Professional Documents
Culture Documents
COMPORTAMENTUL
ORGANIZAŢIONAL - Context şi
interacţiuni
Există patru considerăm în mod obişnuit o organizaţie şi să gândim procesul muncii în termeni
dimensiuni care mai largi. Pornind de la variabilele descrise mai sus se pot identifica patru
influenţează
dimensiuni care influenţează colectiv comportamentul în organizaţii: individul,
comportamentul
organizaţional:
grupul, organizaţia şi mediul. Comportamentul organizaţional poate fi analizat la
individul, grup, toate aceste niveluri. Tipurile de comportament observat şi problemele pe care le
organizaţia şi mediul. diagnosticăm depind de nivelul de analiză. Spre exemplu o dispută între managerul
unui magazin şi responsabilul cu aprovizionarea poate fi analizată diferit, depinzând
de cum este privită: ca un conflict între personalităţi (la nivel individual), o
problemă între membrii unui grup (nivel de grup) sau un conflict între doi şefi ai
unor departamente (nivel organizaţional). Trebuie luate în considerare toate
nivelurile pentru a avea un diagnostic bun al problemei.
Mediu Organizaţii
Grupuri
Indivizi
Mediu
Organizaţia oferă anumitor indivizi puterea şi autoritatea de a-i influenţa pe alţii. Modul în care
sunt comunicate informaţiile şi sunt luate deciziile este influenţat de structură.
Structura este creată de management pentru a stabili relaţii între indivizi şi grupuri,
pentru a oferi ordine şi a direcţiona sistematizat eforturile organizaţiei spre activităţi
care să ducă la îndeplinirea obiectivelor. Prin intermediul structurii formale oamenii
duc la îndeplinire activităţile lor pentru a atinge scopuri şi obiective.
Comportamentul este influenţat de structura organizaţiei, de tehnologie, stilurile de
leadership şi sistemul de management prin care procesele organizaţionale sunt
planificate, direcţionate şi controlate. Atenţia trebuie orientată spre impactul
structurii şi a managementului supra comportamentului oamenilor care fac parte din
organizaţie.
Organizaţia funcţionează ca parte a unui mediu extern larg. Mediul influenţează
organizaţia prin dezvoltare tehnologică şi ştiinţifică, fluctuaţii economice, influenţe
Mediul sociale şi culturale şi acţiuni guvernamentale. Efectele operaţiilor organizaţiei în
mediul său sunt reflectate de valorificarea oportunităţilor şi diminuarea riscurilor,
respectiv atingerea cu succes a scopurilor şi obiectivelor. Rata crescută a schimbării
factorilor de mediu subliniază nevoia de a studia organizaţia per total şi procesele
prin care organizaţia încearcă să se adapteze cerinţelor externe.
Aceste dimensiuni (descrise mai sus) oferă două abordări ale înţelegerii
comportamentului uman în organizaţii care sunt legate dar contrastează una cu
cealaltă. Ele prezintă un număr de modalităţi de studiu al subiectului la niveluri de
analiză diferite.
Abordarea psihologică pune accentul pe indivizii din care este formată
Abordarea organizaţia. Aspectele psihologice sunt importante dar, prin ele însele, oferă o
psihologică privire prea îngustă pentru înţelegerea comportamentului organizaţional. Ceea ce
interesează nu este complexitatea caracteristicilor şi diferenţelor dintre indivizi în
sine ci comportamentul şi managementul oamenilor într-un cadru organizaţional.
Abordarea sociologică este orientată spre comportamentul oamenilor în
societate. Aspectele sociologice sunt importante şi o serie de autori tind să critice
Abordarea
ideile tradiţionale despre organizaţii şi management. Din nefericire aceste critici nu
sociologică
reuşesc să aducă idei de îmbunătăţire a performanţei organizaţionale.
Aspecte formale
3
Comportament organizaţional
Tehnici de cercetare
Cercetarea prin observare este cea mai directă cale de a învăţa despre
comportamentul în organizaţii. A observa înseamnă a examina sistematic şi obiectiv
activităţile naturale ale oamenilor în mediul organizaţional ascultând ceea ce spun şi
privind ceea ce fac. Cercetătorul trebuie să aibă o serie de cunoştinţe privind natura
5
Comportament organizaţional
6
Comportament organizaţional
Scopul unei organizaţii este cel mai adesea definit prin aceea că organizaţia
creează bunuri şi servicii pentru clienţi. Putem include aici şi organizaţiile non-
profit care oferă servicii pentru beneficiul public: educaţie, ocrotirea sănătăţii,
justiţie, construcţii şi întreţinerea drumurilor etc.
Misiunea şi formularea misiunii au menirea de a concentra atenţia, atât a
membrilor organizaţiei cât şi a celor din exterior asupra scopului. De exemplu un
producător de medicamente poate avea ca şi formulare a misiunii „menţinerea vieţii
umane”. Din ce în ce mai mult misiunile sunt scrise pentru a comunica o viziune
clară asupra a ceea ce doreşte organizaţia pe termen lung – obiective pe termen lung
şi aspiraţii. O viziune îndrăzneaţă şi provocatoare poate atrage atenţia şi poate uni
membrii organizaţiei pentru a depune efort şi a atinge performanţe înalte. Robert
Reich, într-o descriere a companiei viitorului spunea că „Oamenii talentaţi doresc
să fie parte din ceva în care ei cred, ceva care să dea un sens munciii lor, vieţii lor
– ceva care implică o misiune.”
Dat fiind un scop şi o viziune organizaţiile pun în aplicare o serie de strategii
pentru a le îndeplini. Strategiile trebuie să fie bine formulate şi implementate pentru
ca organizaţiile să aibă succes în mediul concurenţial. La acest nivel al acţiunii
domeniul comportamentului organizaţional devine foarte important. Cunoştinţele de
comportamentul organizaţional sunt foarte importante pentru implementarea eficace
a strategiilor.
7
Comportament organizaţional
Capitalul intelectual reprezentat de suma cunoştinţelor, expertizei şi implicării de care dă dovadă forţa
este dat de suma
cunoştinţelor, de muncă a unei organizaţii. Oamenii sunt resurse umane care prin cunoştinţele şi
expertizei şi implicării performanţa lor reuşesc să îndeplinească scopul, misiunea şi strategiile organizaţiei.
de care dă dovadă forţa Numai prin efort uman pot fi transformate celelalte resurse. Un sondaj al revistei
de muncă a unei
organizaţii Fortune a reliefat că singurul şi cel mai bun predictor pentru performanţa şi succesul
unei organizaţii a fost abilitatea acesteia de a atrage, motiva şi reţine oameni
talentaţi.
Abordarea strategică contemporană asupra organizaţiilor orientate către client şi
piaţă pune un mare accent pe înţelegerea relaţiei dintre organizaţie şi mediu.
Organizaţiile sunt văzute ca sisteme deschise care obţin resurse – intrări din mediu
Sistemele deschise
transformă intrările de şi le folosesc pentru a le transforma în ieşiri – bunuri şi servicii care sunt returnate
resurse umane şi în mediu. Dacă totul funcţionează normal, mediul valorifică toate aceste ieşiri şi
materiale în produse creează o cerere continuă pentru ele. Aceasta susţine organizaţia şi o ajută să
finite şi servicii
supravieţuiască şi să prospere pe termen lung. Nu întotdeauna lucrurile se întâmplă
aşa. Dacă lanţul valoric se rupe şi bunurile sau serviciile organizaţiei devin din ce în
ce mai puţin populare, organizaţia va avea dificultăţi în obţinerea resurselor de care
are nevoie. În cazul extrem existenţa ei va lua sfârşit.
Informaţii
Organizaţie
Materiale Produse finite
Tehnologie şi servicii
Muncă
Bani
Oameni