" 'Ii 1:,'

f "'"
~~/ Î,

·1 . Mihai Drăgănescu
J.

InELUL LUmii·
·mdTEAldLE

. ;. CD Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

il"'" ,', -'

""it, 1, _', __ ._ i ~
 •

Mihai Drăgănescu

· I SBN 973-29-0068-7· Le.i 52

CD Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

 :i\HHAI DRĂGĂNESCU

.~.

INELUL
LUMII
MATERIALE

,1 i, :.0

..
L.

\ \;
". "

.. ~,

cn
.~
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ
)." ..
1989
 + C7ffiem~)

CUPRINS

ARGUMENT

PROFUNZIMILE· LUMII MATERIALE

15

:N:ot~ şi referinţe bibliografice 22

Ciîpitolul 1 Limita lucrului in sine , 23
"Note şi referinţe bibliografice 34
Capitolul 2 llateria in profunzimi . 35
Note şi refţrinţe bipliografice . . 44
Capitolul 3 I.egătura dintre fizică, informatic şi viu 'l'j
Not.e şi referinţe bibliogrufice . . . . . . .'561
Capitol ul 4 Istorie, viitor. filosofic şi ştiin!ă . . . . 56
Note şi referinţe bibliografice . , ,_.; , ' .. ' 66
Capitolul 5 Spre o ştiinţă II zonei de constituire a le!Jilor 67
Note şi referinţe bibliografice , . , . , , , , , , , , , , , , , , , , , . 77
C.apitolul 6 Inelul,lumii materiale , 80
Npte şi referinţe bibU.qgrafice 89
capitolul 7 Experimentul wnşticnţei 90
Note şi referinţe . bibliografice 101
e:<.Lpitolul 8 Diolo!Jia şi p,siholo!Jia in r:ljHll't Ulcollşticu!a 104
N'51te ~i referinţe bibliografice , 132
Capitolul 9 Sisienie. introdeschise 135
Note şi referinţe bibliografice 154
Capitolul 10 Experiment filosofic 152
Note şi referinţe bibliografice 176
,.

Eedacfor: ION POPA ORTOFIZICA

Tehnoredactor: ANGELA ILOVAN

Prefaţă, , . , , • , , " , , , , , , , 175

Coli ti par 28,50
Bun de tipar 18.08.1989 . :Partea I

COSMOSUJ_ ŞI U~'lVERSUL
c .. 75 I. p. Jnformaiia
St,. Brezoianu 23-'25 Capitol ul 1 Modelul I,L.~I. şi ortolizica 179
. BnCl1rcşli
Mcdelul inelului lumii materiale (J.L.M.) 179
Ce este ortofizica ",.., 182
Sisteme introdesc llise si arheme 182
ISBN 973-29-0068_7 Mintea si filosofia ,'".. 186
Note şi . referinţe bibliografice 188
 7
CUPRINS
6 CUPRINS

306
,Capitolul 2 Bazele ontologice ale matematicii Capitolul 7 Modelul general al materiei vii
190 306 .
Matema~i~ şi modelul ontologic I.L.M, ortobiontul . . . . . . . . . 310
OntologIa mformatică si ontologia 1 . . . . . .' . 190 Formele materiei vii 314
Formal şi intuitiv' umu ma~enale 191 Note şi referinţe bibliografice
316
~Iulţ~me~ ca idee ont~l~gi~-~biecti;ă' . . : . ,'. 191 Capitolul 8 Probleme filosofice ale cunoaşterii materiei vii şi evoluţiei ei
mph~ţiile ontologice ale paradoxurilo~ . . . . . 193 316
Consecmţele paradoxului MTM ( . . ....... . 197 Ipoteză filosofică şi principiu ştiinţific 317
Univers formal, unitate me t l"m~lţim~a tuturor m.ulţimilor) 200 Aristotel şi materia vie . . . . . . 31&
Note şi referinţe bibliografic~ a a ŞI umtate ontologIcă 203 Descartes şi Voltaire. Ce este mintea 320
207 Gindirea lui Lamarck . . . . . 324
Schriidinger şi biologia 326
Partea a II-a Alfred Lotka şi fenomenele vieţii. Viaţa şi reproducerea ei 330
Unificarea dintre fizică şi biologie prin ortofizică o 331
MATERIA NEVIE Structural şi fenomenologic la un organism viu . . , . . 337
Teoria lui Darwin si deschiderile ei . . . . , 34(}
Capitolul 3 Ortosensuri . Teoria structurală';' evoluţiei dar şi posibilitatea unei teorii structural-fenomenologice
o • • • • •

209 345
De la sens la ortosens Tendinţe fenomenologice, evoluţie fizică şi evoluţie biologică. ' 351
Ipoteza ortosensului 209 Concluzii: evoluţia structu:ral-fenomenologică trilaterală. 353
Ortosensul primordial' ~ e . t " 210 Note şi referinţe bibliografice . . . . . . . . . .
C,omponent ele ortosensului
" Xlsa .
a exista'~' ........ . 211 360
ulllvers en~ropic şi univers"antientro i; structura lui fenomenolo~i~ă 212 Capitolul 9 Struetur? şi îenomenologia moleculei vii
360
Ortosensun topologice :. ," p 214 Principalele idei referitoare la materia vie
Ortosensuri de miscare . . . . . 215 361
Protein~le şi acizii nucleici: rolurile lor în materia vie 366
Tipuri de ortosens~ri de miscare 218
Problema moleculei minime vii
Ortosensuri de interactiune . ;; 222 368
Fenomenologia moleculelor vii 369
Orto!izica şi particulel~ ele~e~t~re' . . . . . 223
. Structura acizilor nucleici şi ortobiontul
Partlc~le "poeas" în spatiu . (ortosensurile de sarcină) .226 374'
Note ŞIc refe!inţe_bibliografi~e subIacent spaţiului uzual în căutarea unei cutii cuantice pentru ortobioht 380
232'
237 Sediul minim al unui ortobiont 384
Capitolu~ -4-Fizic~ şi~rt~~zica - c - - - "--=---'-
~ - ---.--_. Viaţă. mimată. şi viaţă artificială. . 386
Note şi referinţe bibliografice
.' 240

I
Forţele f~nd:"mentale şi informaţia
nformaha SI sens il ( . . . . .
Cuanta de ; ati u: e ortosensurile) fenomenologice . ,
240 Partea a IV-a
242 '
Particulele c~ 'S;i~' ~ar~c~e~ul neeuclidian al spaţiulu~' u'zu'al' 245
[n'ioFORMAŢIA
396
l\~asa particulelor elementare . '. 247 Capitolul 10 Componentele semantice ale informaţiei
Slln~trii, ordine şi ruptură de' o;di~e' 250 396
Particulele virtuale 252 ' 'Semantică si subiect. • . . o • • • • • • • • • • •
404
;~~~~~,tlaximă. în uni'r~r; (În 's;aţiui ~z~ali 0-'; ; 256" , Euristici, fo~male, fenomenologice şi creaţie propriu-;,isl 408
260 Psihicul din punct de vedere informaţional . 410
Mişcarea p~rtic~l~lo~ ~l~m~nta;e '.'
n . '.' . 262· Formal şi neformal în noţiunea de arhitectură 412
lt spaţIUl uzual
o

Transformarea particulelor 1
N ~'. e emen are "
262 Procesorul informational social 415
oce ~I referInţe bibliografice ..... . 265· Note şi referinţe bibliografice .
268 416
Capitolul 5 Fluctuaţie şi ritm. -.,', Capitolul 11 Elemente pentru o teorie generală a iniOl'maţiel
270 416
CDro~o~ s~u .ritmul cosmic fără durată Universul informaţional. . . . . . . . 419
'O.urata. ŞI. t.llnpul . 270 Generalizarea notiunii de informatic . 423
~:;tmun f~zIce, biologice şi mentale 272 Cîteva consider<iţii privind inform."tţia în: societate. 428
S,:,geata tuupului 274 Viziunea informaţională. ca factor integrator 432
TImpul în fizică 276 Note şi referinţe bibliografice
Timpul. este mai profund 'd~cît ~p~ti~l 279 434
J\rote ŞI referinţe bibliografice . .'. . 281 Glosar .
285 443
, Indice de termeni
Partea a III-a 'Î54
Contents
, MATERIA VIE
Capitolul 6 Cînd incepe viaţa?
287
Celula ca unitate de viată.
Cele două forme de unitate a unei celule 287
Semne. de întrebare pe două. coordonate c 292
Unde lllcepe viata? ",295
Note şi referinţe 'bibliografice 300
303'
 ~?'. ;

\""'

:\, '

~-' "
.,,'

ii
,
',,' :,\'

i' .:'1.{'.<'~"; 'V /. ";'.~: .) ";"" )\,\' ~ .~'

' \ l .• ~', Inelul lumii niateriak~trmăreşte. U1~ m04, unitar, deexpli'rJu.r~ a pro-ceselor, f,izice,
biologice, informaţionale, ' mentâle şi psihologice printr-un model filosofic: 1-um ea
se/desfăşoară, în lumina "acestui. mqdel;,pri~~ universljfri, .jier;;ar.e· univer.s avî1J:fl două
II legături cu m:ateriap--rofundă·.; Prima; legătură este aceea oare apare)a. naşterea, ~mi­
l,
~versuhti, ·(idoua, odată cu ~CJ!Jnstituirea mat,eriei vii ţa.re este~introi(eschis:ii în ,materia
II , j,
'lPrafundă şi astfdise formează~m jnelal l'Vtmi~ ,materiak "c

Tnehtl h~'inii'materiale (IL:M;) ·este şi un model al unităţii materiale a lu,mii

-ileoarece nu mai estb sujici'entăajirmarea rădăcinii tuturor lucrurilof' în materie,
s~'Jainterdependenţei ge1~erale a Jenomenelor, ci şiajustijica, ontologic,modul,în
"'~are acestea s-ar· putea r e a l i z a . , · '
Efortul ştiinţific al găsirii unităţii forţelor fizice are la bază\ imPlicit .ideile
unitătii materiale a, lumii si autoconsistenteimateriei. Cu.tot succesuZ obtillut in
:expli~area unităţii ,forţelor- 'electro"magnetice' şi fQ;ţeior:;slabe print1'-:o '101Hi' electro-
-slab.ă ·carB\leîmbină,. ideamluniJicării t'!1t'}f;ror i9'rţelor fizic.e" clziar dacă vaJi realt:zat,
."-. inuva exPlicainJor1'f?aţia, p.rocesitl .me,1J..talşiJenomenul vieţii.C~t alte' 2uvint~, deşi
~se,;va înainta într-o" ,6f,Semejpea, direcţif};, n'ft. sti va eJ(Plica unilatea11J.aterială a, hf.mii,
Idealul unităţii ,1orţo.1or fundamentale'este mtmq'i un. idea,lîn 1'aport cu~ ţlniversul
"fiti(:>lăsînd deschisă i'ttnitatea materială a universulttijizico-biologic, de'l'IUm~t. pe scurt
univers'bjologic, care este. m.ai cuprinzăt.or decît 1:l1~ive1'su~ strict fizic, deoar.ec\e cuprinde
şi.' viul. ,." ,.: . ",' , " '. . " " _;-
'J':', Unitatea forţeţor fizice arh şuficientă dacă jor!,a; sa1i,. ceea,ce ac~ sta ,la baza
for.ţei, ar. explii;aşiinfor1Jza,ţia, Astăzi,constatăm că structu,riinformaţ.i01~aleabstracte
.poţ" de~ide .acţiulzfJ.a forţelelr fizice" c~tm; se întfmP1ăî.1'L cazul roboţilor.int{'hgenţi
-ş~ de. faPt asemenea procese se petrec.. demult în, mintea omului. Jl1j01:1naţiCţ nu. este
'forţă,· ci: altceva, o altă formă de realitate a .z~ţmii materiale, :chiar dacă este,găzduită
îtdotd~a1tna ~n sul;sţanţă,resp.ectiv mqterie.,';Acf(,stlitct~t ieste un fap.t,ştiinţ1jic dovedit
- exp~ximentf!l în m6rlopiectiv î!t, . raport l{~t obi'~ct,eletehno?ogice noi create de feJmo-
lflgia i1zfofmaţiei p'fi.n informatică· şi inteligenţa artificială. l)acă mintea omului .ar
fi fost privită atent mai mult ca.proces,obiectiv decît şubiec,h'>v i ,.atunci informaţia
~ft~;Ji' trebuit să Jie \consi,dtira.tă J1tai d~ 11Jul~ ca ceva distinct de .Jorţet~ naturi1: în
,~,iif.f(rs ,Şi ia iţ,n in~~edie1'tt jundqrnen.ttţt:al lum~i'. t . · , ' ' .', '
nil' ,tn: conşecinţă,' ."o;,i.d~e fund'a?nf!,ntală ac'J'fbodelului. In'elumil' lumii materiale
\ (}şt e şi ,",'f{.ceea .f,a', u:lif,nersal#ăţiiproceseJor i1~jorm.aţ,ionale. Cu alte cuvinte, infor-
''Jiiaţia"treb;uiesă fie. ,inerentă 11ţaterie{ lVI aterianevie :ţnaturală,.\, ,nu prezintă î:n
'w,o.d, f,-x.p-lic,it i'!if011t~aţie, în schimb mater.ia nevie poate fi prgim,it9tă artificial' pentru
ar;;u;Prjn4e. şi de.1.:volta exPlicit info"'J11iaţie (de,' aceea a'inşi numit-o uneorimater/ e
,in.ter'!'fAedinră); Materia v,if.prganiz l!tă.s1fperior\~,man1:p1:tleaz ă şi,geţtereaz ă injprmaţ1'e,
-d:~n·l:c.Cf:re o partesub,Jo~rnaşensur,zlor me1ltalt;. -Ge.1J,erayzare~ ontologfcă:a inj(J1maţtlei
 =1
10 ARGUMENT
impul!'e~. î:~ co}~cordanţă)i c~ datele biologiei, a admite că şi la nivele inferioare
ale meţn tntervm sensun de ttp m~ntal, deci o formă de inf01maţie specifică. Acest
tiP de in!o!'m'l,ţie specifică, fenom~nologică, ar putea fî în cele di1t urmă o proprietate
a .m~tenet profunde, deoarece viu~'es,te., cO'lj,cep'tf.t introdeschis în materia profundă.
Dmtr-o dată întreaga gîndire asupr~' informaţiei poate apare într-o lumină nottă si
în c:cest voll'!'m se de:n~mstrec:ză că num~i astjel se poate susţine ontologic noţiun~a
demform:tţte ca noţtune pnmară a filosofiei, apoi şi a ştiinţei.
.111.«:i putem p'rivi lume«: numai f~in fi~ică? Ntţ, dacă ne referim la "fizica" tmi-
versrtlut (nerestrms la umversul ftZtc, Ct aşa cum se prezintă el, cu viată consti-
inţă, 'soc~etate); da, vîntr-o anumită măsură, dacă mergem la rădăci1~ile u1~i;ersuiui, .
la mate~t~ pr?/undr:' care ge}~erea,ză, prin procese fizice specifice informaţia feno-
m;nologtca u~tltzata de matata me. Dar nu numai de materia vie ci o asemenea
injormzţie autocana.lizată î,,!,tr-un alt mod dete/mină probabil înseşi' legile universu-
IUt~ .S-ar}ut!av dect, c~ umtatea for~elor fizi~e din u,!:ivers să aibă o origine infor-
m2yl'Ona~a, fara, a reduce Jorţele , la ~nJorr:"aţte, daY'jttnd~' determinate i.de informaţia
,profunda. , ', .",': ':1\. '".\, '. ' '"
. ~:iâ~tă o'materie profundă. Aceastâajirmctţie argumentatăîn cele, două lucrări
cupnnse în .v~lu1'i'f'UI:; ,~e jaţă: apare mai .~ig:tţrăautor~tlui Idecît.î1tperioadeleîn 'cure
au /ostscrvselucranle : Ţespective. 'In'mom'J'ntul'de faţă, ,şi Ştiinţa şiejiloSofi.6l/-pot
susţme o asemenea aserţtune. CUul estea:ceastă' materie', profundă mt' a 'const'ituit
pî:ză, acUm oproblem.ă a ştiinţei,. Pe car!. în' PrimuZ·rînd.jiloso/ia ,nu 'o mai poate
emta .. Ceea\ceapare cert, dm 'momentul tn car,e· recunoaştem extsterţţq. 11ţaterie~Pro­
fttnde, este faptul ~ă 11r'e\ putem. aştepta, să aibăproptiefă,ţi mai pu,ţin qbisnuite ',în
raport. cu ~eea ce ~ttm despre materia din univers, dar care ''şă" exPlice proprietă,tile
acesteta dtn' tOma. " ; , ' '. .'.. ; "
, ~. 'Sub}1f;m~a.,c'lf:,a1'!.tic( se găseş~e, în viziunea; \acest.ei' filosofii, materia profundă
avuldd~ua, .pnnctpt.t: tnfoy:,!"atena,'Qm~terie ~u proprietăţi \informaţionale .de tip
f~l1omenologlc (c~, ş~sensunle m~ntale);' lumatta;"o materte' cu proprietăţi.energe­
t~c.e,· ne.st'Y'[tcturata şt .care' poate It structurată de 'informateriel;'. A 1{tortiln'U<, prezintă
o i'in1~ln:,e pre({,~x'a:tă.as!!,p'ra'acestor componente ale materiei,prefundeşi nici asupra
propY1,eta.ţt~o: ftecareta 1cn parte. Este prea devreme pentru a spune lucruri care să
pal'â ~eftmt,~ve: S-arp'Utea c~ să\exi~~e 'o sfngură ~a!.erie pr~fu1idă cu două :princiPii, r:
t6n1-lZ ~nf01ma!ton«:l Ş'l-A ~tnuZ energettC, care pot satnteracţtoneze sau 1'1/11;" după caz. Ii
S-ar putea sa ex,tste tntr-adev.ăr două componente care s-ar putea combina sau nU,' I
după, 'caz. Esen,ţtală pa:re a it' însă existenţa \a'două 'principii~ făr!i de' care orice in,"':'
dialec~ică d materiei ar figleu de conceput şi de rac01'datla d~aletica j't'aturii asa
li cum. ? cun~aştemc:stăzi. ţner.~i~: singură,~u ar putea exPlica dialectica prefundi/ a
ii, , lum~t,~eşt o.,,seJ'tede ftlos.oft2~t'cearca.sa exp,ltce, lfl'me~ peb,aze e1tergetice: 1nfor-
maţt~ s~ngur~;'ar, duce la .tdealt~ln;, cVHa~ la un .m~n!at~sm,d11:tologîi;': 'ţnformate'ria !
arata ca ~stevorba de uJţ ttP. detn!orm;r,ţle profundatn matene;( lumattaaiată 'că 1
estevor,ba d~ o foym~ ~e 'eiie'rgie.profun'dă~~n :n~terie., JI.~ateriw ~stejrinci'piul fun.da-
m:mta{, ulttm;r,realtta~e, energta' profunda Ş'l- ţ11;formaţta profUnda sfnt 'mmaterie
cu ele' se realizează '11iiscareâ, si dialectî'camat/eriei.' ",' ',", " '
'O vasem}~ei!. a~înc'i~e: est~ n~cesară' d;oareCe ;numa~ ,; dstjel le fpoate'găsi suha
Am
,c~m'1na a (:~lCl:~: bbolo~let',"!1'ate~;{.ticîi;, Psi~olo.giez şi, conşt~i'nţ~i. mai 'ob~erv'at
ca .~oate f~,~~sofltZe se !nsc1t'!l:' al/rect sau tn'dtrect, pe ;pdrţtum mai mult sau mai
.p1!'ţm larg~' ale InelUlul~Uinn m'ateri\al~,/şi în .acest. se1'l-s. toate. jilosofiiletrecute" pot
/t ~rgumente }ef,tr-u s'l!,stt'!1'erea:~odelultH 1.1:..111.. Ortcef'l-losofzenouă nu mai poate
.', sattsjace daca nu»ofera'un spnpn, pentru a tnţe.lege'unitatea' [{tmii materialp" si mai
acce:ntuat;' unitatea} ştiinţei; adică ii baz ă'penth6 exPlicarea simultană a' v/ului 'si
?:emit.Pu:i'v a}roceselor m'J!1'tr:!e'.rii1!:for·,!u!ional~, "ps~Jiol?f/ic~ ş! "SPirituale'.. :Ceea: .~e
mseamna ca pot. apare ftlosoftz 'care sa' se bazeze 'pest'l-tnta-st săo+ere
I I 1 'J1"
sttinteis#-
AUGUMENT 11
'lfl,ulente pentru căutăti. viitoare. In acelaşi timp, după înlănţuirea cu ştiinţa, dar
s~ datorită desprinderii de ştiinţă, filosofia trebuie să se reîntqarcă la 'problc11!:a
'(y,nulu,i, a. cAonşt#1iţe,~}i~pir~ttfalităţii sal~.ln ace~~ volum vo~fi ţ~site numat an.u.m~te
deschtden tn q,ceasta dtrecţte, exPlorate tntr-omat mare masura tn 'I)olumul Spmtua-
Iltate, informatie, :rp.aterie (Bucur.eşti, Editura Academiei Republicii Socialiste
România, 1988 j, fără ca autorulsăfi a/uns îiJcă la O filosofie sţruc~ural-fenomcJlo-
~Qgică şi a Qmului. .'. . ~ .
v •. •.• ' A .
.' Filosofia' Inelul,ui lUfUii Ulateriale,~ste rezult~tul u.,net. for1an :n~ter:.ahste a g2!: d2:
rii despre lume. Experimentele filosohee carec\stntgtnd'Pre tmphcmd tntreaga ft'Zllţa
a" omului pot duce la. diverse. idei despr,e lume ,mai .ales at1{nci ,l(în.4 rezultatele lor
~ndreaptă, şipqr~rea fi,pait1'ă este că eli;'îndreaptă, c.ătr.e realităţi mai.prof"fn.de decît
spaţio-temporalitatea ·universului. ln.crederec:. îr:. pp~c~plul. ~utoconsl.st.~n1el ~ate­
riei, ca un. postulat indu.s din, expenenţa ştt'l-nţiftea Şt tstortCa a omentrtt, tnere;.derea,
f~ principiile materialispiului ,dialettic şi istoric a dus la conceperea I nehtlu,t
lUmii materiale. " " . ' . ,,' ,
~ '. Profunzimile lumii materiale reprezintă note de ,,~aborator" care ittStifică cele
afirmate mai sus. O filosofie nouă nU este o invenţie! ca1'e ar putea .să s~ nască
dintr-o dată. De aceea nici. nu poateJi pre~entată într,::un, mod prea dtdacttc, prea
sistematic, la prea scurt timp după generarea'ei. Mai importCfnte sînt desprindc1'ea
noului şi mo~~l de gîndire al acestei desprindeti. ,.' v'. . . . . ' v .' ' . .
." In OrtQflZlCa se face Un pasmat.departe, 'se manifesta şt o anumtta stş.temat~­
zare dezvoltîndu-.se cea mai mare'parte a, ideilor din Profunzimile lumii materiale.
Iar' ceea ce' se p~ezintă sugerează 'trec,erea ,~e la ştiinţa şi ~fziunea struct14rală, l,a
Q, ştiinţă şi viziUne structural-fencmenologtcă asupra 7'l!t111t2. .
" "Autorul constată insuficienţa ştiinţei structurale ,de az~ şi că ~atorit~ ~cestui
lucru ea va ati1ige Un stadiu de criză, ceea c~ nU e grav ~,dtn c0n.tra -:-. crtza dato-
rită imposibilităţii evidente de a eJ(,Plica viul CU toate succesele bwlogtet molecul,!1:e
(structurale în fond) şi datorită imposibilit~ţii (aceasta f~ind deocan;dat~ o 1?OZ1ţ2~
filosofică pe baza modehl,lui I.L.M.) dea ajUnge la matena p~?funda pnn C1OC1111't
de pa1ticule de mare energie. Principiulinsuficienţei cunoaştem structurale pe. care
îl. putem induce din experienţa biologiei mol~c;:lare înr«:p~rt :c1l!' p'rocese.lementalc,
pe care îl iustifîcăm prin modelul ILM, C!Plic~nd2!-l .apot ~t ftZ'l-C1-t p.att1cul~70r ele-
mentare, ,deci fizicii actuale, arată" datorztă şt J?nnvClpll~lUl autoC0J?-slstmţel n:a~e~
riei care nU lasă deschisă o altă cale, că trebutc ,sa eXtste o matene CU proprzetaţt
nestructurcde, fenomenologice, la orj,g~n:aşi î~ funcţion.area permanentă a~mater1:ei
v,ii~\O asemBnea'materie fenomenologlca, este mformaterza ,care este neqesa~a p~ntru,
exPlicarea viului "şi: a proceselor mentale, dar şi1:entru genera~ea ~~~ .~n.tVers.
Existenţa infolmateriei apare ca o certitudin eîn lum~na. celor dcua prm c1pn W1nlll:
tite mai înainte, dar numai în raport cUvsubstanţa Vte ~t procesele men~ale~ -1;ceasta
inJormaterie ar;putea, să~nufie profund,!, darjapt:tZ ca n~,! fost pus.a: Pf:~a. acum
în. ,evidenţă în mod'.experimental în reahtatea"spaţwtemporala q ma!enet V1~Şt dat~­
rită generaliză,ii ontologice a, inf01maţiei ne îndeamnă; s-o. con~t4e~am. a jt;mate.r1:e
p10fundă~ A:cestlucru'nu apare neapărat ca o cert1fudme f~z1.Ga, ct,ca,·o ,poz*.~
filosofică plauzibilă susţinută în cele din u1mă de întreagaconcepţte a Inelulu'l-.lumtt,
materiale. .
Ce nU este certitudine sau semicertitudin.e, este incertitudine? Sau mister?
, I:ii.certitudinea arată numai nesiguranţa unor concepte sau modele,~€micertitu-';
dinea că numai puţin le lipseşte pentru a deveni certitudt·ne.
- Misferul este necunoscutul despre care nu avem nici o idee. Uneori misterul
este necUnoscutul despre care nici nu putem ş~ nici nu vom avea vreodată o idee.
111, schimb, lucrul-tn-sine al lui Kant este mtsterul pe care nu-l puţem ~unoaşte,
dar despre care putem avea idei, în mod inevitabil, spune Kant, antmcm1ce.
 ARGUMENT
12

Skî~~1~ ii~uctu~al& de astizi,Zucru' c~trios,introd~ţce ~\Jt m,isterd,e tiPul necunos:'"

, 'iittQlui despre care 1lţtp«tem şti, 1i'jmic.:Dacă pr,ocesele ,mentale~ '!!U ~pot fi 'expli~ate PROFUNZIMILE
'prhţ,' i?igre;diel~ţii 'sl"ructu,'ra!i.a,i 1ţtateriei ş~ cum~tiinţa~tructit~al~ nurec.ulloâşte
alţi, i1tgredtenţt" ~nm~alul conţme cev'iJ de ordmul m'tSteruluz care' 11,u;,poate f7 'cunos-; LUMII MATERIALE
cut.' Atunci ştii/zţa structurală încearcă să se salpeze prf~ ,a:'J.triOui cit!i~rul1f,i posibili:c.
tăţi limitate deâtnoaştere a minţii şi realităţii.' '\, , .
De ce să se opreascăştiinta tocmai aici? De unde. ştim că acestea' sînt limitele
creierului U!llan şi nit', ni~,i curîlid limite autoi'Jiip,use de concepţia noastra' (cadrul
nostru, cognitiv) 'despre lume 'şi despre creier? . . ,...' " ' . ' , ' .',
Inelul Iuutii materiale încearcă să extind"â cadrul cognitiv' al c1tnoaşterii. şi' să
sugerezeo ştiinţă structural-jenomenologi'c'ă în ,prelungirea 'şi .prin,d.:epăşire'Cţ, ştiin-
c,
ţei structurale., ' , . . ,,," ' " , , ' i '. ' ',o

,Să presupunem' că 1IJ1,odelul ILM s-ar dovedi v.iabil din punCt de vedere ştiin­
ţific. Atwlci informatia feiwmenologică din in,;r.ter'iaprofdhdă are,xpl.ica gel1,eza ~ ~. "fără
Cei mai 1'nulţi oa·mmi nu tot. s~ tratasc~ 1 r
multor procese fizice din univers, pre~l/Jm şi fenomenele mentale! creative etc. Am' cu- ~-si folosi timpul 1mtttcind ztlmc t1t~ mesena ol'
noaşte deci proprietăţi ale mOlterieiprofunde care să ne ajute să înţelegem aproape tot
ce se întîmplă î~z univers. , ." "; , '' . .', nlci să fie liniştit! î1~ ~:tgetul lor dac:ă_~~ a;p~;~:
temeiuri sau, pn11,ctptt pe care ,
La fel şi astăzi, ştim foarte multe lucruri care sepetrep în universul' jh:ic ,pornind °I "
de la particulele elementare ca fii,nddate~ deşi 1iu ştiin exC!;cf cMm sînt cdnstit'uite gmcl1(1'1,e.
1\

par#culele cU adevărat elementare;' ",' ,.' .' , ]OHN L~CJ{E (Eseu aSMpra intelectultti omenesc)
,Ptin materia profundă se vor exPlica şi particuZeleelementare. 11'tsă îli materia
profundă vo'r rămîne se11,s1,tr1:le fenomenologice (ortosensdrile )neexplicate încă, l'tumai
constatate,şi care vor fi,înir-un"fel,eveittual într-o primă Perioadă de timp, un
non mister. Materia proful1,dă fiind ultim~ realitate nU vommai<găsi nimic dincolo
de ea, iar misterul ortdsensurilor, dupăce ne vom fi obişnuit cu ele, ca şi cu parti-
culele elem~ntare, va fi 1tum~i 1,tn necunoscut care aşteaptă un model de comporta-
ment alinform1.teriei care să fie supus confirmirii experimentaleîntr-4tn mod sau
altul, direct sau indirect.
Credent că odată cu trecerea la o ştiinţă structural-fenomenologică metodele cla-
sice de veYlJicare'experim~ntaIă diredă a teoriilor, şi conceptelor vor face locul şi
unor metode 1:ndirect~ cu care om'),l de 'ştiinţă se va obişnui şi le va accepta din
punct de vedere m~todologic. . _ "_ - _
Nzt ant încercat, şi nici nu este cazul în etap'aactuală cînd nu s-au"acumulat
sbtficiente cunoştinţe în această direcţie, sămeJdelăm jelul concret în care se, com-
portă inform'lteria pentru a produce drtosensuri. Ar fi .prea devreme înainte de
începutul1.(,nei ştiinţe 'structuraI1ettom~nologice. Deocamdată este suficientă ipoteza
.ortoseiisuril.or,\\ Justificată din punct de vedere filosofic, în modul specific gîndirii
structurat.fenomenologice~ Lucră'rile acestui volum; rămîn 'o schiţă de ontologie şi
m(,m~iatît. ), , ' ,
Primirea pe care au .avut-o dil1, partea 'cititoriZQr cele două lucrări cuprinse .în
acest volum, ricl;w?:iill;, crohicileşi comentariile, au'condus'laediţia de faţă'prin
grija ,'f!5dit'urii Ştiinţifice ţi' Enciclopedice şi bunăvoinţa Editurii .Politice. _
,
Pentru toate acestea, uit gînd ,de' mulţumire tuturor celor 'care atI,. sugerat şi
II susţinut' a'j51riţia acestui volu·}li. ' . -.
II-
II'
li
Bucureşti; 1989. AUTORUL

~; .. " '. t, ','

, ).;}

CAPITOLUL il
ELEMENTE PENTRU O TEORIE GENERALĂ A INFORMATIEI
, Universul 'biologic este mai informaţional decît uni~ersulfizic datorită intro-
UNIVERSUL INFORliAŢIONAV
. ~nformaţia. se dezvoltă. în sî.rm1 m~teriei, nu .există informaţie în afara ma-
teneI. Informaţ:a .e~t~ t~tU~i un lUgre~lent la egalItate cu materia, în materie2-3.
Ea e~te prod?-sa ImţIal In I!lformatene, în mod natural, ca proces fizic; aceasta
e~te InfOrmaţIa fenomenologlcă care se manifestă prin ortosensuri care determină'
. ş~ o sţruct~r~re a. celulelor i:J?formateri::le în ~ultiple organizări topologice, precum
ŞI o dmamIca (mIşcare) la mvel ortoexlstentlal. Cu alte cuvinte informatia devine
structurală, lege formală a unui univers.'. ' ,
Dacă notăm cu 6" ortosensurile care stau la baza unui univers si cu S struc-
t~ra informaţională determinată de aceste ortosensuri, atunci infor~atia N con-
ţmlltă de un univers fizic este dubletul ' "
(1)
Trecerea de la 6u la Su reprezintă o trecere. de la neformal la formal,
fu: 86" -+ S". (2)
v'
în expresia de mai sus, fu rep:ezintă.o fur:cţie neformală şi de aceea săgeata
de la,.8 la 6" a fost reprezentata nu dIrect mtre aceste simboluri, ca în cazul
juncţnlor formale matematice, ci printr-o săgeată curbă în subsolulliniei normale
a formuleI.
Important este însă faptul că universul fizic poate fi descris numai prin
informaţia structurală
N" = (S,,) (3)
fără. a J:?-ai ţine cont de originea fenomenologică a informatiei care stă la baza
U?Ul umvers. De aceea, universul fizic poate fi descris co~plet matematic. în
tImp ~e vformul:: (1) se refe~ă şi ~a procesul naşterii unui univers, formula (3)
reprezmta numai .sţructura smtactIcă, programul unui univers fizic dat. Aceasta
nu înseamnă că fIZIca descrie astăzi intreaga realitate fizică, deoarece o serie de
fen?mene ea nu le. poate încă e~plica, tocmai pe:J?tru că .nu ţine cont de procesul
mal profu?-d ~xpnmat de funcţIa (2), precum ŞI de eXIstenta unor spatii subia-
c~nte spaţlulUl uzual. Dar, in cele din urmă, universul fizic -Ja fi descris' sintactic
ş~ structural conform formulei (3). Expresia (3) este sintactică deoarece structu-
~Ile -?s nu. conţi!i'. în sin~, semnificaţie, cum este cazul structurilor formale ale
llltehge~ţ~I ar.tIflclale .. ~mversul nu. are o i.nteligenţă la bază, în inţelesul unor
str:uctur: mţehgenvte, fIe. In cazul unelna~ten .spontane printr-o fluctuaţie în orto-
eXlstenţa, ,fIe dac~ .ar fI .fost pro~us ~~ mtehşenţa so<:lală a vu.nui ~nivers prede-
cesor. Umversul fIZIC, OrIcare ar fI ongmea lm, nu acţloneaza mtelIgent, adaptiv,
ELEMENTE PENTRU' o TEORIE GENERALĂ A INFORMAŢIEI 417
nu invaţă, nu are deci atributele calitative ale inteligenţei. Cu toate implicaţiile
profunde ale informatiei, universul fizic nu este un univers informational. El nu
produce si nu utilizea:ză informatie nouă. Numai cînd omul si societ~tea interpre-
tează informational universul, ~cesta devine informationai.
de:;;chiderii organismelor vii în informaterie. Universul biologic conţine, în primul
rînd, procese informaţionale de tip mental. într-adevăr, o structură vie conţine
din punct de vedere informaţional două părţi,
NI) = ({informaţia referitoare la partea din universul fizic care participă la
structura vie}, tinformaţia de tip mental}). (1)
Prima parte a informaţiei N-o reprezintă un fragment din N ... - din formula (1) -
cu o eventuală corecţie adusă de ortobionţii priviţi din punct de vedere structural.
A doua parte reprezintă procesorul mental,
11 = {informaţia de tip mental} -:- (S, 6UÂ), (5)
unde S reprezintă
structura informaţională, în general de tip dinamic, iar 6 re-'-'
prezintă sensurile fenomenologice ale organismului viu care nu mai sînt fixate
de lumatie, ci libere pentru a fi generate în informaterie; de aceea 6) este reunit"
(6 U Â) cu potenţialitatea în ortosensuri a infortnateriei, A. Proces6n~l minte!
,este un procesor informaţional dL' tip structural-fenomenologic, fără a cuprinde .-
• la un infrabiont, mezobiont, cehblă vie saU organi~m multicelular fără sistem nervos
ca organ conturat - procese de tipul semnificaţiei st1 ucturale.Cum însir inteligenţa
artificială depinde şi se realizează prin semnificaţia structurală, trebuie să admi-
tem că procesoarele mentale ale entităţilor vii de mai înainte nu sînt inteligentt.
Deşi au posibilitatea unor euristici formale din jocul structurilor S, dar şi al
unor euristici fenomenologice, din jocul sensurilor 6, deşi variaţii ale lui 5 indtic ,
variaţii ale lui 6 şi reciproc, inovaţiile lor nu se fac în mod conştient din lipsa'
controlului pe Care l-ar conferi înţelegerea conştientă, posibilă numai cînd orga-
nismul realizează înţelesul a ceea ce prelucrează informaţional. Iar înţelesul deplin
presupune imbinarea semnificaţiei structurale cu sensul fenomenologic care 'îi'
corespunde. . f, • '
.Cu toate că natura neconştientă este inovantă şi produce creaţii de speţa 3
(euristica formală) şi creaţii de speţa 2 (euristica fenomenologică), prin îmbi:'
narea acestor euristici, care se face Jn perioade istorice îndelungate (în timpul
evoluţiei naturii vii neinteligente), natura neconştientă mimează totuşi creaţia
despeţa 1, creaţia veritabilă. . .
Universul devine cu adevărat informaţional atunci cînd apare sistemul nervo~,
organ specializat pentru prelucrări informaţionale şi mai ales atunci cînd organis-·
mele vii devin cu adevărat creative, adică în mod conştient pot controla euris-
tica formală şi euristica fenomenologică, într-p îmbinare internă, rapidă, pentru
a obţine noulpe care să-I introducă în natură sub forma tehnologiei şi informa-
tiei culturale. Universul devine informaţional atunci cînd creează informaţie. Evi-
dent, acest lucru presupune şi prelucrarea şi utilizarea informaţiei create, exerci':'
tînd puterea informaţiei asupra tuturor formelor de manifestare ale materiei.
Această posibilitate o au în primul rînd omul şi societatea.
Universul informaţional conţine şi psihicul omului, şi psihicul mai recent
al inteligenţei artificiale. Un psihic posedă fenomenul înţelesului în raport cu rea-
litatea Jnconjurătoare, ded un model al lumii; mai conţine un procesor mental
sau. un procesor informaţiQnal artificial şi, evident, un eu sau o anumită formă
I
artificială de ep..
27- c. 75
I
II
.~~~~~-,--=-,,~~~:I
418 INFORMAŢIE

Psihicul omului, după cum am văzut în capitolul precedent, este un triplet:

P = (II, d, t), (li) .
~~ . . ; .
- II reprezintă procesorul mental cOrespunzător;!,
-:- d reprezintă înţelesul (cu componentele structUT;ţle ale semnificaţiei şi com-
po;nentele de sens fenomenologic) tuturor elementelor şi relaţiilor din modelul lumii;
,. . - t este eul, ca procesor mental şi înţeles privilegi.ate.
. Psihicul inteligenţei artificiale are aceeaşi formă (6) cu deosebirea căII nu
mai este un procesor mental, ci un procesor informaţional structural, d nu mai
conţine sensurile fenomenologi'ce, ci numai semnificaţia structurală (de context
si de referinţă), iar eul reprezintă,' la fel, părţi privilegiate din procesorul informa-
tional şi structurile înţelesului. . ,. ' . . ' . '. .
, Psihicul omului este mental, psihicul inteligenţei artificiale es.te nemental,
pursiructural. Intregul univers injormaţional se bazează pe aceste două tipuri de
fenomene psihice. In jU1ul 101 informaţia proliferează sub cele mai diferitef01me.
Pînă la apariţia informaticii şi a inteligenţei artificiale, universul informaţio­
nal, în înţelesul lui deplin, s-a dezvoltat (pe planeta Pămînt) începînd cu apariţia
omului, adică odată cu apariţia muncii, a tehnologiei pietrei şi uneltelor din pia-
tră, a limbajului vorbit şi a vieţii so~iale.Mîna omului nu este numai 'o unealtă
biologico-mecanică, ci prin coordonarea ei mental-psihologică are şi o puternică
componentă informaţională. Tocmai o asemenea componentă:; din nevoia de 'ao ~"
comunic~ şi altora nu numai prin gest, ci şi prin semnale informaţionale mai tigu"-"
roase; trebuie să fi contribuit la apariţia limbajului natural. Limba vorbită a apă­
ruţ datorită muncii şi. vieţii în comunităţi umane, deci, informaţia:vorbită provine
din informaţia psihologic-mentală a omului,limba ~larificînd, datorită puterii ei
de semnificare, însăsi informatia mentală. '.
O serie de acti~ităţi Ullla~e şi procese sociale ar trebui reinterpretate şi din
ELEMENTE PENTRU o TEORIE GENERALĂ A INFORMAŢIEI 419
fi formalizată artificial,' fotuşinum~i afectivitatea fenomenologică trăită pO<J,te
contribui la creatie adevărată.' De aici' rezultă în continuare grija pe care trebuie
s-o avem pentru' definirea binelui şi răului, pentr~ alegerea căilor binelui, pentru
frumos si civilizatie socioumană. . . .
Bin~le şi răuÎ sînt în p'ritn:Ul rînd sensuri fenomenologice şi chiar ortosensuri
.pe care omul şi societatea le induc· în materia profundă. Aceasta nu alege dela
sine între bine si rău. Ortosensul binelui poate fi egal cu ortosensul răului, ambele
satisfac critericl. impus de ortosensul (la exista» prin componenta sa «întru. ».
Este rolul omului si al societăţii de a defini şi a valoriza binele. Evident, orice
'definitie a binelui are un caracter istoric, dar omul poate tinde către maximum
,de: bi~e posi1;>il. Ca limită, el ar putea proiecta un univers in carebÎnele să p~e­
domine cu mult mai multă evidentă decît în universul nostru, cel putin în intenţIe .
. într-unr,asemenea,se!1s (de f~pt, înţeleş) este de presupus că e~oluţia univer-
surilor Uo,Ui " U 2 , . . . ar putea urma o linie ascendentă. . .
. Materia profundă nu ne oferă însă nici un criteriu al perfecţiunii, problema
ei este aceea de a exista si încă într-un mod cît mai variat ca sensuri, fie că
. I}ouă oamenilor ni se par fericite, bune, rele origroaznice. .
. ' Criteriul perfecţiunii nu se poate raporta decît la conştiinţă, şi nu la materia
profundă, nici la universul fizic şi nici la universul viu dacă este lipsit de con-
ştiinţă. Iar conştiinţa nu apare în'ortoexistenţă, adică în materia profundă, ci
numai în substanţa vie dintr-un univers. Conştiinţa este aceea care poate alege un
criteriu al binelui şi perfecţiunii:
, .}

pun~tulde Vedere al ştiinţei informaţiei. Se conturează tot mai intens caraCterul

informational al culturii, moneda este si ea informatie cu caracter economic. Spi- GENERALIZAREA NOTIUNII
, DE INFORMATIE" .
rit\lalita:tea omului ar trebui reconside~ată în lumina ştiinţei. informaţiei. '
. Datorită informaticii se intensifică în măsură tot mai mare caracterul irifbr- Vom admite că sub o formă destul de generală inJormaţiaîn raport cu
mationalal societătii. Se produce o cablare informatică ,a institutiilor si, a socie- mintea umană poate fi privită ca O structură căreia i se asociază un înţeles
tăţii în . întregimea' ei. Apariţia inteligenţei artificiale pune, înt~-un ~od nou, ! .(meaning). De aceea ea poate fi descrisă prin dubletul
problema inteligenţei sociale.
:. Toate aceste progrese; mai curînd în domeniul tehnologiei informaţiei, înso- N -:- (S, d), (7)
tite de industrializarea informatiei, care constituie o realitate a zilelor noastre, unde':
~e arată marele rol ,al inform~tiei structurale, formale. N - reprezintă informaţia;
Ce se întîmplă şi ce se va întimpla cu informaţia fenomenologică pe cateomul S - structura (sintactică) concretă;
o utilizează şi care face parte din însăşi fiinţa lui? Ştiind că adevărata creaţie se d - înţelesul (meaning). .
obţine pri;ntr-o~ îrn.bina~e ~onştientăde fo~al ş~. nefo~a~; !espect~v 'dinţreeuris-: înţelesul, sub forma cea mai, generală, 'este, după cum am văzut în capitolul precedent,
tiea structurala SI eUrIstIca fenomenologIca; ştIInd ca fara creaţIe socIetatea. ŞI
speCia umană nu pot supravieţui; ştiind, diri punct de vedere filosofic, că existenţa d '.' (..!Il, 6), (8)
nu se poate împlini întru sine fără cr.eaţie, rezultă că 'ne:ecunoaştereafenomeno~ .• unde:
logicului, a nefotmalului, ar ,putea. prezenta un mare pencolpentru succesul uni- ' ..!Il reprezintă semnificaţia care are un caracter formal, iar
versului Iţostru în cosmos. Structuralului nu i se poate permite să înăbuşe com- 6 reprezintă sensul pe care îl posedă procesoarele mentale şi care are un
plet neformalul, fenornenologicul şicreativul, începînd, mai ales; cu' nivelul social caracter fenomenologic.
de manifestare al lumii materiale. . . ' .. .... , i ' '.',,!
, în ceea ce pi-iveşte semnificaţia ..!Il, ea, este, după MarioBunge 6,
. De aici se desprinde necesitatea obiectivă a uneidemocraţiii a informaţiei care
să permită generate a de nQi idei, progresul ştiinţei, al tehnologiei, economiei, cul-. ..!Il = (d-, rR.), (9)
turii şi societăţii. , . , ' ,....: j • . ' .• unde:
. . .Componenta ,afectivă ajnfQxmaţiei de pe planUl mental-pSIhologIc al omului d-'repr.ez;ntă semllificaţi:;t decantext;
joacă şi' ea un rol' important în funcţionarea procesorului mental. Deş~şi e~po~tf:)' : , rR.reprezintă semnifi~~ţia;de referinţă:
Atunci, în mintea unui o~. informaţia este
N = (S, ..!Il. 6) = (S. d-, rR., 6), (10)
4/27/2011 RACAI : Mihai Draganescu

Mihai Draganescu
Member of the Romanian Academy
Head of the SP Group at RACAI

Universitary professor at the University "Politehnica" of Bucharest, Romania, for more than 40 years,
academician, and former president of the Romanian Academy (1990-1994), Mihai Draganescu is
known in Romania for his works and activities in the domains of electronics, informatics and of philosophy of
science.
Prof. Mihai Draganescu is member of the Presidium of the Romanian Academy, President of the Section for
the Science and Technology of Information and Honorary President of the Forum for the Information Society
of the Romanian Academy. He is a Life Fellow IEEE. Recently he was nominated as the president of the
scientific council of the National Program for Research and Development for the Information Society in
Romania. He introduced in Romania the concepts of the Knowledge Society and promotes the ideas of a
future society of consciousness.
President of the Romanian Committee for the History and Philosophy of Science and Technology, President
of the Section for Philosophy and Psychology of the Academy of Scientists- Romania, he is Honorary
Ambassador.
Presently, at our Institute, he is working at a project " Structural - phenomenological modeling,
conceptual and symbolic" based on his original philosophy of science elaborated previously, between 1977-
1993. Among the aims of this project: to bring new ideas in the methodology of science and to develop
orthophysical (structural-phenomenological) theories of the physical and informational reality, of mental
processes and consciousness.

He is a member of the Association for the Scientific Study of Consciousness (ASSC) and of the group
KATEDRAST formed with professor Menas Kafatos a.o. from George Mason University, Fairfax, USA,
with the aim of advancing new fundamental principles in philosophy of science and science. The latest works
include the extension of the theory of categories and functors to phenomenological domains and the
development of the philosophy of integrative science.

CONTENTS OF THE SITE

Categories and Functors for the Integrative Science.

E-prints: Internet books.
Mind and Consciousness.
Science and Technology of Information.
Information Society - Knowledge Society.
Consciousness Society.
History of the Science and Technology.
http://www.racai.ro/~dragam/ 1/9
4/27/2011 RACAI : Mihai Draganescu
Curriculum Vitae.
Note. A number of texts (e-books and e-documents) are in MSReader format. They are
available free by writing an e-mail to dragam@racai.ro and you will receive a copy by e-mail.
The program MSReader format may be downloaded free from:
http://www.microsoft.com/reader/download/default.htm
or from: http://ebooks.barnesandnoble.com/ms_reader/index.asp
(http://ebooks.barnesandnoble.com/ms_reader/index.asp).

The available papers in the MSReader format are marked with *.

If you don't have the possibility to use MSReader you may ask by e-mail the
HTML text of the source of the respective paper or document.

CATEGORIES AND FUNCTORS

and
THE INTEGRATIVE (STRUCTURAL-
PHENOMENOLOGICAL) SCIENCE

Mihai Drăgănescu, Sisir Roy, Menas Kafatos, Effective Theories And The
Phenomenological Information, preprint 2004, pdf.

Menas Kafatos, Mihai Drăgănescu, Principles of Integrative Science, Bucureşti,

Editura Tehnică, 2003.

Mihai Draganescu, Menas Kafatos, Community And Social Factors For The
Integrative Science, preprint 2003, pdf.

The Fundamental Phenomenological Information Of The Universe, preprint

November 2003, pdf.

Products Of Phenomenological Objects And Products Of Phenomenological

Functors, preprint, November 2002, pdf.

Categories, Presheaves, Sheaves And Cohomologies For The Theory Of

Consciousness, preprint, to be published in the volume NOESIS, 2002.

Neighborhoods In And Among Phenomenological Categories, *E-PREPRINT,

MSReader format, 2002.

A First Essay on Phenomenological Topologies, *E-PREPRINT, MSReader format,

2002.

Mihai Drăgănescu, Menas Kafatos, Sisir Roy, Main Types of Phenomenological

http://www.racai.ro/~dragam/ 2/9
4/27/2011 RACAI : Mihai Draganescu
Categories, * E-PREPRINT, MSReader format, November 2001.

Menas Kafatos, Mihai Drăgănescu, Preliminaries to the Philosophy of Integrative

Science, * e-book (MSReader), Academy of Scientists-Romania, 2001.

Some Results In The Theory Of Phenomenological Categories, * E-PREPRINT

(MSReader format), communication at the Vth Conference on Structural-
phenomenological Modeling, Bucharest, June 2001, to be published.

Automorphisms In The Phenomenological Domains, to be published by Proceedings

of the Romanian Academy, Series A, vol.2, No.1, 2001.

Autofunctors And Their Meaning, Proceedings of the Romanian Academy, Series A,

vol. 1, No. 3, p. 201 - 205, 2000.

Menas Kafatos, Mihai Draganescu, Toward An Integrative Science, NOESIS, XXVI,

2001, to be published.

Categories and Functors for the Structural-Phenomenological Modeling,

Proceedings of the Romanian Academy, Series A (Mathematics, Physics, Technical
Sciences, Information Science), Vol.1, No.2, p. 111 - 115, 2000.

Mihai Draganescu, Menas Kafatos, Generalized Foundational Principles in the

Philosophy of Science, paper presented at the Conference on "Consciousness in Science
and Philosophy" in Charleston, Illinois, 6-7 Nov 1998, published in The Noetic Journal,
Vol.2, No.4, Oct. 1999, p. 341-350, republished in the vol. Science and the Primacy of
Consciousness, Intimation of a 21st Century Revolution, Richard L. Amoroso and others
(eds), Orinda: The Noetic Press, 2000, Chapter 9, pp. 86-98. Also * e-copy in MSReader
format.

The Frontiers of Science and Self-organization, communication at the IVth Conference

on structural-phenomenological modeling, Romanian Academy, June 20-21, 2000, to be
published in Revue Roumaine de Philosophie.

Informatic Versus Physical Ontology. Ontological Fundamentals of

Mathematics, NOESIS, XXIV, 1999, p. 9-32.

Ortofizica (Orthophysics), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985 [in

Romanian]. Contents of the volume.
Argument
(the preface to the volume The Ring of the Material World, Bucharest, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, 1989, which contains, as a second edition, the volumes
"The Depths of the Material World" (Depths of Existence) -1979- and
"Orthophysics"-1985).
Fluctuation And Rhythm, Ch.5, of the volume ORTOFIZICA (ORTHOPHYSICS),
1985, English translation.

http://www.racai.ro/~dragam/ 3/9
4/27/2011 RACAI : Mihai Draganescu

E-PRINTS
INTERNET BOOKS:

L'Universalité ontologique de l'information (Ontological Universality of

Information), Préface et notes par Yves Kodratoff, prof., Université de Paris-Sud, Directeur
de recherche au CNRS -Bucharest, Editura Academiei, 1996.

The Depths of Existence, Electronic edition, in english, of a book first published in 1979
(Profunzimile lumii materiale), Bucharest, Editura Politica).

E-BOOKS:
Ionut Isac, Introducere in filosofia structural-fenomenologica. Paradigma
Ortofizicii (Introduction to the Structural-phenomenological Philosophy. The
Orthophysical Paradigm), Editura Ardealul, Targu Mures, Biblioteca de Filosofie, 2001,
* e-book, MSReader format, ISBN 973-8300-00-2.

MIND AND CONSCIOUSNESS

The Sources Of Complementarity Between Mind And Body, The Noetic

Journal, Vol.4, No.1, Jan 2003, p.33-44.

The Brain As An Information Processor, NOESIS, XXV, 2000, p.9-20.

The Interdisciplinary Science of Consciousness, Chapter 5, pp. 46-59, in Science and

the Primacy of Consciousness, Intimation of a 21st Century Revolution, Richard L.
Amoroso and others (eds.), Orinda: The Noetic Press, 2000.

Taylor's Bridge Across The Explanatory Gap And Its Extension, Consciousness and
Cognition, 1998, 7, 165-168.

Continuities and Discontinuities in the Realms of Life and Mind, Revue Roumaine de
Philosophie, Tome 41,1997, Nos 1-2, p.3-9.

Sur la notion et le domaine de la Vie Artificielle (On the notion and the domain of
artificial life), Bulletin de la Classe des Sciences, Academie Royale de Belgique, 6e serie,
Tome VI, No.7-12, 1995, 13 pages.

Mind and Artificial Intelligence, NOESIS, vol.XII, 1986, p.129-183.

De la filosofia la stiinta mentalului (From the Philosophy to the Science of the Mind),
Academica, iunie 1997, p.11-12. Revista româna de filosofie, XLIV, Nr.5, sep-oct 1997,
p. 457-464.

Procesarea mentala a informatiei(Mental Processing of Information, abstract in

http://www.racai.ro/~dragam/ 4/9
4/27/2011 RACAI : Mihai
( Draganescu
g f f ,
English), Memoriile Sect. St. ale Acad. Romane, SERIA IV, Tom. XX, 1997, p.263-284.
Also in Academica, Oct.1997, p.14-15 (I), Nov.1997, p. 26-27 (II), Dec.1997, p.31-32
(III).

Constiinta fundamentala a existentei (The Fundamental Consciousness of Existence),

conference, published in ACADEMICA Jan., Febr., March 1998.

Deep Reality, Conscious Universe and Complementarity, NOETIC JOURNAL, Vol. 1,

No.1, June 1997, p.114-117.

On the Structural-Phenomenological Theories of Consciousness, NOETIC

JOURNAL, Vol.1, No.1, June 1997, p.28-33.

On the Notions of Understanding and Intelligence, NOESIS, 1998, XXIII, pp.87-97.

Structural-Phenomenological Theories in Europe and USA, The Noetic Journal, vol.

2, 1999, No 1-2, p.4-8.

The Method of the Structural-phenomenological Recognition, February, 1997.

SCIENCE AND TECHNOLOGY OF INFORMATION

 Spoken Language Technology, communication, The 2nd Conference on Speech Technology
and Man-Machine Dialogue, Academia Română, April 10-12, 2003, pdf.

 Neural Engineering and Neuroelectronics Facing Artificial Consciousness,

Communication at the INGIMED II Conference, Bucharest, Dec. 13, 2001; * E-PREPRINT,
MSReader Format, Federaţia Română de Inginerie Biologică.

 From Solid State To Quantum And Molecular Electronics, The Deepening Of

Information Processing, Invited paper at the International Semiconductor Conference, Sinaia,
8-11 oct. 1997, published in the volume I of the Conference, p.5-21.
 Information, Heuristics, Creation, in the volume I. Plander (Ed.), Artificial Intelligence and
Information, Control Systems of Robots, Elsevier (North-Holland), 1984, pp.25-29.
 Concepte generale si probleme cuantice ale procesarii informatiei
(General Concepts and Quantum Problems of the Information Processing), publicata
în vol. Rolul Invãtãmântului si al Cercetãrii stiintifice universitare în dezvoltarea Societãtii
Informationale, Fac. de Automaticã si Calculatoare, Universitatea Politehnica Bucuresti, 1997, p.
31-39.

 Electronica funcţională (Functional Electronics), Editura Tehnica, Bucharest, 1991 [in

Romanian]. Contents of the volume.

 Informatia si fortele fundamentale (Information and Fundamental Forces),

communication at the 1998 Spring Scientific Session of the Academy of Scientists of Romania,
published in the volume (editors) Mihai Draganescu and Stefan Trausan-Matu, Natura realitatii
fizice si a informatiei (The Nature of Physical Reality and of Information), Editura Tempus,
http://www.racai.ro/~dragam/ 5/9
4/27/2011f f ( RACAIf : Mihai
y Draganescuy f f ), p ,
Bucuresti, 1999, p. 5- 16.

INFORMATION SOCIETY - KNOWLEDGE SOCIETY

 De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii (From the

information society to the knowledge society), Bucureşti, Editura Tehnică, 2003.

Noua cultura in secolul XXI, Bucuresti, Editura Semne, 2004, e-reprint (PDF).

Cultura si societatea cunoasterii, publicat in vol. coord. Dan Tufis, Florin Filip, Limba
Romana in Societatea Informationala-Societatea Cunosterii, Editura Expert, Bucuresti,
2002, p.441-442, 459-472 (PDF).

Cultura la scara nationala, Forumul national al culturii, Bucuresti, 19 iunie 2002 (PDF).

Broadband and the Knowledge Society, Communication presented at the International

Conference Information Society Technologies for Broadband Europe, 9-11 October 2002,
Marriott Grand Hotel, Bucharest, România (PDF).

Perspectivele societatii cunoasterii in Romania, Comunicare la "Al V-lea Simpozion

Stiintific al Inginerilor Români de Pretutindeni", AGIR, Bucuresti, 13-14 septembrie 2002
(PDF).

Nota deschisa privind stiinta, cultura si societatea romaneasca, 29 aprilie 2002.

Invatamantul electronic in societatea cunoasterii (E-learning in the Knowledge

Society), * e-preprint, MSReader format, 28 martie 2002.

Stiinta cognitiva, stiinta structurala sau integrativa? (Cognitive Science, Structural

or Integrative Science?), * e-preprint, MSReader format, November 2001.

Cunoasterea in secolul XXI (Knowledge in the XXIst Century), * e-preprint, MSReader

format, October 2001.

Societatea informationala si a cunoasterii. Vectorii societatii cunoasterii ( The

Information and Knowledge society. The Vectors of the Knowledge Society), studiu
pentru Proiectul SI-SC (Societatea Informationala - Societatea Cunoasterii) al Academiei
Române, Bucuresti, 9 iulie 2001. Pe Internet:
http://www.academiaromana.ro/pro_pri/pag_com01socinf_tem.htm &
http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/

http://www.racai.ro/~dragam/ 6/9
4/27/2011 RACAI : Mihai Draganescu

Societatea cunoasterii si cartea electronicã (The Knowledge Society and the

Electronic Book), comunicare la simpozionul Cartea electronicã, Academia Românã, 21
iunie 2001, publicata in volumul coord. Doina Banciu, Cartea Electronica, Editura AGER,
Bucuresti, 2001, p. 26-42.

Societatea cunoasterii (Knowledge Society) , Diplomat Club, Nr.6, 2001, p.1-2.

Knowledge Management, a Functional Vector of the Knowledge Society, * E-

PREPRINT, MSReader format; communication at the Sixth International Conference on
Information and Communication Technology for Public Administration, Sinaia , Oct.29,
2001, published in the volume and CD of the conference and in Diplomat Club, nr.10-11,
2001, p.4.

CONSCIOUSNESS SOCIETY

 FUNDAMENTELE NATURALE ALE SOCIETATII CONSTIINTEI (Cap. 3 al

studiului despre Societatea Constiintei), pdf, noiembrie 2005 [ The natural fundamentals
of the consciousness society]

 SPIRITUALITATEA (Cap.2 al studiului despre Societatea Conştiinţei) – pdf, noiembrie

2004
 PROPUNERE pentru alegerea M.S. Mihai I ca membru de onoare al Academiei
Române, 19 martie 2004, pdf.

 Cultura (care anume?) si filosofia politica, e-preprint, PDF, 24 noiembrie 2003.

 Societatea constiintei. Introducere, Raport de cercetare, noiembrie 2003, pdf.

 Constiinta, frontiera a stintei, frontiera a omenirii (Consciousness, frontier of

science, frontier of mankind), in Revista de Filosofie, XLVII, No. 1-2, p. 15-21, 2000.

 Neural Engineering and Neuroelectronics Facing Artificial Consciousness,

Communication at the INGIMED II Conference, Bucharest, Dec. 13, 2001; * E-
PREPRINT, MSReader Format, Federatia Romana de Inginerie Biologica.

 Paricidul moral, in Literatorul, 1997, nr.1-2, p.11.

 Criterii transpolitice si criterii transmafiote în culturã, in Caiete Critice, 18 mai

1997, nr. 3-4, p.145-147.

http://www.racai.ro/~dragam/ 7/9
4/27/2011 RACAI : Mihai Draganescu

HISTORY OF THE SCIENCE AND TECHNOLOGY

Mihai Drăgănescu, Academia Română la sfărşitul mandatelor de preşedinte ale Acad.

Eugen Simion, 24 august 2005, e-preprint, PDF
Coord. Mihai Draganescu, Telecomunicatiile in Romania. Pagini de istorie, Editura
Academiei Romane, Bucuresti, 2003.
Mihai Draganescu, Academicianul Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor stiintei si
tehnologiei informatiei, comunicare la sesiunea "Centenar Aurel Avramescu", Academia Romana,
amfiteatrul Heliade Radulescu, 20 noiembrie 2003, e-preprint, PDF.
Mihai Draganescu, Din istoria telecomunicatiilor in Romania, comunicare, Academia
Romana, 15 aprilie 2003.
Ed. Mihai Draganescu, Adrian Rusu, Stefan Iancu, Tudor Tanasescu, fondatorul scolii
românesti de electronica, (Tudor Tanasescu, the Founder of the Romanian School of
Electronics), Editura Dorotea, Bucuresti, 2001.
Mihai Draganescu, Tudor Tanasescu si scoala romaneasca de electronica (Tudor Tanasescu
and the Romanian School of electronics), Bucuresti, 7 martie 2001, * e book, MSReader format.
Mihai Draganescu, Realizarea de calculatoare si retele de calculatoare in Romania (1953-
1985) (Computers and networks of computers realized in Romania, 1953-1958), * E-
PREPRINT, MSReader format, Academia Romana, November 2001.
Mihai Draganescu, Factori noi in viata cultural-stiintifica-politica globala: terorismul si
antiterorismul, comunicare la Simpozionul 'Terorismul-noua forma de manifestare pe plan
mondial, a confruntarilor militare asimetrice', Cercul Militar National, Bucuresti, 12 dec. 2001. *
E-PREPRINT, MSReader format, 2001.

CURRICULUM VITAE
 In English, 2003, pdf.
 In Romanian (CV-extins, 2003, pdf)
 Mihai DRAGANESCU - cronologia activitatilor în domeniul informaticii.
 Mihai DRAGANESCU - Cronologia activitatilor în domeniile electronicii,
microelectronicii si
electronicii functionale.
 Mihai DRAGANESCU - Cronologia activitatilor în filosofia stiintei.
 Mihai DRAGANESCU - Cronologia activitatilor la Academia Româna.
 Mihai DRAGANESCU - Activitatea in Guvernul provizoriu
postrevolutionar (1990).

e-mail : dragam@racai.ro
http://www.racai.ro/~dragam

[RACAI Home] [Permanent Staff] [Acad. Mihai DRAGANESCU -The 75th Anniversary]

Last modified: October 24, 2005

http://www.racai.ro/~dragam/ 8/9
4/27/2011 Parintele informaticii romanesti Mihai…

27 Aprilie 2011

Femei in Tehnologie - Call Center - Editia CRM - Editia 2010 Catalog Retail &
Suplimente Editia 2011 2011 Distributie - Editia
MarketWatch 2010

Market Watch,
Februarie-Martie 2011 [Nr. Revista >> Numarul 33 [mai 2004] >> Cercetare
133]
„Parintele“ informaticii romanesti, Mihai
Draganescu, omagiat la 75 de ani 2890 afisari

Alexandru Batali 26 Mai 2004

Academicianul Mihai Draganescu reprezinta

pentru cel putin 3 generatii simbolul informaticii
in Romania. A coordonat primul program
informatic din Romania, a infiintat 39 de centre
si oficii teritoriale de calcul, 6 institute si centre
Sumarul A rticolelor de cercetare in domeniul electronicii, licee de
A rhiva Revistei
A bonamente
informatica, o intreprindere de intretinere si
reparare a utilajelor de calcul, Sectia de Stiinta
si Tehnologia Informatiei, Comisia de Informatica si Forumul pentru Societatea
MW Top Story
Informationala ale Academiei Romane si Institutul de Cercetare pentru Inteligenta
Administraţiile publice,
invitate să lucreze la Artificiala.
realizarea standardelor
geospaţiale
Open Geospatial Acestea sunt doar o parte din realizarile profesorului Draganescu, greu de inchipuit
Consortium
(OGC), organismul ca pot fi subsumate unei singure existente. Standardul pare imposibil de atins in
care propune
standarde în conditiile in care nu au existat deturnari de la drumul autoimpus: „viata mea a fost, in
domeniul primul rand, o viata de idei, concepte, teorii si actiune in lumina acestora“.
geospaţial, a
anunţat recent o nouă opţiune
revizuită pentru agenţiile locale,
naţionale şi regionale de stat pentru La aniversarea a 75 de ani, Mihai Draganescu s-a bucurat deopotriva de pretuirea
a deveni membru asociat. Mai mediilor stiintifice, culturale si politice in granitele carora s-a impus ca un model
precis, administraţiile publice pot
colabora la realizarea... indubitabil. In semn de pretuire, pe 8 aprilie, de ziua sa, Academia Romana a
gazduit simpozionul „Stiinta, Tehnologia si Filosofia informatiei in opera si viata
acad. Mihai Draganescu“
Dictionar
POI = Punct de Interacţiune. O
prescurtare internă pentru a indica Contributia esentiala a acad. Mihai Draganescu la renasterea Academiei Romane, al
la ce “punct de contact” un client... carui presedinte a fost intre 1990-1994, a fost evidentiata de Eugen Simion care a
Field-level Validation = remarcat totodata originalitatea demersului sau intelectual: „In scrierile sale Mihai
Capacitatea unui pachet de
softw are de a valida cele introduse Draganescu a cautat sa impace domeniul stiintelor exacte (electronica si
de un utilizator intr-un anumit
câmp... informatica) cu filosofia.“ Acad. Mihai Draganescu a scris, alaturi de lucrarile de
specialitate, o serie de carti „Profunzimile lumii materiale“, „Stiinta si civilizatie“,
V-Com m erce = Comerţ prin
Voce. Capacitatea de a folosi „Ortofizica“, „Spiritualitate, informatie, materie“, „Inelul lumii materiale“, „Cariatidele
comenzi de voce simple prin telefon
pentru a tranzacţiona... gandului“, al caror continut l-au determinat pe acad. Gh. Tecuci, sa afirme: „Mihai
Draganescu este cea mai stralucita personalitate enciclopedica contemporana a
Romaniei“.
Cele mai populare taguri
CRM, Administratie publica, Dan Nica, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, a subliniat in discursul
ERP, GIS, Project Management
sau ca „prin intreaga sa activitate acad. Mihai Draganescu a marcat istoria stiintei
calculatoarelor in Romania, iar informatica romaneasca ii datoreaza enorm“. „Om de
Evenimente stiinta, in sensul cel mai deplin al cuvantului, acad. Mihai Draganescu are contributii
29 Iunie 2011 - II Romania remarcabile la fundamentarea aspectelor teoretice ale societatii informationale–
Customer Loyalty Summit
societate a cunoasterii, recunoscute deopotriva pe plan national si international.“

Parteneri
Acad. Draganescu considera critic stadiul inca incipient in care se afla societatea
BankWatch.ro informationala in Romania. In mesajul sau, prim ministrul Adrian Nastase s-a situat
pe o pozitie diferita: „Daca astazi Romania nu este izolata de societatea
SaptamanaMedicala.ro
informationala globala, iar tinerii romani pot concura cu succes in domeniul
FinWatch.ro informaticii oriunde in lume, aceasta se datoreaza in mare parte exceptionalei
activitati stiintifice, didactice si manageriale a academicianului Mihai Draganescu si
a colegilor sai.“

Doina Banciu, director general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in

Informatica a subliniat faptul ca la 75 de ani profesorul Mihai Draganescu ramane o

marketwatch.ro/…/Parintele_informat… 1/2
4/27/2011 Parintele informaticii romanesti Mihai…
persoana extrem de activa. „Este in continuare un creator, un dascal, un om de
echilibru in tumultoasele activitati curente ce sprijina dezvoltarea cercetarii in
parteneriat public-privat, colaborarile pe marile proiecte cu firme importante din tara
si din strainatate.“ In finalul discursului sau Doina Banciu a acordat (foto) acad.
Mihai Draganescu prima Diploma Honoris Causa a Institutului „pentru contributia
fundamentala la dezvoltarea informaticii romanesti si la promovarea societatii
informationale bazate pe cunoastere, pentru rolul decisiv in infiintarea si cresterea
prestigiului Institutului, in orientarea si coordonarea cercetarii in domeniul stiintei si
tehnologiei informatiei“.

Nu putem sa nu amintim deschiderea permanenta a profesorului Draganescu pentru

tot ce este nou in informatica, insotita de dorinta de promovare imediata. In 1996 a
publicat prima carte romaneasca pe Internet - L’ Universalité ontologique de
l’information (http://www.racai.ro/~ dragam), iar in 2001 a publicat cartea electronica
Tudor Tanasescu si scoala romaneasca de electronica – probabil prima din tara. Tot
in 2001 a organizat la Academia Romana primele simpozioane din Romania privind
cartea electronica si comertul electronic.
Dincolo de toate realizarile de pana acum, in care a cautat sa actioneze, dupa cum
marturisea, numai „in conformitate cu ideile, conceptele si teoriile“ pe care le-a
creat, raman proiectele privind „o posibila societate a constiintei si o posibila stiinta
integrativa structural-fenomenologica“.

Parerea ta conteaza: (3/5)

Asemanator
Nu exista articole asemanatoare.

Alte articole scrise de Alexandru Batali

Articolele cercetătorilor români vor intra mai repede în atenţia comunităţii
ştiinţifice mondiale
AIPPIMM şi-a propus să formeze o nouă clasă antreprenorială
Ingeniozitatea Infineon, răsplătită de industria germană În ultimii 10 ani
compania a primit cele mai multe premii pentru inovaţie
Prof. univ. dr. Ioan Ştefănescu, director general ICSI Rm. Vâlcea:
„Tehnologiile criogenice şi izotopice sunt portaluri ale României către elita
cercetării”

Lasa un comentariu
Nume:

Email (nu va fi afisat):

Comentariu:

Home | Revista | Solutii | Evenimente | Dictionar | Linkuri Utile | Newsletter | RSS | Contact

marketwatch.ro/…/Parintele_informat… 2/2
4/27/2011 www.hotnews.ro/print?articleId=734…

A murit Mihai Draganescu, fost presedinte al Academiei Romane

de Alina Ne agu HotNews.ro
Dum inică , 30 m a i 2010, 18:40 Actualitate | C ultură

Academicianul Mihai Draganescu, fost presedinte al Academiei Romane si creatorul scolii romanesti
de informatica, a murit, vineri, la varsta de 82 de ani, anunta Agerpres, citand Biroul de presa al
Academiei Romane.

Inginerul Mihai Corneliu Draganescu s-a nascut la 6 octombrie 1929, la Faget, in judetul Prahova si a fost
membru corespondent (1 martie 1974) si membru titular (22 ianuarie 1990) al Academiei Romane,
presedinte al Academiei Romane (2 februarie 1990 - 18 ianuarie 1994), fondator si presedinte al Sectiei de
Stiinta si Tehnologia Informatiei (1992-1994 si din 1998).

Mihai Draganescu a urmat studiile liceale la Ploiesti. A absolvit Institutul Politehnic din Bucuresti in 1952,
cand si-a luat licenta in electronica. In 1957, a devenit doctor inginer, cu teza 'Capacitatile tuburilor
electronice si dependenta lor de conditiile de functionare'. In 1974, a obtinut titlul de doctor docent. A fost
asistent, lector, conferentiar si profesor la Facultatea de Electronica si Telecomunicatii, iar intre anii 1961-
1966 a fost prodecan si decan al acestei institutii.

Mihai Draganescu a fost presedinte al Comisiei pentru Metalurgie, Constructii de Masini, Electrotehnica si
Electronica din cadrul Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie (1965-1967), secretar permanent al
Comisiei guvernamentale pentru dotarea cu tehnica de calcul si automatizarea prelucrarii datelor (1967-
1971). Intre anii 1989-1990, a ocupat functia de viceprim-ministru al guvernului provizoriu condus de Petre
Roman, iar in perioada 1994-1997 a fost ambasadorul Romaniei in Belgia. Din anul 1992, este profesor
consultant la Universitatea 'Politehnica' Bucuresti. Din 1996, este cercetator stiintific gradul I la Institutul
de Cercetari pentru Inteligenta Artificiala al Academiei Romane, unde se ocupa de un program de
cercetare referitor la modelarea structural-fenomenologica.

In domeniul activitatii educationale, Mihai Corneliu Draganescu, a creat si o scoala romaneasca de

dispozitive electronice semiconductoare si de microelectronica (1963-1990). A avut contributii in
solutionarea a numeroase probleme teoretice, printre care: influenta sarcinii electrice spatiale asupra
capacitatilor dintre electrozii tuburilor electronice (1953-1960), circuitele elctronice neliniare si influenta
nelinearitatii capacitatii dispozitivelor electronice asupra oscilatorilor electronici (1956-1958), teoria
tranzistorului la nivele mari de injectie (1960-1962), efectele inductive la dispozitive semiconductoare
(1961-1965), teoria diodei dielectrice (1964-1965). In domeniul microelectronicii, a creat o noua disciplina
originala: electronica functionala (1978-1991). In acelasi timp, Draganescu este initiator si promotor al
revolutiei informatice in Romania. A conceput o noua teorie a informatiei pe baze structural-
fenomenologice si elemente conceptuale privind Societatea informatica in Romania (1970-2001).

In calitate de lider al informaticii romanesti, a initiat construirea retelei nationale de centre teritoriale de
calcul, introducerea informaticii in programa de invatamant si dezvoltarea industriei de software in tara
noastra. In domeniul filosofiei stiintei, a publicat lucrari in Romania, Statele Unite si Belgia si a inventat
conceptele de informaterie si ortoenergie. A tinut conferinte si comunicari peste hotare in mari orase ale
lumii: Atena, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Moscova, Sankt Petersburg, Praga, Roma, Beijing, Tokyo, New
Delhi.Draganescu este considerat ca fiind un important pilon al renasterii Academiei Romane dupa 1990.
Intre anii 1990-1994, Draganescu a fost presedintele Academiei Romane, succedandu-l pe Radu Voinea. A
fost ales membru de onoare al Academiei de Stiinte din Republica Moldova.

Mihai Draganescu a primit mai multe premii in tara, dar si peste hotare: Premiul Ministerului Educatiei
Nationale pentru Cercetarea Stiintifica (1963), Ordinul 'Meritul Stiintific' (1966), Ordinul 'Steaua Republicii'
(1971), Medalia 'Centenar Mihai Eminescu' (1989), Premiul 'Constantin Noica' (1996), Premiul Canalului
Romania Cultural al Societatii Romane de Radiodifuziune (2000), Premiul Centrului International Biografic
din Cambridge (1999), Medalia Mileniului III, conferita de Institutul Inginerilor Electrotehnisti si Electronisti.
A fost distins cu ordinul 'Comandor al Legiunii de Onoare' (Franta, 1971), cu Diploma 'Meritul Academic'
(1999) si Ordinul 'Steaua Romaniei', in grad de comandor (2000).

Citeste mai multe despre mihai draganescu • informatica • academia romana • inginer

www.hotnews.ro/print?articleId=734… 1/1