` c` presiunea de abur necesar`
pentru a face fa]` cantit`]ii de con-
dens este de 16 bari (g).
Pentru determinarea rapid` a vitezei
aburului, vezi Tabelul 44-2. Pentru o
m`sur`toare exact`, se poate utiliza
formula:
V= Q
3600 x S
unde:
V= viteza \n m/s
Q= Cantitatea de abur in m³/h
S= Suprafa]a interioar` a ]evii \n m²
(vezi tabelul 44-1)
C^nd este cazul, putem afla ∆p \ntr-o
linie de abur utiliz^nd graficul 46-1.
Exemplu: Ce c`dere de presiune va fi
prezent` \ntr-o linie de abur dreapt`,
DN 80, cu lungime de 150m cu un
debit de 2000 kg/h [i o presiune de 6
bari (g) [i care va fi presiunea la
cap`tul liniei?
S` presupunem o presiune medie \n
linie de 5,5 bar (g). Din tabele afl`m o
c`dere de presiune de 38mm H2O/m
astfel \nc^t ∆p total va fi de
150 x 38 = 5700 mm H2O/m x 0,57
bar.
Presiunea la cap`tul conductei va fi 6
- 0,57 = 5,43 bar (g).
Liniile de refulare ale oalelor de
condens
Liniile de refulare ale oalelor de con-
dens sunt de obicei scurte.
Presupun^ndu-se c` oala este
dimensionat` corect pentru aplica]ie,
utiliza]i o linie de refulare de aceea[i
dimensiune ca [i leg`turile la oala de
condens. La un ∆p foarte mic \ntre
oala de condens [i linia de retur de
condens, liniile de refulare ale oalei de
condens pot fi m`rite cu o m`rime de
]eav`.
Liniile de retur de condens
Pentru instala]iile de m`rime medie [i
mare se va apela la serviciile unui
consultant pentru proiectarea ]evii
sau ]evilor de retur pentru condens.
De obicei se consider` c` este bine
s` se selecteze o ]eav` de retur o
dat` sau de dou` ori mai mare pentru:
1) m`rirea capacit`]ii instala]iei, [i 2)
eventuala colmatare a ]evii cu n`mol
[i piatr`.
Exemplu: care este ∆p \ntr-o linie de
retur de condens de DN 40 cu o
capacitate de 400 kg/h, c^nd pre-
siunea aburului este de 2 bari iar linia
de retur condens \n atmosfer` este de
150 m lungime?
Din tabelul 46-1 lua]i factorul de
capacitate corespunz`tor cu 2 bar =
0,256 [i apoi \mp`r]i]i debitul dat la
acest factor:
400/0,256=1562 kg/h
Oale de condens [i contrapresiune
mare
Contrapresiunile excesive fa]` de
standardele normale pot apare
datorit` colmat`rii liniilor de retur,
m`rimii debitului de condens sau
func]ion`rii defectuoase a a oalei de
condens. |n func]ie de func]ionarea
oalei de condens, contrapresiunea
poate fi o problem` sau nu. Vezi
tabelul de recomand`ri de pe coperta
B. Dac` exist` posibilitatea existen]ei
unei contrapresiuni \n liniile de retur,
ave]i grij` ca oala selectat` s` poat`
lucra \n aceste condi]ii. Contrapre-
siunea coboar` presiunea diferen]ial`
[i. deci, capacitatea oalei de condens
este mic[orat`. |n cazuri severe,
reducerea capacit`]ii ar putea face
necesar` utilizarea de oale de con-
dens mai mari pentru a compensa
sc`derea presiunii diferen]iale de
lucru.

Tabela 45-1. Grafic de capacit`]i \n kg/h (Viteza 30m/sec)

Presiunea Diametrul conductei de abur aburului
aburului
bar (g) 15 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150
0.1 7.5 13 22 35 55 90 150 240 400 620 930
0.3 10 17 28 46 72 120 200 315 520 810 1200
0.5 11 19 32 52 81 130 220 370 575 900 1350
1 15 26 46 74 115 190 320 500 790 1300 1900
2 25 44 72 122 190 310 520 820 1330 2100 3100
3 35 62 100 170 270 440 750 1180 1850 2900 3400
4 45 83 135 220 360 570 980 1570 2450 3900 5680
5 55 100 165 270 440 700 1200 1900 3000 4900 7200
6 66 120 200 330 520 830 1300 2300 3600 5900 8400
8 88 165 270 430 690 1100 1950 3100 4900 7950 11400
10 115 210 340 570 910 1450 2460 3900 6100 10100 14300
12 130 250 400 650 1060 1700 2900 4600 7300 11500 17000
14 160 290 470 770 1200 2000 3400 5400 8500 13500 20000
16 180 350 550 920 1450 2400 4100 6500 10000 16300 24000
18 200 380 610 1050 1650 2600 4600 7200 11500 18000 26000
20 230 430 700 1150 1850 3000 5100 8000 12600 20000 30000
22 270 490 770 1300 2050 3400 5800 9000 14400 23000 33000
25 300 560 900 1500 2400 3900 6600 10500 16500 25500 38000
30 370 630 1100 1840 3000 4800 8300 13000 20500 33000 48000
35 450 830 1350 2250 3600 5800 10000 15500 25000 40000 58000
40 520 970 1550 2600 4350 6800 11700 18100 29000 46000 67000
50 650 1200 1950 3300 5300 8500 14500 23000 37000 57000 84000
60 840 1500 2400 4250 6800 11000 18700 29000 47000 74000 111000
70 970 1700 2900 5000 7800 12500 22000 24000 53000 85000 127000
80 1300 2400 3700 6600 10500 16800 29000 46000 74000 115000 167000
100 1500 2760 4500 7900 12500 20000 34000 54000 87000 138000 275000

45
 Tabelul 46-1. Grafic de capacit`]i pentru liniile de condens

∆p \n Diametrul conductei \n mm
mm H20
pe m 10 20 25 32 40 50 65 80 100 125 150
liniar de
conduct` CAPACITATEA DE CONDENS \n kg/h
1 67 153 310 677 1048 2149 3597 6413 13527 25410 40485
2 95 217 438 958 1483 3040 5087 9070 19130 35935 57255
3 116 266 537 1174 1816 3723 6230 11108 23430 44012 70123
4 134 307 620 1355 2097 4299 7194 12827 27055 50821 80971
5 150 343 693 1516 2345 4807 8044 14341 30248 56819 90529
6 164 376 759 1660 2569 5265 8811 15710 33135 62242 99169
7 177 406 820 1793 2775 5687 9715 16968 35790 67230 107115
8 190 434 877 1917 2966 6080 10175 18140 38261 71871 114511
9 201 461 930 2033 3146 6449 10792 19240 40582 76231 121457
10 212 486 980 2143 3317 6798 11375 20281 42777 80355 128027
12 232 532 1074 2348 3633 7447 12461 22217 46860 88024 140247
14 251 575 1160 2536 3924 8043 13460 23997 50615 95077 151484
16 268 615 1240 2711 4195 8599 14389 25654 54110 101642 161943
18 285 652 1315 2876 4450 9120 15262 27210 57392 107807 171767
20 300 687 1387 3032 4691 9614 16088 28682 60496 113639 181058
22 315 721 1454 3180 4920 10083 16873 30082 63449 119186 189896
24 329 753 1519 3321 5138 10531 17623 31420 66270 124485 198339
26 342 784 1581 3457 5348 10961 18343 32702 68976 129568 206438
28 355 813 1641 3587 5550 11375 19035 33937 71580 134460 214231
30 368 842 1698 3713 5745 11774 19703 35128 74093 139179 2217502
32 380 869 1754 3835 5933 12160 20350 36280 76523 143743 229023
34 392 896 1808 3953 6116 12535 20976 37397 78878 148167 236071
36 403 922 1861 4067 6293 12898 21584 38481 81165 152463 2429152
38 414 947 1912 4179 6466 13252 22175 39535 83389 156641 249572
40 425 972 1961 4287 6634 13596 22751 40563 85555 160710 256055
42 435 996 2010 4393 6798 13932 23313 41564 87668 164679 262379
44 446 1020 2057 4497 6958 14260 23862 42542 89731 168554 268533
46 456 1042 2103 4598 7114 14580 24398 43499 91747 173342 274589
48 465 1065 2148 4697 7267 14894 24923 44434 93721 176049 280494
50 475 1087 2193 4794 7417 15201 25437 45350 95653 179679 286279

Capacitatea de condens expandat \n kg/h \ntr-un retur de condens la presiune atmosferic`.

Capacit`]ile de mai sus au fost calculate cu o presiune primar` = 0,35 bar (g).
Pentru alte presiuni \nmul]i]i capacit`]ile de mai sus cu urm`torii coeficien]i
1 bar: 0,415 12 bari: 0,09
2 bari: 0,256 17 bari: 0,07
4 bari: 0,162 31 bari: 0,06
7 bari: 0,124 42 bari: 0,055
9 bari: 0,108
Graficul 4-1. C`derea de presiune a aburului \n linii de abur saturat

)
(g
ur
ab
de
ne
s iu
P re

C`derea de presiune a aburului Cantitatea de abur \n kg/h

46
C~LDURA SPECIFIC~ - GREUTATEA SPECIFIC~

Tabelul 47-1. Propriet`]i fizice - lichide [i solide

Lichid (L) gr. spec. c`ld. Lichid (L) gr. spec. cald. spec.
sau la spec. sau la la 20°C
solid (S) 18-20°C la 20°C solid (S) 18-20°C kcal/kg/C
kcal/kg/C
Acid acetic, 100% L 1,05 0.48 Parafin` topit` L 0,90 0,69
Acid acetic,10% L 1,01 0.96 Fenol (acid carbolic) L 1,07 0,56
Aceton`, 100% L 0,78 0.514 Acid fosforic, 20% L 1,11 0,85
Alcool etilic, 95% L 0,81 0.60 Acid fosforic, 10% L 1,05 0,93
Alcool, metilic, 90% L 0,82 0.65 Anhidrin` ftalic` L 1,53 0,232
Aluminiu S 2,64 0.23 Cauciuc vulcanizat S 1,10 0,415
Amoniac, 100% L 0,61 1.10 SAE - SW (ulei de ma[in` nr. 8) L 0,88
Amoniac, 26% L 0,90 1.00 SAE - 20 (ulei de ma[in` nr. 20) L 0,89
Aroclor L 1,44 0.28 SAE - 30 (ulei de ma[in` nr. 30) L 0,89
Azbest, plac` S 0,88 0.19 Nisip S 1,4-1,76 0,19
Asfalt L 1,00 0.42 Ap` de mare L 1,03 0 94
Asfalt, solid S 1,1-1,5 0.22-0.4 M`tase S 1,25-1,35 0,33
Benzen L 0,84 0.4 Hidroxid de sodiu, 50 L 1,53 0,78
Zid`rie de c`r`mid` [i S 1,6-2,0 0.22 Hidroxid de sodiu, 30 L 1,33 0,84
zid`rie Ulei de soia L 0,92 0,24-0,33
Sol` - clorur` de calciu, 25% L 1,23 0.689 O]el, maleabil la 70øF S 7,90 0,11
Sol` - clorur` de sodiu L 1,19 0.786 O]el inoxidabil, seria 300 S 8,04 0,12
Argil`, uscat` S 1,9-2,4 0.224 Zaharoz`, 60% sirop de L 1,29 0,74
C`rbune S 1,2-1,8 0.2-0.37 zah`r
Gudroane de c`rbune S 1,20 3,35 la 40°C Zaharoz`, 40% sirop de zah`r L 1,18 0,66
Cocs, solid S 1,0-1,4 0.265 Zah`r, trestie [i sfecl` S 1,66 0,30
Cupru S 8,82 0.10 Sulf S 2,00 0,203
Plut` S 0,25 0.48 Acid sulfuric, 110% L 0,27
Bumbac, pânz` S 1,50 0.32 Acid sulfuric, 98% L 1,84 0,35
Ulei din semin]e de bumbac L 0,95 0.47 Acid sulfuric, 60% L 1,50 0,52
Dowtherm A L 0,99 0.63 Acid sulfuric, 20% L 1,14 0,84
Dowtherm C L 1,10 0.35-0.65 Titan (industrial) S 4,50 0,13
Etilen glicol L 1,11 0.58 Toluen L 0,86 0,42
Acid gras - palmilic L 0,85 0.653 Tricloretilen L 1,62 0,215
Acid gras - steanic L 0,84 0.550 Tetraclorur` de carbon L 1,58 0,21
Pe[te, proasp`t, mediu S 0.75-0.82 Terebentin` L 0,86 0,42
Fructe, proaspete, medii S 0.80-0.88 Legume, proaspete, medii S 0,73-0,94
Benzin` L 0,73 0.53 Ap` L 1,00 1,00
Sticl`, pyrex S 2,25 0.20 Vinuri, de mas`, de desert, L 1,03 0,90
Sticl`, vat` de S 0,072 0.157 medie
Ulei, 2 p`rti ap`, 1 parte clei L 1,09 0.89 Lemn, derivate din S 0,35-0,9 0,90
uscat Lân` S 1,32 0,325
Glicerin`, 100% L 1,26 0.58 Zinc S 7.05 0.095
Miere L 0.34
Acid clorhidric, 31,5% L 1,15 0.60
Acid clorhidric, 10% L 1,05 0.75
Ghea]` L 0,90 0.50
Ghea]` S 0,90 0.50
|nghe]at` S 0.70
Untur` S 0,92 0.64
Plumb S 11,34 0.031
Piele S 0,86-1,02 0.36 Tabel 47-2. Gaze
Ulei din semin]e de in L 0,93 0.44
Magneziu, 85% L 0,208 0.27
Sirop de ar]ar L 0.48
Carne, proasp`t`, medie S 0.70 gr. spec. la c`ld. spec.la
Lapte L 1,03 0.90-0.93 18-20°C 20°C (kcal/kg/C)
Nichel S 8,90 0.11 Aer 1,00 0,24
Acid azotic, 95% L 1,50 0.50
Amoniac 0,60 0,54
Acid azotic, 60% L 1,37 0.64
Benzen 0,325
Acid azotic, 10% L 1,05 0.90
Kerosen L 0,81 0.47 Butan 2,00 0,455
Combustibil pentru calorifere L 0,86 0.44 Dioxid de carbon 1,50 0,21
nr. 2 Monoxid de carbon 0,97 0,255
Combustibil pentru calorifere L 0,88 0.43 Clor 2,50 0,118
nr. 3 Etan 1 ,10 0,50
Combustibil pentru calorifere L 0,90 0,42 Etilen` 0,97 0,45
nr. 4 Freon - 12 0,16
Combustibil pentru calorifere L 0,93 0,41 Hidrogen 0,069 3,42
nr. 5 Hidrogen sulfurat 1,20 0,25
Combustibil pentru calorifere L 0,95 0,40 Metan 0,55 0,60
nr. 6 Azot 0,97 0,253
}i]ei 34ø API continental L 0,85 0,44 Oxigen 1,10 0,225
Motorin` 28ø API L 0,88 0,42 Propan 1 ,50 0,46
Hârtie S 1,7-1,15 0,45 Dioxid de sulf 0,162
Parafin` S 0,86-0,91 0,62 Vapori de ap` (abur) 2 30 0,453

47
 Tabele utile pentru ingineri

Tabela 48-1. Tabela 48-2. Tabela 48-3.

Conducte conform DIN 2440 Conducte conform DIN 2441 Conducte conform DIN 2448
Diametrul Diametrul Grosimea Greutate Diametrul Diametrul Grosimea Greutate Diametrul Diametrul Grosimea Greutate
ext. peretelui ext. peretelui ext. peretelui
inch mm mm mm kg/mm inch mm mm mm kg/mm inch mm mm mm kg/mm
1/8 6 10,2 2,0 0,407 1/8 6 10,2 2,65 0,493 1/8 6 10,2 1.6 0.344
1/4 8 13,5 2,35 0,650 1/4 8 13,5 2,9 0,769 1/4 8 13,5 1.8 0.522
3/8 10 17,2 2,35 0,852 3/8 10 17,2 2,9 1 ,02 3/8 10 17,2 1.8 0.688
1/2 15 21,3 2,65 1,22 1/2 15 21,3 3,25 1,45 1 /2 15 21 , 3 2.0 0.962
3/4 20 26,9 2,65 1,58 3/4 20 26,9 3.25 1 ,90 3/4 20 26,9 2.3 1.41
1 25 33,7 3,25 2,44 1 25 33,7 4,05 2,97 1 25 33,7 2.6 2.01
1 1/4 32 42,4 3,25 3,14 1 1/4 32 42,4 4,05 3,84 1 1/4 32 42,4 2.6 2.57
1 1/2 40 48,3 3,25 3,61 1 1/2 40 48,3 4,05 4,43 1 1/2 40 48,3 2.6 2.95
2 50 60,3 3,65 5,10 2 50 60,3 4,5 6,17 2 50 60,3 2.9 4.14
2 1/2 65 76,1 3,65 6,51 2 1/2 65 76,1 4,5 7,90 2 1/2 65 76,1 2.9 5.28
3 80 88,9 4,05 8,47 3 80 88,9 4,85 10,1 3 80 88,9 3.2 6.81
4 100 114,3 4,5 12,1 4 100 114,3 5,4 14,4 4 100 114,3 3.6 9.90
5 125 139,7 4,85 16,2 5 125 139,7 5,4 17,8 5 125 139,7 4.0 13.5
6 150 165,1 4,85 19,2 6 150 165,1 5,4 21 ,2 6 150 168,3 4.5 18.1

Dimensiuni de flan[e conform DIN

DN PN6 PN10 PN16 PN25 PN40

D k z M D k z M D k z M D k z M D k z M
25 100 75 4 10 115 85 4 12 115 85 4 12 115 85 4 12 115 85 4 12
32 120 90 4 12 140 100 4 16 140 100 4 16 140 100 4 16 140 100 4 16
40 130 100 4 12 150 110 4 16 150 110 4 16 150 110 4 16 150 110 4 16
50 140 110 4 12 165 125 4 16 165 125 4 16 165 125 4 16 165 125 4 16
65 160 130 4 12 185 145 4 16 185 145 4 16 185 145 8 16 185 145 8 16
80 190 150 4 16 200 160 4 16 200 160 8 16 200 160 8 16 200 160 8 16
100 210 170 4 16 220 180 4 16 220 180 8 16 235 190 8 20 235 190 8 20
125 240 200 8 16 250 210 8 16 250 210 8 16 270 220 8 24 270 220 8 24
150 265 225 8 16 285 240 8 20 285 240 8 20 300 250 8 24 300 250 8 24
200 320 280 8 16 340 295 8 20 340 295 12 20 360 310 12 24 375 320 12 27
250 375 335 12 16 395 350 12 20 405 355 12 24 425 370 12 27 450 385 12 30
300 440 395 12 20 445 400 12 20 460 410 12 24 485 430 16 27 515 450 16 30

z - num`rul de [uruburi de prindere

M - dimensiunea [uruburilor de prindere

FACTORI DE CONVERSIE METRICI |N UNIT~}I ANGLO-SAXONE

Lungime Presiune
1 mm = 0,0394 inch 1 inch = 25,4 mm 1 kg/cm² = 14,22 psi 1 bar = 14,5 psi
1 mtr. = 3,28 feet 1 foot = 0,305 m 1 kg/m² = 0,205 psf 1 psi = 0,0689 bar

Suprafa]a C`ldur`
1 cm² = 0,155 sq inch 1 sq. inch = 6,45 cm² 1 kcal = 1000 cal
1 m² = 10,764 sq feet 1 sq. foot = 0,0929 cm² 1 kilowatt-or` = 859,8 kcal
1 Btu/Ft2/h/°C = 4882
Volum kcal/m²/h/°C
1 dm³ = 61,02 cu. inch 1 cu. inch = 16,39 cm³
1 m³ = 35,31 cu. feet 1 cu. foot = 28,32 cm³
Temperatur`
Vitez` ∆tc = 5/9 ∆tfi
1 m/sec = 3,281 feet/sec 1 foot/sec = 0,305 m/s tc = 5/9(tf-32)
∆tf = 5/9 ∆tc
Greutate
1 kg = 2,205 pound(Ib.) 1 pound (Ib.) = 0,452 kg tf = 5/9tc+32

48
Pierderile de abur printr-un orificiu dat

DIAM. PRESIUNEA DE ABUR |N VALORI RELATIVE (BARI REL.) - PIERDERI KG/H

MM 1 2 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60
1 1 1 2 4 6 8 11 13 15 17 19 21 23 25
1.5 2 3 5 10 15 19 21 28 33 37 42 46 51 55
2 3 5 10 18 26 31 42 50 58 66 74 82 90 95
2.5 5 8 15 28 40 53 66 78 91 104 116 129 141 154
3 7 11 22 40 58 76 95 113 131 149 167 185 204 222
3.5 10 15 30 54 79 104 129 153 178 203 228 252 277 302
4 13 19 39 71 103 136 168 200 233 265 297 330 362 394
4.5 16 25 49 90 131 172 213 254 294 335 376 417 458 499
5 20 30 61 111 162 212 263 313 364 414 465 515 565 616
6 29 44 87 160 233 305 378 451 523 596 669 742 814 887
7 40 59 119 218 317 416 515 614 713 811 910 1009 1108 1207
8 52 78 155 284 414 543 672 801 931 1060 1189 1318 1446 1577
9 65 98 196 360 523 687 851 1014 1178 1341 1505 1669 1832 1996
10 81 121 242 444 646 818 1050 1252 1454 1656 1856 2060 2262 2464
12 116 174 349 640 931 1221 1512 1803 2094 2385 2676 2966 3257 3548
14 158 238 475 871 1267 1663 2058 2454 2850 3246 3642 4038 4433 4829
16 207 310 620 1137 1654 2171 2688 3206 3723 4240 4757 5274 5791 6308
18 262 393 785 1440 2094 2748 3403 4057 4711 5366 6020 6674 7329 7983
20 323 485 969 1777 2585 3393 4201 5009 5816 6624 7432 8240 9048 9856
25 505 757 1515 2777 4039 5301 6564 7826 9088 10350 11613 12875 14137 15399
30 727 1091 2181 3999 5816 7634 9452 11269 13087 14905 16722 18540 20358 22175
35 990 1484 2969 5443 7917 10391 12865 15339 17813 20287 22761 25235 27709 30183
40 1293 1939 3878 7109 10340 13572 16803 20034 23266 26497 29728 32960 36191 39422

S-a folosit formula lui Napier: ARIA ORIF X PRES.ABS. X 3600 (SEC) / 70 = KG PIERDERI / H

Alte produse
Filtre tip Y
Filtrele tip Y produse de firma Armstrong au o gam` larg`
de dimensiuni [i sunt confec]ionate din materiale speciale
put^nd rezolva practic toate necesit`]ile de filtrare din
instala]ii. Se va solicita Buletinul Nr. 171 .
Pompe de condens
Pompele de condens Armstrong nu folosesc energie elec-
tric` pentru antrenare, ci energia aburului sau a aerului
comprimat, put^nd pompa chiar [i din instala]ii sub vid
\ntr-o conduct` de retur condens sub presiune sau pot fi
folosite pentru a ridica condensul \n orice aplica]ie. Se va
solicita Buletinul Nr. 1230.
Colectoare - Distribuitoare
Colectoarele de condens [i distribuitoarele de abur
Armstrong sunt special proiectate pentru debite mici \n
industria chimic`, petrochimic` [i cauciucului. Se va
solicita Buletinul Nr. 164 [i 612.
Drenere de lichide de lichide din gaze
Drenerele cu flotor de lichide din gaze sunt proiectate pen-
tru drenarea lichidelor din gaze sau pentru eliminarea apei
din lichide mai u[oare. Capacitate maxim`: 318.000 kg/h.
Presiune maxim`: 124 bar. Se va solicita Buletinul Nr.
1401.
Ventile de aerisire termostatice
Exist` dou` modele:
• Modelul TV-2 este construit cu conexiuni intrare-ie[ire \n
linie, av^nd corpul din bronz [i lucreaz` la o presiune
maxim` de 8,5 bar. Se va solicita Buletinul Nr. 455.
• Seria TTF este construit` cu conexiuni intrare-ie[ire \n
linie sau \n unghi drept av^nd corpul din inox [i lucreaz`
la presiuni 0 - 20 bari. Cere]i Buletinul Nr. 457.
Specializarea personalului
\n domeniul conserv`rii energiei
C`l`uzindu-ne dup` deviza c` "cuno[tin]ele neîmp`rt`[ite
\nseamn` energie pierdut`", Armstrong acord` o mare
importan]a instruirii personalului oferind o gam` larg` de
posibilit`]i, incluz^nd documenta]ie tehnic`, casete video
etc. Multe dintre ele sunt oferite gratuit, altele cu un cost
minim.Se va solicita Buletinul Nr. 815.
Asisten]a tehnic` este cel mai important lucru pe care
Armstrong Interna]ional \l ofer` Reprezentan]ii Armstrong
sunt califica]i \n fabric` [i au suficient` experien]` pentru
a acorda asisten]a tehnic` necesar`. De asemenea
Reprezentan]ii Armstrong sunt asista]i, pentru aplica]ii
speciale, de speciali[tii Armstrong.

49
50
51
52
53
54
55
56