C 16 - 84 - Timp Friguros

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE SI DIRECTIVARE IN CONSTRUCTI NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCT SI A INSTALATIILOR, AFERENTE C 16-84 299 —300 Euitat de: INSTITUTUL DE CERCETARE IN CONSTRUCTI SI ECONOMIA CONSTRUCTHLOR (INCERC) Bucuresti — Sos. Pantelimon nr. 266 oe Telefon 27.40,85/ —176 — redactie 116 — difuzareNORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP FRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCTIL SI A INSTALATILOR AFERENTE, INDICATIV C 16-84 Elaborat de L.C.C.P.D.C. FILIALA IASI PRIN CADRELE DIDACTICE INTEGRATE DE LA INSTITUTUL POLITEHNIC IASI. Sef filiala: ing. Daniel Diaconu Responsabil lucrare: prof. dr. ing. Antonie Trelea Colectiv de elaborare: prof. dr. ing. Antonie Trelea s.l. dr, ing. Nicolae Giusea as. ing, Stefan Carlan as. ing. Angela Vasilescu as, ing. Vasile-Vivi Iatan Responsabil din partea I.C.C.P.D. ing. Nicolae Iova NORMATIV PENTRU REALIZAREA PE TIMP. PRIGUROS A LUCRARILOR DE CONSTRUCEIL SI A INSTALATILOR APERENTE Indicaity € 16-84 Intocueste; © 16-79 i PARTE I COMUNE TUTUROR LUCRARILOR 1. PRE DERI GE RAI Regimul de aplicare, obiectul si scopul normativului L.1. Prevederile prezentului normativ sint obligatorfi_ per tru toate organizatiile de proicctare si de éxceutie din tari, indiferent de subordonarea lor, si se refer la asigurarca calit%tii lucririlor de constructii gi a instalatiiler aferente, execntate in conditii climatice specifice periodei de timp friguros 1.2. Lucririle de constructii si instalatiile aferente vor fi programate pentru a fi exccutate in conditii climatice specifice perioadei de timp friguros numai in msura in care se respect prevederile Iegale si se asigurd conditiile materiale de care este determinatit calitatea lor. Misurile prescrise trebuie.st fie realizate eu cheltufeli minime de resurse materiale si in special de energie. Conducatorii activitatii de productie au obligatia de a nu dispune executarea iucrarilor ce nu au conditii pentru asigurarea calitit i Timp friguros si factori climatici specific’ 1,3, Parametrul de bazd pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura acrului exterior, care se misoara a ora 8° dimineafa, la umbra, 1a 2,00 m indltime de la sol si la distanfa minima de 3,00 m de ckidiri sau de orice alti constructic. Elaborat de: Aprobat de ICCPDC 1.C.CP.D.C, — FILIALA IASI cu deeizis nr, 92 FACULTATEA DE CONSTRUCTI AST [ain 14" decembrie 1984A. Zi friguroasi* se numeste ziua in care temperatur: accu cern sera Commenee Hn fn, cov, tempertara valorii de +5°C si nu are tendinta de urcare. S. Sciderea temperaturii aerului exterior sub valoarea de °C este insofiti si de alte fenomene meteorologice ce influen- feazi defavorabil activitatea de constructii gi care apar cu free~ Venfi mare in perioada conventional definiti la pet. 1.6: ~ ninsori abundente; — vinturi puternice; —,fenomene alternative de inghe el . erative de inghet-dezghet 1.6, Perioada 15 noiembtie — 15 martic este considerati pperiondit convenfionali de timp friguros" deoarece in. acest interval de timp apare o probabilitate maxima ca frecventa zilelor friguroase, si depigeasca 90% din numirul total de zile ale intervalului. In aceasta perioada este de asemenea maximi pro- babilitatea de aparitie frecventa i a celorlalte fenomene specifice menfionate la pet. 1.5. ; once nae Influente defavorabile ale factorilor climatici specifici timpului friguros asupra activititii de constructie si masuri de prevenire a lor 1.7. In vederea sistematiziri efectelor pe ca izdrii efectelor pe care le poate avea sepia lel yc pate an wucrarilor de construcfii in perioada de timp friguros, se definese urmitoarele nofiuni: a) Temperatura critici de exceufie” se numeste temperatura rn admisi in prescriptiile tehnice pentru materiale ce se oziteara, se prelucreazi sau se pun in oper, in vederea asi- guririi calitatii produsului ee —— b) ,Durata, critica de executie" se numeste perioada i trebuie Si se asigure o temperatura superioata saw cel putin egal eu cea critich. m nena ) Temperatura critict de maturizare” se numeste tempe- de constructie din momentul realizirii sale prin procedee umede pini in momentul in care inghefarea lui nu mai este diunitoare din panct de vedere al calitatii 6 4) ,Durat& critic’ de maturizare” se numeste perioada in care trebuie asigurati temperatura critici de maturizare. 1.8, Intelegind prin ,regim termic critic” ansamblul condi fiilor de timp si de temperaturi ce trebuiesc realizate pentra asigurarca calitatii Iuerdrilor, rezult& conform pet. 1/ a) ,,Regimul termic critic la executie”, care consti fn asigurarea nei temperaturi superioare sau cel putin egali cu cea critic’ pe perioada de exccutie. . 'b) .Regimul termic critic de maturizare”, care consti in asigurarea unei temperaturi superioare sau cel putin egali cu cea critic de maturizare, pe perioada de maturizare critic’. Regimurile termice critice, prin care se asigura. calitatea corespunzitoare Iueririlor, se evidentiaz&’ in proiectul anual de otganizare a activitatii pe timp friguros. Clasificarea lucririlor de constructii executate pe timp friguros, Nivel de asigurare 1.9. Lucririle de constructii si instalafiile aferente acestora se élasificd din punct de vedere al influenfei factorilor climatici specifici timpului friguros, asupra calitafii lor in a) Lucrari a clror calitate poate fi influentata defavorabil de regimul termic atit la executie cit si in perioada de maturizare. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie si se asigure, prin misuri specifice, regimurile termice critice, atit la executie cit si in perioada de maturizare; ex: lucriri realizate prin procedee umede. b) Lucriri a ciror calitate poate fi influentata defavorabil de regimul termic numai la execufie. Pentru executarea acestora pe timp friguros trebuie si se asigure, prin misuri specifice, regimul termic critic la execufie; ex: asamblarea elementclor meta~ lice, montarea geamurijor etc. ©) Lucriri a ciror calitate nu este influentata de regimul termic nici la execufie si nici ulterior; ex: Iucrdri de dulgherie, sipituri ete. , 1.10. Influenta factorilor climatici’se manifesti si asupra unora dintre lucririle de Ja pet. 1.9. ¢ prin cresterea dificultati de executie, care determin’ adoptarea unor tehnologii de execufie, ’caracterizate prin cheltuieli suplimentare de resurse: siparea piminturilor umede, inghetat 1.11. Influenta factorilor climatici (pet. 1.4 si 1.5) se mani- fest asupra tuturor lucririlor de la pet. 1.9 si 1.10 prin a) Sciderea randamentului muncitorilor si maginilor. LW) Cresterea gradului de periculozitate pentru activitatea muncitorilor? pericolul de accidentare prin alunecare si cidere de la intltime fie a oamenilor, ‘fie a ghefii sau a zipezti; pericolul surpirii malurilor la sipituri in abataje;"pericolul de electrocu- tare ca urmare a acoperirii instalafiilor electrice cu zipada gia cresterii umidititii ete. ©) Degradarea prin inghefare a unor materiale fn timpul depozitirii lor: var stins, vopsele, precum si deteriorarea insta~ lafiilor umpiute cu api. 4) Deteriorarea sub actiunea vinturilor puternice sia zipe zilor abundente a,unor instalajii de santier instalafii electrice, schele, esafodaje, cofraje etc ©) Alterarea temporaria unor materiale prin inghefareg superficiala si formarea de bulgiti: agregate pentru betoane, mor tare, 4) inzXpezirea si ulterior, prin dezghofare, inundarea supraq fetelor fronturilor de Tucru, a drumurilor sau chiar a fntre= gului teritoriu-al santierului Unele dintre aceste efecte pot fi acceptate in anumite limite (pet. a) iar altele pot fi prevenite total (pet. 8; ¢; d) sau partial (pet. ¢: f) prin miisuri generale de organizare a jantierului pentras perivada de timp friguros. 1.12. In vederea rationalizirii ofortului economic de apli— care'a misurilor prescrise pentru realizarea calitafi Incririlom se adopti, Ja organizarea executirii lor pe timp friguros, ,un nivel de asigurare’ Se infelege prin ,nivel de asigurare” 0,, temperatura minim’ a aerului exterior, misuraté conform pet. 1.3, pentru care sq proiecteazi misurile menite si asigure calitatea lucririlor’ exe~ cutate, La organizarea executirii lucrarilor pe timp friguros se vor adopta niveluri de asigurare diferenfiate, in functie de: _ — tegimul termic critic necesar in perioada de executic si de tmaturizare critic’ ; 8 — importan{a lucririlor ; T BeRtul ceonomte (cost, consum specific de energie) necesar pentru aplicarea.misurilor prin care se realizeazi regimul termic critic. ; 1.15. Din compararea temperaturii aerului exterior misurati conform pet. 1.3, cu nivelul de asigurare si cu temperatura Critic, admist drept valoare minim& pentru executarea unei In- rari, rezulti urmatoarcle: 4) Tucririle se pot executa fri misuri speciale dack temperatura efectiva a acrului exterior este superioari celei critic b) lucririle se pot executa numai daci se iau misurile speci fice prin care se asigur% rogimul termic critic, daci tempes cfectivi. a aerului exterior este superioari nivelului de asigurare $i inferioar’ celei critice; ¢) lueririle nu se pot executa, deoareee misurile previzute sint insuficiente pentru realizarea regimului termic critic, dack temperatura cfcctivi a acrului exterior este inferiogri nivelului de asigurare. a 1.14. In legiturd cw adoptarea cit mai judicioasi a niveturi- lor de-asigurare se precizeazi urmitoarele: a) Pentru depozitarea materialclor a chror calitate este in- fluenfat% de regimul termic trebuie si se prevadi in mod obligatoriu drept nivel de asigurare valoarea temperaturii exterioare previiuti in STAS 6472/2-73 pentru zona climaticd “in care este Amplasat_ganticrul, b) Pentru lucririle bazate pe procedee umede, la care nu se prevede incilzirea in perioadg de maturizare critich (metoda conservarii cildurii), trebuie si se adopte drept nivel de asigurare © temperaturi inferioari cu cel pufin 5°C temperaturii adoptate drept nivel de asigurare pentru perioada de. execute In anexa A se dau indicalii pentnr nivelurile de asigurare ce pot fi recomandate Ja executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalafii aferente, analizate in partea a Il-a a Normativului, ‘cap. 6...18, inclusiv schema explicativa pentru interpretarea variafiei lemperaturii aerului exterior in raport cu temperatura critick si cu nivelul de asigurare Pentru structurile calculate la variatii de temperaturi determinate, prevederile specifice de proiect se vor respecta cu prioritate fa{a de cele generale, din prezentul Normativ.Proiectarea executarii Iucrdrilor pe timp friguros 1.15. Lucririle de constructii-montaj si instalatiile aferente care se execut pe timp friguros rezultA din ,,Proiectul de organizare a santierului” si din graficul de esalonare a investigiei ela: borate conf. pet. 16 si 20 din ,,Continutul cadru al proiectului de execufie", Anexa 2 la Legea nr. 9/1980. ’ a) Graficul de esalonare a investitiel trebuie si evidentieze {in acest scop, pentru lucririle de constructii-montaj si instala, fille aferente, acele stadii fizice, la inceperea si respectiv la ter- minarca periodei conventionale de timp friguros, de care este con= difionata realizarea lui b) Cheltuielile suplimentare nccesitate de programarea’ int petioada conventional de timp friguros a unor Jucriri de construc- tiimontaj si a instalatiilor aferente se acoperi din Devizul general partea I, cap. 10 8 si partea a I1L-a, cap. 13, tinind seama gi de precizirile din Normativ P 91-83, pet. 6.2.4 ©) Prevederile din Graficul de esalonare a investitiei si din Devizul general trebuie si fie corelate intre ele pentru a se asigura calitatea lucrarilor programate a fi executate in perioada conventional de timp friguros In condifiile prevazute la cap. 4, Masuri de folosire rationala a’ energiei si combustibilului la realizarea construcfiilor pe timp friguros” 1.16. Condifiile organizatorice si tehnologice pentru executarea lucririlor de constructii-montaj si a instalafiilor aferente fn perioada de timp friguros se detaliazi intr-un ,,Proiect anual de organizare a activititii pe timp friguros" care se elaboreaz conform prevederitor de la cap 3 din prezentul normativ. 1.17, Modificirile de solufii tehnice propuse de exccutant pentru -satisfacerea prevederilor de la pet. 1.15 trebuie si aibi avizul proiectantului. La executie pot fi adoptate si alte solutii tehnologice decit cele recomandate in prezentul normativ pentru asigurarea cali- t8tii Iucriirilor dac& respecti masurile prevazute la cap. 4 si se pot realiza mai ugor si mai economic. 10 2, SARCINILE GENERALE CE REVIN UNITATILOR DE CONSTRUCJIL MONTAJ .IN PERIOADA DE TIMP FRIGUROS, PRECIZAREA PRINCIPALELOR MA- SURI 2.1. Pentru realizarea pe timp friguros a lucririlor de con- tructii 5i instalafii aferente trebuie si se ia din vreme o serie de misuri tehinico-organizatorice, care se referi la urmatoarcle probleme principale : — amenajiri generale de gantier si misuri pentru asigurarea calitigii lucririlor; . — constructiile speciale de santier, — instalatitle gi refelele de santier: depozitarea si constrvarea materialelor ; — utilajcle si mijloacele de transport; a — instalatiile de incilzire tehnologick si_utilitar: ; — inregistriri de date meteorologice necesare santierului; — protectia si igiena muncii; — prevenirea si stingerea incendiilor ; — protejarca obiectelor sistate. Amenajiri generale de santier si masuri pentru asigurarea calititii Iucrarilor 2.2. Problemele din aceast’ grupi de misuri se refer’ Ia: a) amenajarea si intretinerea continua a drumurilor de acces, cailor de circulatie, platformelor si punctelor de statio- nare Sau parcare auto, a intririlor $i iesirilor din ateliere, deporite si baracamente ete, ‘b) asigurarea posibilitatilor de indepirtare rapidi a apelor de suprafafa si a celor provenite din precipitatii (ploaie, ninsoare), sau dezghet, de pe ling construcfii, drumuri si in general de pe intregul teritoriu al santierului; ©) asigurarea din timp a panourilor contra inzipezirit (para~ zipezi), inclusiv asigurarea utilajelor si dispozitivelor de curatire a zipezii (pluguri de zipadi, buldozere, lopeti) side spargere a ghefi (timnicoape, topoare, baroase, spituri etc.). Pentru perioadele cu ninsori abundente Se va reorganiza activitatea utilajelor iufolosite la dezipezire astfel ca sii se asigure functionarca lor si in timpul noptit. [a santierele instalate pe terenur! ea denivelati pronuntate se va prevedea prin proiectul anual pentru organizarea lucririlor pe timp friguros cvacuarea zApezii $1 ghetii din zonele ridicate ale terenului inclusiv de pe suprafefcle dintre clidiri; 4) asigurarea curiteniei generale a santierului si indepartarea tuturor resturilor de materiale neutilizabile, a molezelui, a pimintuini in exces provenit din si __0) stringerea in figuri regulate a pietrisului_ si nisipului existent pe santier: se vor prelera figurile de volum mare, care chiar pe geruri puternice, contin in inéeriorul lor un procent ridicat de materiale neinghetate: 4) acoperirea varului din gropile de var cu un strat uniforn: de nisip, in grosime de 20...30 em, afari de cazul cind durata de depozitare si intensitatea gerului at reclama o grosime mai mare g) confectionarea si montarea de panouri pentru inchideres provizorie a golurilor de usi gi ferestre la obiectele in interion eirora urmeazi a se executa lucrari in timpul friguros; h) umplerea cu pamint a golurilor fundafiilor terminate si prevederea de pante superficiale Ja aceste umpluturi, pentra ‘a gribi indepirtarea epelor de suprafa{% de ling’ fundafii, inclusiv Asigurarea scurgerii lor la ganfurile colectoare cele mai apropiate; i) verifitarea existentei pe santier a reperilor de trasare gi a cclor de nivelment, replantarea reperilor dislocati si a celor ce Jipsesc, precum si fnlocuirea {arusilor si imprejmuirilor de trasare, insuficient ingropate, cu altel corespunzitoare ; 5) corectarea profilului sanfurilor si sipaturilor ce nu vor putea fi umplute inaintea pericdei de timp friguros, prin reducerea Iinclinirii taluzurilor daci pimintul este sensibil la inghet- dezghet ‘ k) astuparea sau acopcrirea golurilor existente in elementele de beton, turnate sau depozitate in pozifie orizontali, pentru a se impiedica colectarea apei sau zipezii, care prin inghejare poate provoca, degradarea clementclor. 2.3. Pentru a se preveni dificultajile produse de perioadelc de dezghe} ce pot interveni de mai multe ori in cursul unui sezon friguros, conducerile brigizilor si ale punctelor de lucra vor stabili misurile care si asigure continuarea nestingheriti a acti- Vitifii si pe timp de deaghc}. In acest sens se vor efectua 12 a) aprovizionarea din timp a cantitsilor necesare de materi- fale antiderapante (rumegus, nisip, 2gurd ete.) ; i) asigurarea materialelor de intretinere a. drumurilor (bolo- vani, piatra brut, pietris, piatrd sparti, plici de beton etc.) si TNatarea Iuctirilor necesare pentru menfinerea drumurilor in puna stare de circulatic; ‘o) verificarca zilnici a stabilitatii tuturor stivelor de materiale si piese — mai ales a celor ce transmit presiuni mari tere- huluipe care sint depozitate — si consolidarea acestora gi a stivelor in caz de nevoie; : ‘d) curitirea de noroi a gropilor de fundafii gi asigurarea taluzelor acestora impotriva prabusirii; ‘e) colectarea apei provenita din topirea zipezii si evacuarea acesteia in afara conclor respective; oriunde este necesar gi posi- Dil se vor introduce conducte de evacuare, care vor fi previzute G1 pante mai mari pentru a accelera scurgerea apei ; de asemenea, se va prevedea curitirea gurilor de intrare in conducte; f) verificarea si curajirea permanent a conductelor de apa si de canalizare, precum si a instalatiilor sanitare de santicr, pentru a se preveni plesnirea lor datorita inghetarii apei $i noro- fului din interior ; «¢) asigurarea din timp a stabilitatii si integritafii elemente- or de constructie, materialelor, utilajelor etc., situate in zone ameninfate de inundafii, spre a'nu fi degradate sau deplasate de eitre sloiuri sau de catre apele mari; 'h) instalarea sub soproane far’ pereti a fieristraiclor circulare, a uscitoarelor de orice fel si cu orice destinatie, in afara celor cu conditii de temperatura sau de umiditate impuse prin proiect sau cerute de tehnologic i) verificarea silozurilor si bunciirelor pentru lian{i gi aditivi, {in ceca ce priveste etangeitatea si stabilitatea lor; }) verificarea tuturor tablourilor, intrerupitoarelor i dis- poritivelor clectrice de pornire de catre electricienii santierului si luarea masurilor cuvenite de izolare pentru evitarea scurteir- cuitelor si tensiunilor de atingere, datoriti umiditifii crescute fin perioadele de dezghet : k) controlarea minufioasi si permanent a ciilor de rulare Ja instalatifle de ridicat — mai’ ales a macaralelor turn; la apa~ rifia unor fenomene de tasare, macaralele vor fi oprite imediat, iar caile de rulare vor fi reglate corespunzitor; in acest sens, cfile de rulare instalate pe longrine de beton gi pat de pietris 13trebuie si fie supravegheate atent, indepirtindu-se zApada dintre sine si controlindu-se daci_nu sa -produs noroi; indepirtarea zapecii se va face si preventiv in perioadele eu temperaturi mai scizute, prin miturarca zipezii pe 0 lifime de cel pufin 2 m de la ficcare sina ; prevederca de mai Sus este valabil nu numai penta cdile de'rulare a macaralelor, ci si pentru liniile ferate de transport din incinta santierului. Pentru asigurarea capacititii depline de frinare a macaralelor la temperaturi in jur sau sub 0°C, trebuie si se dispun’, de-a un- gul traseului ciii de rulate, mici depozite de nisip care va fi im- Pristiat pe sine; 1) verificarea stabilititii esafodajelor, schelelor, rampelor de Jem sau metalice agezate pe tilpi etc., luindu-se misurile necesare de indepirtare deficientelor imediat dup& constatarea acestora; verificarea imbinirilor si a punctelor de solidarizare se va face in mod special in timpul pauzelor mai lungi_ in activitate; la egafodajele alcatuite din fevi metalice, se vor verifica suprafetcle de rezemare ale stilpilor gi soliditatea legdturilor si cuplajelor. Constructii speciale de santier 2.4, fn aceast& grup se capriné a) constructiile pentra adipostirea statiilor de preparare a mortarelor si betoanelor, inclusiv platformele si buncarele din interioral lor; b) podestele si puntile de trecere; ©) rampele de spilare a autovehiculelor; d) scirile fixe, platformele descoperite, ‘planurile inclinate etc. Pe timp friguros toate constructiile si amenajiirile de acest fel care se afli fn contact cu aerul vor fi curatate permanent de zipadi si de gheafi. Pe platformele si pe caile de circulatie de orice fel se vor presira materiale antiderapante. Instalafii gi refele de santier 2.5. Problemele de instalatii se refer la revizuirea tuturor refelelor existente de alimentare cu apa, de stingerea incendiilor, de canalizare, de alimentare cu energie termici etc. 4 Conductele existente se vor izola contra gerului prin ingro- area lor in pamint, iar portiunile de conducte expuse in aer Pier se vor proteja prin tnfisurarea cu materiale termoizolante Uorm prescriptiilor tehnice in vigoare. In punetele joase ale SGfelelor se vor prevedea robinete de golire, iar fintinile cw jet fire baut api vor fi prevzute cu dispozitive de inchidere gi He a ee eee ‘THidran{ii, cismelele si celelalte dispozitive de consum ale apei se vor izola eu paie, Vati de sticla sau mineral, rogojini, Dine legati cu sirmi, pe toat% portiunea expusii inghefu- saci etc., 18h) Refelele provizorii de canalizare se vor curi{i continu dé materialele oe se pot depune la gurile de intrare. ‘) Refelele electrice de lumina gi forf se vor revizui amiinun- tit, acordindu-se o atentie speciali acelor parti de instalafii, ja care, in caz de defect, accesul pentru efectuarca de interventii jn condifii de timp friguros poate deveni imposibil sau periculos. Se vor revizut refelele de iluminat in scopul asigurarii nive- Jurilor de iluminare artificiali previzute de normativul PE. 136. 80, eu respectarea conditiilor de utilizare rafionali a energ clectrice atit pentru lucriri exterioare cit si pentru cele interioare. Se vor revizui ca deosebiti atentie misurile de protectie contra electrocutirilor pe santier, instalafiile de legare la pimint, $i la nul, izolarea amplacamentelor, tensiunea redusi ete., pen“ tru a corespunde prescriptiilor tehnice in vigoare. 7 ) La Tetelele termice, care servesc pentru transportul cildurii de la punctele de producere a acestcia Ja punctele de lucra sau de protejare a lucririlor, se vor lua masuri Speciale pentru reduicerea la minimum a pierderilor de cildurk pe traseu, astfel ca la punctele de utilizare a cildurii si se asigure temperaturile preserise, corespunzitoare specificulni Iucririlor; izolarea, con- Guctelor se va realiza in conformitate cu prescripiile tehnice in vigoare. Depozitarea si conservarea materialelor 2.6, Toate materialele ce se folosesc tn perioada de timp friguros se vor depozita pe teren uscat, evitindu-se zoncle inghefate Sau umede precum gi zonele care s-ar putea umezi ulterior. In mod special se va agigura menfinerea in stare uscat’i prin adipos- istire sau _acoperire a urmiitoarelor materiale: cimentul, varul, ipsosul, zgura expandat sau granulati, filerul, profilele metalice cu pereti subtiri, materialele termoizolatoare (b.c.a, vat mineral polistiren, expandat, plicile aglomerate PAL,PFL), lamelele de parchet, foliile bitumate, timplirie din lemn, geamurile, precumn si orice alte materiale ce’ se pot degrada sub actiunea umidit§fii. Materialele gi substantele combustibile se vor depozita in spafii special amenajate: este interzis4 depozitarea lor in interiorul construetiilor in curs de executie. 2.7, Temperaturile minime de conservare a_materialeior speciale (lacuri si vopsele, adezivi, chituri, solventi, folii, plicit $i {evi din mase plastice, acceleratorii pentru intirirea betognelor) vor fi asigurate conform normelor respective de fabricatie. Spatiile inchise pentru depozitarea acestor materiale vor fi iiuminate $i incilzite corespunzitor condifiilor impuse de prescriptiile tehnice pentru materialele depozitate, nefiind fnsi per~ misi incilzirea cu flaciri deschis sau aparate sub tensiune de tip resou. 2.8. Pentru asigurarea condifiilor necesare executiei lucririlor $i altor activitiji anexe se vor folosi, in general, urmiitoarele substanfe, materiale auxiliare si dispozitive — adaosuri pentru betoane, conform normativului C 140-79; peg ewe industriala pentra imprastiat pe seari, podeste, schele etc, serpentine i recipiente metalice pentru incilzit ap’ sau alte hide. Pentru protejarea termici a lucririlor, atit in timpul execufiei cit gi ulterior, se folosesc de asemenea, o serie de mijloace 4 inainte de apari} speciale ‘care se aprovizione: frigulu depoziteaza, respectiv se utilizeazd, astfel incit si nu poati con- stitui surse de incendii; dintre acestea se menfioneaz — carton bitumat sau impisliturd din fibre de sticli bitumate, rogojini, prelate, foi de cort, foi de polietilen’ ; — rumegus, talaj, paie, vat de sticld sau vati mineral, sub formi de saltele sau pisli minerali: — panouri termoizolante pentru inchiderea golurilor de usi si ferestre la obiecte, pentru compartimentiri de coridoare saw alte inedperi etc. ; 16 i fir ai _— cabane sau gherete prefabricate, cu sau fari pardoseali, gin lemn sat alt material, pentra ‘protectia local a lucritrilor, aparate sau utilaje mict; — corturi complete. Utilaje si mijloace de transport 9. Se vor prevedea misuri pentru respectarea .condifiilor de eaploatare pe timp friguros a utllajelor in eonformitate cu pre- Yederiie din Normativ U'6-78, 2.10, La ricirea ex api amasinilor de fort — tn special a toarclor cu ardere intern si a compresoarelor — apa de ricire Va fi preinctiziti Ia temperatur’ mick (circa +20:C), pentru pomirea motoarelor; la incetarca Iucrului apa va fi evacuati. + Sistemul de ricire se va preincalzi de mai multe ori cu api caldi, inainte de a fi umplut cu apa fierbinte (65°C) 2.11, Pentru asigurarea parcirii autovehiculelor pe perioadele de nefunctionare se vor amenaja, in bazele de masini si uti- faje, platforme de parcare si pentru’ perioada de timp frigutos. Nu se admite costruirea de garaje sau alte spafii aseminatoare, destinate special parcirii autovchiculelor pe timp friguros. Platformele de parcare trebuie si permit in caz de incendiu evacuarea autovehiculelor si accesul utilajelor de interventic. ‘2.12. Inainte de punerea in functiune a autovehiculelor se va controla cu atenfic daci elementele de actionare (senilele, lanfurile, cirligele de tractiune etc.) nu sint inghefate; in acest ‘eaz ele Vor fi incAlzite prin procedee care si mu foloseasc’ flaciira deschisi. 2.13, La boburi elevatoare platforma va fi protejat’ preventiv contra fnghetului, prin acoperirea cu un strat subfire de sare industrial’. Cablarile si ghidajele acestora vor fi unse. La terminarea lucrului, bena (cupa) elevatorului va fi bine curijata. 2.14. Utilajeke tchnologicg ce nu necesiti depozitarea_in spatii inchise se vor introduce ‘sub soproane sau vor fi protejate de intemperii prin acoperire. WwUtilajele care au venit in contact cu materiale umede, cu sint: aparatele de torcretat, cele de sudare autogend, mapini de frecat mozaic, pistoalele pentra pulverizat, vibratoarcle ete vor fi curate de resturile de materiale gi spilite inainte de dep zitare. Instalafii de incalzire 2.15. Pentru necesititile de incilzire tchnologic’ si utilitar’ prin instalatii speciale, proiectantul va stabili si prevedea in proiectul organizirii de santier, pe baz de calcule termo-tehnice, tipurile acestor instalafii, dimensionate corespunzitor cantititi- lor de calduri cerute si regimului de functionare necesar, cu respectarea prevederilor de la cap. 4 privind necesitatea economisirii Ja maximum a combustibilului si in special a hidrocarburilor. Sistemul de incdlzire se va alege astfel incit si corespund gi din punct de vedere al pericolului de incendiu, in ce privest destinatia si gradul de rezistenti la foc al constrictiilor, respec tindu-se fn acest sens Normativul P 118-83 privind protectia imp triva incendiilor, Normativul I 13-79 precum si celelalte pres ctipfii tehnice referitoare la utilizarea instalafiilor locale de incl aire. Se va acorda 0 atentie deosebiti protejarii elementelor d constructie combustibile fafa de pirfile calde ale sistemelor de fncilzire Se va prevedea obligatia supravegherii continue a sistemelort de incdlzire pe toati durata lor de funcfionare efectivi, inclusiv in perioadele situate in afara programului de lucru al santierului. 2.16. Necesitifile de incilzire se vor determina atit pentra activititile aferente proceselor de Iucru programate in timpul friguros, cit si pentru incalzirea stafitlor de betoane si material $i a altor spatii si inciperi din santier (camere in care se execut& lucriri de finisaj, ateliere, birouri, dormitoare, sili de dusuri cantine, spatiile destinate adpostirii pompelor si masinilor d intervengie in caz de incendiu ete.) Activitatea meteorologicd de santier 2.17. Trusturile si intreprinderile de antrepriz: obligati re fiecdrei unitifi din subordine con 18 .re pentru organizarea si functionarea continua, pe durata timpu- sere earetaanal et aIt incteorologice de antier. 'Raspunderca pentru desfésurarea acestei activitafi revine la trust sau intreprindere directorului tehnic cu resortul produefie {hu unui cadru cu functie echivalenta, iar la unitafile subordonate, Sor acestora ajutati de sefii resoartelor programare, lansare $1 iimirirea productiei si de’ responsabilii laboratoarelor. " 2.18. Activitatea meteorologic’ de santier se desfaisoar’ ilnic fra nici o exceptie, pe teati perioada de timp friguros Gin localitatea unde se afld situat santierul, a cirei durati se va Stabili pe baza informatiilor culese pe plan local. Activitatea metcorologici se va extinde in mod prevéntiv gi pe cite un inter- Val suplimentar de 15 zile inainte si dup’ pericada convenfionala de timp frigures, definit la pet. 1.6. 2.19. Activitatea metcorologic’ pe santier se referd Ja obfinerea si valorificarea previziunilor meteorologice furnizate de Jnstitutul Meteorologic Central atit pe perioade scurte (0 zi sau o siptimina), cit si pe perioade mai lungi (prognoze decadale, chenzinale, lunare, trimestriale). Aceast% previziune va contine nformatii’ privind temperaturile maxime si minime, regimul vinturilor (dircctia, intensitatea, viteza) gi regimul precipitatiilor loaic, lapoviti, ninsoare, perspective de formare a polciului), atit in timpul zilelor cit gi a noptilor respective. . La santicrele izolate, situate in regiuni grew accesibile, nedotate ct. alte mijloace de informare, transmiterea previ lor zilnice se va face telefonic prin grija Sefului serviciului programare, lansare si urmirirea producfiel al intreprinderii sau trus- tului, 2.20. Pentru inregistrarea temperaturii acului, a temperaturii interioare din spatiile de Iucru, precum si a. temperaturii agregatelor, mixturilor, beteanelor si mortarelor, ficcare santier va fi dotat cu termometrele neces 2.21, Toate temperaturile misurate zilnic, impreun’ cu diversele fenomene atmosferice intervenite, pentru care se va arita directia, intensitatea si durata lor, vor fi inregistrate in documentele de eviden{% precizate 1a cap. 5. 2.22. Pentru santierele asezate ling’ cursurile de apa cu nivel variabil — cum este cazul luerarilor de peduri, baraje, regulari- ziri de rfuri, consolidiri de maluri etc. — activitatea meteorologic se va completa cu date hidrologice. 19Protectia si igiena muncii 2.23. Conducerile brigiailor gi panetelor de Tera vor asigura, aplicarca cu o rigurozitate sporita a misurilor de protectie si igien’ a muncii finind scama de gradul sporit de periculozitate pe care il prezinti coptinuarea activitafii de construcfii pe timp friguros. In acest sens se vor respecta, atit Ja elaborarea proicctului anual de lucru pe timp friguros (pet. 3.2) cit gi in timpul executirii lucririlor, prevederile din: * me _ — Normele republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, eu ord. ‘nr. 54/1975 si de Ministerul Sanatagii eu Ord. ne. 60/1975 — Normele de protecie a mune setiitatea de fii montaj, aprobate de Ministerul Constructiilor Industrial Ord. nr. 12—33/D-1980, : oes La inceputul perioadei de timp friguros, definitt conform pet. 1.6, din prezentul normativ, la toate punctele de Incra la care se continu’ activitatea se vor éfectua in mod obligatoriu instructaje cu privire la normele de protectie a muncii specifice perioadei de Limp friguros, care se vor repeta ori de cfte ori se schimbi condi fille de desfisurare a lucririlor. Instructajele se vor referi atit Ia normele generale ce trebuie respectate pe timp friguos eft si la cele spectfice capitolelor de lucrari analizate in partea a Il-a a Normativului (cap. 6...18). Unitifile specializate de constructii-montaj din subordinea ministerelor vor asigura si aplicarea normelor de tehnica securi- £fii muneil specifice acestora, Prevenirea si stingerea incendiilor _ 2.24. In afari de obligatiile curente previzute in normativele si celelalte reglementari oficiale in vigoare, referitoare la preve- hirea si stingerea incendiilor, conducerile brigizilor i panctelor de lucra vor lua pentru perioada de timp friguros urmitoarcle misuri suplimentare: a) interzicerea’ depisirii temperaturii strict necesare pentra nevoi tchnologice sau utilitare — atit ca valoare eft si ca duratl ; 20 b) interzicerea oriciror focuri deschise — atit in interior eft j in act liber —- care nu sint ordonate gi controlate de citre orga- sive de conducere ale punctului de lucru; in Jocurile ce presint& ericol de incendiu focurile deschise se Vor putea admite numat radi de permis de lucru cx foc gi cu respectarea misurilor speci- Rice stabilite pentru fiecare caz in parte ¢) asigurarea cantitiilor de api nécesar’i, a mijloacelor de depozitare (bazine, rezervoure termoizolante tc.), 8, pompelor, Gepmrductclor, furtunurilor ete., precum si a numirului prescris Je panouri de incendiu, echipate complet cu stingitoare, nisip, oe ite, furtunuri ctc., s1 plasate corespunaiter pe teren; se vor Joa in’acest Sens masuri de protectic a acestora impotriva inghefului si de intrefinere In condifii de functionare corespuncitoares 4) interzicerea utilizirii sobelor si burlinelor metalice in jnterioral constructiilor de lem (baracamentelor), precum si Bhtrolarca aparifici fisurilor la pereti si la tavane, la cosurile $i la sobele din zidarie precum 1 in jurul racordirit acestora 54 Tepararea imediat’ a defectiunilor constatate; ©) interziccrea folosirii instalafiilor clectrice_improvizate, care mu corespund normativelor in vigoare gi a folosirii, In general, a resourilor ; 4) interzicerca amenajicii tn interiorul constructiilor de baz, jn cuts de executie, a unor baracamente din materiale combusti- Dile sau spatii pentru depozitarca si pistrarea de substanje st materiale combustibile; g) protejarca impotriva ingb maginilor si ‘clorlalte mijloace de hi) asigurarea in permanen{i a accesului masinilor de inter- ventie in caz de incendiu la surscle de api (rezervoare, bazine, hidranti exteriori ete.) ; 3) dotarea santicrului en mijloace'de alarm’ in caz de incendiu (toaci metalic’, sirene etc.) ; }) realizarea de controale temeinice 1a terminarea lverului, Ja toate locurile de munci pentru depistarca $i inkiturarea imediata a oricaror nereguli care ar putea conduce la aparitia unor incendii; " 'k) intensificarea instructajelor periodice ale intregului per- sonal, Ja intervale mai dese decit in restul anului, tului a instalafillor, utilajelor, Yterventie in caz de incendiu 21Protejarea obiectelor sistate 2.25. La obiectele la care se sisteazi activitatea de executie in timpul iernii, santieral este obligat si ia misuri de protejare contra timpului friguros fn asa fel incit si fie asigurate conditii pentru conservarea calititii Iucririlor executate si reluarea normali a activititii, fari cheltuieli speciale de reparatii sau refa~ ceri In acest sens a) sipaturile la gropile de fundafii se vor intrerupe cu minimum 0,50 m inainte de a ajunge la cota de fundare, iar taluzurile se vor asigura pentru a nu se produce surpari; gropile pentru fundatii de stilpi se vor acoperi pentra ca apa si nu poata patrunde in ele; b) dack fundatiile sint deja executate se va degaja zipada, ggheafa gi noroful din jurul acestoray gi se vor executa ummpluturilé ie pamint respective, asigurindu-se $i scurgerea apei la sanfurile principale de colectare sau la canalizarea santierului; ©) zidariile perefilor vor fi executate numai pin’ la centura nivelului aflat in lucru, peste care se va aplica un acoperis provizoriu: de asemenea, vor fi montate panouri de inchidere a golurilor Ja toate usile exterioare gi ferestrele fiecirai etaj ; atunci cind, pina la sistarea execufiei s-a realizat si centura ultimului nivel al clidirii, se va monta acoperigul definitiv; 4) incepind din ziua sistirii activitatii pe timp friguros, la un obiect, se vor aplica acestuia si materialelor depozitate in el toate misurile de pazi si seouritate necesare pind Ja reluarea Jucrului, 3. PROIECTUL ANUAL PENTRU ORGANIZAREA, LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS 1. Proiectul anual pentru organizarea Jucririlor pe timp friguros va fi elaborat de constructor ptni cel tirziu la data de 15.09. a anului curent. Proiectul se supune aprobiirii conducerii unitifii tutelare si se trimite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea incadrarii in deviznl general al investitiei pentru care” se execut’ Iucrarea, 22 Pfogramul de misuri pentru perioada de timp friguros 3.2. In vederea claborarii proiectului anual de organizare a juctirilor pe timp friguros, pentru ficcare santier, conducerea antreprizei stabileste, pe baza stadiului de realizare a graficului de executie si a programelor de productie precum gi a consultirii responsabililor sai pe resoarte sau probleme, programul misurilor pentru perioada de timp friguros. La unitafile unde exist sab- Antreprize, programul va fi Intocmit cu participarea delega{ilor acestora. La elaborarea acestui program se va fine sama de'urmiitoa- rel — crearea in timp util a fronturilor de Incru, potrivit speci“ ficului Iucriilor ce urmeazi a fi executate; — inchiderea definitiva san provizorie a Spatiilor in care se va desfigura activitatea; — incAlzirea spafiilor de lucra in conditiile legale; amenajarea si fntrefinerea ciilor de'circulatie, platformelor, rampelor etc., prevazindu-se curatirea si presirarea lor eu materiale antiderapante; — asigurarea de spatif corespunzittoare de cazare. Programul astfel intocmit este preluat fn proiectul anual de organizare a lucririlor pe timp friguros si dupa aprobare devine obligatoriu pentru antrepriza. Elaborarea programelor, conti- nind masuri concrete, termene si responsabili de indeplinire, va fi indrumata si coordonata de ciitre unitatea tutelara, astfel ca, pe baza unui plan centralizat, si se poati asigura si controla realiza- ea din vreme a condifiilor necesare pentru continuarea activitiji Ja fiecare santier. 3.3. Principalele elemente care trebuie cuprinse in programul de masuri sint urmatoarele: — obiectele ec se vor incepe, vor continua sau se vor termina fin perioada de timp friguros conform graficelor de esalonare a investifiilor aprobate; — 'evidentierca Iucrarilor ce urmeazi a se executa la fiecare dintre obiéctele aprobate pentru continuarea realizarii lor pe timp friguros, cu precizarea cantitatilor si egalonarii lor; — rezolvarea, in conditiile specifice timpului friguros, a problemelor de aprovizionare, manipulare, transport, depozitare, conservare si distribuire a materialelor necesare activitafii de 23,executie a obiectelor de constructii precum ¢i activitatii din unitifile de productie auxiliara ; extinderea utilizirii elementelor prefabricate si,a altor solutii tefinice moderne cum sint: folosirca cimenturilor ¢u i rire rapidi, a aditivilor precum si a diverselor materiale noi cu eficienfa sporitd ; folosirea tehnologiilor avansate de lucru, care conduc la scurtatea si ieftinirea execufiei si permit ca lucrarile si ating’ mai repede calitafile prescrise ; —asigurarea materialelor si dispozitivelor auxiliare care se vor utiliza exclusiv la protectia termici a lucririlor de bazi ; — asigurarea, verificarea, addpostirea, intretinerea gi repa- rarea utilajelor si mijloacclor de transport, destinate activitifii pe timp friguros; — realizarea instalafiilor definitive si punerca lor in functiune prin racordarea la centralele provizorit de santicr, impreuni eu refelele si aparatele speciale pentru producerea si distribuirca caldurii, la ‘punctele de Iucru, in conditiile precizate la cap. 4; — asigurarea combustibililor si carburantilor, pentru necesitifile tehnologice si cele utilitare, din santicr, a explozibililor, lubrefiantilor efc., fn sortimentele 5 cantititile corespunzitoare specificilui si volumului producfiei planificate; — redistribuirea sarcinilor si activitifilor necesare pentru deziperiti, dezghetiri, protectie termici a lucrarilor ete., potrivit cantitifilor de Iucriri programate gi efalondrii calendaristice a acestora; — pregitirea si instrnirea speciali — introductiva 51 perio- dicd — f cadrelor locale de exeeufie gi de condecere pentru activitatea pe timp friguros, inclusiv precizarea temelor si specialis- tilor ce vor face instruirea; — dotarea muncitorilor, a punctelor de lucru si a altor puncte importante din santicr cu mijloaccle de protectie si de intervenfie nocesare in cazuri de incendiu, inundafii, pribusiri de teren etc. ; — organizarea activiti{ii meteorologice prin laboratorul de santier, constind din dotarea punctelor de lucru si a altor puncte principale din santier cu termometre curente, asigurarea de termometre speciale pentru misurarea temperaturilor materialclor si mixtarilor, organizarea sistemmului de informare previzionali si finerea la zi a evidentei meteorologice de gantier. 24 3.4, Realizarea programelor de mdsuri aprobate $1 a eventua- elor corecturi aduseacestora, in timpul aplicirii lor pe teren, Ya fi controlati de ciitre un colectiv care se va infiinfa la unitatea de antreprizi generali sub conducerea directorului tehnic cu urmi- firea productiei sau a unui cadru cu functie echivalenté — si in Care Vor fi inclusi reprezentanti ai tuturor resoartelor de activitati fare au sarcini in executarea lucririlor pe timp friguros. Programarea lucririlor de bazi pentru timpul frigures 3.5. Lucritile de baa ce urmeazi a fi previzute in graficele de executie pe timp friguros se vor programa in conformitate cu frevederile cap. 4 privind Masur! de folosire rajionala a cnergiet, $i combustibilului". 3.6. Program] Jucririlor de baz va confine cantitiifile totale de exeentat la ficcare categorie de lucrari a unui obiect, cit si esalonarca calendaristicd respectiva pe toatd perioada de timp friguros, pind la realizarea cantitifilor si eliberarea echipelor de lucru $i a mijloacelor de producfie angajate la acest obiect. 3.7, Programul lucririlor de baz va fi adus din timp la cunostinfi celor responsabili de realizare atit prin expunerea, $i prelucrarea lui in gedinfe de productie, eft si prin aplicarca Ini Ja obiectul respectiv. Continutul proiectului anual pentre organizarea Iucririlor pe timp friguros 3.8. Proiectul anual pentru organizarea,lucririlor pe timp friguros se compune din urmitoarcie piese: a) Memoriu justificativ, care va analiza stadiul de incadrare fn graficul general si in programul anual si va justifica din punct de vedere fehnico-cconomic modificirile intervenite in volumul de lucririsa ciror executie se continua sau se incepe pe perioada de timp friguros, precizindu-se condifiile avute in vedere la. intoc- mnirea programului (durata de timp friguros in functie de situatia locali, de date statistice si de previziunile metcorologice, temperaturile minime i adincimile maxime de Inghet previzute, mijioace ce vor fi folosite, etc.). Memoriul va cuprinde justificarea solu- 25,fiilor adoptate pentru amenajirile, instalatiile, dispozitivele ete, necesare aplicirit metodelor speciale de lena inclusiv breviarw” calculelor termotehnice, precum si indicafii pentru aplicare metodelor speciale de Iucru. i Hh pentra epic ) Programele calendaristice pentru activitatea pe timp friguos menfionate Ia pet. 313.5. peampinss ©). Fisele tehnologice pentru executarea pe timp friguros trebuie si “se realizeze prin tehnologii sau misuri speciale 4) Bvaluarea, cheltuelilor suplimentare necesare pentru executarea lucririlor pe timp friguros in conformitate cu prevederile Legii 9/1980 sia Normativului P 91-83. me ©) Planul de situatie cu organizarca teritoriului santierului {in care se vor indica amenajirile, constructiile, retelele si instala- file speciale necesare executirii Jucrarilor in perioada de timp friguros; daca se considera ‘necesar, se vor mai intocmi si urmatoarele piese: _— schifele de executie pentru cazurile simple, respectiv proiectele de executie pentru cazurile mai complexe, privind amenajarile, dispozitivele etc., necesare aplicérii unor metode speciale la executarea jucririlor pe timp friguros: _ — planul de sistematizare pe verticali a terenului santieru- Jui, care si rezolve problema scurgerii apelor provenite din topirea ghefii si zipeaii si a celor din precipitatii sau infiltrajii, precum si amenajarea corespunzitoare a ciiilor de transport pentra peri- Sada de timp friguros: sport pentru peti — ealonarea necesarului de forfe de munc& pentru perioada _de timp friguros, care se intocmeste pe baza graficului general de esalonare a exectitirii lucririlor, finindu-se seama de productivi- tatea micsorati a muncitorilor in aceasta perioad’ precum si de activitatile auxiliare impuse de condifiile specifice de iarnd, 3.9. Beneficiarul, proiectantil gi executantul’ trebate & conlucreze strins la stabilirea tuturor misurilor necesare, potrivit sarcinilor concrete de productie ce revin santierului, urmirindu-se si respectarea de ctre constructor a termenclor legale de precizar €u_anticipatie a necesitifilor de materiale dirijate, de utilaje mijlosce de transpert gi forfe de munch, de tachelere a contractelo 26 4, MASUR DE FOLOSIRE RATIONALA A ENERGIET ‘COMBUSTIBILULUL LA REALIZAREA CONSTRUC- FULOR PE TIMP FRIGUROS 4.11 La elaborarea proiectelor de executie se vor adopta solufii tehnive gi grafice de esalonare a investitiilor care si asigure Bhtinuitatea activititii organizatillor de executie in, conditiile previzute de Legea nt. 9/1980 (art, 5 alin. 4, art. 56) si actele Premative ce expliciteaz’ prevederile acesteia (Ordinul Consiliu- Joi de Ministri nr. 62/1982) fara incdlcarea prevederilor dim prezentul Normativ privind asigurarea calitatit, Tn. acest sens: | 4a) se interzice exccutarea pe timp friguros a tuturor Iucriri- lor de constructii sau instalafii care necesita pentru asigurarea itatii masuri speciale ce conduc la consumuri de combustibili sub form’ de hidrocarburi; aoe b) se interzice executarea pe timp friguros a imbricimintilor asfaltice la drumuri; Jucririle de reparare a drumurilor ew imbra- ‘Giminti asfaltice se pot executa si in perioada de timp friguros ‘humai cu tehnologii la rece gi cu mixturi stocate. 4.2. Pentra asigurarea calitigii lucririlor de constructii- monta} executate pe timp friguros se pot folosi_combustibili, exclusiv hidrocarburi, numai pentru obiective pnioritare, nomina- lizate prin acte normative emise de Biroul Executiv al Consiliului de Ministri, 1a propunerea temeinic fundamentati a ministerclor, ‘celorlalie organe centrale si consiliilor populare judejene si al municipiulat Bucuresti. 4.3, Pentru alte obiective decit cele precizate la pet. 4.2. se vor programa pentru a fi executate pe timp friguros numai Tucriri in spatii inchise sau acele lucrari exterioare care nu necesiti consumuri de combustibili pentru incilzire. a) Se vor avea in vedere pentru a fi executate pe timp friguros: sipituri, constructii din lemn sau metalice, montiri de elemente prefabricate, de instalatii conducte metalice si de beton, Tontirt de utilaje, lucriri subterane, refele, fundatii si compac- tari de adincime, invelitori, lucrari de tinichigerie, izolatii termice, suduri, realizarea diferitelor elemente de constructie. in atelierele bazelor de productie, lucrari de reparare a drumurilor cu imbriciminti asfaltice, dar numai cu tehnologii la rece si cu mixturi asfaltice ete. 27b) Nu se vor prevedea pentru a fi executate pe timp friguros Jucriri ce se-executi prin procese umede ca: turniri de betoane (cu exceptia celor previzute la pet. a), tencuieli, pardose zugriveli, placaje, imbriciminfi rutiere’ cu. lianfi’ hidr imbricdmin{i asfaltice la drumuri (cu exceptia celor men la pet. a) $1 altele. . ¢) Se interzice folosirea combustibilului pentru incilzirea spatiilor de Iucru, daci acesta foloseste exclusiv executitr rilor de construct i-montaj. 4.4, Se excepteaza de la prevederile pet. 4.3. b si ¢ Iueririle 1g care se folosesc pentru incalzire pe timp friguros resurse energetice secundare rezultates din procesele de fabricatie ale unor obicctive industriale, alte resurse neutilizate ale acestora sau orice! surse de energii neconventionale. 4.5. Se vor respecta cu strictefe termencle stabilite pentra asigurarea executantului ca documentafie si mijloace tehnico- materiale de productie, astfel ca nici unul din obicctele a ciror executie este prevaizutd fn sezonul cilduros si nu intimpine int zieri de natura si-i prelungeasci executia si in perioada de timp friguros. 4.6. In cazul obiectivelor ce se incadreazi in condifiile menfionate la pet. 4.4, previzute eu centrali termici si instalafii proprii de incilzire centrala, se va prevedea in graficele anuale ealizarea cu prioritate a acestor centrale gi instalatii, astfcl ca ele si poati intra in functiune, fie i ew capacitate Todusi, fnainte de aparitia sezonului friguros in zona in care este situat santicrul 4.7, In tntreaga perioad& de timp friguros Iueririle de beton se vor executa numai pe baza unor regimuri termice evidentiate fn proiectul anual de organizare a lucririlor pe timp friguros conform prevederilér din cap. 8. Proiectantii vor acorda santierelor, la cerere, asisten{a teh nici necesari adaptirii regimurilor termicé previzute in. proiectul de organizare, la condifiile efective de realizare pe timp friguros a Tucririlor Se va evita executarea in perioada de timp friguros a piesclor subtiri din beton, turnate monolit, care necesiti misuri dificile si prelangite de. protejare termicé 4.8, Antrepriza va lua masuri care’ si asigure, pentru fiecare brigada, functionarca in sezonul friguros a unor sisteme organi- 28 zate, de folosire a cAldurii, energiei si combustibilului, atit pentra nevoile productiei cit si pentru activitatea administrativa i social culturala. Se vor interzice cu severitate oriee improvizatii care contravin atit misurilor de economisire a energiei cit si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor. 4.9. Conducerile antreprizelor si brigizilor vor veghea cu strictefe Ja utilizarea eft mai cconomicoasi a iluminatului de interior gi de exterior, reducindu-1 la strictul necesar, atit ca intens!= tate cit si ca durata. S.-EVIDENTA ACTIVITATIL PE TIMP FRIGUROS 5.1. La fiecare punet de lucru se ¥a fine cu strictete cvidenfa lucririlor executate in perioada de timp friguros urmirindu-se in mod special realizarca calititii acestora. 5.2. In vederea evidentierii conditiilor climatice generale in care s-au desfaigurat lucririle, se va institui pentru perioada conventional de timp friguros la fiecare punet de lucru, statie de beton, bazii de productie, ete., un registrir meteorologic'in care se vor inregistra zilnic : a) temperatura aerului, misurati in conditiile precizate 1a pet. 1.3. b) regimul vinturilor (directie, intensitate, durata) ©) precipitatiile (ploaie, Japoviti, ninsoate-intensitate, durata); ‘d) starea terenului (neinghefat, uscat, noroios, ‘inghefat cu sau fari polei, Inzitpesit, ete); e) nivelul apei curgitoare— numai la punetele de lucru din:veciniitatea acestora gi numai in perioadele de dezghet. 5.3. Controlul calitatii lucririlor de betoane si mortare se va efectua in conformitate cu_,Sistemul de evidenti in activitatea de control tehnic al calitifif constructiilor", cu urmitoarele pre- cizari _ a) Se vor coinpleta cu deosebiti griji datele specifice perioadei de timp feigures previaite in formularele tipizate $1 anume: — bon de: livrare transport primire-heton (Cod 911-101-f), in care se fnregistreazi pe versa temperatura mediului si cea a betonului in mémentul descircirii din mijiccal de transport; 29— condica (evidenta betoanelor turnate” (Cod_9-14-102) — fnregistreazi temperatura acrului exterior (col. 6) $i cea a betonului (col. 7) la terminarea punerii in oper’, precum si modul de protejare a betonului in col. 14 (Evenimente intervenite in timpul betonirii). In col. 12 se va inregistra in cazul controlului calititii betonului prin gradul siu de maturizare, mumirul fiset pentru controlul gradului de maturizare care inlocuieste in acest caz buletinal de’ incerciri nedistructiv 5.4. Fisa pentru controhil gradului critic de maturizare M, sau @ gradului de maturizare pentru decofrare Mg (Anexa B,) se intocmeste 1a punctul de lucru prin inregistrarea temperaturl- lor masurate conform prevederilor din cap. 8, pet. 8.26 si calculul direct in fis a gradului de maturizare echivalent temperaturii normale de 420°C, conform indicatiilor din anexa B, pet. 2 5.5. Controlul si evidenta caliti{ii Iucrarilor de sudura exe cutate pe timp friguros se vor organiza eu respectarea prevederilor din prescriptiile tchnice specifice, din conditiile tebnice speciale si din ,Sistemal de evidenti in activitatea de control tehnic al calitagii constructilor", folosindu-se formularele — proces verbal de prelevare a probelor de suduri (Cod 9-12-102)b) ; — proces verbal de receptie a lotului de armituri sudate (Cod_9-11-104/e). In aceste documente se va face in mod expres menfiunea c& verificirile se referd la lucrari executate pe timp friguros. De asemenca, autorizatia de lucru a sudorilor (Cod 9-17-104) va confine in mod explicit mentiunea ¢& acestia sint autorizafi a executa suduri pe timp friguros in conditiile previzute de pres- cripfiile tehnice specifice. PARTEA ILa PREVEDERI SPECIALE PE CATEGORI DE LUCRARI 6. LUCRARI DE PAMINT Indicafii_ generale 6.1. Stabibirea masurilor tehnico-organizatorice de exccutare @ lueririlor de pimint la orice obiect trebuie si fie precizat’ prin proigctul de exccugie, pe baza rezultatelor studiului geotchnic efectuat pentru obiectul respectiv. Conducerea unitifii de execus fie trebuie totodata si find seama de situafia climaticd reali din perioada executarii Iucririlor de pimint, 6.2. Proiectantul va adopta adincimea de inghet, conform Prevederilor din STAS 6054-77 ,,Terenul de fandatie. Adincimea Ge inghef". Daca localitatea in care se afl santierul nu figureazi ta localittilor din standard, se va adopta adincimea de la localitatea cea mai apropiat’, mentionat& in listi. In cazuri de {iubiu, adincimea de inghe} se va stabili prin sondaje la fafa locu- tui, Pentru siparea stratului de‘pamint supus inghefului se poate adopta fie metoda protejarii preventive fie aceea a afinirii stra. tului tnghefat. 31Protejarea preventiva a piminturilor contra inghefulu: 6.3. Masurile ce trebuie Inate in acest scop, sint urmitoarcle a) Acoperirea suprafetei pamintului eu vreascuri, paie, gu noi, bilegar, stuf, rogojini, talag, turba, zguri ctc. Acestea vor indepirtate numai in ziua sipirii si numai pe portiunea stric necesari pentru acest Iucra, in functie de mijloacele de sipar folosite si de intensitatea frigului b) Mentinerea stratului de zipad% depus pe pimint gi chia favorizarea ingrosérii Ini Ja ninsorile urmitoare folosind, dac este nevoie, garduri de nuiele, panouri de lemn, diguri de pamin etc., care si usureze inzipezirea. Iniltimea gardurilor, panourilo si digurilor va fi de 0,4...0,3 m; ele se vor ageza pe mai mult Tinduri paralele, la distange de 4...7 m si vor fi orientate perpendi cular pe dircefia‘vinturilor dominante. In cazul in care se produ ninsori stratul existent de zipada va fi acoperit cu materiale] aritate la lit. a ©) Acoperirea cu frunze, talas, rumegus etc., pentru prot jarea fundului santurilor saw gropilor de fundatie, la care execu tarea si aparijia frigului si urmeaza a se executa celelalte lucrari (pozare de conducte, turnarea betonului ete.) Grosimea minima, in metri, a stratului termoizolant se determin’ cu formula, hate 6.1 » fin care H — reprezinti adincimea maxim& locali de inghet in m; R este un cocficient in functic de natura terenului 5 dccea a materialului termoizolant, avind valoril din tabelul 6.1. 4): In cazul in care tereriul care urmeazi a fi spat este ac perit cu tufiguri, arbusti etc., accasti vegetatie favorizeaz refinerea zApezii, astfel ci terenal nu va fi defrigat decit in ziu cind incepe executarea sipiturilor, si numai pe porfiuni,minime strict necesare Iucrului, 32 piturilor s-a sistat sau a ajuns Ja cota final inainte d” Tabetul 6.1. Tr __Valoarea_cooficieatuii yF" peatrar Zgura_|_Pamiat Nisip pares 33 28} 20] 16] 14 | a, ip argiles fin 31 27 | 19} 16 | 13 | 1,08 ‘Argil& nisipoass 27 2a | 16} a3 [12 | 105 Argité 2a }21}a9] 23] aa] a2 | 100 Afinarea pimintului inghefat 6.4. Metoda se aplick Ja piminturile inghetate pe adincime si consti in spargerea si afinarea mecanici sau manuali a stratului inghefat, pentru a usura fie evacuarea Jui, fie pistrarea pe loc ca ‘acoperire de, protecfie pentru straturile mai adinci, fn situatia cind sint de asteptat geruri puternice care ar putea provoca inghefarea pimintului pe adincimi mai mari. a) Desfacerea stratului de paimint inghefat pe cel mult 25 cm adincime se face de regula cu scarificatoare obisnuite. b) La grosimi de pimint inghejat mai mari de 25 cm se vor folosi unelte pnevmatice sau alte instalatii mecanice pentru spargere. ’ Acolo unde:situatia local permite, se pot utiliza excavatoa~ rele cu cupi, fara alte dispozitive speciale. Ele pot dizloca pi- minturi inghetate pind la 40 cm adincime. Peste aceasti adincime, se monteazi dispozitive speciale (berbeci, pene etc) de diverse greutati care, prin cidere odatd cu sapa, pot desface straturi inghetate pind la 80 cm. ©) Atunci cind grosimea stratului inghefat este mai mare de 80 cm, iar sub acesta trebuie si se sape un strat gros de pamint neinghetat, se recurge la dislocarea pimintului cu ajutorul explozi- bilitor. 33Executarea sipiturilor pe timp friguros 6.5. Executarea sipiturilor se va incepe imediat dupa dez- ghefavea naturalt sau afinarca stratului superficial, astfel ca st © Brite o noua inghetare a suprafefei lui, inainte de sipare si in special fnainte de turnarea unor fundatti La sipiturile cu epuismente apa pompati va fi indepirtati imediat, pentru a nu se forma gheafa in jurul punctului de Iucru Utilajele pentru executarca sipiturilor pe timp friguros: ex: cavatoare. scatificatoare, buldozere etc., vor trebui examinate cu Stentie le terminarea sau intreruperea Iucrului curifindwse de Festurile de pamint, intregul sistem de transmisie 1 deplasare. ‘Transportul pamintului pe timp friguros 6.6, Transportul pimintului sipat pe timp “riguros trebuie si se termine inainte de a incepe si inghefe. In acest sens se vor Fespecta la organizarea lucririlor duratele disponibile previzate in tabelul 6.2. Tabelol 6.2. Tnmpul de focepere = ‘Temperatura aeralsi (*C) tnghofarit pamtatulat (minate) [Eeeiccecrmeeaciae |e a) Céile rutiere vor fi amenajate in misura_posibilitii farca of accstea tebuie si ao capacitate portant’ corespuni- toare traficului cu autecamicanele folosite 1a tra amit tease lui cu autec: Je folosite Ja transportul pimt la fanotc de sensibilitatea ia ight a ferent se vor reliza entra drumuri fundatii stabile, folosind blocaje de piatra, pli entra drum folosind blocaje de piatra, pl Canalizarea se va men{ine in Stare de funefionare, iar i 5 ‘ fare de functionare, iar in lips scsi sev gar ergte acl pin an de suprafafa. Suprafaja carosabild va fi cur’tati de zipada si presirat materiale antiderapante . eae __ 0) Ca&ile ferate de transport vor fi intretinute prin curifarea ziperii de pe traseu, in special in zona ramificatiilor si plcilor turnante care vor fi menfinute dezghetate prin presirare ou sare industrial, aprovizionatt i depontath in cantitafisuficiente tn zona acestora. Frecutarea umpluturilor pe timp friguros 6.8, Umpluturile se pot executa si ccmpacta pe timp friguros prin mijloace mecanice sau manuale, in functie de specificul volumul Tucrirllor prevazute In. proicct pentru. perioada re Hetdna ack so respeds urmttonrek condita | PS TS a 0 © Procesul tehnologic st condi Regi termi cite ei So de realleare Teme | porate ae a | siparea, transport, asternéren tn uimpin- ‘Transportul pimintului trebuie facut pe distante cit mai scur- in congactccs pumintlor ao Dorata totals a te, cu evitarea totald a stationarii pe traseu a mijloacelor respec- Snghetat ait | ecutie tive de transport. La transportul pamtntulni pe timp friguros,-vehieulele se vor curifa bine de pimint dupi fiecare descircare. 67, Chile pe care se deplaseazi vehiculele de transport vor fi amenajate si intrefinute in mod special pentru Tucrul pe timp friguros. 34 b. | Sipares pimintului pentru agezarea fn “ompluturd, din zone in cafe tereaul rau este Inghetat, In momento ‘asternerit ste tutu ©. | Apecarea plmintulul de umplotues Neren sau pe stratul inferior nctoghenat. | + 1° 356.9: La executarea umpluturilor de pimint pe timp friguros fn spatii inguste se vor lua i urmatoarele masurl organizatorice: ‘a) la atingerea temperaturilor critice menfionate Ja pet. 6.8 executarea umpluturilor se opreste lutndu-se misuri de protcjare atit a suprafefelor decapate cit gia celor realizate prin umpluturi: ) toati activitatea de executare gi de compactare a umpluturilor trebuie si fie concentrati pe portiuni mici de teren si si se desfisoare pe baza unei organizari cit mai judicioase, care si fie respectati cu rigurozitate: aceasta activitate trebuie si se efec- tueze, pe cit posibil, fari intrerupere, astfel ca Ja sfirsitul zilei de lucru portiunea de iucrare stabilita 38 fie complet terminat’ ; se pot face uncle intreruperi locale de pe o zi pe alta numai in cazu- Tile cind exist’ certitudinea absolut ci peste noapte nu vor interveni nici precipitatii, nici scdderi periculoase de temperatur ‘c) la asternerea $i compactarea piimintului se vor evita pe cit posibil pauzele in executie; asternerea piimfntului se va face fn straturi subtiri (max. 20 ¢m) si_va alterna cu compactarea lor ; 4) indiferent de temperatura aerului, Iucririle de umpluturt se vor opti complet pe timp de ploaie sau ninsoare, spre a nu se permite acumularea unui exces de api in corpul umpluturilor; ‘) umpluturile executate pe timp friguros trebuie apirate prin santuri si diguri impotriva spilirii ce ar putea fi provocat de precipitatii; de asemenea, la terminarea derghetului, aceste umplututi vor fi controlate cu atentie si se vor lua imediat misuri de remediere a defectelor ce eventual s-au produs; f) umpluturile intre fundafiile stflpilor izolati pentru care sa ficut o sipituri comund, umpluturile dintre fundatii si perefii sipaturii $i umpluturile la sanfuri se vor efectua numai cu pimint sau balast, , 6.10. Compactarea piminturilor asternute in umpluturi pe timp friguros se va realiza cu mijloace normale de compactare, cu condifia ca operafia si ma se execute pe timp de precipita (ploaie, lapoviti, ninsoare), care modifick mult umiditatea piminturilor fafi de cea optima necesara compactarii, Executarea rambleelor 6.11, Ca reguli principale de respectat la executarea ramblec- lor fie prin mijloace manuale, fie prin mijloace mecanizate — se enumeri urmitoarele: 36 a) evitarea folosiriix in ramblee a piminturilor coezive, recomandindu-se rocile pictroase, piatra bruti sau sparti, bolo- vanii, balastul, prundigurile, nisipurile si diversele varietati de iminturi argiloase-nisipoase ; fn cazurile cind folosirea pimintu- Tilor coezive nu poate fi evitata, acestea trebuie si fie puse in Jucrare cu un continut eft mai redus de api, cici altfel apa din i produce 0 suprapresiune care poate deveni periculoasi pentru stabilitatea rambleului; ‘b) agezarea pimintului in ramblew se va face in straturi de ssime corespun2itoare caracteristicilor utilajului de compactare, astfel ca si se asigure, imediat dupi asternere, posibilitatea de nivelare si compactare; ¢) in cazul cind executarea unui rambleu trebuie si fie Intre- rupti, de pe zi pe alta sau pentru mai multe zile — fnainte de a se fi ajuns Ja cota final a rambleului, — asternerea unui now strat de umplutura se va face numai dupi Indepartarea sau dez~ ghetarea completa a stratului inghefat, cu precizarea ci dack i urma dezghetarii rezultd 0 cantitate de api ce poate fi periculoas pentru Iucrare, asternerea straturilor urmitcare va fi aminati pina la evaporarea apei sau dirijarea ei citre canalizarea antie- rului; 4) materialul de umplutura va fi recoltat din straturi uscate situate deasupra pinzci freatice sau drenate; mu se vor pune in ‘umplutura buigiri cau sloiuri de pimfnt inghetat ; acestea trebuie neapirat si fie sfirimate complet inainte de asternere; restrictia trebuie respectati cu extrema griji in special la’ ramblecle de cale ferat& si sosea, la digurile de pamint ce suport presiuni, cum este cazul la stivilare, baraje, la umpluturile dintre perefii ecluzelor, ta diversele umpiutari de etanseitate, Ja sferturile de con ale podurilor, la umpluturile din spatele zidurilor de sprijin, pereu- rilor etc., chiar daci compactarea piminturilor se face cu mijloace mecanice? ©) toate rambelecle executate pe timp friguros cu pimint expus inghefirii vor avea o suprainilfare, peste indifimea dati in proiect, astfel ca, prin tasare, care este mai pronunfata in condifiile de umiditate sport’, partea superioara a umpluturii si ajungi Ia cota final prevazuta in proiect ; aceasti suprainalfare se stabileste de proiectant pe baza avizului geotehnic si se preci- ‘zeazi in proiectul lucririlor programate pentru perioada de timp 37friguros; constructorul se poate orienta, si dupi. datele informa- tive din tabelal 6.3. potrivit naturit pli tului folosit in ram- lee: Tatelut 63, Supraintlfarea in procente fata de fnalimen finala ‘& rambleuloi prevazuta in protect Natura plmintulai folosit ia ramble Paminturi sisipoase, pietroase, ete. R% Paminturi argiloase, marne, et 13 4) nici un rambiew nu se va executa pe pimint inghetat, deoarece baza lui devine nestabild in timpul deaghealui, putind compromite omogenitatea si chiar stabilitatea intregului ramblea : in asemenca cazuri este, obligatoriu ca terenul pe care se ageazi rambleul si fie mentinut dezghetat conform pet. 6.3. sau #4 se astepte dezghefarea lui natur Procedee de compactare a umpluturilor 6.12. Compactarea’ se face in spatii_ inguste, folosindu-se maiuri obignuite de mini, maiuri clectrice sau mecanice (tip »broasci"), vibropile, pkici vibratoare de compactat ete; in Spatii largi compactarea trebuie si se realizeze cu ajutorul uti- ajelor rutiere de compactat (cilindre compresoare cu fafa netedi autopropulsate, cilindre cu proeminente tip ,picior de oaie” tractate cu mijloace auto, compactoare vibratoare, compresoare pe pneuri ete.) Un alt procedeu de compactare, suficient de economic si deosebit de eficient — si care se afli, in general, la dispozitia oricirui santier — consti in dirijarea circulafiei auto de santier chiar pe rambleele aflate in curs de execufie. Aceste procedeu, care poate fi aplicat in condifii organizatorice usoare, mai ales la lucririle de drumuri, cii ferate, baraje de pimint ete., se aplici, aproape cu aceeasi eficien{a, folosind fie vehicole cu roti 38 pe pneuri lestate prin fncircarea lor cu pimint sau alte mate- “Hale, fie diverse utilaje grele previzute cu senile (tractoare, puldozere etc.) 6.13. Pentru lucriri de terasamente caracterizate prin can- tit8ti, suprafefe gi nilfimi mari se vor respecta 51 condifiile care caietele de sarcini sau documentafiile intocmite de de specialitate. 7, FUNDATII $I CONSTRUCTIL SUB NIVELUL TERENULUL 7.1, La executarea pe timp friguros fundafiilor si a celor- alte constructii sub nivelul terenului se vor lua misuri specifice, diferentiate pe grupe de lucriri, care st asigure respectarea urmitoarclor condifii: (veri tabel pag. 40) Fundatii de suprafata 7.2. La executarea fundafiilor de suprafafi (continue, t&lpi izolate, radiere etc.), este interzisa ajezarea lor pe teren inghelat ori cu grad sporit de umiditate rezultat din dezghet sau din precipitatii atmosferice, spre a se impiedica producerea de tasiri inegale ale ansamblului fundatiei, evitindu-se astfel apariia de solicitiri suplimentare ce pot periclita constructia Problema se pune la fel si pentru fundafiile de masini care lucreazi in regim de vibratii si carora trebuie si li se asigure ‘© comportare perfect in condifiile in care sint folosite. 7.3. In cam) fundatiilor executate 1a clidiri sau alte constructii exterioare ce sint prevazute cu trotuare se vor Iua misuri de executare a trotuarclor imediat ce fundafiile au fost realizate pind deasupra cotei terenului, spre a Smpiedica pitrunderea in fundatie a apelor de suprafa{i provenite din ploi sau deaghet, care produe degradarea fundafiilor. 39ae RRegim termic critic Thera de reaieace Tempe | Tempe | Durata Fundajii de | a) Siparea gropilor pentru fundatii supeataya, | [nee Sronierpentre fondest set 1) Preparaces, trassportal, puneren tn opera a betonafl protjarea lomentuiut in porioada critic de smatorieare cap. 8 ) Siparea, transports, impragterea ; Scompactaret pinto it we Pratur cap. 6 Faodatit de |) Séparce, forarea “iicing, [Sheraton as ) Prepararea, transport, punerea tn oped a betonnia 9 protjaren clementulat fu perioada tries de atari. cap. 8 Contacte si | a) SApares santuritor : cabluri * ae Stbterane 1) Porares conductelor metalice cap. 2 ) Probele de presfone ew ap I com decte s |ome @) Porare cablurilor electri cap. 18 ©) Manipolares st porarea cond. PUC cap. 18 Canale [9 Stason pntrir cup. 6 ereate von te b) Executarea canalelor din beton cap. 8 ) Executarea canaiclor din sidkrie cap. 10 4) Tencuiel, etansci ) roti cap. Fundafii de adincime 7.4, La executarea acestor Jueriri se va fine seama si de evederile din ,Normativ privind aledtuirea si executarea pi- fofilor pentru fundatii” C, 160-75. 7.5. Pilofii turnati Ja fala locului 1a care fafa superioari a betonului se aflt la o adincime mai mare de 1 m de Ja suprafata platformel de Iucra, se vor proteja dupa formarea lor prin umple- Tea strapungerii din teren eu pimint usor compactat. ?Pilotii la care fata superioari a betomului se afli la 0 adincime mai mied de 1,00 m de la suprafata platformei se vor proteja Suplimentar conform prevederilor din cap. 8. Dact exist temeri SMipetonul ar fi putut si Inghefe in zona capului pilotilor, se va Sarifica atent starca betonului la pilotii suspectafi, dup’ execu {area sipiturii de fundatic. : Funidatia respectiva nu se va tuma decit dupi consemnarea prin proces-verbal intze constructor si beneficiar a rezuitatulut Meestli verificari. Dac se va constata degradarca betonului din capul pilotului se va cere avizul proiectantului asupra misurilor de luat Dupi terminarea betonarii si intdrirea suficient a fetelor laterale ale blocului de beton, se vor scoate cofrajele si sprijinirile respective si se va proceda la umplerea gropii cu pimint care se va compacta in straturi de cite 20 cm grosime. Conducte si cabluri subterane 7.6. In timpul iernii se pot executa orice fel de lucriri privind pozarea de conducte si cabluri, inch cu respectarea masurilor prevazute la pet. 7. 7.7. Nu se vor monta tuburi fn sanfuri fn care se afli api, ci numai dupa evacuarea sau evaporarea acesteia, in care caz se va evacua $1 stratul de pimint inmuiat, care va fi inlocuit cu nisip pilonat. 7.8. Pe plan organizatoric se fac urmitoarele preciziri cu caracter comun, pe ling cele previzute la pet. 2.6 __ = piescle prefabricate se vor depozita pe calaje de lemn, stivuindu-se separat, la mici distante intre ele, astfel incit si 4nu se lipeasci una de alta, spre a evita atit pericolul inghefari Ja zona de lipire cit si efectuarea de manevre inutile; — conductele de azbociment sosite pe gantier in perioada 15 noiembrie— 15 martie vor fi depozitate in aga fel incit st fie ferite de intemperii in perioadele de timp friguros, spre a nu fi expuse ciclurilor de inghet-dezghet ; in acest scop, ele vor fi acoperite cu folii de polietilen’ sau adipostite sub soproane; nu se admite curdfirea cu ranga a ghetii sau a pimintului in. ghetat; = piesele de imbinare pentru conducte se vor depozita in spatii ferite de inghet si protejate impotriva oriciror posibilitati de a putea fi degradate sau murdirite — se vor aproviziona din vreme panouri ficiente de acoperire pentru protectia local si un spafiu corespunzitor de depocitare; — toate sprijinirile, rigidizarile si consolidirile se vor controla permanent, mai ales dup perioadele de ploi sau ninsori neurmate de inghe{, precum si in perioadele de dezghet, i se Vor Iua misuri de fntirire imediata a lor. 7:9. Cind santurile se executi in terenuri sensibile Ia inghet, ele se vor realiza de la inceput cu taluze cu panti mai mica, spre a le preveni pribusirea Ia aparitia dezghetului In cazurile cind unele portiuni de sanfuri trec pe ling alte constructii extericare, deja exccutate, se va avea griji si'nu se dezveleasci fundafiile acestora $i <4 nu li se micsoreze grosimea stratului de pimint de protectie, mai ales cind acesta este nesta~ Dil 1a inghet; in asemenea cazuri se va limita ampriza sipiturilor inspre fundafile construefiilor la strictul necesar, iar even: tualele taluze verticale ce vor rezulta se vor sprijini cu dulapi sau chiar cu palplanse bine spraiuite. 7.10. La conductele imbinate cu gamnituri de cauciue se Vor asigura condifiile de la pet. 18.3 si se vor lua urmatoarele misuri — depozitarea garnituritor in locuri useate; — curitirea mufelor de gheafi si uscarea lor cu un jet de aer cald; — montarea imediati a garniturilor. 7.41, Pentra a apira fundul gropii la santurile deschise se poate apela Ja unul din urmitoarele procedee dispozitive su- > asigurindu-li-se 42 2 — cablurile sau tuburile se pozeaz imediat ce s-a ajuns la cota final gi se acoperi in aceeasi zi cu pimint pe foata adin- Cimea, de etre echipe speciale ce vin in urma echipei de pozare; — se lasi nesipat un strat de pimint de circa 20 em, care umeazi a fi sipat In ziua pozirii conductelor, precedindu-se {poi ca la alineatul precedent; in cazul cind starea timpului se jnrautafeste brusc in ziua porArii, se va renunta la decaparca neestui strat pe restul trascului, acoperindu-se corespunzitor contra inghefului; ; — daci sa ajuns pe vreme bun’ Ja cota finala a sipaturilor dar, din diverse motive, pozarea conductelor trebuie aminaté ventru mai tirziu, fundul sanului va fi apirat de inghefarea ce poate interveni, prin acoperirca eu materiale de protectic. 7.12, Piesele de ciptusire si de sprijinire a taluzelor verti- ale se vor dimensiona la sarcini sporite pentru a se fine seama fe solicitarile suplimentare ce iau nastere in urma_umflirii ‘imintului inghetat sia micgoririi unghiului de frecare a tere- varilor nestabile Ja fnghet Executarea acestor ckptugiri sia sprijinirilor respective ebuie ficuti in stricta conformitate cu prevederile proiectului. 7.13. Conductele vor fi pozate nunai pe suprafefe curijate de rapada gi de stratul inghefat, dup ce sa asternut in prealabil un pat de nisip Daci ingheful a pitruns pind la fundul sanfului dar pozarea conduetelor trebuie neapirat si continue, neputindu-se astepta derghefarea naturali a terenului, se va indepirta stratul de pimint inghetat ‘ie cate eehip. Aceast’ operatie se va face pe portiuni, de citre echipe peciale care preced imediat echipa ea pozeaza conductele, Lun- 'mea acestor porfiuni gi ritmul de pregatire a lor vor fi coordo. nate cit lungimile tronsoanelor de conducte aduse ling’ sant, in vederea lansirii si pozArii, si cu ritmul posibil de realizat de citre echipa de pozare Capetele conductelor trebuie s& fie mentinute in stare uscati si curati; ele vor fi apirate cu griji de pitrunderea zipezii, Spre a se putea realiza 0 imbinare etang’. 7.14. Inainte si dup’ pozarea conductelor trebuie si se ia masuri de protectic pentru a impiedica fundul jantului si se deformeze din cauza inghefului gi a presiunilor ce Ie primeste 43de la conducta instalati. Dupi pozarea definitivi, a conductelor ele vor fi acoperite cit mai repede cu pimint. Toate mangoniirile se vor executa numai sub acoperiri locale de protectie. 7.15, La pozarea pe timp friguros a diverselor feluri dé conducte se va fine seama de urmitoarcle indicatii: — manevrarca conductelor metalice de presiune si a fitine gurilor trebuie facut cu multi atentie, deoarece in conditiile de ger ele pot deveni casante; — la executarea lucririlor de suduri se vor respecta_indi~ cafiile de sudare sub temperaturi scizute, date la Cap. 12 din prezentul normativ; 5 = Imbinirile metalice ale conduetelor se vor etansa numai la adipost de efectele inghetului; de aceea mufele si ajutajele se vor preincilzi; —conductele in panti, care sint deosebit de sensibile la deformatiile fundului gropii produse de inghet, trebuie si fie in final pozate la cota din proicct, pentru a se putea realiza panta. general preseri — Ja etangarea mufelor pe timp friguros m se vor folosi mixturi fierbin{i deoarece, din cauza degajirii substanteler yo- Jatile din masa acestora, umplerea completi a rosturilor devine problematic ; te preferabil si se foloseasci mixturi caldute se preineilzeasci: mufele; ' — cuzinetii de sprijinire si mangoancle de beton ale conductelor se vor executa cu respectarea misurilor de protectie date in prezentul capitol la betoanele de fundati 7.16. La manevrarea cablurilor electrice $i la cxecutarea operatiilor de montare si executie se vor respecta condifiile referitoare Ja temperatura minim’ a mediului ambiant si tempera tura minima a cablului, indicate de producitori si in prescrip- fille tehnice in vigoare: — Normativ ‘pentru proiectarea si executia refelelor de cabluri electrice (PE 107-78) si — Normativ privind proiectarea si executarea instalafiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pin la 1000 V (I.7-78). De asemenea, se vaavea in vedere ca in momentul pozirii cablurilor acestea si aibi o temperaturi proprie previzuti I pet. 18,7. si 44 Canale si lucriri aferente 7.17. Inainte de aparifia sezonului friguros — de regula cel amai_tirziu la sfirgitul Iunii octombrie — se va da prioritate jucricilor de pimint, zidarie gi tencuieli ale canalelor, riminind a lucririle de pozare a conductelor sau cabiurilor si ‘se execute pe timp friguros — in condifiile aratate la pet. 7.7....7.16 de mai sus — in cazurile in care aceast executie nu poate fi amfinata pini la revenirea timpului clduros. 7.48. Talpa de beton a canalului, expusi inghetului, trebuie si fie agezati pe un pat uscat si totodata si fie protejata corespunzitor pind la maturizarea critic’. 7.19. Canalele se vor acoperi cu plici de beton armat prefa- bricat si apoi cu pimint. 7.20. Santurile pentru conducte sau cabluri se vor astupa cu pimint netnghefat care apoi va fi compactat. La partea superioari a sanfurilor — pe ultimii 20...30 cm — ele pot fi umplute si cu pimint inghefat, insi avind un spor minim de volum Ge circa 15%, pentru tasare. + 7.21. Santurile de sub pavaje ce se dau imediat in circu- lafie se vor astupa pe toata iniltimea numai cu pimint dezghefat, iar in locurile de circulatie intensi, cu nisip deaghefat. 7.22. La executarea pe timp friguros a fundatiilor si a constructiilor diverse, se va urmiri folosirea pe scari largi a elementelor prefabricate, care pot fi executate in conditii optime de temperaturi, adicd in ateliere, uzine, hale etc. 8, LUCRARI DE BETON Condifii_pentru asigurarea calitifii betonului pus in opera pe timp friguros 8.1. Calitatca Iucrarilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurati daci sint indeplinite urmitoarele condifii a) betonul este preparat cu agregate dezghetate, avind temperatura minima de +5°C; 45b) temperatura betonului, dupi punerea: lui in oper coboari sub temperatura sa de inghet, inainte de a atinge wi nivel critic de intirire, variabil in functie de raportul A/C s. exprimat in procente din marca betonului. Nivelul critic de intarire rezulti din tabelul urmitor: 0.50 0.60 0,70 25 3 36 Temperatura de inghet a betonului este considerati valoarc de 0°, cu excepfia cazurilor in care se folosese aditivi care co. oar’ aceastii temperatura pind Ja o valoare specified ce rezull: din instructiunile lor de folosire. * feats 8.2. Realizarea nivelului critic de intirire se poate controle pe dowi ti: a) Prin intermediul unor epruvete din beton pisirate fi aceleasi condifié de regim termic ca si clementul de constructie $: {ncercate la compresiune fnainte de inghetarea betonului: __ b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonulus si compararca echivalentului sin Ia temperatura normal. +20" cu gradul critic de maturizare, M,, pentru betoanele preparate cu cimenturile pentru care se dan date in anexa B. __Deoarece gradul critic de maturizare M, se corcleaz’ semnificativ cu nivelul critic de intirire, fntre cele doui metode de control a calit’fii betonului nu existi diferente de fond, ele determinind regimuri termice identice gi o acceasi durati critics 4, de maturizare (sau de intarire) Gradul de maturizare exprimat in h°C se defineste prin suprafata diagramei cuprinsi intre curba de variafie a temperatari betonului gi ordonata de —10°C, in functie de timp, exprimat in ore. : 5 Gradul critic de maturizare este valoarea minima a gradului de maturizare la temperatura normali de +20°C, necesarii a 46 fi obtinutA inainte de inghetarea betonului, pentru ca rezistentele finale ale acestuia si nu fie afectate in mod defaverabil. Valori fale gradului critic de maturizare pentru betoane preparate cu Cimenturile Pa 35 si P 40, se dau in anexa B. Pentru alte tipuri de ciment sint necesare studii speciale de laborator, In Anexa B se prezinti de asemenea, modul de echivalare a gradului de maturizare la o temperatura variabild cu cel la temperatura normali +20°C, in vederea compariirii ui cu gradul critic de maturizare. ‘Metoda controlului caliti{ii betonului pus in opera. pe timp friguros prin gradul siu critic de maturizare M, are, fafi de metoda de la punctul a, avantajul elimintirii incercarilor distruc- tive ca si acela al unei corelri mai semnficative intre realitate si parametrii pe baza cArora se face controlul, prin eliminarea diferentelor inevitabile dintre regimul termic din epruvet& si cel din clementul de constructie. : Conceptul gradului de maturizare permite, in plus, prevederea’ regimului termic din beton si proiectarea condifiilor prin care si se poatii asigura realizarea lui. 8.3. Lucririle de beton se executi pe timp friguros cu respectarea misurilor de folosire rationala a energiei si combusti- ilului, detaliate la cap. 4. In aceste condifii, prepararea, transportul §i punerea in oper 2 betonului trebuie si se fack numai pe baza unor regimuri termice proiectate pentru a asigura obtinerea nivelului critic de intirire sau a gradului critic de maturizare inainte de inghetarea betonului. Aceste regimuri termice se evidentiazii in proiectul de organizare a lueririlor pe timp friguros impreund cu misurile ce conditioneazi xealizarea lor efectiva In functie de parametrii analizati la pet. 8.4. (dimensiunile si nivelul de protectie al elementului de constructie, caracteristicile cimentului folosit, conditiile de temperaturd din beton, nivelul de asigurare etc) trebuie si se respecte, atit la proiec: tarea regimurilor termice cit si la executarea lucririlor de beton in diferite faze tehnologice, conditiile din tabelul urmator atProcesul tehnologic $i condifii de reatizare 4. temperatura la préparace Oy 38 fie 0 = in metoda consorvirii ealdurit | 5°..25° = in metoda incalzieit dupa tuna ‘Regimal termi crite “Tempe. rater, | Parata Prepararea | a. cw agregate devghefate vind ta mome Detonatat > | fomperatura ynima 9 | Vamestecint b. cu ageegate focdtzite 1a tempe- rare fatort superioard cele de-dez- | (*) shotare eas c._eu ap incatzita la temperatara [20"..80°)] La descarcaren ‘din malaxor fexterioare de cildura. (meloda fncitzieit dupé tumare) astlel ca in perioada eriticd temperar ‘ura sf fie cuprinss: Inconservarea ella tse J incdlzirea dupa tunare: | F-20" re 510° ‘Traniportul | e. protejarea mijloacelor sf reduce Darata pe si ea Guratelor aseel ca tempera: ‘transport GescBrearea | tora do livrare Ia santicr, By 3d pidescdreare bbetonatut fe tinimum Ia obiect, In oblece | —, in metoda conservicit eaidurit: | ¥°..1% | 4 "in metoda incalzinii dup tur- * ‘Transportul | {. protejarea mijlogcelor gi reduce- Derata de peobiect si |" fea duratelor astfel ca la ter ‘transport pe Punerea in | — minarea puaerit in operd, tem object gperta ber | praturabetonalat Op a8 fe punerea fa — "in metoda conservaril catdarii: | 1.15" | PA“ = fm metoda inctleirii dupa tur otirirea |g. pr . protejarea clementului de cons- Durata critics (maturiza- |" troctio dup punerea In opera a ‘dematuriza- rea) beto- Detonlat (metoda conservarit 3,4 uli ccldurii) gia eventwalel surse * ») In functie de temperatura Op la terminarea pune ‘itiile de transport. In opers si de con- ‘Regimurile termice la executarea lucrarilor de beton pe timp friguros 8.4. Regimurile termice pentra executarea lucririlor de peton pe timp friguros (pet. 8.3) se stabilese in figele tehnologice pentru executarca lucrarilor de beton pe timp friguros ce fac parte Hin proiectul anual de organizare (cap. 3) si trebuie s& fini seama de a) gradul critic de maturizare M, (sau nivelul critic de intirire) evaluate conform pet. 8.1. sau prevederilor din Anexa B; b) intensitatile prezumate ale, frigulwi, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport ‘si, punere in opera si pentru Perioada de realizate a gradului critic de maturizare M, (respectiv Pnivelului critic de intarire) ; se exprima prin nivelurile de asigurare 0,, $i 0,, , recomandate in Anexa A: (©) durata procesului ji nivelul de protejare a betonului in timpul transportului si punerii in opers 4) intensitatea cu care se degaja cildura datorati exotermiei cimentului: ¢) masivitatea elementului de constructie ce se betoneari rezultind din forma si dimensiunile sale, corelati cu nivelul de rezistenta termica al protectici adoptate pentru suprafetele fn contact cu aerul exterior $i al celor in contact cu eventualul agent incilzitor : f) neomogenitatea femperaturii in masa !betonului, concre- tizat in conditia ca gradul critic de maturizare M, (sau nivelul ctitie de intirire) si fie realizat in zona elementului de constructie cea mai expust racirii; £) conformarea si nivelul protectiei sursei de eXlduri fn raport'cu forma si dimensiunile elementelor ce se incalzese ; h) gradul de expunere la vint gi nivelul de impermeabilitate ai protectiei betonului gi sursei de caldurd; se ia in considerare la aleatuirea protectiei prin coeficientul de penetratie la vint. 8.5. Proiectarea regimurilor termice la prepararea, transpor- tol, puserea In operd 5} maturizarea ertick & betonului se poate __a) prin alegerea din anexa C a unui regim termic tip, care se identified prin nivelul de asigurare, prin caracteristicile betonului, ale clementului de constructie si ale protectici sale si prin metoda adoptata: (conservarea cildurii sau ingilzirea dupi turnare); 49d) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunzitoare regimurilor tip prezentate in anexa C; ¢) prin proiectarea direct’, conform indicafiilor din anexa D, a unor regimuri termice specifice, in cazurile in care nu se pot adopta regimuri termice tip, datoriti in primul rind, unor deo- sebiri semnificative intre parametrii betonului Iuati in considerare pentru regimul tip i cei ce caracterizeazi betonul pus efec- tit in operd. Se pot proiecta regimuri termice specifice si pentru punerea. in valoare a unor condifii organizatorice superioare celor avute fn vedere la proiectarea regimurilor tip. 8.6. Regimul termic, definit prin ansamblul conditiilor de timp si de temperaturi, se detaliazi in figele tehnologice pentru fiecare din fazele caracteristice procesului $i anume a) regimul termic in perioada critic’ de maturizare (Anexele C sau D, pet. 4 si 5); ) regimul termic in perioada de transport si de punere in opera (Anexele C sau D, pet. 6); €) regimul termic la'prepararea betonului (Anexele € sau D, pet. 7). 8.7. Concomitent cu regimurile termice proiectate, in figel tehnologice se expliciteaza si mAsurile specifice de care depind: realizarea lor si anume a) procedecle de protejare a elementului de constructie dupi caz, gia sursei de cilduri in perioada de maturizare critic’ (Anexele’€ sau D, pet. 2); b) procedeele de transport si de protejare a mijloacelor folosite, inclusiv duratele limita admise, pe etape (Anexele C sau D, pet. 6); ©) organizarea depozitirii componentilor si procedeele de inedlzire a lor (Anexele C sau D pet. 7). Cofraje si armaturi 8.8. Tipurile de cofraje folosite si procedeele de_protejare ale acestora cu materiale termoizolanie trebuie explicitate in “figele tehnologice de executare a lucririlor de beton pe timp friguros, corelat cu misurile ce determina regimurile proiectatc (pet. 8.7 a). ; 50 8.9. La executie cofrajele trebuie si fie curitate de zipad& si gheafa prin mijloace mecanice si, in final, daca este posibil, prin intermediul unui jet de aer cald. Cofrajul trebuie si aib& rosturile dintre panouri etanje iar fata lor interioard si fie uns cu substante care usureazi decofrarea aplicate numai dupa curdtarea si uscarea suprafetei Se va acorda 0 deosebita atentie rezemarii elementelor de susfinere a cofrajelor luindu-se misuri corespunziitoare in functic de comportarea la inghet a terenului gi anume — pentru piminturile stabile la nghet rezemarea se va face pe tilpi asezate pe terenul nivelat si curi{at in prealabil de zipada, de gheata si de stratul vegetal — pentru piminturile nestabile la inghet, precum si in cazul umpluturilor, popii se vor ageza pe grinzi cu suprafat mare de rezemare ingropate sub adincimea de inghet, pe fundatii existente sau pe piloti 8.10. Armiturile se vor depozita pe teren uscat, amenajat cu platforme de pietris compactat Barcle acoperite cu gheati vor fi curitate inainte de taiere gi fasonare prin ciocinire, prin zgiriere cu unelte adecvate sau cu jet de aer cald pentru topirea ghefii si uscarea apei rezultate. Nu se recomanda topirea ghetii cu apa caldi decit dact exist certitudinea ci aceasta nu va inghefa din nou pind la turnarca detonului. Este interzisi dezghefarea cu ajutorul flacarii 8.11, Fasonarea armiturilor se va face numai la temperaturi poritive folosind, dup caz, spatii incilzite in bazele de productie. Prepararea betonului 8.12. La prepararea betoanelor puse in oper pe timp friguros se vor utiliza cimenturile recomandate in anexa TV-1 din normativul C 140-79 cu excepfia cimenturilor F si M. Se vor folosi de asemenea, ori de cite ori-este posibil, aditivi Pentru imbunatatirea comportirii betonului la inghet a) La stabilirea compozitiei betonului se va adopta 0 cantitate de api eft, mal seazuta Ye acest scop ae ver ufliee aditivd plastifianti de tip antrenori de aer (Disan), sau superplastifianti (Flubet) gi se va reduce in mod corespunzitér gradul eritic de ma- 51turizare My, pentru a fi corelat ‘cu raportul A/C efectiv. La utilizarea aditivului Disan se vor respecta prevederile din normativul € 140-79, Anexa V.4, iar pentru superplastifiantul Flubet prevederile din Tnstructiuni tehnice € 211-82. b) In condifiile admise de prescriptiile tehnice se vor putea utiliza, numai daca se aplici métoda conservarii cildurii, aditivg acceleratori de prizd si intirire $i anume: — clorura de calciu, in conformitate cu instructiunile din Anexa V-4 la Normativul € 140-79; — produsul Antigero, in conformitate cu instrucfiunile din Anexa V-4 la Normatival © 140-79. Jn aceste cazuri se vor aplica aceleasi regimuri termice ca gi pentru betoanele fara aditivi, cu mentiunea ci la valorile nivelului de asigurare din Anexa A se vor adiuga +5° (conform notel de 1a finele anexe In cazul folosirii aditivului Antigero se va fine seama si de efectul de plastifiant al acestuia, care permite reducerea rapor. tului A/C 8.13. Agregatele, dezghetate inainte de introducerea in malaxor, trebuie si corespundi conditiilor din STAS 1667-76, cu precizarea ci nu trebuie si confing granule poroase, care sint gelive Ca o misuri de siguranta pentru omogenitatea amestecului fn cazul in care se folosesc agregate dezghetate la temperatura minima (+5°C), acestea se vor malaxa in prealabil numai cu api si apoi si impreuna cu cimentul, durata total de malaxare prelun- gindu-se cu 50%...100%. Nu se admite ca dezghetarea agregatelor 54 se faci numai in malaxor prin amestecarea cu apa eald: 8.14, La locul de preparare va fi afisati in mod obligatoriu refeta de preparare a lui, impreun cu urmitoarele date suplimentare: — temperaturile minime ale apei i agregatelor 1a introducerea in malaxor — durata de malaxare a agregatelor cu apa, pind la adauga- rea cimentului; durata totali de malaxare: — temperatura betonului la descircarea acestuia din malaxor, care trebuie si corespunda cu regimul termic proiectat (pet. 8.5., 8.7) i temperatura betonului la livrarea citre santier (pet. 5:3) 52 Transportul betonului Ia obiect 8.15. La transportul betomului se vor lua miisuri de limitare Ja minimum a pierderilor de cilduri, prin a a) folosirea de mijloace de transport rapide, si, dupi caz, bine izolate termic; autoagitatoarele vor fi previzute cu capac! autobasculantele si mijloacele similare vor avea perefii izolafi termic gi vor fi acoperite; b) evitarea distantelor mari de transport, a stationtrilor pe traseu gi a transbordirilor betonului; ©) verificarea $i curitirea mijlccului de transport utilizat, de gheafi si de resturile de beton inghefat, folosind de preferinta un jet de api calda. Transportul betonului pe obiect, punerea in opera si protejarea Iai 8.16, La transportul betonului pe object, 1a punerea Jui fn opera si in perioada de maturizare se vor lua misuri de limitare Ja minimum a pierderilor de ealduri prin a) protejarea benelor prin izolarea lor termic& si acoperirea fn povidada ie ‘asteptare eu folit de polictilend sau prelate; b) reducerea la minimum a timpului de asteptare in bene Intre momentul descircirii din mijlocul de transport si cel al ridietrii pe obiect ; ©) protejarca imediata a elementului de constructie conform solufiilor prevazute in cadrul misurilor de asigurare a regimului termic proiectat (pct. 8.5 ... 8.7). 8.17. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate pe timp friguros prin vibrare mecanick 8.18. La punerea in operi a betoanclor se vor respecta prevederile din Anexa A privind nivelul de asigurare. Pentra betoa~ nele masive se vor avea in vedere si urmitoarele — Sn perioada cind exist pericol de inghef, inceperea betonirii unei lamele noi este permisi numai Ja ‘tempcraturi ale acrului exterior de peste +5°C; se poate incepe betonarea si la temperaturi sub +5°C cind temperatura este pozitiva i are ten- dinf% de crestere; . 83— lamelele aflate in curs de betonare surprinse de scidere temperaturl serulul exterior, vor fi continoate ping Ia tempera. tura de —10°C, cu. misuri corespunzitoare privind temperatura si protectia betonului; la temperaturi ale aerului sub —10°C betonarea lamelei va fi intreruptd si se va crea un rost de lucra. 8.19, Inceperea sau reluarea oriciror lucriri de betonare fntrerupte din cana geral i intrate fn aceast stare {in perioada je dezghet este permisi numai dupii pregitirea corespunzatoare a rostului de intrerupere a turnarii conform Normativ C 140-79, pe baza unui proces verbal de recepfie calitativa. . 8.20. Protejarea betonului dup punerea lui fn opera trebuie ete fac na ie a seat in conformitate eu solufile revizute pentru asigurarea realizirii rey ii termic peevigate pene asiguatea real -gimului termic proiectat Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare etc, acoperite intotdcauna cu. folii de polietilen’ sau prelate din pingl impermeabila prin care si se eanseizee iolalia terick $i si se inchida si un strat de aer stationar (neventilat) de a pais! er stafionar (neventilat) de 3...5 cm 8.21. La locurile de mune unde se pune in eton fi afigate obligatoriu: wer ceria — temperatura betonului Ia livrare (pet. 5.3); — temperatura betonului la terminarea punerii in opera = nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare; | — moval de protsjre a betonulai dup turnare: —durata proicctat’ pentru obfinerea gradului critie maturizare (4) P i i oaaanae — facele’ $i caracteristicile regimului termic la incilzirea dup turmare (atunc! etad este cazul). nealcire Decofrarea elementelor de constructie din beton turnate pe timp friguros _ 8.22, Decofrarea se poate efectua numai dac& sint tndepli- nite conde din Normativ C-140-79 prin care se impin pentru Beton rezistenfe sau niveluri minime de intérire exprimate in Procente din marca betonua, touslgplinires condifilor de decotrare se poate eontrola. pe 54 a) Prin intermediul unor epruvete din beton pasirate accleayi condi de regio termic ca si elemental de constructic $1 accMeeate. la compresiune in condifiile prevazute in Normativ € 140-79. D) Brin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului { compararea cohivalentului siu_la temperatura normali, de Hi rc eu gradu] de maturizare Mg, corespunzator nivelului de fhtarire B B, previzut in Normativ € 140-79. Deoarece gradul de maturizare Mp se coreleaz& semnificativ ‘gu nivelul de intirire 8, intre cele dou’ metode nu exista diferente $B fond. Metoda evaluérii gradului de maturizare are inst fat $f cea de la pet. a aceleagi avantaje ca gi cele evidentiate la pet $2 b pentru metoda gradului critic de maturizare. Detalii pentru controlul conditiei de decofrare prin evaluarea gradului de maturizare se dau in Anexa B B23. Indeplinirea condifiei de realizare a gradului critic dematurizare asiguri, in general, si conditia de decofrare a fefcler oetieale (pet. 6.90 din Normativ C 140-79), dar nu si condifiile Ue decofrare ale fefelor orizontale. Sentra decofrarea fetelor orizontale se va urméri astfel, jn continuare, evolufia gradului de maturizare sau a nivelului de Tnearire si dupt depasirea celui critic, (Anexa B), fri ca si se A impunt insk masuri pentru prevenirea ingheférii betonului Muasurile suplimentare ce sar lua in acest caz ar determina numai seurtarea termenului de decofrare. tiMtinte de decofrare se va examina cu atentie calitatea betonului pe fefele clementului turnat, efectuindu-se fn acest scop unele decofriri parfiale, de proba. Urmirirea realizirii calitatii betonului turnat pe timp friguros 8.24. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sf se exercite un control permanent deosebit de exigent din partea conducerii tehnice a unititii de executie 51 @ SeeeMor CIC, la toate nivelurile, precum si din partea beneficia- tala, respectiv a proiectantului, oricind va fi necesar acest uct ‘La Gdectuarea receptiilor preliminare ‘a oriciror_lucrari din ‘beton exeoutate pe timp friguros, verificarea calitagii lor trebuie facutd cu o exigenf sporita. 588:25. Controlul specific perioadei de timp friguros asupra’ calitifii betonului se va referi la: a) respectarea in timpul executiei a regimurilor termice si a misurilor ce condifioneaza realizarea lor, afigate la locurile de: munc& (pet. 8.14 si 8.21); b) misurarea temperaturilor aerului exterior gi a celor din beton; ©) urmirirea realizirii in timp a gradului critic de maturi-i zare M, si, dupa caz, a gradului de maturizare pentru decofrare, respectiv a nivelelor ‘critice de intarire si de decofrare. 8.26, Temperaturile betonului se vor misura in pirfile cele mai expuse ricirii, cu o frecvenfi de minimum 2...3 citiri in 24 de ore si se vor inregistra in documentele de evidenfa obligatorie a lucritilor executate pe timp friguros (cap. 5), concomitent cu temperaturile aerului exterior. ‘Misurarea temperaturilor se face pentru toate clementele de constructie din beton pind la realizarea gradului critic de maturizare M, sau a nivelului critic de intirire, iar pentru ele mentele cofrate pe fetele orizontale si in continuare pind la realizarea gradului de maturizare Mp (Anexa B), respectiv a nivelului de fntirire B (Normativ C 140-79). Pentru misurarea temperaturii in beton se vor folosi termometre industriale sau, in misura posibilitifilor, inregistratoare automate de temperaturi. Termometrele, firi imbriciminte exterioard din gritar Sau plast de protectie, se vor introduce fn giurile cilindrice realizate Ja betonare, in pozifiile prevazute in proiecte. Dupi introducerea termometrului in gaurk aceasta se va etansa la partea superioara cu cilfi introdugi in spatiul dintre termometra gi perefii giurii pentru a nu permite intrarea aerului rece. Termometrul va fi menfinut fn aceasta situafie cel pufin 5’ Snainte de efectuarea citirii. Se vor folosi mai multe termometre pentru a se putea misura temperatura betonului in mai multe puncte, simultan. : Urmirirea realizirii fn timp a gradului de maturizare, ind la nivelul critic (M,) sau a celui necesar pentru decofrare [ie) se face conform indicajilor din anexa B (EXemplul din ane. xa By). 56 8.2.7. Controlul calit&tii betoanclor turnate pe timp friguros se va face conform prevederilor din Normativ C 140-79. ‘Dack se previd incerciri nedistructive acestea nu se vor efectua pe betoane inghefate. 9, MONTAREA PREFABRICATELOR 9.1, Montarea elementelor de construcfii prefabricate din metal sau beton se poate executa cu respectarea urmitoarelor conditii: Regim termnic_oritic Proce tehooorc st condi eee Letter» Ton | pene eit [ieee 2 See ae istic | annua, moniare 7 i - ty Sudarceeemituritor eon. 2 ¢) Preincalzirea lent’ a prefa- Inainte de tur- J bricatelor in zonele de imbi- area beto- ve swe | Ris Beton armat, 4) Tomperatra etonuat de Ta temiaaren Ls te opera ©) Prepararea, transporte, panera. in oper 9i prote: Jarea.betonstth 1) Prefabricarea. pe santior a elementelor 9.2, In ce priveste confectiile metalice gi clementele diverse (corpuri de incilzire, recipiente, sciri, usi si ferestre, ventilatoare etc), acestea se monteazi in conformitate cu prevederile proiectu- Jui, in care trebuie si se arate masurile speciale ce eventual sint necesare daci montarea acestor confectii urmeazi a se face pe timp friguros. 8T9.3. Cu privire la prefabricatele din beton, beton armat si ‘betori precomprimat sint necesare o serie de misuri specifice $i a) Se vor folosi cu precidere prefabricate realizate in fabrici i poligoane dotate corespunzator, unde se poate asigura tehnolo- gia complet de fabricafie gi tratamentul termic necesar. in cazul confectionarii pe santier a unor prefabricate, executarea acestora se va face numai in bardci sau soproane, amenajate corespunzitor si cu respectarea obligatorie a tuturor condifiilor termotehnice previzute pentru tipurile respective de prefabricate. b) Inainte de ridicare si manevrare pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curitate de gheagi, zipadi si impurititi in zonele de imbinare, prin: rizuire, ciocdnire usoard, periere cu peri de sirma etc. Daci Ja turnarea betonului de monolitizare sau produs noi depuneri de gheati sau zipadi, acestea vor fi indepirtate prin aceleasi procedee. In functie de posibititati se prefers ca indepirtarea ghetii si zipezii si se faci printr-un jet de aer cald, care, pe lingt efectul de topire a ghefii are gi pe cel de uscare a zonei de monoliti- Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decit daci betonul de monolitizare se toarni imediat, intrucit exist pe colul formarii unui nou strat de gheat’. Se interzice, de asemenea, folosirea kimpilor cu benzind si oricirui alt mijloc de incilzire cu flacari deschisi, care afum: betonul si armaturile, compromitind adeziunea arméturilor in betonul de monolitizare si buna legitur’ a acestuia cu betonul vehi. ©) Dupace s-a realizat curifirea perfect a zonei de monolitizare se va proceda la incilzirea lent a prefabricatelor in punctele de imbinare, prin insuflarea cu aer cald; atunci cind exist’ posibilitatea turndrii imediate a betonului, Se poate recurge la incilzirea cu abur viu sau cu api calda, In toate cazurile incalzi- zea se va face cel pufin pind la temperatura betonuiui de monolitizare. . 4) Dup’ turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola Impotriva friguiui prin acoperirea imediat& a zonei respec tive cu materiale termoizolatoare. 58 ),Profilele echer din PVG vor fi incilzite in api caldi jnainte de introducerea in rebordurile verticale ale panourilor de fajad . f) La tensionarea gi injectarea elementelor din beton precomprimat Se vor respecta prevederile din Normatival C 21-77 10. LUCRARI DE ZIDARIE 10.1, Lucrarile de zidarie se pot executa pe timp friguros, ‘eu respectarea urmitoatelor condifii: Procesul tehnologic st condifii de realizare Depozitarea meterialelor de 2idarie Tnainte de punerea in oper, in spafit inchs * tai Propararea mortarulai: ° Ta descrcarea di = de ciment P25 — = de cimont-var 350° ‘Transportul gl punerea fn oper’ a mor- taruti ‘Fxecutaren ridiried fn opafit nchise n_aer liber ce e ti Darata critica de Ziduri de orice grosime nate eric in spatil inchise z || Protejarca Hidksier. | Ziduck de 25 cm sau mai Dorata eritich de dupa’ | "grease procejate local imaterisare executare | pontra conservarea clk Sarit famagasinate 10° 2) ta facto de temperatura ta terminazes ponerit fa oped (yt ae faFettt meatlons peates beton Iacap 8, pets BA, 10.2. Pentru asigurarea calit’ii luerarilor de zidiirie executate pe timp frigaros este necesar si suficient Si se realizeze in 59mortar, fnainte de a inghefa, o rezistenf& minima jam’, denumits rezistenta critics” area Se vor folosi in acest sens numai mortar de ciment sau ciment- var, M100 sau M50 preparate cu ciment Pa 33. smn 10.3. Variafia rezistentei mortarclor de ciment si a celo: mixte de eimentear preparate eu cimentarile recomandate it confectionarea mortarelor in Normativul C 140-79, anexa 1V-! se di orientativ in tabelul urmator: ‘Temperatura ‘de dntarire C ‘Reratenfa relativi a mortarail in procente din Rgg pentru o durata, in ile 710 Tu [21 I 10.4. Pentru accelerarea prizei gi intl cl i rizei si intiririi mortarelor de ciment sau mixte se poate folosi adaosul de cloruri de caleiu, in proportie de pina la 2% din greutatea cimentului cu respectarea prevederilor din Normativ C 140-79, anexa V.4. Nu se permite Hotta ont focopa me (de Paes in cazul folosirii adaosului de clorura de calciu de march i $0 sau mai mare, procentele de rasten2 din tabeul de la pet. 10.3 se vor majora cu coeficientii din tabelul urmitor: ‘Virsta mortarului, fm zie eae 3s | eoe | a2) Coeti@ientul de majorare a rezistentei. | 2,00 | 1,70 Las vo | 12s __ 10.5. La executarea zida si urmitoarele conditii: — nu se,vor folosi cirimizi si blocuri umed eri on si je sau acoperite ilor pe timp friguros se vor respecta, 60 — nu se vor folosi mortare avind drept liant numai varul; 10.6. Pentru executarea zidariilor pe timp friguros se folosesc, de la caz la caz, urmitoarele metode + metoda ad&postirii zidariilor sub construcfii de protectie; = metoda conservarii cildurii inifiale a zidariilor. Nu se permite folosirea metodei numiti la inghef ‘este costisitoare si cu cfecte indoielnice. 10.7. La metoda prin adapostire se incilzeste spatiul astfel ‘reat, pentru a se asigura mortarului o temperaturi pozitiva, pe foati perioada de intarirc, aga incit la uscare, zidaria si ating’ rezisten{a minim& necesara. Blocurile mici si cirimizile se vor introduce in constructia provizorie de protectie cu cel putin o zi inainte de punerea lor fa oper, pentru a ajunge la temperatur& pozitiva. Motoda adipostirii zidiriilor sub constructii de protectic se va folosi Ia executarea fundatiilor, subsolurilor, ciminelor ete. Mortarele utilizate vor fi de ciment si var $i Vor avea marca de minimum 25, iar temperatura mortarului, cirimizilor gi bloca- ilor la punerea lor in lvcrare nu va fi mai mick de +5°C, 10.8. Metoda conservirii caldurii initiale — care consti in acumularea prealabili in zidarie a unei cantititi de cAldura 5i ‘apoi in izolarea imediat& a zidiriei cu materiale termoizolante Va fi folosita numai in cazuri speciale si numai Ja ziduri mai groase de 12,5 om. Masurile adoptate’ in cadrul acestei metode Yrebuie gradate functic de temperatura aerului exterior, astfel incit mortarul, inainte de a ajunge la inghet, si aib& rezistenta de cel putin 5 N/mm?, verificata pe probe martor. 11, INVELITORI $I TINICHIGERIE LA, Lucririle de invelitori se pot executa pe timp friguros ‘eu respectarea urmitoarelor conditit: (vezi tabel pag, 62) 11.2, La executarea invelitorilor se vor avea in vedere ur~ mitoarele: 'a) Suportul invelitorii cit si materialele intrebuintate tre- Duie sh fie bine curifate de zipada, gheafa si impuritiyi; nu se foloseste api caldi cAci aceasta poate inghe}a pe suport si pe materiale, ficind astfel curdfirea ineficace; 61Sotutia de velitoare la. | Tigle si clane Pliciondulatesau ‘cutate din azbo- ‘Siment saw PAS fpolietert ae mati ca fibrede stiela) ‘Tabla plana, rondwlat sau eotat ja. | Forti bitumate primal strat Je. | Fotit bitumate at ‘al doilea strat ‘Sita, sindrina ain Nemn, plied gt sith din azbook Procestil tehnologic nelor Rostuirea ew mortar Montarea, “Aplicarea cordonului ichit ‘Montare Etansarea falfurilor plumb si wet Pasiny sintetice topit Derulares si lipirea ide timp fr Fara restricfit conditit de desfagurare Montares tiglelor gi ela- "Acoperirea eu vopsea de ‘lel a pisfilor pe care Sra. produs exfolierea pelietler de. protectie thie de minium de Grunduirea si vopsizea ‘cu minum de plumb. Grunduirea gi vopsirea| tu vopsele pe bark de Deporitarea rulourilor ite dle_montar ‘Se exeent in afara perioa| 0° 45 180" be ‘Temperatura| nna se executh pe timp ‘riguros =10° faurata de ‘exeeutic +P Vai aurata de exceutic 2 site 2 site 2 ale 1a Vai (El ee b) La indoirea pentru realizarea falfurilor foilot de tabla protejate in prealabil, se va verifica cu_atenfie: = dack nu s-a produs exfolierca peliculei de protectic, in care az pirtile deteriorate se vor curita $i acoperi cu vopsea; —‘dacd, sub influenja temperaturii seizute, nu sa produs. criparea foilor indoite, in care caz acestea se vor indeparta gi finlocui_cu foi bune. 11.3. Pe timp de ploaie sau ninsoare, ceati deasi, vint paternic, indiferent de temperatura aerului, executarea luerari- jor de invelitori si tinichigerie se va intrerupe. 12. CONSTRUCTH METALICE DIN OTEL Indicafii generale 12.1, Prevederile din acest capitol se refer la conditiile speciale ce Se cer atit pentru executarea pe timp friguros a structuri- lor metalice cit si pentra imbinarea prin sudurd a barelor de ofel beton. 12.2. Lucririle de constructii metalice se executi pe timp friguros numai din ofeluri cu sensibilitate redusi la fragilitate, avind un continut de carbon maximum 0,18% pentra poduri metalice $i 0.22% pentru celelalte constructii si cu_asigurarca energie’ de rapere de 2,8 KVdaN, conform STAS 500/2-80 si STAS 500/3-80. La exccutarea lucririlor se vor respecta urmiitoarele condifii (veai tabel pag. 64) Imbinarea prin sudura a constructiilor metalice si a barelor de ofel beton 12.3. La executia sudurilor se vor avea in vedere prevederile din STAS 767-78 si din ,,.Instructiuni tehnice pentru sudarca armaturilor din ofel beton” C 28-83 In zilele friguroase (pet. 1.4) sudurile pot fi executate in aer liber pina la temperaturile prevazute in proiecte, cu respectarea urmatoarclor conditii_ generale a) Situatiile in care se executa suduri pe timp friguros vor fi evidentiate in proiectul de executie si in proiectul anual de organizare a lucrarilor pe timp friguros prin elaborarea de fige telinologice specifice acestor situatii: 6aDeposi- area, Monta Vopsirea Procesul tohnologic 91 cofdifii peri incalzite, de destasurare Elementele metalice in depozite descoperite, pe suporii de lemn| eu, betam amplasatl pe. pla forme din ‘pietris compactat, amonajate pe teren _useat. Materiate de tmbinare — gurubusi formate, suruouri de iaulth se aisten{ay iulife,saibe, “rondele St nituri —annbalate' po. eats fort st dimensiun in pont inchise si_uscate, Seporite| Blectrozi, fluxurt si sitma de sudura thvelite suplimentar in fol de polietilend pe rafturt 1a” inal-| time minima ‘de 50 cm de lal Dardoseata, Curatinea de rugina si usearea portiunilor destinate_imbindsilor Manipularea, agezarea ta_poritic, sprijinirea’ pe calaje si bulona_| rea provizorie a elementelor me tallee, Executarea imbindrilor fara su. dura, Chituirea pe suprafete uscate. Grunduirea elementelor izolate se faée pe supratete useate in inca-| Vopsirea elementelor izolate se| face pe suprafele perfect uscatel la temperaturile indicate in eata-| loagele si prospectele.intreprin | derilor producitoare salt pe ett 4 + 10° Conform’ STAS 125-84 1126-80] = 10° =o = chetele “bidoanelor de’ vopsea j in lipsa_acestora, 64 Durata de deporte Durata de execute 2 ale tal 41s b) Inainte de a se incepe sudarea pe santier a constructici metalice se vor executa citeva suduri de proba, la piese izolate, eventual la piese ce nu fac parte din structura metalic’ ce se monteazai ; ¢) Se vor folosi electrozi cu invelig bazic, rezistent la fisa- rare. Se va urmpiri ca materialele de adaos si corespunda materia- Jului de baza‘si si asigure cordonului de sudura proprictafi cel putin egale cu ale materialului de bai; 4) Sudurile se vor executa fara intrerupere. Din acest motiv se vor utiliza 1a cordoanele lungi mai multi sudori, care vor ataca piesele din mai multe puncte, intr-o ordine ce trebuie indicatii fn proiect sau stabilita de responsabilul eu lucrarile de suduri pe santier, pentru a nu se introduce in piese tensiuni interne ce pot deveni periculoase sau nefavorabile structurii metalice; 4) Sudarea se va incepe gi se va termina obligatoriu pe piese terminale. In cazul cind nu este posibil& asezarea pieselor terminale trebuie si se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de suduri; g) Prelucrarea mecanic& a sudurilor, dup’ ricirea lor, mai ales in cazurile ofelurilor ce pot deveni casante, trebuie ficuti ca mult griji, evitindu-se socurile puternice (exemplu: cioplire cu dalta) ; oricind este posibil, finisarea sudurilor se va face imediat dupa terminarea unei portiuni sudate, cind materialul este inci cald; dac& nu exist’ condifii favorabile pentru aceasti ope- afie (pericol de ricire brusc8) este preferabil si se astepte pina la ricirea sudurii; in orice caz punctele cu zgura greu de indepartat (mai ales cele cu ridicini adinci), trebuie si nu fie Indepirtate prin socuri dinamice locale, ci si se taie complet portiunea res- Pectiva si si se ageze din nou cu mai multa atentie: h) Utilajele de sudura vor fi protejate contra intemperiilor prin adapostirea lor in baraci corespunzitoare; i) Cablurile mobile ce servesc la alimentarea cu curent electric a locurilor de sudurii vor fi pozate pe suporti (capre) de lemnj nu se admite ingroparea cablurilor in zApadi sau agezarea lor direct pe pimintul inghetat 12.4, La sudarea pieselor construcfiilor metalice in zilele friguroase se vor respecta urmitoarele faze si condifii de executie: 65‘Regie termie crite Procesul tehnotogic sf condi Proce! tehnologie $f ide execu fFemperstura| Dorota ale Conditiile de execute Temp. °C | Durata site Sucdarea clectrich cap ta | Numata tact Protejarea contra umezsil gi a viaty: ‘ap prin topire iter | "peri tachise, cu | O° | Darata sudatefolosind prelat, corturi, ba- medi femperacora ie" na act ransportaniie |_tistoi peste a | Sadarea manvala ou are | Tn acr her ta | Preiucet- | Darata | ‘lectric prin metodele | temperaturi ale | aire nor | “executirit jeinatdlre prin sopra] medruiut peste | mala | Suu b. | Uscarea electostior tn suptaare spe- pence cuveci''in | 23°C pentre OB ee eee Neochilic, ia baie'de | 37 gi poate: OC ae eee See Sgurd, cusan fara owe | pentru’ PC. 32 rrul peatru doud ore de lucra. Conform. normelor furnizoritor renee | oe | oan Inspatii potejate | Preincal- | Durata ts Ty ’tempecaturi | sire la ie | “exocutird Prefacirrea gonclor pe care se apie ale medielat ub | mitaso- | sugar ‘cordoancle de sudura, a taturoz ple- eee ele felon co vin in contact, ponte By SyPeme OB | perio Svea toate acenagi temperatura? Inainte do tacepe- amen = lapiese.cu grosimt pind ta 25 mm| 100*— 130" | ** Seterit C60 sk PC 90. es reat cere etree gee Merlo’ ternolcolnte | imediuit mal | | eget tscate etangate contra | mich de +5. ‘inereli, pentru sigur Depuneres succesiva a straturiior de area nok ricii lente uduré, faainte de ricirea zonel de soe tesperetwn alot preteen? Dees geoesiett Asigurarea calité{ii Iucrarilor executate pe timp friguros ao trebaie st fie mai mick do, 200 4 | ———| 12.6. La lucririle fntrerupte pe timp friguros se va verifica, F fnainte de reluarea exccujiei imbinirilor, contrasigeata efectiva [| Pinolisthtetn vederea ric entes | — S si corespondenfa acesteia cu proiectul. Pentru prevenirea oriciror defectiuni, proiectantul va pres- I] | | rie prin ,condifii tehnice speciale", uncle exigente suplimentare Jt. ] todepsctarea agurti,dup& ricize. - = privind verticarea sudurilor executate pe timp irigures, efectuc- ‘ ea acestor Verificiri gi evidenfa lor constituind o obligatie a exe- 12.5. La sudarea electric& a ofelului beton pentru elementele de beton armat sau precomprimat se roase urmitoarele condifii: 66 vor respecta in zilele frigu- cutantului. 12.7, Pentru asigurarea unei bune caliti}i a sudurilor executate pe timp friguros este necesar si se utilizeze sudori cu capacitate ridicati de adaptare la condifiile climatice defavorabile gi cu 67calificare corespunzitoare tebnicitifii speciale cerut tn asemenea conditii de lucra. Durata de luctu a sudorilor se va micsora, in functie de temperatura, reducindu-se chiar pind 1a o ora, alternind cu pauze de Circa 10'minute, pentru odihni gi incdlaire. In acest scop se vor pune la dispozitie cel putin cocsiere instalate in adaposturi provizorii (gherete), asezate in apropicred Jocului de munca si avind dimensiunile de minimum 2x2%2,5 m. Aceste adiposturi vor fi acoperite si vor avea in perctele ‘opus vintului un gol de cel pufin 1,5 m pentru intrarea muncitorilor si evacuarea fumului si gazelor emanate de cocsiere. In acest caz yheretele de adipostire trebuie si poati fi intoarse cu intrarea in orice directie, dupit nevoie. Cocsierele vor fi introduse in ghereta numai dupi incingerea suficienti a brichetelor si vor fi supravegheate in permanen{i de un responsabil, pentru a se evita perico- Tul de incendiu gi cel al intoxicarii cu’ gaze. 13. LUCRARI DE FINISAJ Indicatii generale 13.1, Lucttirile exterioare de finisaj, bazate pe procese umede de excoutie, cum sint: tencuiclile, zugravelile, vopsito- Fille, placajele etc., nu se executi de reguli pe timp friguros, fiind periclitate de inghet. Daci se impune totusi exccutarea acestora in zilele friguroase se vor lua misuri corespunzitoare de inchidere i incilzire a spafiului de lucru, pentru a Se crea condifii de executie ca si pentru Iucrarile interioare (pet. 13.2). 13.2, Lucrarile interioare de finisaj, bazate pe procese umede, pot fi executate gi pe timp friguros dack procesul tehnologic sé desfigoard fn inciperi Inchise in care sau creat urmitoarele conditii: (vezi tabel pag. 69) 13.3. Pentru executarea tencuiclilor interioare se vor avea in vedere prevederile din capitolul 10 al prezentului normativ. Nu se admite introducerea in mortare a rumegusuui sau resturilor de cilfi, céci acestea acumuleazi umezeala, intirciind uscarea tencuielii 68 oo) TRogim ternmic critic Procesul tehnclogic si conditit ‘de executie Lremperatura| Durata ies ues esuueesuuueetnaseerceceeees ance J. | neporitarea materiatclor i spatitede | _ Thera sau in spatit-wecine |e | lb. | afixturite ce urmeara a fi astermute sau +5 Dena | execatarca tencuictlor gla cetoriake |+8°..f 10" | Durata de Trani de tnt) es la. | Maturizarea straturilor realizate prin apie sau aplicarca mixturilor, ‘| ta excoptia tenewiellor apes a Maturivarea mortareor folosite la tem con ‘uel 13-4. La executarea sapelor suport a pardoselilor sé va fine ceama de prevederile din eapitolul 10 al prezentului normativ. Se vor folosi mortare cu raport A/C mic. Ridicarea mortaru~ tui in bene, Ia etajele unde urmeaa a se aplica, se va face in cant tifile care pot fi preluate imediat pentra zona de huera respectiv Pentru pardoselile din mozaic, trecerea la operatiile de le fuire se va face numai dupa verificarea comportirii acestora prin incerciri pe suprafefele reduse. 14. MONTAREA GEAMURILOR i ‘a geamurilor se va 14.1, Depozitarea, prelucrarea si montarea geamuri face pe timp friguros in urmitoarcle conditii: (vezi tabel pag. 70) 14.2. La montarea geamurilor se vor mai respecta urmitoarele: ‘ipada inainte de 1a) cercevelele trebuie si fie curitate de zipada inainte introduccren in fnetperea In care se vor monta geammurile; b) montarea geamurilor este permisi numai dupi uscarea complet 2 falfurilor cercevelelor si la cel pufin 2 zile de la gran- duirea lor} . «) este interzis si se manipuleze foi izolate de geam ce au stat la ger, dcoarece sint friabile. 69‘Rein termie critic Procesul tehnolagic si condifit de desfasurare Deporitarea Geamurite fn tizi materialelor | Chiturile in eutii i incipert tae chise * Pretucrarea | Scoaterea din laxt si tdierea | 415" Beamtarilor DMontarea, PAstrarea cercevelelor in incl geamuritor inchise cx umiditate sub £e 15, IZOLATII Taolafii termice ile te ale clementelor de constructii, ieiot aodtatelor $1 instaafilortehnologce, se vor exectta lor, aparatel e cota tieees em respectarea urmitoarelor condit Regim_tormie critic Procesul tehnologic si conditié de desfasurare |remperatura] Durata Manipularea gi montarea sea ‘mutilor peste 2m suprafata, a celor curbe sau cu omiule’ | 43° Chitwirea, +5 Pistrarea cercevelelor ow gear ‘muri, dupa chituiee 14.3. Aplicarea directi a geamurilor pe cercevele in ger Hiber este permisi numai in mod exceptional la luminatoare gi la ferestrele fixe ale ciror cercevele san rame nu pot fi demontate, In aceste cazuri geamurile se vor monta direct pe cercevele sau ramele fixe in zilele fn care umiditatea aerului exterior este Sub 60%, iar temperatura aerului exterior misurati in conditiile de la pet. 1:3, este mai mare sau cel pufin egali cu +5°C (tempera: turi critic’). Chitul folosit va contine cu 10...15% ulei in plus iar temperatura Ini va fi de 420°C. Prinderea geamurilor de cercevele sau rame se va face cu un numir sporit de finte sau cleme. Lucririle astfel executate vor fi revizuite dupit trecerea pericadei convenfionale de timp friguros, si eventual se va vopsi chitul cx vopsea de ulei Dac& cercevele sint inghefate sau umede geamurile se vor monta provizoriu cu finte sau cleme fark a se mai aplica chitul, urmind ca definitivarea montirii si se faci dupi trecerea perioa, dei de timp friguros. 70 cap. 8 Betoane termoizolatoare suport g de protectie pentru max Soft ale termolaclatesre fa rae, BCA oe “Fermoizolafii aplicate prin Tipire om ‘bitum lav cald sat cu suspensit sau femulsii bituminoase cap. 10 cap. 15 peas Darata de execute TFermotastatit apicate prin wijioncs [| —10" raturhadiaconte:bariere conta vax ‘ ‘porilor; straturi de difuzie, hidroi- Folate ior sub forma do 7 | Bariere contra vapor : con 8 ale din email pe sopratala sRtercach © clomentelor Be constr: cap. 16 tie, : izolare executate in aer liber vor fi 15.2, Lucritile de termoizolare executate fn act. Liber vor fi oprite pe timpul ciderii precipitafiilor (ploaie, lapovifi, zpada) cap. 13, ess, - Yaolafii hidrofuge 15.3. Izolatiile hi rofuge are ae ie Rerloada de, a) Wetted Micoizolajitor bittminoaze 1a luerile de construcfie 112-80, precum i de urmitoarele conditii: 1Regim termic eritie Procesul tehnologic si condi de destagarare [Temperatura] Durata a. | Hidroizotapié bituminoase prin proce +9 | Durata de dee la cald. exscutie Hidroizolatii prin procedee ta rece (SUBIF sau’ emolsit bituminoase) +8 | Durata de umai in spat inchise fexeoutie Hidroizolatii cu folit si adezivi din | Prospectelefirmelor pro ‘ase plastic ‘duettoare Hidroizolatii din mortar de ciment, eu +3 | Durata de | sau fica adaosurl hidrofage, numat executie in spafit inchise side ma | ict 15.4. La executarea hidroizolatilor se vor avea fn vedere si foarele: a. Suprafetele elementelor de constructii pe care se aplici hidroizolafiile de orice fel si fie bine curitate de zipada, gheati, polei si impurititi si si fie uscate b. Hidroizolatiile exterioare care nu s-au putut executa, in solufic definitiva, pind la inceperea timpului friguros, se vor Tealiza prin solufii provizorii, pentra_protejarea elementelor de constructii in perioada friguroasi, urmind ca la revenirea timpului cald si se aplice solutia definitiva, __ La fel se va proceda si cu aplicarea straturilor de protectie a hidroizolatiilor, surprinse de aparitia timpului friguros. c. Nici o lucrare de hidroizolatie nu se va executa pe timp de ploaie, ninsoare sau vint puternic (avind viteza mai mare de $ mys) a Tzolatii fonice 15.5. Tzolafiile fonice se executi in spafii inchise, astfel ck ele necesiti aceleasi conditii de lucru ca $1 celelalte lucrari interioare de finisaj (tencuieli, zugraveli etc.), pentru care, in capito- Jul 13 din prezentul ‘normativ,, se dau condifiile necesare de executie 16. PROTECTIA ANTICOROSIVA IN CONSTRUCTIL 16.1, Lucririle de protectie anticorosiva se pot executa pe timp friguros numai fn hale inchise in care se asigur& cu strictete condifiile limita de temperatura si umiditate indicate de furnizo- sul materialelor prin norme interne de fabricatie, prospecte, instructiuni de utilizare etc. In lipsa acestora, se vor respecta umitoarele condifii generale Regio termic ‘fremperatura | Dara Permanent Procesut tehnologic si condigii ‘de realizare a. | Deporitarea materialelor de protectie ranticorosiva ‘Pregitirea. suportulukpereti sau” par- ‘doseli — pentra a ne depisi umiditatea de4%, iar a medivloi ambiant Durata de ae 03: prewatire Executarea Iuerdrilor de protectic Derata de exoctie ‘2. | Potimerizarea si stabilizaca chiteritor iat te "imasclor de gpacls aplicate (eventual , oa pina Is : Sates in folesints) 16.2. In spatiul de lucru se vor asigura mijloacele necesare pentru o ventilare corespunzitoare, cu un schimb al aerului de 10...12 orifori, pentru eliminarea vaporilor de substante volatile din chituri, mase de spaclu $i vopscle. 16.3. Spafiul de lucra va fi iluminat corespanzitor, cu cor~ puri de iluminare protejate etans, pentru a mu se produc¢ explozii. 16.4. In cazul Incririlor de protectie ce trebuic executate fn act liber, se vor lua masuri de inchidere a obiectelor sau elementelor ce se protejeaza, folosind schelete de metal sau lemn. si folii sau prelate, pentra obtinerea de spatii ferite de intemperii si care pot fi incaizite, ventilate si iluminate in condifiile indicate mai 316.5. Toate solufiile tehnice cele mai eficiente si economice pentru asigurarea condifiilor strict necesare executirii lucririlor de protectie anticorosiv’ pe timp friguros vor fi stabilite de proiectant, care va intocmi un proiect separat de executie cu detaliile necesare i instrucfiuni tehnice speciale pentru utilizarea justi a materialelor si tehnologiilor de aplicare. 17, LUCRARI DE ZIDARIE REFRACTARA 17.1, Lucririle de zidarie refractari se vor executa pe timp friguros cu respectarea urmatoarclor conditii: (vezi tabel pag, 75). 17.2. Carimizile care, din diverse motive, s-au umezit vor fi uscate inainte de utilizare ; cirimizile care dupi 0 umezire acci- dentali au fost expuse frigului, astfel ci au inghetat, nu se vor utiliza decit in locuri de importanta cu totul secundar’ si numai cu avizul favorabil al proiectantului, care trebuie si le precizeze ‘0 asemenca destinafie, fie prin proiectul de executie a lucrarilor pe timp friguros, fie la sesizarea expresi a constructorului sau beneficiarului. 17.3. Cardmizile care nu au suferit actiunea umiditi{ii ci numai a frigului, astfel ci au o temperatura foarte sciizutd, nu se vor folosi la ziditii deoarece provoacd ricirea brusci a mortarelor, periclitind calitatea acestora si a intregii zidatii 4, Nu se admite utilizarea aditivilor antigel in mortarele jor refractare. 17.5, Pentru realizarea conditiilor termiee la locul de punere in opera a materialelor, lucririle se vor executa fn spafii inchise gi incAlzite in condifiile de la cap. 4. In acest scop se va asigura din timp inchiderea halei respective gi inctlzirea ei cu sobe, calorifere sau generatoare de acr cald. Daci acest lucru nu se poate realiza se vor face inchideri provizorii ex caracter local: barici, corturi, folii de polietilen’, prelate etc.. Ja care insi trebuie in orice caz si se asigure incilzirea spatiului, astfel delimitat. ‘Aceste inchideri provizorii nu se vor demonta decit dupi uscarea perfect a zidtriei pe care au protejat-o astfel ca expunerea ei lao seadere brusca de temperatura prin contactul cu aerul mult mai rece din restul halei si nu-i mai poat’ periclita calitatea. 4 Procesul tehnologie gi conditit de realizare a.” | Depozitarea_materialetor (casamizi, dind de magnezité, cimenturi, ga. mote, etc.) in spafii inchise, ferite de umezeala © _| Permanent b, | Pretncitzicen materiatctor de ta pet. a J prin depozitarea tor temporara tn | 49° 1a Spatii_inchiso, forite de umezcalk c. | Fasonarea prin thiere, cioplire ete. a Durata de ‘chrimistlor refractare, in spapit 497 | exccutie a, | Bxecutarea | — ineateirea apet 460"..480"} La ames: ridasiilor teeare = prepararea mortaretor| 410° | Inainte de jpunerea in opera — executarea zidariel 49 | Dorata de exeeutic Exccutares | — idAriilor Tor de mortar ew care Ja punerea fa mortare 6oe...4-70° in oper spatit ia- | — exccutarea zidariet =9 | Durata de chise exceutio t | tucrari de | — pretncatsizea strat samotare in] Tut suport Hoaieielde Spatit inch == = executarea Inerivilor : ooo 48 | Durata de execufie ie antiacida, tn spaqit |. +15" | Durata de executie 1. | Uscarea zidiriilor gi tucrtrilor de ga- | 5° | Durata de 1517.6. Inchiderile la locul de Jucru, se vor limita la realizarea, unui volum minim de spatiu inchis, asigurindu-se totusi in int-~ rior Litimile minime necesare circulatiei in zona lecului de lucr Aceste inchideri se pot realiza in mai multe feluri, ca de exer plu: folii de polietilen’ simpli sau armati fixaté pe un sche} Gin. feavi pentru schelele metalice de inventar; panou: de inventar din PFL sau azbociment; panouri sandvig cu va" minerali si polietileni pe rame de lemn; plici de azbocime: ondulat pe rame de ojel-beton ete. 17.7. In cazurile cind, in jurul 2idariei refractare, id! obisnniti (de rosu) si cea termoizolatoare s-au putut executa prealabil, inciperile’astfel formate pot inlocui inchiderile prov - zorii, cu condifia incilzirii lor corespunzitoare. 17.8, Nu se vor utiliza mijloace de inc&lzire care consur motorin, petrol san gaze de sonda, preferindu-se pe cele ce nec-~ siti combustibili sol.zi. 17.9. Incatzirea locurilor de Iueru trebuie asigurat pe toa: perioada desfaguririi lucrarilor, fara nici o intrerupere, atit ziua cit si noaptea, inclusiy in zilele de repaus legal, spre a nu se expune zidaria refractar’ Ja inghefare fnainte de uscarea ci completa. Atunci cind cauze de forfi major determink intreruper- » accidentala a inedlzirii, precum si in timpul pauzelor de lucru de pe santier, zidiria executat’ va fi protejat’ prin acoperirea cu Togojini, saci de iuti etc 17.10. Atit ziddria refractara cit si cea obigmuiti, care au fe: surprinse si degradate de inghet, se vor reface. La refacere se vor respecta cu mai multi atentie miisurile de precautie $i. protectie' specifice timpului friguros, date in prezentul capitol. ‘Nu se admite folosirea mortarclor rezultate din desfacer 2 ‘unor asemenea zidarii, 18. INSTALATIL INTERIOARE 18.1, La organizarea exccufiei pe timp friguros a Iueririior de instalafii aferente constructiilor se va tine seama de caracteris? ticile tehnice ale materialelor ce se prelucreazi si se monte: 76 ide natura operatiilor necesare, in condifiile factorilor climatict din zilele de timp friguros, definite prin prezentul normativ. 18.2. Transportul, manipularea si deporitarea materialelor de instalafii se vor efectua in conformitate cu prevederile condifii- jor tehnice din standardele sau normele interne ale produselor respective. Instalatii sanitare, de incilzire si ventilare 18.3. Pentru realizarea unei calitifi corespunzitoare a jucririlor de instalafii interioare: sanitare, de incalzire si de ventilare, se vor respecta la executarea lor urmitoarcle condifii (vezi tabel pag. 78) 18.4. In proicctele de organizare a santicrelor, pentru activitatea pe timp friguros, in figele tehnologice precum gi in alte documente ale proiectului privind executia Iucririlor de instalati, se vor preciza conditiile de efectuare a lucritilor la diferite temperaturi ale mediului ambiant. 18.5. Executia operafiilor tehnologice ale unor lucriri de onstrucfii aferente lucririlor de instalatii ca de exemplu: ln- crari de pamint, lucrari de beton, zidarie, Incrari de vopsitori gi izolatii, constructii metalice din ofel etc. se va organiza gi efectua fn conformitate cu prevederile capitolelor respective din prezentul normativ. 18.6. In cazul unor temperaturi exterioare sub -+5°C, pentru a feri instalafiile de inghef in fnctperile neincdlzite, se va pro- coda la golirea de api’ a tuturor elementelor instalatici. Instalafii electrice gi de automatizare 18,7. Instalafiile electrice si de automatizare se pot executa Be; timp figures cu respectarea urmitoatelor condigit: (vest tax pag. 79) 7ela fegim termic critic cee oe Procesul tehnotogic $1 Regim te Procol shnolgie i conti : coaditt dete | |-—————— rata rialolui ls Ton i ‘Temp. Durata z rl a. Lueririle de fixare a elemen- urata de ——T Eaetedetimercemee: |, | Burts te Depwiaw | = Toba ome apy | — 9 | Dota ao idisie, ete. prin procedee critics Ranipulare | Congacte din Cugiar| ie de as aL punetea in oper 3xuo | 330 Jao Gs Go] ss 7 35 MB a betonstat a protele- get | 37s | aa ts ts | 73 sO Tea elementalsi fa pe- axis | 423 [ise tor 208 | "e 2 ft 33 ap Hooda erties do 10a. 3240 | 490 fist 190 238 | 5a w6 15.9 212 203 Bac 80 81a2 3 T 7 i 2 3 T 4 Conduere fa) Saparea santeritor cap. 6 Metoda | Temperature sheablort neater | aerutui (pet Subterane Jy) Posarea conductelor| Cap. 12 Hii depa| 13) fm za etalice penerea | puneri in ope {in opera | 78 variazd kc) Probe de presiune cu} 5° in — peste 45°C 1 A Ta conduct +e Cap mintre +5" 9 ls) Pozarca cabturtor ov lectrive o Tot terenue — intre_ 0° i Bit avate st fo) ssparen santrior | asc -s aferente = intre —5° si hy Executarea canatelor * Yan eon me wre aa k) Execotares canal ap. l if * » din sidace eae | Montarca | Metatice | Manipuilare, montare “1 pretabriee |S Xelor a - la) Tencuseli, ctanss trmatsan | a)° Manipotare, montare fed Tencusel. ctangsrk | ao : precomprl |_| Je) t2otaet mat ) Sudarea armiturilor | Cap. 12 Prepararea, | Zite friguroase (pet. 1.4) ‘ransportul | ia care” temperatura ) Tarmarea betonukei | Cap. 8 Hipunerea | acroiui (pet 13) de monolitizare fn Opera a | varias: etonutui” ].— peste OC | al Sine —3° st —10° 10) Lecrisi | 0) Deponitarea materialelor de zidarie|_ O° (vamaidack’ betonel 2 er Iacilzeste dopa” pune aie )) Prepararca mortarvut + ea in opera) by Prepa : jn opert a : Matorizarea|Metoda | Temperatura ©) Transport gi paneren i operk + Detonului | comser- | aerulut (pet pacer pet pink laf vari | 13) in aun : Fealizarca | catdurii| punesii tn ope a) Exeeutarea zidtriet J+ eritie de. | fara | #4 variasa: ° maturieare | aditivi je) Protejarca| — fm spatii inchise aantige! |— peste °C o fy ataariet a * ‘ ‘y ie ge eal eatRtare | — pentru conservarea | = 3" sate 0° gi — Ekle inmagazinate =sC 22iT z 4 | 3 ] 4 8) Tigle si olane: montare —10 droizo ~ | a) Hidroizolatii prin provedee 1a ca 1 taventors SLT 1] aia 8) Hidrofzotatii prin prevedee ta cald |__4+5° fb) Pusci aia | — montarea =i 1D) Hidroizolait prin procedee ta reve | —3" sebocigent | —gpticarea condanalat (SUBIF sau emuls bitumsinoase) st Pas aechit +5 noma in spats inchise y Tabi = aia Smontare =F 6) Hidroizolati cu foit x aderivi din | Prospectele Blanton [=etangare,_grandates | —F° ” Gin ae passe eT dilatd sau |" Yopsire pe basa de na prodeedtoare ental ~"grundaire,——vopsire | pe bach de rigid sins @) Hidrotzolatiidin mortardeciment, | — 5° Ree cou sau faré adaocurt bidrofuge, a 2) Fol bituminate, primal strat 1 NEE +=} [ad Protectia_ | a) Deporitarca materaielor de protex ©) Si vind nem, pec gi | 10 Seti. |) ficlantcorsiee nr Se 1 ‘bociment SE In cons: onstrachi ‘ + | Rrucgit |b: o) Pregatirea suportutus, exerutarcal 12) Constructit |) Sudarea: — in aer liber OB 37 : Incrisior de protectic o rnetalice Roaa| din ofel Be @) Polimerizarea si stabilizarea chic | — 10° = in spatit fachise st ‘urilor gf maselor de sacl aplt inate cate 1) Montarea 1] Lacrasi de | a) (Deporitaren materiaielor epesifice ) Me Ggaidirie’ [2 Depotiteres moteriatelor specifice | ©) Vopsiveaelementelor inf —10" retractara | b..c) Preincalzirea, fasonarea, exeew |_| spabit inchise yi Inczite area idriiior By Laat de 1 @) Locrirt de jamomare gl saarle [| tessa | tinct o [| Montarea— geamuriior ta span tachi isolate) z 1) Uscatea aidiriitor gi Ineriifor de terme [/a)_Betoane termoizolatoare ap. 8 |_| gamotare 1b) Sape de protest (procese umede) |___Cap. 10 18) tnstatatti | a) Lordi de finare ©) Temoizotatit apticate prin pire | | Cap. 15 sanitare de | 8) Depositarea materiatelor din PVC x bitum cal ideo focal $1 Prctncane "ee ea eof) Prolncaleive, -prelarare_meca- 4) Termoizolait apticate pria mijtoa| —— 10° a ‘ick la rece, fa eald, montare pe ce mecanice fanticr a materiateior dim PVC 3) Sizaturs adiacontey barre conus | Cap. 15 1 Y Stporiion staturdedifesies deo] Terai do sudura : iy" Barioee Contra vaporilor sub Form | Mer) sSocutlion gn elector seal. de pelicule din emaituri, pe supra. | Cap. 16 tare fata inferiara “a elementelor’ de comstruchit 4), Bfectuazea probelor de presione 84 85.acrulut exterior, definita conform pet. I. 4 asigure realizarea.temperatu ral 21 3 15] tnstalagit a) Depozitarea si manipularea tuburilor $1 conductortlor ) Proiactlzicea tuburilor izolante dia PVC ©) Manevatea sl porares, cabluior cloctrice fara. prelncilzice.prealar iis ® e ‘Temperatura pet, 18.7 4) Preincitziréa cablurilor -* ©) Preinciizirea risinit ta executarea ‘mangoanelor gi eutilor terminale eo (*} Nivelal de asigurare Bee (pet. 1.12 din Normatis este temperatura , pentra care se iau misurile menito ‘eritice’ a materialulet sau elementulut de ‘eonstructie (pet. 1.7) 86 Lucrarile se eeout ae? ford mésuri specie Ox temperatura _V_ _eritica Sor ona ey See, Soe Gye (Bye) Lucrdrie nu se executi de aditivi antigel se vor adiuga la temperaturile (#9) Conform pet. 1.14 a din Normativ. ANEXA B FOLOSIREA GRADULUI DE MATURIZARE LA CONTROLUL CALITATIL BETONULUI PUS IN OPERA PE TIMP PRIGUROS 1. Condifit de calitate 1.1. Calitatea betonulni pas ia oper pe timp friguros este asigurati dack acesta atinge faainte de a ingheta un grad do maturizare (lig. B,) evaluat pemtea “suprafefele elementului de constructie cele mai expuse riciri (My), al cirui echivalent cu gradul de maturizare evaluat la temperatura normal’ de 420°C ‘Ste superior gradului critic dp materizare M, (Normativ, pot, 8.2). Aveast Condipio se exprima prin relaiile YM Ke LO, + 10) Ky My co a a Yt (1.2) tn care (Mg este gradul de maturizare efectiv al betonului, fa MC, evaluat pentra zona ‘lementulsi de constructic cea mai expust raciri, in intervalol de timp 43 4 durata in A a intorvalului de timp 4, fn care temperatara varias liniar: gradul critic de maturizare al betonulai, evaluat la temperatura nor ald +20°C, necesar a fi obfinut in beton fnainte de inghefarea lui, entra ca rezistenfele finale si nu fie afectate defavorabil; Koy — coeficientul de echivalare a gradului de maturizare al betonulai eva Taat tao temperatarhcarecare 6, (6,) cu gradu de matarzae evaluat tn temperatra normall de 20%; 4 dorata eric do maturinare pent care se obfine fa beton om grad de'matartare efestivs seals din pune de vedere al sivelufl de ‘feat el eratuat Ia temporstare nonaais de 4-20, fay 6; vatorife met, pentra intervatte de tn yale femperaturit tonal Inivuratd fa zon elementsiot de constraficcew mat expsd ret = monet de inervate fin care to moar temperatura. wy, Wiel ee de mature yt nei drape AVC sat ate, pour tg pur de cient folate rent tn RS, i anesa yy * Bone ate tifurl de cinentor valerie gradu crite de macuritare My se daira expefmentay prin stadt de labrator, 8788 Pig. B 1, Gradul de maturizare efectiv M, a. La betoane cu temperatura de inghe} 0°C D. La betoane cu temperatura de Inghet scdzutd prin folosirea de ‘aditivaapecifict i: Cea 1.2, Valorile cocficientului Kg; de echivalare a gradului de maturizare ta temporatura 6, (espectir 6) eu gradul de maturzar ls temper 420°C, slat date tn Anexa Bho, 113. Condifia de decofrare'a elementelor de construct bazatt pe evalua- sea gradulut de maturisare clectir la temperatura variabil st compararea echi- Fo Sid sila temperatora normalé de 20°C cu gradu] de maturizare Mg, Torespunedtor unui nivel de fnthrire B, se exprim prin relaiie sora normal, Fm ke = T0410) Ky My (13) 4-be (uy fn care: . Ag este gradal de matorizaze al betonutu, evaluat Ja temperatra normal de To0rC, coreat eu nivel de fntérire P, necesar pentru a fi permiss decotraren, in 18 — termonal de decofrare, in hla care se obfine wn grad de maturzare Clectiv, echivatent din ponet de vedere al nivelului de intérize en cel Sratuat a temperatura, normals’ de 420°; Parametsi Mey Ky fy 8pm a0 aceleagi semnificatitca gi Ja ponctal 1.4, relapile (11) i (12). YValrile gradulut do maturiare Matecesar la temperatura normalé de 420°C, corelate en nivelul de intérire , slot date pentra dout tipuri de cimen- HA oosite cureat Sn RSK, in anexa By Valorie eoeticientuluti Kg rezulth din Anexa 3, TA, Darata minima de menyinere a protectiet se suméyte durati de max tucizat criicd si se corcleard co Ourata prevaruta fa graficele de execufie c& relajia: ty Ug t At as) fn care: ty este durata critics de maturizare, inhi i durata rezervatt in graficele de executic peatra aceastt fazi tehnolo- lek te sande trae a baton ee de fdepear protest ia ile; At = timul disponibit pentra maturizarea betonului fn ziva punerii Tui in Opera, varlind intre O16 by ta funcfie de regimul de lueru zilnic Gide schimbul in care sa pus tn opera betonsl, inh. ‘Rogimul termic al betomului dup ponerea Tai ia oper’ trebuie sf asigure realizarea ¢radului critic de matarizare in perioada fy evaluat cn relafia (1.2). ‘in ligea unor durate ty Impuse prin graficele de execufie, durata critica de rmaturizare fy se v/a determina concomitent ca prolectarea regimurilor termice. ’ 89Jn vederea reducerié 1a minimum a consumutui de energie se vor adopta, In ‘general, pentra durate valorile maxime posibile. 1L5. Durata fy, petra decotrare, e,evalucaz’ in functie de durata 2, previzuti in graficul de executie fa mod similar cu durata fy. So foloseste re= haga: tgo Mgt Oe ua unde At are acseagtsomnificatic oa ta pot. 14 (se. 13) Dirata fp. respect sp te poate itopane prin grafcele de execotie nomai fn masura in care xe crear in mt artifcial gi un repim teri eorespaneit 4h Yoate cvltaite casurGurata de maturisare rezite din controlal eginutu terme pontee realizara gradu de matertzate elect, conform pet 2. 2. Evaluarea gradulut de maturizare efectiv Reatizarea gradului de maturizare necesar se controleaz4 la executie prin cevaluarea echivalentufut la temperatura normals de 420°C a gradulu de maturl- zare efecti7 obfinut la temperaturi variabile 0, sau 6, si compararea Ivi eu gradul critic My (pet. 1.1) sau cu col necesar pentru decofrare My (pet. 1.3). Se foloseste in acest scop o fis de calcul (Anexa B,) in care te fascrin in coloana 1st 2 datele necesare evaluaril intervalelor de timp Ia eare conform pree Wederitor din Normativ pet. 826, sau efectuat masurdtorile pentrw temperatura etonulun, dnscrisk ia Col. 4. * eee in fish se inseriu tn col, 3 si temperaturilo aerulul exteriot, pentra eviden- fierea condititlor in care sa maturizat betonul. “in coloan 3 se fac mediilearitmotice ale temperatuilor din col. 4 Ivate cite out, fn ordinea in eae au fost masurate ‘In cotoana 6 se fnseriu valorilo Kg; din anexa By», corespunzitoare tem peraturilor medii 6; din cotoana 5. ‘In coloana 7 se tascriu duratele f rezultate din diferenta dintre momentele fn care sau efectuat dod misuritort succesive (col. 1 st 2). In eoloana 8 se catculeazs valorile (0; + 10) Key t iar in coloana 9 se co rmuleaza relatitle (11 sau 1:3) in momental in care valoarea cummulat® din cot. 9 indeplineste condiia (11) sau (1.3) s0 insumensa duratele din cot, 7 reauitind duratele ty, respectiv 4g (elafile 1.2 sau 1.4) In care se pot lua masurile de indepartare a protectei, respectiv de decottare. 3. Metode pentru maturizarea criticd a betonulul, Tipuri de segimust termice ‘si domentile lor de aplicare 3.1. Gradul critic de maturizare, My, poate fi realizat prin metoda conser- ‘visit cdldurii sau prin metoda incitzicil betonuksl dupa punerea 1ul In operd, in functie de valoarea raportulut M,/R,, intre moduhul de suprafaya al elementulay i nivelul stu de protectic termicd, 90 ‘Metoda folosit& determin& in beton urm&toarele tipuri de regimuri termice: fas Metoda conservirii cAldarit: regimul termic CCy b, Metoda Incdlzieii dup’ punerea in operi: regimurite termice Ty: epi RTe: Cy; RTC care se diferent’ tn fanctie de dorata perioaelor Tory istice penira incilzirea artficlald si pentra racires natoral ‘32. Regimal termic CCy (fig. 3.1) este recomandat pentru valort reduse “ai paraictrl fy/Ry 9 ac cavacterizeash prin variatia natural emperaturit Prati perioadd de maturieare critica fy, se poate realiza in trl variant Pepe de modul {a care variazA temperatura; ws. Temperatura betonulsi crete (fig. 3.1, a) de 1a 0 vatoare Qh, ta ter- sminasea puncell ta operty la 0 veloare Op, la sfiritul perioade fe, deoarese in sminaveten de degajare a cxotermict (Pyex) este mai mare decit ces de pierdere a Siduris prin protectia adoptata (Pq)? Fozuled: 8 < Oe by Temperatura betonututscade (ig. 3.1.8) de lao valoare rerit tn oper, In 0 valoare Q,, la sfirital period te deoa pane I ers ee te mat med doet cn de pledere a alder ‘rin protechin adoptata (Pa)? rezulth: 05> Ooi ci constant (ig, 31. 6) pe «, Temporntura tonal ve menine reat constant i. 5 crag amore teers et native stent de dale PE ea tie aclliu pein protria opted a) = tote hot 62) Oy = Bei tele (3.3) “ale pomietstlut Ie] Ry gi se caracterizeaed, pentru o acceastdurati de matut tegimul CC,. In consecinta, este necesar ca temperature Q) si fie mentinut ; Saetiemea acne =O 6a) 1) Regitsl Cp (fig. 3.2. b) este wn regi termic efectiv mai avantajos -decit "h renitn CCy din punct de vedere al consumului specific de energie pentru Valoe! idicate My/Ryi se caracterizeard prin parametril Oy > Oe: ehh 3A, Rogimurile RTg :RCp: RTC (fig. 3.3) reprezinta alter snerat asi cechomniee din punet de vedere al consumului specific de energie, faa Ue regimusle P47 CCy Hi TCy. Aceste regimori se caracterizeaz4 prin puncrea ao bats o1se TTT Op} Ot ° *Cfn oper a betonulai la otemperatord Oy relativ schzut, astfel incit pentry matva | ra} | {2b tad critica este necesara ridicarca temperatari la 0 valoare superioar® O,, 44 we ntro peroad’ f. " Poet RT (Gig. 3.3. a) este un regim terme de referin}, pentra de: (itiente de aplicare, din punet de vedere al consumulut tvegimorile RC», $1 RTC,; se earacterizeaz® prin parar .tajarea domeniilor Epeciic de energie, int L smetrii <=: ath HO 3.6) t ti “ ‘b) Regimul RCy constituie o alternativi pentru regimul CC;, fata de cae ae ar conten apeitice de energie ma ese, Se cara care conduct, fn fone call a tomperatarh betonutan da teperatara ee Be ese datrt aurea menfonate I pt 1.2 a, temper Se Perce in continua, fare fnetares rere ~ ech eee: 4=0 on ol omni 6) Regimat RY Cy conteuie 0 altcnatih penra egimat 7Cy tah 6 care cpnduce, i general, Ia cossumuri specifice mai reduse sees steriicard prin ridicarea temperaturil, intro perioad® ty, de la var toaree Ohta o vatoare superioara Oy care trebuie mentinut& constantd o perioadl pesgainge den se intrerupe incalzirea sia fi sat betonul si se riceascB, in mod atural, 0 periondd f,; recult8 Bae HELM (0 - Ted an WT 2K L > Tee + ZEEE (0, — Tee) (42) i | te te 2- Ki aa fn care: a 1a petonutui la descarcarea din betonier’, in °C. 8p este temperate Fig. 3.3, Regimurl termice 18 incilzirea betonviat du “S femperatura la descirearea din mijlocul de transport, in °C an RT, de referinth fy > 0: fe> 0; fe ‘opera, in °C ORG, — efectiv tp SO; eH SO € RIC, — efeetiv 30; > 0; SO 8% tomare | fe 6, temperatura Ia terminarea punerFigs Ei, tecperatara aerota exterior stn nivel : ra acrutu exterior sau (nivel de asgurare) tn tinpul pre Sponsor rt i — eoticient de sere temperature la tala de prepara ta obi ianexa D. pets 0.) spe handel dere & tempers In timp tapaportt Presi tapers anera Be ee ea | 4.3. Indicate de pet. 32. 34 prevind domentle efcente de apicare sale reimurilor termic, dn Panct de wader al comromane ee eae i, se bnsead po bilanfl exept total la prepare 9 le clos desk fare consterindranamentsis sets ele Bilanel energetic ce exprim’ pein Siaia Ba Ki ari) (43) tn sare este consuml specific total, tn kWh; Sip — consume peste hn, Ia prepara betnss ta k WMis er — consumut specific tehni, tar inclsiven,betonului pe panier,” do Punerea fn operi, in kWh/m?; See ae Fendaent sateen de Tce ta prepare bens Fe = fandamentul istalafilr de tncilaive & Yetomulul dupa, punerea Tot fn pers, ee or Randameniul rp, la prepararea betonului, se evalveazk pentru acoperirea pieederilor din refeava de alimentare cu encrgie calorici a instalajilor de inctl- Birea componentilor si plerderilor de caldura din timpul funcflonait acestora. Pienferite de caldora in timpnl amestecérit slat incluse fn coasimel teh. Handamentul ry, la inctlzirea betonului in perioada de maturizare, se cevaluea2i numai pentru acoperizea pierderilor din refeaua de distributie a ener- {ici calorice si a celor datorate imperfecfiunilor solufilor de protectie, iatrucit flerdersie dia impal fanctionaeit instalatiet sint incluse ia consumul tehic. “Z4. Bilantul energotie de la pet. 4.3 se poate modifica st odata cu acesta, si conclustile penten delimitarea domentilor eliclente de aplicare ale diferitelor Fegimuri tormice, dach randamentele ry sire Sint difeit ‘Limitele pentrs care concluaiile dela pt. 3.2... 3.4. mia valabile, ezultd: tim fh Lin Gon 5 im tt = Oe 4 ” ie tp Qep — Dawe Aad inst Qe Sint consumurile specifice la preparare, rexpectiv pe santicr pentra solutia etalon (ou care se face comparatie ~ Cy. sam TC); Qimi Qu — consuimurile spectice pentru solutia ce se comparé (TC, ea Cops BCy eu CCy! RFGy cu TCy)ANEXA By, Gradol critic de matarizare Gradwl critic de maturizate My (la Fetal Ew +20°C) ‘pentru aC ANEXA By visk PENTRU CONTROLUL GRADULUI CRITIC DE MATURIZARE M, SAU GRADULUI DE MATURIZARE PENTRU DECOFRARE My clone 1 ee Exempla Kall a 1 os [06 [07 KealiKg ae uo : B28 —1,—Pa3s—31 Pa 35 56 | an [sx | 100 | 1400 | 120 My = B10 We Pw eo | 22 | 70 | 100 | 12% | 100 ANEXA Buy “Tomperatara aaibetons) Interval] simpiu | Camulat Cooflclentol Ky de echivalare« gradu de maturtare la temperatura 8; cu on yg | dotinp | Simo' | Comet ‘gradul de maturizare Ia 420°C isu. | Medie te | HO, + PEN OLE mau, F ; 6 = PC) % 10) Hyg + 10), FT TC PE OE ‘i [oe] Ras [Ol Ro: eee ese ela eee | 2} 10 ——_}+—— 1 14 0.968 | 24] 1.020 w los] 7 | 16 oe eer eee 2 = 10,0 Pearce 2 Pa io [osu] 1 |e [3 [oso | af uses [15] 0.956 | 108 4 [3] ones [sl 0.988 | 1] 0.092| 24080 a A 0,900 | 131 0,960 120} 1,000 231,10 so 1.280 a ANEXA 3 |_204* | . 18 Gradul de maturizare Mg $i corelarea Tui eu aivelul de intarire aa ret eae cee 17 CGratt de matariare AF °C entra aa iach £270, = cimatu wl»lolo|» alm) ol» 7 7 Pa 35_| 600|_ss0 | 1290 pao | s20| 740] 1150 1860 | 2760 | 4050 | 3930 | s700 | 1270 v0 | asi | sao [500 | s20 | te 98 99ANEXA C SOLUTH TIP PENTRU REGIMURI TERMICE LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS Solutiile tip prezentate in anexa C sint caracterizate printro serie de pas imetri de ale caror valori depinde realivarea regimului termic proiectat, in consecin{4, compararea valorilor acestor parametzi cu cele co rerulti din situafia realt este necesard pe de o parte pentru alegerea unei solutit cores ‘punzitoare, iar pe de alta parte pentru identificarea misurilor necesare a fi uate Pentru aplicarea in practica @ solufiel alese. 1, Parametrii pe baza cirora se face alegerca solutiel tip de regim termic pentru maturizarea eritied a betonului Solutia tip de regim termic se alege in functie de: = tig batons compoctia catia: = nich ian carom romain din Agus As 14); 2 = Fareneti ce careeiest clement at mash qt sink de psc: ‘purl de bigane pans cre Soda soap roan oraie poe Dach craters Det pus In operh pe timp fguon mu Inca ashi in tors yao man WS te ree Seg rma spelen, confiscate is Aton. mstructie dia punct de vedere 2. Evaluarea parametrilor ce caracterizeazk elesentul de construcfie din ‘punct de vedere al masivitajit gl aivelului de protect termica 2.4, Se apt solpile de protjae a elemental de contrucie gf 36 cstimeasA valorile rexistentelor termice “iy: Ryj aferente aupratéfelor opuse Sj) normale p desl ce cornpund celot tel ane reteagular ale i mil Gaal o/e eR peeled arm ee Sn Shon Gfolecind eco tip in anted Cos ea sok ete poets conform ‘indicafiilor din Anexa Dy. eee a 2.2. Sesvaliea prametrit(My/Rly ah Ryy ponte Hecate din direie 4 conform tndicafilor din Anexa Cr flosiad tabelie din Aneasle Chee 2.3, Se evaluash pramtei'MyiRy Mp petra inuegel,esnnt do construcfie conform indicafiilor din Anexa Cy. ns 100 Parametrli ce caracterizeazi elementul de constructie din punct de vedere 1 masivitaji 9 nivelulul de protectie termich se evalveaza in primal rind in Motera aplicisit metodel conservari e&ldurii, chiar dack se folosese pentru prov elesoluii ce ar putes i wtillzate si pentru inedlzirea dupd tarnare (spre exemple colraje.Inealzitoare). 43. Sotufiile tip de regimurl termice prezentate in Anexa C $i posibilitayi de extindere 3 aplicarit lor Solute tipizate de regimuri termice sint proiectate pontra: inveluri de asigurare ‘variable, conform prevederiior dia Anexa A: — fradele critice de maturlaare corespunzitoare cimenturilor Pa 33 $i P40 (Anexa By) UMGurate de maturizare variable, conform prevederilor din Ancxa B, pet. Ap w fipurite-de regimurt termice din Anexa B, pet. 3 tipurile de betoane din Anexa Cy; T parametrit Kp — 0,050 4X, ='0,200; farumetrit M,/R, ‘variabili, conform prevederilor din Anexa C, pet. 2 Anexa C, permite identififcarea tabelelor din care urmeazi a fi extrase solufitie tip de regimuri termice in functie de meteda folosi4, de tipel betonulat ‘pus In operd si de coeficientul Ke, 44. Metoda conservirii,e&duri Alegerea unui regim termic Up CCp (Anexa B, fig. 3.1 pi Anexele n “ua Cas) 4.1, Se estimeaas nivetal deasigarare Bae pe baza prevederilor din Anexa A. 4.2. Se determina. parametrii ee caracterizeard elemental de constructie (af,[ Re: Hy) contorm prevederiior din anexa C,, 4.3. Se identifick din Anexele Cj... Cag tabelul corespunzitor tipulst de beton si cooficientulal Ko, astfel ‘pentru ‘Kp < 0,030" se folosese tabelele cu Ky = 0,050; = femtra 0,090 <' Ky < 0,200 se folosesc tabelelt eu Ky = 0,200; = pentru Ky > 0,200 se utilizeazd tabelele cu Ky = 0, insi temperatura Oy pentru 69 se asigure realizarea gradulai de maturizare po Suprafejele cele mai rect ale elementulsi do constructic. Se foloseste relafia: 6 =O (at) 1K 6% este vatoaren ce se va adopta fn oo @y, in regiwul termic corespunzitor pentru i eect: — Memporatura coresponeitonre regimtut te Dlstcolara Ry im aneasle Cag ss Ca stabilit pentru 0 valoare 10144, Din tabelul eorespanetor tpotat de beton sl cooiclentulal Ky se extrag poate parame datrminah Ha pets 21 2S parma es carte Tres wopinal terme Cort *"ltnta de matric critics, in aile: = femprature betonsts a fsmioaren nerf oper Oy in *C3 < temperators Detovah is termianses pera wgtraar crite, 8, in °C; e = a fed de maturizare efectiva fy = fe, in Be 5. Metoda tnctlzirit betonului dups punerea in oper 5.1, Penis Inclaea bono dup punrea luk in oper este ncese 5 fi indepinte usmftoncle cong a clementat de constructic te sarctriezeprintoun coticient Ky < 0,100; : e cae b. i exit posblitaea de insst a betonalldupt punrea fi pert (s& se poati aplica unul din procedeele cunoscute) oe . randanental 7, al insfalafiet de Tnetsre a betonlet dup poner fa pert se superior seu cot putin eg cu randasenal ry Intalio deed Bea compotion Alegerea unui regim termlc 7C, (tabelele Gy... Gs) fig, 3.2 Anexa B) 5.2, In contitite de tx panctul 8.1 se poste adopta wn rgim termic Cy rai eficient dete regiml CC. din punet de vedere a communal ie energie entra valor riicate ale parametruot 3f4/R Lima de separate ine ecle Aout regimari este ina varinbia in fetie de ipal de: betonsde mvelul de ack gurare, de durataeritica de matorizare, 3.3. Daca sat Indeplinite condiile de Ia ponctal 5.1, pe aza parametritor determinati conform posttelon® ty 22 si 2.3 (pentru Xe <0. 100) Se alent dintre tabelsle Cy, -” Cy tabeivl corespuntitor duratel fy nevesare 9 cipal de beton, din care cxttg fn foncjie de niveul de asigurae adoptet perarseti ce caracleriesas regimal temic Tey: revalta ~ temperaturilecaraterstice: Oy, In terminarea poner in oper (egaté cx temperatura de tratare izoterm p'= 0) gi tempecntura On terminates duratei critice de maturizare, in *C; ‘ oe — duratee caracterstice: fy, de tratareizoterms gif de Hcire natural, pind la atingereagradulul critic de maturiare tn — puterea specifies Py, necesara tn peioada fy in W/m? — consume spevific de enersie, Que tecetac pe ganter in kWh? transtormare in Kenia’ se mnultipich Cu 860 KeuiheWh ‘Petes valrie yy interioare ger dn tbetee Cy, regi termie Gop extemal cicont” doe uneegem covespunzator “FGy" ta “tandamente 354. Valorie puteit +4 consumulai speitc sat vatoritehnice, estimate eats ein conlicieat Ay ="1,079, corelat tw vatorile Ky 0,100, Valorie elestive nie puter iastalate yt consumufut specific se obyine prin raportarea valorilor tehnice la randamentul rq. ag pentru 102 [Alegerea unui regim RC, (tabetele Cy,g: Cy.) (fig. 3.3 din anexa B) in conditiile de la pet. 5.1, pentru durate critice de maturizare reduse, se potcadaptaantesig techie RC} ant chstest desi regal termfe CCy sl Sn ion a/R. ntriare color pentru care wa rocomandat cont. Pot wepetegimal tome Cy. Se, Doct sin ineplinie condiile de a pt, 5.1 pe baza parametrilor eternal conor pets Zhe 23 pests. Rove 0,10) se ientited diate cia cosrpumsitor tpn de beton di cae se extas EOE GRR parame o cornterinnel sonal temic Cys = temperaturle caracteristice: Oy, 1a termnnazen punerit ta oper; Oy tn terminares pertoadel de Fdicare a temperaturt gt 8, a terminates peroadel de maturieare erties, in °C wperioadelecaracteristice: do variafe natoala a acescia dopl inctarea fnctzii Cinoterea specific Pye in petioada f, im. Wim Consumo specific tele de energie neceane pe santice Qre, tn kWh/m¥; entra transtormare in Realm? se multiplies cu 860 KealfeWb. "Mite de ridicave @ temperaturt,#y,In °C) ie sin determinate in condiiile proceate fy, de ridicare artificiala a temperaturii st fe inh; 5:7, Puteres i consul spe ta pots 54 Peviteza de ridicare a temperaturii este minima pentru realizarea gradului ritic de matariate in durata fy 1 covespunde putertistalate minime. Marites Site rdicare determina o feepere importanta a putert intalae, Jn paralel Tao seducere nesemnifcativaa doratel fy sta constalal specific Alegerea unui regim RTCy (tabelul Cy.z Cay) (fig. 3.3 din anexa B) 5.8, Inconditile de la pet. 5.1, pentru durate critice de maturizare reduse, se poate adopta un regi tevine R7Cp. mai elictent din punet de vedere al SoRulol de energie ett regimal terme 1Cp, rcomandar conform pet. 3.3 ‘Jor"Diacd aint indeplinite conafile de ig pet, 5-1, pe bara paramctrilor determinati conform pets 21.2.3 (penteu Ky 0,10) se identfick dintre Giclee Cp Cgyy abelal corespunsater tipuol de beton, din eare se exta ponte dusdta ig S64 hy in funche de nivel de asgurare adoptat, parametr 2e"caractericach regional termic RTCy? rerulth: raemperaturie caracteristice: Up, la trisinarea punerii in operd; Oy. dc tratare isoterind $1 la. terminacesperionde! eritice de maturizare, Chorale evacterisice: fy, de ridicare a emperatoit: 4 de rare 120+ termé Gi fete variafie naturali a iemperaturis dupa Incetarea 4ncalini Inks “2 Fitri speltie Py 58 Py toceaace fn perioadele fy st T Ennsonal specif aechergle necesar pe fantierQcy, In 4Why tcansformare in Kealfm® se multiplied em 860 Keal kWh 5:10. Poterea gi consumul specific sint determinate in conditile precizate ta pots 34 in abete se prezints don’ varlante de regimuri termicediferite din punet de vestre al putert speciice necesnte} se remarchredcren neseimnificativa a com onto specific de energie pentru varianta Pyrmag defi puteea instalats are 0 cregtere importants 1036. Alegerea regimulul termic la transportel gi punerea in operd a betonulul (Anexele Coa! Cua) . 6.1, Pentro ipoteze wzuale de organizare a procesulal de transport si punere fn opera rezultd din Anexa Cy, valorile coelicientului uniter Xj, de sciere a temperaturii in perioada ¢; de transport de la stafie Ia obiect jar din Auexa Cus cele ale cocficentului Ki’, tn perioada de transport pe abject gi punere In opens, i. 12." In functie de temperatura Op caracteristicd regimului termic adoptat (anexa C, pot. 4 si 5), de coeficienti H's K} st de nivelol de asigurare Bae se determin in Anexa C gg valorile (Oy ~ Oa) respectiv (Oy — obtin G31 Gp 7.1, Pentre tiparile de betoane din Anexa C, preparate cu argegate avind smiditati varabile ire 1% 3% se pot obfine'teiperatorle finale sie ape Oj $ agregateloc, By, Infonet de nivelal de asiqarare Bee si temperatura 8, tient desedreatéa Setomalak din maiaxor, folonnd Anexcle Cys Cy in acclai tabele se da st valotilo parametratas Qn pent svalunica cB somurilor speifice tebnice de enrgie ee selon essdeafiats pe ultima nie a ‘abclula, 7.2. Consamal specific eal de energie Ie preparare se estimeazi prin raportarea cousumulu tehtic Ta randamentl fy'al stalaisor ened a tome ponenfiJor evaluat conform prevederilor din Anexa Ii, pet. 4.3. 8, Definitivarea solufiel pentru maturizarea criticd @ betonvai 8.1. Regimurite termice posibile pentra asigurarea realiririt gradului critic de matarizare M,, lnainte de laghejare, se compara intre ele din punct de vedere fl consuimulai specific de energie, conform prevederilor din anexa B, pet. 4.3; 44 Odati cu definitivarea regimutui termic se evidentiaz8 toti parametrii de care depinde acesta, inclosiv masurite de protecfie necesare in diferitele faze ale procesulvi tehmotogie. 9. Exemple de caleal 9.1. Parametri generali a. Tipul de beton pus ia operd: B 250 — 1, — Pa 35 ~ 31 Compozitia efectiva trebuie si se incadreze in limitele A= 116; C925; AC © 0,54 pind ta Aw 14; C= 30; A/C = 0,57 104 >. Niveluri de asigurare ce pot fi luate in considerare (Anexa A): _- pentru metoda conservarit cikduri, fré aditivi antigel: Bie = 0° si —5°C (turmarea betonului se opreste ta —5°C) Jee = 0°; SC; gi — 10; : — pentrs metoda conservirii cAldurit eu aditivi antigel: O° si —5C; turnarea betonului se opreste la ~ IC Gee = 0° 51 = SC: — pentru metoda incAlzirli dupa turnare: 1, = O°C; —S°C; — 10°C (turnarea betonului se opreste 1a — 10°C); Bee = OC; —SC; —10Cs “surata de maturieare criticd (Anexa B, cpt. 14) se ian fn considerare valorile: wile; ty = 160. edie; ha 6th rarametritor ce caracterizeazd elemental de constructie din cor iY guasivitafit gi nivelulal de protecfie termicd ponet de vedere al afilor de protejare si evaluare & reistenfelortermice Ry din Anexa Cy. te ale fandtitr: panos din plac} szlate ecelba), protejae suplimentar mt i agian 13) cu strat de a. Stabilirea sol 4 RG, conform indicat ‘ay, Pentru suprafetele vertical termie'ou 5 em pisls mineral, (Anexa Ca.3. Pines Impermeabili de 3 mum (Anexa Cp,y, ig ij = 0,696 + 0,190 = 0,886 mK /W acocasi sole Pentru suprafecle orizontale ale fendatilor se adopt dae protjaseca ni pent cole vertical; stratel de aer este inst de 3 em orivo arin flow terme ascendent (de Jos In 508). Ry = 0,696 + 0,190 = 0,886 mK ]W Rep mee (Anexa Gy pos. 10) scale ae diatagmelor se adopt slut dea 50 utotae, eaten in toe, Ipediitoare, dae Toncervrit caida, anes Pentra suprafetete vert fotost Pinout de cofraj metalice de inventar, fora afi alimentate eu energie termich (metoda Coy pot. 10, col. 2! Rig Rij = Ray = 3,060 mKDb, Bvatuarea parametrifor (My/Rj)y; Ky, conform indicafilor din An Coa sf Gua gh valor din tabele C21 ee my — Findatie: 2,00 x 2,50 avind'h = 1:36 m. Pe directa celor dovk ae orizotate, din ‘abel G, revultdpentra Rij = Rij = 0886 mK /W: — pentru diafragmd, regim TCyi te = 160 b din Anexa Cy. = Bente neat, seim Tei ym OF din Aneea Coa = Fomtea diatragig, reeim RCri TCy; fy'= 64h din Avena Cy. 9 * 9.4. Metoda conservacii etldurii: a. Funda Milka 3> 225 $f By 20, regimul CC. oe adopt regiml termic orespansitor valorit i 16 S50 penta = 160 h (6 zile}. 100, pentru tg = 0.886 —0.800 2.00 m; (hISi2 = 0.96 ~ 096 ~ 0388 : : : ‘ » 9,900 — 0,800 eee Kyg < 0,200 0,886 — 0,800 (Ry = 0.73 ~ 0.73 ~ 067 ae tt « ) PR 905 0,200 < Kyy < 0,300 ca, Pepits Mtetia verticals, Rij = 0,886: Rj = a semulth din” tabetete oo 0,886 — 0,800 de = 1,50 5 (MYR), = 0,38 ~ (0,58 — 0,5 28X98 _ oy, ¢ t ear 576 0,200 < Kez < 0,300 : ON IRe Anexa yay pets. My[Ry = 0,953 4 0,725 + 0,576 = 2254 Ky = 0200 — Diatragma de = 0,15 m Pentru Riz Rie 1,06000* K/W, anesa Gra 1,060 — 1,000 MylRpg = 13,10 ~ (13,10 — 11,93) 221000 _ 9 595 ae ’ » {100 — 1,000 = Ke <0,030 Anexa G,"pet. © Melty = (MyIRdy = 2A Ky = 0,050 9.3. Alegerea regimului termic tip Ia maturizarea betonului. Din Anexa C, rezulti ed regimurile termice tip se vor extrage ponte beton B 250—1,, Pa'33—31 din entra fundafie, rogim CCpi Ky < 0,200 din Anexa Cy — pentra diatragma, regim CCp Ky < 0,050 din Anexs Cy 106 3 020 | 0 3 5 6 = 39 131 6 (ea | master tienee | eeeeaecaeeaaat| Solutia de protejare a elementulut 156, 86 vi Be o| as] 2s | |=} iso] 25 Neeconomici 0 | 65] wsl 6 Cont, pet. 9.2 =3)_Neovonomiea | F tolweeconomice | Solufiite .Neeconomnice” necesith tomperaturi 05> 16 .. Om 25 300. . Se poate refine ca solutie cert mumai varianta corespunzitoare dura (60'h pentru nivelul de asigarare O°C. . Solutia. ty = 160 h si Oge = —SC poate fi refinutd penten a fi compa ‘ou solujile specifice inchlzirit dup turnare. IPC respectiv 107Sotutia ty = 64 h $i Gye = O°C trebuie eliminatd ca necconomiet, ca i cee covespunzitoare hivelelor de asigurare ge m — SC fi Oye = 10°C. rage, M'O™ MncSlieti dupa turnare'pentra elemental de constewcte dia. «2 Resim TCy. Se folosese Anexa C, entra” te = O4 5 pentru Aly St MAIR, Hh ‘na Pentru fy = 160 b gi Anexa C, 12,4°S0"interpoteazk intre’Biy]fRy = iE TRegin termic fo [oe fa Pe [ete] By eens Totdin Anca C,» se obfine pentru punerea fa operd a betonului fn datcag. ind bene tzolte ermic (eolufia 2a), coeficental Kj” = 0,058 ~ 0,100, rile temperatursior Ogi 0p. in fanefie de termperaturile Oy stabilice ta puncte SA'a i by seapectiy 9.9 a gi by oo determing din Anext Cy iar UBamarie ngecice de energie la prepare pentru ry ~ I din Avesta, SMiotosese indicatile dic. Anexa C, pot Oty O2 97: sh a8 tne seama ef Se formitate eu prevederile dela pct. 8.3.4 din Normativ, temperatura minim roparate sto Op = 45°. | 44 Prghate valorle by se rotunjese fn plus plo ta grade intregt {Tn tabelul uemlor se do co exempln eum se organizeaza calcul st cu se erints parametrit ce caracterizcara regimul terme pentru elemental de cons: WecGietutaos analieat la pots Dt a pentru durata fy = 160 b (6 ze), se, fo 34.4 126.6 113 25.0 382 Nivel de Ragin tome eee Preparare, transport, |, Qe eee Panere tw oped” rec & |S eta lele | & lamar! = SPE | tie | & | &le]& in| i 23 {on |_as| ar |_s | as 33 [77 [wo | a2 |_s : os (ar | ww [ae Kepn temic RTC pnt ty = 64 eS ‘Se foloseste Anexa Cy. Se interpoleazi pentru M,/R, = 12,4, intre MilRy ee 12 si 14 se ia in considérare puterca specifict instafatd, miniina, Solutia de protejare a. Elementatas 4 | te | Pe] Pa | Oe | 224] 42[ 149] 67 | 10.0 419 | 34 [125s =} ifat 97] 93 | 333 cont. pot, 9.2. 5 134 {16.9 214 | 294 | 208 | 19.0 9.6. Regimut termic ta. transportul, tountut consumuri specifice totale (0). Din Anexa C,. revulta pentmn transportul betomului ta distanta D = $ im eu autoagitatorel previzut eu capac (solutia I, b). coeficientul Ky - 0,200, Din anexa Cy se obfine pentru punerea in oferta betonstai fa faadasii, {closind bene izolate termic (Solutia I. d), coelicientul Ky’ = 0,070. 108 Punerea in opera si prepararea be- 45 | 39] in| 48 Ipoteze (parametri caracteristjci): B 250 — Ly — Pa 35381 Ky ey = 10 we xj =0o70 MR, = 2,25 : Gag = O4e Ky = 0,200 wes = 2% 9.7. Bilanul energetic Hane ae et ere ecctatonar al totale repress Cae ee ry eee cr cecum teats acon ops. Meee een er oe coms vies corel fascial eratts sab my Sree Stamos anltet Selsengmh — umatonels mnanis 109— Regimul CCy este solutia cea mai economicd pent fy = 160 h si ni. veluri de asigurare Gye = 0°C: Bye = O°C. ‘= Pentru niveluri de asigurare de —3°C solutia cea mai economicd este tun regim 7Cy cu ty = 160 b, daca randamentele instalasiilor de la. preparare Side pe gantier sint egale r, ry, Pentru durate scurte fy” 64 h regimucile cele mai economice sint este de tip RTCy, pentru toate,niveturile de asigurare. Se remarca faptul c&. pentny Gaz m 10°C regirnal RTC, cu ty m 64h condvce Ia regimuti termice eu conse. imurk specifice mai reduse decit Cy, cu fy = 160 hy aceste consumuri pot fi reduse i mai mult prin cresterea puterit instalate (dupa cum rezultt din Anexa Cy) — In toate variantele consumarile specifice sint mai reduse daca se ian ‘masuri pentru reducerea coeficientilor Xi; Kj’ de scidere a temperaturii betonului ia timpal transportolut si punerti in oper . Regimorile termice adoptace se evidentieaz& in figa tehnologica iatrun ‘abel in care se inscriu si masurile specifice necesare pentru realizares lor; exem. ple fa Anexele Cj, 8 Cy 9.8. Marea ihiportanjd pe care o prezintd protejacca clementului de constructie in perioada de maturivare eritied a betonulul in perioada de transport punere, in opera resulta din exemplul urmator fn care se analizear’ elemental de fundatie Into varianta. de. protejare insuticlenta ‘a. Fundatia se cotreaza si se protejeaza si Ia pariea superioar’ cu panouri neizolate termic (Anexa Cy.,, olu{ia 6) 31 se acopera cu o prelata care inchide lun strat de aer vertical de 3'em, respeeti orizontal de 3 em (Anexa Cy. solufia 1) — peste fetete verticate Rip= Rij = 0,126 + 0.190 = 0,316 mé pW ~ pentrs Stete erzontae = 0,126 + 0,190 = 0,316 Din tabetal Cg rezultd pentru ij = Rij = 0,316 Procedind ca la pet. 9.2, se obfine 0,316 ~ 0,300 go 2,00 m3 (My/Rg = 185 ~ (1,85 — 1,36) SOI tg 2,00 13 (My/Ry)z = 1,85 ~ (1.8: oe 1,794 A 0.316 — 0,300 2,90 mz (My/Rly = 133 — (1,33 — 1,14) 2310 0.300 fy = 2.90 ms Offaly = 135 — (133 ~ 149 SEE 1,300 : 0,316 — 0,300 ay = 1.50 m5 (aiRai= 101 ~ (4,01 ~ 0,88) SAMY 0.559 On iRay = 0 My|Ry = 1,794 + 1,300 4 0,989 ~ 4,1 W)°Cm® Ky = Kaz = 0,300 < Kay: Roe 110 Bitanf energetic pentru elemental de consteuctle diafragmi Se = 0,100 an Ki Soap 3.65.6" Preparares transport | 1) conform pot. 94 b 94 9.5.a ‘conform pet. 9.5. t= 6th (2 3 Man EEE TEER |‘Din tabelul Ancxé C,., pentra Ky = 0,200 si fintnd seama de prevederile din Anexa C, pet. 4.3, revalta pentru ty = 160; 19, Sait” = 02 1203 9 », Pentru regimul termic la transport se Adopta din Anexa'C,,, solutia 2 a avid Kj = 0,280 iar din Anexa Cy, solufia 1a cu Xj’ = 0,382; din Auexa C,.g se obin temperaturile O si Op, lar ea datele din Anexa C,., se calculeaza Quy (Anexa C, pet. 7.1). c. Rezulti regimurile termice din tabelul urmator, tn care a evidentiat si diferenta AQ, fata de solutiile analizate la pet. 9:4. a si 9.6 44. Tnfluenta temperaturii betonului 1a terminarea punerli tn oper’, fese in evidenfa dacd se aplica conditiile de transport si punere in opera de la pet. b. de mai sus variantei de regim termic analizata Ia pet. 9.4 ay rezulta egimurile termice la transport si preparare din tabelul urmitor In care s-au levidenfiat deasemenea diferentele AQ, fafa de solute analizate la pet. 94 a si 9.6. ‘Se subliniaz& faptul cd diferenfe-(Qy — 0) este cu atit mai mare cu cit ‘reste temperatura Op, ceilalfi parametri Kj; Ky Bag riminind constanti (tig. 6.1) ‘Tot din fig. 6.1 resulta ch diferenfete (8p, — Op.) sint intotdeauna mat sari dectt (05, — Ope) uz freien 428 cy | 160 40 +53 | as Goy- Beat® Go Ors Fei. 6. Ipoteze: — Transportul betonului cu autoagitatorul de 5 m® previzut eu capac Kj = 0,280, Afteptarca in beng de 1m? neprotejate gi punerea in opers tn fundagii (Anoxa Cys solutia la); fy) = 40; Ky = 0,382. faceste motive consumurile specifico minime de energie se obtia fntotdeauna tm carul temperaturilor Q» misime, iadiferent de metoda adoptats pentru maturizare (conservarea cAldurii sax lnchlzitea dupa turnare), dact rat Gamentele slat egale (ry = ¥)- 113ANEXA TIPURILE DE BETOANE PENTRU CARE $-AU TIPIZAT SOLUTIL DE G ANEXA C21 EVALUAREA REZISTENTELOR TERMICE ALE PROTECTIEL BETONULUIe ‘Schema de pro | Model de tejare a betonutu | calcul REGIMURT TERMHICE $1 CARACTERISTICILE. LOR % iy RE Se a | ; Of | Tips detonate BE | Pee Ry; REedin tabetut C.27.a col.2) 1 iste | 340 —— 240 | 1971 1686 Re, Rages tse | 3.4 Rasy-din tobel 2.20 col 2 2 | m2001,Pa 931 2s9 | 1886 3 | w23015Pa 3531 325 | 1854 B250-1,P 40-31 22 | 4.254 din tobel C222 colt Re3-, comporitia de bara: ‘a limita superioarA din punct de vedere al raportulut A/C (My) . limita supericard din punct de vedere al dozajului C; 4 2S} evaluat NOTA = ts Volorte Ray Roy Ray respectiv Ry, Ro RZ, extrose TROL EST | din tobetul C270 col. 2''sau'S pot fi majorate” prin’ addugorea {Clorilor din “tadelul C27 corespunzdtoare solutillor de sporire © rezistentei termice 115mre Anexa €.22 EVALUAREA PARAMETRILOR rs SI Kpj PE DIRECTIA d, shi j -tluwri termice de sens contrar pe directa j RujsRj- cezistente termice ale Rene Sree {ele normale pe rec = taj = OL - revitera termes Rose soa ~ Ser f recta | AR,j=R5-R5 (Caracteristicne fiuxurior termice si ale protectie: Sere [sss oe | may angso jg G4, RyRy ba 1g ‘Schema protect! az (HE) si kw M) Lc; Be) soz Ky sin anexa €.24 (Se pcztteza-2cas Ge rd | (us) 2x02, Ky din anexa C25 Ry = Roy = ect) (th) seas cas s a RE rR eR a = i ARy Roy NOTA cancas 9 cae an woe (9, (Sf on ome casseasicze 1 wate C24 25 9 C26 stro line Ky din one ¢25 116 -12- Anexa €2.3 EVALUAREA PARAMETRILOR Ca SI Ky PENTRU UN ELEMENT DE CONSTRUCTIE 1. Cozul general Z 5. Conui particular tundatle oe form’ poccetinedicd (Blo (BC, Ach Ge Gb «Carat particular stip ae zorrer: [Rio mee Gish (Rl, 4 Cazul particular grind’ mee (6B BBL @ Cozul particular diatragmé mh. t. cozul particular ptacé everzns (Fi 20: (Bo BE Cosel particular tundaive dn mgr quite locus supropuse (alo (he Cathe we Sl Uae eh Wel f Viededyd, Vad ed, dyad, J2dy ” v bv ° exemplu VV +h eV5, Or Visbeyide dy id Re PT skate Velie hte be 4 Voithitha tas VSG Be tts 5 yi NOTA n toate cazurile Ky voloarea mi.ma.dintre Kix My! Keo, 17leg st = Tay pat RCO SB “10,10 | 015 | 020 | 025 | 0,30 020 | oss 0,30 | 0,55 | 0,60 0.65 | 0,70 cha Ps Pa Ps pep peo oo iso,14_ 135.23) 100,04 suos|_a2.74 g oor sana] vasa iorce|_ to 0.6, 319 5 lo.) 113.05 50.68 or Seif ana v 0,125) 146,01] 93,27] 67,14) 51,64] 28,92) 24,85] iad oo] ssl os9]_srasl_asi Bai 2184 z 200) 94,35 61,17] 44,65 34,75 20,17) 17,51) 7 0.200] 4,1 at 93]_so.sr| 2423 us] 12.36 o oto] 20.04 as. 1909) aa on) 8.03 g boo) 32,65] 25 16,03] 7 rn} 6.30 [ eo} as is] 81) an sis| 350 % Jo-soy) 2403] as] 12] ol 30f_521 oso) 2453] 142] to) aa sz 364 1,000} 19,26) 13,10] 9.77] 7.77 an] 422 = 1.10 3799] 1193) 00) ta a} 339 a 1.20, 16.9) so95] 80] so sof 3.34 % 1,300) 15,24] 10,12) 7,53) 6,02) 4,09) 4.26] 3.74] 3,281 1.400] 14,1 9,40] 7,021 5,391 4.041 3,961 3.451 3,004 ANEXA C).4 (continware) (HyiRyy pentra AR) =O gi dy = Im) 0,80 |_0,85 |_0,90 |_0,95 | 1.00 | 1.25 | 1.50 | 1,75 | 2,00 | 2.25 | 2.50 | 2.75 | 3,00] 3,50 CE STW CG) 140] 2,84 auaol sas] 2.26] 2.29) 1.90 124 21 t115 oo] a.as) 2.55] 2.14) a0] 1.54) 1. 10,70] 9.85 3,65] 2,95) 2.41) 2,00) 1,65) 143} 10) 9.55) 800 3] 27 2251 asf 160] 19) 1.03 a0 7.99 3.1) 2,57) 2,0] a7) 152] tif 100} © zal ai t 2.19] 2,27) 1,85] 1.60) 1.37] 1,19) 0.92] 5A5|__5,09] 1,85) 1,56] 1,33] 1,16] 1,01] 0,79) = 38) 40 zal 2.00 1.36 1,35) 4,141 100] 0,89] 0.79 3.66) 3.4 Ze) 1.96 1,61) 1.35]_1.16] 1,00] 0,88] 0.78] 0,9 au) 2.9 2a]_u7} 141] 119 103|_o.so_0.76| 0.70) 0, Zs) 2.5 126] 1,00) 0,92) 0.71|_0.63|_ 0,51 24s] 2,39 Ti]_0.96 0.83] 0,73} 0,630,381 0-7] 22i|_2.09 103} 0.89] 0,79 0,67] 0,39] 0453] 043) 5 1.5) of o,sif 0.79] 062] 0,33} 049} 0.40) & 4,73) 0.87 0,73 (0,63]_ 0,37 0.31] 0.464 0,38) 1.00 0.81] 0,69] 0,60) 0 ons 1,49) 0,76) 0,63) 0,57] 0,50] 0,33) isd ori ootl_o.sx]_o.4 931oz Ter ANEXA Co (My/Re\j pentra ARy = Roy $i dy = . | 910 To.15 [020 [0.25 [0.30 Tos | 0.40 Teas 1050 1035] 0m0 Los [070 [075 Akay = Roy = dj 2.088 0.168| 0,192 | c216] 0.239] 0263] 0287] oi] 0.333] 0.359, sta tstel7tstslolatelorales 77,35] 51,06] 36.41 27,56 21,35] 17.15] 4,09] 1,79] 10,01] 9.07) 7.48) 6.20] 9,8] | 60,1] 40,63) 20.64 14,64 2,16 10.27] 8.80) 7,99] 6.67] 5.89] 3.24 P1000 6 49,03) 33,8] 25.02 war 9.10) 7.85) 7.13) 6,02) 5.34 o.t2s | 67.1441 4] 28.00!"21-64|_t6'95 rea Zos| 6a 5.43] 4.85 130 | 5,80 so 25-27] w.ool sta Sa5|_sa0l 5031 a0 [2.200 [4,85 28,26] 20,17) 15.30) 12-24} 10-07 sash 499] 4.35) 9.89 11,12] 8,96) 7,44) 3,05] 8:70). 7.06] 3,01 0.500 | 19,19 ta4al 919° 7-1o]_s.aal 8) (0.500 | 16.03) 10.49] 7.72] 6'0g! rc] 41 700 | 13.85] 9,00 6.69] 5.26 4.2 Jo.soo | 12.13) 7.97]_5.00] 4.63) sa] 3 29 10.900 | 10,83] 7,12) 4,22 4,17) 3.43] 2.90 1000] 9.78) 6.44! 4.79] sz] acti) 26H 1,00} 8,91) 5,87) 4,36 3,45| 2,84] 2.44 1200 | s.i) 5.391 coil s.r] ze) 2 aa Ky < 0,050 0,048 Ot |o09e 0,120 | 0,144 2.85) 2: 2,48) 2.27) 2,04) 1,86) Zig} 2,00) 1,80) 1,65} 1,95] 1.79] 1,61) 1.48] 1,76 1.01] 1,46] 1,34 4.61} 1.47) 4,33) 1,22) r4s|_135} 1.23) 1,0 asi 12a tt] 1,04 0,100 ANEXA Cra (Continsat ) DiiRyy penta BRy Ry Gao [oss [ooo O95 | ino | 125 | 1,80 1175 | 200 [225 [2.50 [2.75 [3,00 [3.50 aa Ry = Roy = dy 22.088 0,385 | 0.407] 0.431] 0.455] 0.479] 0,590] 0.718] 0.838] 0,958] 1,078] 1.197] 1,517 us| 1,676 Tlatalalst«el7tsfolelulelotuls 6,94 0,73} 0,62] 0,51] 0,43) 0.52} o's0) 0.721 0,59} 0 5o] 0.42) 0.4 ose 0.7 0.35 0.89) 0.41] 0.29 o's] 0.67 0.3} ote] 0.39] 029 o's] 0-63} 0.55 0143] 0.38] 0.29 0.74) 0-60] 0.39 0.42} 0.36] 0.29 o'e| 0.35] 045 0,39) 0133] 0.25 0.37 0.4] 0.40) 0,341 0,39] 0.25 0.31) os} 0.34 0.31] 0.27] 0.24 oad 01391 0.33) 0.25] 023) 0.29 o_o so 0.31] 0.27] 0.24 0,19 o.39}70.337-0.29]_0.25| 0.22] 0,17 0.36 0.31] 0.27 0 oa on1d os) 0.29 0.24 0.2o] 0,0) 0.14 1.100 | 0.97} 0,90) 0.84) 0,79 Fo_ozy 0.24 oat} 0.19} 0.1 1200 | os o.sil_o.7s| 0.7 o.sopozd 0221 0.20) oon Kay < 0.200 By <9,300 Ky 0400 loos0 | 5.17] 4,64] 4,191 9,79] 3.43] 2.29 lo.ors | 4.00} 4,22] 3.82] 3,49] 3,19) 2.14 0,100 | 4,23] 3.88] 3,32] 3.21] 2.99) 2.00 lo.25 | 3,93 3,58] 3,26) 2,99) 2.74) 1.0 Jo.1s0 | 3.60] 3,33] 3.03] 2.75] 2.37] 1.78 lo.200 |_s.to|_ 2,021 2.671 2.40] 2.21) 160) fo,300 [2.54] 2,341 2,16] 2,00) 1,85] 1,33) loo [-2-n) 1.93) 8i_t.6s|_ tos Jos00 | 1.8} 1.67] 1,33) aa3) 1,39] 100) Jo600 |_a.s7} 1.40] 1,36] 1.27 jo.700 J t,4|_1,s0|_1.2a] 1,15) 1,800 | 1,26) 1,13) 1,08) _ 1,93) los00 | 1,15] 1.07} 1,00) 0,93 0,08 1.000 | 1,03) 0,98| 0.91) 0,89eeu lj pentru MRay > Roy si dy = [mn] eat i 025 a5 0,60 | 0.65 | 0.70 |.0.75 z 3 7 elo lw ts 0,150 26.67 0.200 30,00 4429 0,300 B33 3.52 356] 5.13] 4.76 0.400 10,00 74 4.7] 385] 337133 0,500 8,00 sm 3,33] 3,08] 2.86 0,600 6o7 46 2,78| 2,56| 2,38] 2.22 0,700 371 4.08 2,38] 2,20/ 2,04| 1.90 0.800 5.00 3a7 208] 192] 1,79] 167 0.900 4 37 in} so} 14s 1.000 -4,00 2,86 use} as] 139 1.100 64 2.60 140} uso} 121 1.200 333 238 nas] iis) 111 1300 ‘308 2.20 128] 418] 1.10] 103 1400 2.86 2,04 119] 110] 102] 09s 1300 267 1.90 tu] 103] 0,95] 0.89 1,600 2,30 179 104] 0,96] 0,89] 0.83 1.200 2,35 108 0,98] 0,90) 0,84] 0,78 «@ |o |o jo fo ° o jo fo fo : ANEXA Gy. (continue) = Y_pentre AR > Ray = ml 0,60 | 0.85 | 0.90 | os 125 3.00 | 3.50 1 ae "7_| uw | 5 0,150 0,200 0300 400 zosftar| 0.500 [2.50] 2,35) 222]_2.u1 0,600 | 2,08 185 |71,75| 0.700 | 179] 168] 159 | 130 os00 | 1,36] 1,47] 139] 1,32 os00 | 139] 131] 123) a7 tooo | 123] nas] att) 105 ta | 114] 107] nor} 0.96 120 | 10] 0,98] 0.93] oss 1.300 | 0.96] 0,90] 0,85] 0.81 1400 | 0,89] 0,84] 0,79] 0,75 1300 | 0,83] 0,78] 0,74] 0,70 1400 | 0,78| 0.71] 0,69] 0,66 1700 | 0.74] 0,69] 0,65) 0,62 elo |e joo ° o fo °ANEXA Cy REZISTENTELE TERMICE ALE UNOR SOLUJH RECOMANDATE PENTRU PROTEJAREA SUPRAFETELOR ELEMENTELOR DE ‘CONSTRUCTIE DIN BETON Coe PROTESARE: 7 Strat de act iiss ees Stem Oe Oe RIREA REZSTENTELOR TERMICE Eis Ris rath ;A SUPLIMENTARA CU FOLIE DE POLIETILENA SAU + Or INeilD UN STRAT DE AER STATIONAR RELA’ ANEXA Cy., (continuare) PRIN Cand Ticire | Incase dup 7 : aturais | trmare . orizontal de Xe ee | mort ie] Sols a ee xan ke terme ss| Res | 2 protejare =a : Tema em|3 cm [10 cm|19 em] tem fz cml a : BET TS) Cy rata 4p. scl, 10 0,170 10 ascent 1 | Folie de polietitend de t mm grosime. tabel Cece Eiaar |— 7 Jo. trap, ao0. 210] 0 200] 0, 10] asco 2 | Pret din pinzi impermeabitt de Fea " o-ardo, aoe aie 0 2000 19 3 | Pretats ain pincd impermeabita de Stinm euplata ev folie de I mm ses 4 | Plapams din ptivrtan de 3 em grsic mie inte dowd folie de poicaena de | 0,631 i 5 | tem cu 4 em de potiuretan 073 @ | Panouri de cota) din placa) Fae 10 ‘hm tiptrate neivolale torn om 7 | fem, iolatetermic ew 5m pista mir eral (p= 250 Keats 0.08) | 0.696 ; |_0.556 | 4 | Cotraje metalice neprotejate termic 0043 9 | idem, iotate vermic cu 6 om do ptm | 0,722 fatverta avind 9.50 pont teiee 10 | Cofraje_metalice inctritoare {perte “lob protejte a'exterior eu em Cainer Ge sik (100 Keiae)| 1,060 | sbur [0,04 0,904 Sou 8 cm de pil minerals (250 ser [0.093] 0.985 . Kg/m*) si: ‘punti termice. 11 | Terenut de fundaie (dezshetat) See 124ANEXA Gy TIPURILE DE REGIMURI TERMICE PROIECTATE IN PUNCTIE DE PARA. METRIC CARACTERISTICE Gae = OC; — SC; ~ 10°C M Jee variabit R . JAnexete ce contin regimurile |termice tipizate pentra metoda NENA Cua re anit ee Teit,;ttitturdl ices ISIE el anasto Tithpttietiied Pet elas SATE Vere reititt bettie reettit SSBE2 11 Bessa! ! Re] Tipot betomtai Ay | fh [eonservar] Ineatzivea dupa esr | etic 0 1 2 ae 4 ae 7 pe——+ tao at a tet] Si eseciaca tEJoasofest) ||| [ae | j 0,030 var* | cas eles wjcs fea} = | = | 64 fous [css fess | css 3 | B2301,Pa 3531 on epi eae | Ce -|-|- Gs feu} — | - cos | Cea feos | cos as on |e as cur [esa | — | ot |cor | ces | ces | cso | 4 | B250-0,P 4031 B 300-1,—P 4031 Coa -|-]- 1wo|ces ese | ~ | - cas | cou | C50: | Coo (+) Variabit intre 64h .. 160 h (gi peste) sau 2 zile... 6 aile (si peste) 126 B 150-L,-Pa 3531; My-= 1686 b°C Regim termic CCe Element de construc Beteer eat 3|4 18 | 19 | 20 13] 37 33] 3/5 eas 6] 43 = = 8) 22 SaaS ANEXA Cy Regim termic Ce Flement de constructie Ky ~ 0,200 Beton B 200-LpPa 3531; My = 1488 b°C Me, [Ge = 160) oe = 100 | Se 6 Oa eI ke Boe |", | 8 | 0 | te 0. | te | | % | te te |G |G | te] O | % | fe 1 t2lsletsts in B alas | 19 [30 23 nl 2,1 8) 13,3] 217] 64 23 7] 35 | iy 83) 14,3] 212] 64 25 waif £5) 113) 87 | 13'3} 2016] 63 33 ii) 33 | 102 86 | 15,3) 1911] 64 33 nag 63 | 9°9 88) 16,3] 184] oF 33 1] 63 | 83} 87 eee 43 wal-73) 8:3 83 ae 43 ng 3] 7. 85 Slee 43 33) 8 | 7 8s ee 3 nif 9 | 6 a SS 6 pio | 6 85 ae 6 tie) 10] 5, 56 =| = 8 Bi 2] 5) as} —| =] = 0 tea |_ 4 at [ ease ee 208 2,5 tsa} 3.3 | 43, 87 | 14,3) 22,7] 64 31i)33 wif 533] 87 | 153] 206 64 253) 4°5 nay 8:3 | 10, 86 | 16,3] 20.4) 64 207] 5.3 bool 73] 9, wp] -| - 1106 iw) s3| 8: as} =] =] = 7 malo | 7 sy] =] =| = 8 ws} ul 7% a| =] =] =Tet fe Pb yete fefel ufee[sfs| wf» s|-|-|-| 9] 2s) mf 0] 32} as) 2] ssi alee s}o| =] o}url mips 2] 32) 22) a3] 45 =| = wP=J Spl ]-| [5] ap se 3} 45 =| = nfrfDplf=] Cf S | as] ty asf we] 32] =| = efI{EJZfey tele - = aa 1] 1.3] 7.1] 295) 3,5] 10.9. 12,1) psf 6.3 | 14.5) 2 2'3)2:4] Soa 43 | “Ss 99) tao] 7°3 | 12.3 ls 3/45/41] 18H] 533] ot 73) 133| 8:3 | 10,3 aa 4] 6] aia] 202) °7 | io} 67] 27] io | si =| = -w} sJ-}~|—] 9] 39} Sai} | 72] ae 6/=J=]=]=] = 43) G6 3] 6 =| = aya fo]=] = 3a) ug) | 5] a af=]=}=]=] = 2s ug = | = ae s{=J=|=]=] = a aes] ee aes ANEXA Cua Regim termic CC Element de constrictie Ky = 0,200 Beton B 28-Ly Pa 3831; My = 1310 WC yao Moe Ge = WO | se 6 BT Ae Te |r| | 0. | te % 1 lets tals 2 l-|-|- 35 aj=|=]= 33 3 | us| sa] 169 49 4] 15] 3] 174] 45 3) 13 [6s] 185} 43 6 | 13] 5:7] 198} 43 orc | 7] 15] 49] 214 3 8] 15|42] 234 35 9 | 133] 313| 254 33 a0 | 1151218] 275 63 11] 115] 2:2] 306] 7 was) 17) 34 7 14] 2) 12] xo] 5 = | 6 |_4| 10] 257 10 1{13[ 9.3] 177 43 2) 15) 6.4] 239 43 3 [2'3] 3:7] 19 33 3/53] 51] 169] 5: sf Pele 65 alcatel |e 7 ere ee 2eer ser «fff fis] is] ae [i] | w | s|-]- taf 2] sas] | -| — 5} =] = atu Bf Saas| =] =] 2 {= |= a2hiol iB] 63)@7| =] =] = nf =]= 30 tol a3] Salas] =| =] = sete dies 2,5) 2} 16) 48188) —| —| — R{Z[S eee ean a 1) 13/83[ 220] 2,3] sol ass]3.s| nial ad a3 | zal int zs] wale | wal al oe 2 |23] 0} 22735] ei} 11143 | 55) tag] 33] Heel ta) $3 | HS] ae | Bal ak SP ]= [=] 45] 59) 833] ral TB) es] al Ai) $3] 3) Bef 8) wal oe el elelel a 73] to) to} teal 86 | ie) Ba) S ewe] 3]=]=]}=]=] = 33 63) tog") do] as] 2) 2) & tee lel = 4a to] 3] sae} =] =] = ple ele leis 43) 10) 8] as] Z| =] = ay=f=]={=] = Sie tos] 5] Sates] =} =] = Sere el ees tere eaee elee |e ASEKA a Resim termi CCy Element de eonstrctie Ky = 0,200 Beton B 250-Ly-P 40-31; My ee 1324 b°C Siva ion or wb [3 WN aren See M, % llolalelolelzlolel.jolalzloja| « lethal [lela 3 late 20 Pr |=] = 8 af=} = & Slits} g a ais} 3 8 3] U3} 6 3 ot a{t3] 6 5 8 ay si & oe | 813] 4 1 et 3fts] 4 qs & 1B] 3 8: a 13] 2 ‘ = 1B] 2 3 = ay 1 in| = 3} re oe [43] 7, Bo 1a a 2,45] 7, tN 6 2) 13) 2: tha 104 = esc | 4]23] 2! 3a 0 8 3/33] 32 75} 102) 4 a Sas 6a 106 =er er «fafapals Le fe Plo eee ace 2) 87s6] —} —| — ee eer 3) goss] —} —| — eee a] Zo) 86) —| — | = Myr} =] > we} o2}si} —}| —] — eee ie} 5.2) 88) —~| —| — be aera eee te eee 13} 6o ss) —| —~] — Bun Bato fo S951 y= 8 We, ms : Rl me] ©] |e] % | o% fe] % 6 | 0. | te | 2 e3] 3/281 33] $1 BS] 43] 8] 8 it 33 ALB] 83] [ss S{¥3] 4] 200] 33] &| i39 7| Bs uo | 10,5] 11 | 84] is | 15 | 64 . a]i3| 4 | 2s | 33 10: AL] 10] 84 | 17 | 15 | 62 eyes) 2) as 3] sy al §) 378 ey) af ae] Bes ml 3 [esl states |e] wz 3a] a] we ml elalel plala s[=|-b ~| 3] 4] mel 6] 5) a7 103 | 10,5] 11 | 83 | 15,3) 16 | 63Spt fatspatstoefr|s|oluful]is| «| as ]is| | || 2 t-|-} -] 7] fost s]afail of sf] 2 Si s| so] s{—J=] =] -|-] =] 9] sat] 0] sy in] 3] 3) se] B18] Str}r} r-] -]-] ob ey app a] apa] al 6) 7] 2] ale wl- =} =) = f=] =f ay tail B} 3} ice] 3] S]as] 2212 ml=|—] =) =J2] =) [=] 2] af a) ios] ie] sf} ] P=] e By-}—) =] f=) =P IPP Spb) eps] of 3a] cp cys tfas} 6] 298] 23] 9[ io] 33] 10| aol as 2] 215) 3} 236133] 6| io | 43] 's| bo] 33] to] te ae] 3) 18 | ot Spr ]a] =] 45] 3] is] 53] sy eo] 63] 7] us 87| 143] 17 | 64 s}=}=] =] =]=] =] s] 3}ae] 3] 3] et] ie] | s{=}=] =] =]=] =] a) a} ae] at] 3] tos S| i] | es ep 7P= P=} =) =)=) =) Bf 2] as} gy 3] ‘se a] 20] | 83 s)=J=} =] Z]=] =] a] apes] BY 3] 35 melee glia ={=] =] =]-] 2] te} a] 3 a] =}=|= if eee eel eee | eee | -|=|- Regim termie CC. Element de constructie Ky = 0,05 oe Beton B 290-1yPa 531; My = 1310 WC. Shel n|7zson | orsiws [oe Bee | : i Lalo} 0] | 6 | 9 [| te foo Tees be he pe hee te ae is ie a ie i vy) —]—] —|usfoo] uo [2s] a] ae] as] 2] or] ss] a] ae Py 2] IPI] I] v5] 3] iss] 23] tof 3] 33] | tos | 33 | 8 Ps 2 Shia a] sa] 23] 5) bs] 23] '5] bs] 33] 10] ie | 33] 2 fs % aPiSP 3] m2] 23] soe] 25) a] oe] 33] 9] te | 63] 2] a 5|13] >] imo] 25] 8] ui] 35] 8] tis] 43] 9 tos] 63] ti] 86 63 6/13] 6 [m2] 25/7] as] 33] 8] 2] 45] 8 too] 63] to] ss @ o | ras] S} 205) 23] 6} to] 33) 7] or] 35] s| ine | o's | 10] 86 e 8) 03} 3] 36] 33] 6] mo] 33] 7] ts] 33] 8] 06 | 93] (5 | ss a ofr] 4] 40] 33] S| 130] 43] 6] me] 53] 7] mo] 83] 9] 8 6 wf 13] 3] 272] a3] 5] too] 5] S] i] os] 7] ma] 9] 8] as e ir}ais} 3] 300] 33] 4] too | 43] 3] 4] °F] 6] toe] 9] 7] 85 & [13] 2] 333 4] 3] too] 3] 4] nal 7] 5] tor] wo] 7] a6 3 wpa] i]a3] 5] 2] is] e| 3] eo] a] 4] ioe] it] of es @ we] 4] fae] eo] 2] te) o] 2] nel 9} 3] or] 2] 5 a6 % alate Pey Sle) ELE p a si) A] eye Arey? rfus] o[s7 [23] w| 26] 2s] | wf ss] a] 16] 53| [3] 105) w]e 2{ is] 6] 221] 23] 8] tse | 33] 10] 5 | 45 | an] 99] 63 | 15] 82 | 103) 7 | 3 5]'2] 4] 50] 33] sf infos | a] nt] 43 9] aor] o's] 11] 86] tn3) 16 | 63 4] 3] 2fanr{ 33] 9] is] 43] 2] ais] 33] sf ice] 23] at[ ae] 23) 6 | = 3] 4] 3] 465133] 7] i] 53] obi] es] 8] oe| 8's] 0] 2] 5) Bor 3 l=] PE Pst ti] Ort oli | 9] steed LG Leg ePysftetsfefofe se fefef=fel es fle] a |e] “Th=]-] -] -]-] -] 6] 2] 3 7| 4] uo! | s|az| a] 2] 6s aY=J=] =] =fS} =] Sp ap bey gy apis) a] est] BPs S{oJZ] =] IZ} =} safes) sh ap de) a] Sys] ey os wl = |Z] IP IPT} =] wf tf aed tp a] e) 2] S/S] w/o f et uf-f—} -—] -J—] —] tm] a} a2] i} 2] am] a3] 5] s6f a] 8] ss BlS]=} =] ==] =) 2) A) 8) ate] ey ated oy s/t wirt=} =P ZfeEcp Step cyp clei cl SiS} ciedc 1{13| 7[203) 23) 9| wo| 35] | | 33] 0) us| 35| afer] aod) a 3/721 3] ter | a3] e| | 43] 6] ae] 33] 3/13 83] 2] as] 23) tele af TPS PIS] sa] 2] es] es] SFiS) 3] ef ie 93] 0183] 3 S| er She eee lee alu |e a ls leon ate | mei 3 ee a{=J=] =P =f=]P =] 2P2P FP sy pay a] aya] eye -w} S{=}=] =) =PS} =] =fS] Sf wf apt) ey sf ey eles ee eee ete ee aes eae ee eee eae leon a aes ues ee S{={=f =} 22} 2) 2pZpsy S] 2] 2) ay spl Br ag ig ace nc ate eae [are eee Ee | te |e gag eed te ae see es [gets || ee eee ie ANEXA Cy Tah ee € % | | te abe bes re 6 Pie a Pi Pos ease ar ae Yo 0 ee S= vs 2s)ulie|4s| oles] 24 fo 2/2] =| =| 13} fip| 33] 2| 103) 33) 8] 3] i035) 8 | ot Ge lee isles 13 33) 1i| too] 33] 2] 6] tos) a7 | 63 ae) eels Hi] 33] io] in| os] fs | a3) tr | er Sis] a| [23] the | 33) ‘S| as] 63 | at] $3] a3} as | 3 2]i3] 3] 5] 23] 7 Hip| £3 5 103) 6 | 10 se] 3] ae | or S113] 6| i] 23 | 3 3 | 43 | ws) 93 | to] sa] 3] as | 63 o | a[t3} 3] au] 28] 6 Bi] 43] 9] in| 73/1] so] B34 |e 5] 13] 3|2st| 33] 6 EHS] 5] tas] a3} o/s] he) oa wis] a] as] 33 5 t2| 33] 3] tos| 3] saa] 13] 3] 6 Hts) 3] 28133} 3 Ho] *¢] 3] tole] 8[s0[ 13] |e i) 13] 3305] 33] 4 Ho| ¢) 3] uote] 7] si] we] feo tl ‘2] i] ase] 3] 3 $)a]in] i] 6]83| 9] 0] | 3] t]as] 3] 2 i] 6] [te] el stale] so Fes ea ed ed ta[ | 3] tor] el stas] | ALS rf1s| | aif 2s] a wsbas}a} we] as} u)e| wal | ot 2/15) '8| 2m | 23} 5 1B} 33] 85] 23] 13] 81] 3) 19 | 60 3]13] 2 [30 | 33] § ta] 43} io] ws] 3] 12/85 | 13) te | 4 [23] 3) 223) 33] 6 Hi] $3) °9| too] 93] 1] 83] 5] ao for " 3133] 4] ies | 43] Ho | 53] 2] tos) 73 | 10] 85} 123) 15 | oe 8 Bee eee BL est FL toil a3 1915 | B3l |eOFT 1H felsfe[stelofe[efofuf eo] a] f]efe [ol 7|-|— ~l-|-| 6] a}er] 7] s}os] 2] zfs] uf ales eee -}=-] =] 7] 3] azn] 8] 4] 105] ao] 7) a5] 15] 2) or oy= t= —|=] -] 8] 2] 125] 9] 4] 02] a1] 6) a4] te] 1] or ee ~}-] -—]| —]—] —] tw] 3] woz] i] 5) 84) 17) 0) or hiya] ands edie |e a lites {ea fo | | ll Ye ee lar |e ea er |e a es ltl col ot My-}-] -] -]-] -] -}-] -] ] 2] 9] we] 3)a3) -]-]- fe eee ees eee ele ws] apa} = [=] i{i3] 9} mr] 2a[ | wef 2s| | | sa) u| w| s3| [sr] alfa 2|25] ¢| isz] 53] ‘S| as] 33] 's] as] 23] t0| too | 63 | 2] so] 3 as |e 3453) 4] too] 33] F]an | $3] F] ts] 53] o] ame] 93 | 1] 85] eal |e 4t-|-] -] -[-] -] 33] 6) 35 7} 103 | 8.5] 10] 85] 13,5) 16 | 61 S}-]-} -]--]-] -] 70] 5] 108 5} 108] -9) 8] 86] 14] 13] 63 ao} sfof=P =P IPIP Ip] af ite) 3] 3] 9] wo] elar] wl ele EEF LP SPE] LP PZ] Sp ap abe) at etal sl itle SE/EP =] S]=] =) =]E] =] BPP] 8) ste) yale Bl=T=] =] =]E] =) =]E) =] fe] Ty] ey sey] ey ays ePZ P=] =P =/=) =] =]SP =P HFS =] esa] By sls MYST) ZPCPZP =) IPS} =] Spe] =] ey ata) ao} aye BJZ]=]=P=f=] =] =fEP =P =fEf i] 8] ayy 2]ZTE Regim termic CC. Finment de constroctic Ky = 0.05 ANEXA Gy Beton Booty P4034 piss Wa[ Tea iwon [ore teh | Sasi =a a [% ea ee eee |r| %| Ge} te | OO} t | OD || te fo G} fe | Oe | | te | & | Oe) te TE es eas a eta a ae Cs ae Ps [Pe 1|-|- =| -| 13] a] 2s wil sa| ls] sf alo 2\=|= =| =] a3] ar] ts | 43] | 80] $3] 1 fo ale =| =] 13] to] be tr 43 8/2] 83 te fot ae 9 | ne] 23] i | m1 in| 43| 2] s| 33] 9/63 3)=]= 8] we | 233 '3] us 28 | 43] ti] so] 93] 13 | or f= f= £| 135] 23] 8] wo ios] 23] to] 85 | 93] | 6 o | $f=i= 3| 10 | 23) 8| bs 3] 33[t0| 83] 93] 1 | 3] is] % a) it | 23) 7] bt 109} 33| ‘3 | 8 | 103] 1 | oe 5| 13] § @] ar] 33] 7] iB oe | 33| 9 | se tos} i | o« wf i3] 6] te | 33] 4) us wi] e3| 3/s| 13) Ble nyt3] 4 $] 135] 33] 6 to| 3] 8] 80| iS] 1] 82 uli} 4 3] two] 333] S tin] 3] s/t] | th] 60 HYt3] 3 3] us] 33) 3] tr two] 8] e] si] | 18] 60 13] 2 3am] 3) 3] es tor] 3| S{s| 3] 9] 00 a\2|2 tes | a] i] if of sta] | 212 th=|—) =) s/c | ashe as 105 | 45] | 80 6 2/3] 3) se| 23 to] am] 23] 00] 1 oe | 43 | a2 | a e 5 fies} 32s] 23's] in| 23] ‘S| oe wot} 33 | 2 | f0 ct a] 2] 1] Ste | 33 ( 8] na] 33] 8] ne 33 | 3:3 | 10] 83 o 3] 3] 3] 385) 33] 6] aa] 35] 6] as ate | 635] 0] 81 81 el [eel eles |raelle4s [tolls or 63 | star aoer ert fe «[7[s > |ofua a|-|-} -| -|-] -| 5} «lus 3] oe] Sie ele eee see ec lis Set cee ee) ees a elZf=) =P =]=] 2] ==] =] a3 HyZ{=] =} =}=] =} ==] =] 32 B{=|=]-=} =}2] =] 2]2] =] 2]2 fale eee eee | alee i =|=| =) =]=] =) =J=] =] =]= SIZIZ} =] I=] 2) Efe] =] Zhe 1{—|=| —| asf ef as| aa] fast as] a 2| i] 2] an] 23] 8] 89) 33] to] ms) 33] 19 $} 25) 3] 203) 35] 7 33| 7] 29) 435) 9 wep PPE] a) at] a3] 3] Bt] 33] 8 sf=]=] =] 5] 2 @| $/ ios) a] 5 ele le eles fyePRey ata Spiele es) ele Beales eles Slee ele o | eee) ale =|} 2) c]e wl=|=] =) =f= eles | |e Se ee ela jee Bl=}=|=] |= lela fie pey ele Sleeles M, Ne y= toon 6 ate; MES in Me won =o; Mes p= 005; Ky = 173 35a Ma = 1 Pim Sah My HO : Pa | Ge & 4 te | te | | St thea h b bh " che 3 moe bebe ry TE] 6K wg] ul s a7 | Ho im 2 | a7 is a3 | obs as] 20 | 19 3 ia | Sot fal | se de asigurare Bag 5 ae = Te ay ey pT é 23 | io a3 ae | me ‘aa wm | 07 5 io | ar 13 a4 | des] aoa] io | te ‘ me) asa 2 18 | wore) soe] 29 | aa : 0 | S29 a te | tal fee) a9 | 43 ols 0 | S58 3 1 | ur) 25) as | 32 i | snes x to | ito] soo] 39 | A | tose oh to | waa} 30) 39 | 95 M 9 | 139 n3 to | tea} ase) a7 | ata 6 8 | tes ma To | ral as] ane | 0 3 0 | 21 to-| tral “ial oe | 207ag PPE CP LP E PP je pls | or REGIM TERMIC TC, Mt, My fy = 160 b= 7 rile; S* > lim (Cy es ED tim (Cx) Ky = 0.05; Kym 1075 ANEXA Ci TPO Te eS we Pu Pa | Quy Ml & | & | & | & te “ o % | % | & | we vt lhl ale) ee |e fa eee |g | |e le eee eae 3 6 7 @toltwlt ute ts tw ts Nivel do asigurare Bye = 0°C 7 WSR ST =575 Ele) )e) es) ele le) +) +i] ele ele 3 tL AL S3Le | 33 | ba Ba & | 8 ‘Nivel de asigurate Gap — 5°C 3 BeBe aya = 5 HY] Sa] es] e |G | ed md a | 8 ; 3 | ws) Sex| ae | 23 BY) Ba a | ; ELSE] a) | de te] 83 Bye | a off a [AS] ies] Hay ] SE] a] [a] ata) Bol | os it yas] Bal S| Hef al) is) S| 33 8 to] tes | a) @ | fe il ied BB | 38 t S| eos] 8] & | ae taf ing ae) | as 8 1S) ia] 83) | 3s 18] a3) 353) 3 | abe & isa] 23] ho | 23s v3 Lissa) alas | 25 ea a Je |e aot eee 4 2s es 22 i | sos ‘ is ta] 3 13 19 | s09¢ ‘ 1B 1B | tes > a] to 4 | to | 33] ° ro | tie9 i to 210) 104 | ie ie to | 7) teal i | ie : to 19 183] 49 | ine ° to 125] tm0 | 22's ui to | Bae “Taf is | fas ANEXA Cos Biaipte Sin Ny = We Disa Fe 13h My = Hi Pa Fe | Oa olola la | Wil olalatal | wigs ee Sleep ep eye] ees eee Bi 6 i 8 Ee el de aegurare Be = OC BT a 05 a 2 & | 2 2 | 03 3 mf aa af tt 6 | aa 1/35] fos 3 | 20 no es | 44 5 | 35 ths to | ea iga{ im | 30 a8 as_| ate |. 3/2 | 20 = BS] TE] oor | | OR or 3 ase | asa | a | ta oo Bal ase | set | oe | ts 03 ws | 339 | oa | a | 30 23 ws | o3] ia fas fan | 3 | | ie 10] 390 | 30 | is | 32 38 Ba] 25 | 205 |e | es an 113/439 | 203 [aor | ss 83 ~ 03] 357 | ies | ee | 3 103 x sol ie7 Las [ie | a3 aShr heb lll *llele WNlvel de asigrare Tye = 10°C us| iss | 452 | 25 | 05 ~ - | = us| ae | sia | 33 | 17 6| 130] sto] 2 | 03 B2] ara | 266 | 81 | 30 9] 23,7] 40,3] 68 | 16 wis] asia | 257 | 409 | 42 3 | 303) 33,7 | 9 | 28 pa} we | 21a |as7 | 3 ‘9 | 341] 290] 19 | a. ws | 22) 449 | 191 | tos | 74 | oe | | 4] 375] 205] as | sa 17} 469 | 171 | a2 | 90 0 | 38,7 | 25:3 | 171 | 66 17} 469 | am | 20 | 13 8 | 40.9 | 23,1] 197 | 8.0 iyo} ago | aso | 276 | 3.5 1 433 | 20:3 | 248 | 10.8 19] 508 | 52 | 3x | 16.9 5 | aaa | 19.6 | 300 | 33 96 | 542 | 98 | 58 | 316 (0 | 47.7 | 16,0 | 332. | 254 ANEXA Cou REGIM TERMIC TCE site; MA > tim AE (ec. fy = 64 n= Sate; MED te GE (CO) BD 250 P 4031 My = 1324 WO B 300-L,P 40/5; Mp & 1182 WC ort & o) oe LMT BAl a] oa) od els x Ry) eg [epee pe yet aya B 7 | a3] 205] % | o7 too | 22 | ars] 3 | ts Ds | 483 | a8] o2 | x0 30 | 3331 io2 | 19 | 9.1 Ie === 3B) | @ 33| s72| 2 | 02 seo | 8 23) 02) 36 | 03 4 5 | 103 a} a 22 | 8] 4 | as os | i 33 | set| o2 | ae 263 | to 352 | ane | wo | 42 382 | 205, ; 38% | 254 | tee | o 1_| 389 ger] i19| 490 | 52fen TERHIC RCg Skis BLEB anes c IS eae See oR a pares prassake |] Tos Jos Te le | t= Pe lela, fm lesley fe [Rs ee, zs lee ey | Vs ERI) J |e | ASO & Settee ts pore ete pets te —] “Mel ah vgonn Gon OC 2 TT Ppebsleleleed 7 Tepe pe —} 2] | [aoe fo [ er [ove rae | 20243 | 224 62 aso] 2] | exec [ne ale 24 3 [al |—| |} (ar bron a2? el 2 [ae el], 2 E] > | eae ze ave [39] 99 [aa] 3 vel 24 ls I—| & |— é ie [ae [ae | hee [oo 2i7 27 [on a| 2 7] | [ar eslne| laste wal 3 se] I 3 e izle few | sei Jz jo | 74] | tn aie [to | a7 [us esl ne [ase 722 @3 [ew 5 “TTA a var] 83 fas : Tet oe op “le 7 waleer|sp |] eee rae fa] feels 2 (aus le [de aero ne fa elé 3/4 los] sel ar 14 {ne [aca | a] |e lle las |i . 5 (|e leas | 720] a7 [sz [ose | é He | 46 ewer 2|au ' E 2 ie Wivel che anigurere | ae 4 [azo [2ar] 393 | 42s] foe laze [age] 30] 305] 28 [aaa] 2 ee 2 Jams | 244 | Age | s20|416 975 |e. 15 a33| a e 3 | 4+ fae [vez fie [aca cost ue [ano] + |e (ne [ase] sao] 42a [a * 4 “a3 |e loa [533] | 00 162 [203 |s3s | 5393 [aca - ereasraren 7 (2 22 [se fore [p20 4s | [oye | 785] [ood ae é \a3| «fa 150 151REGIMN TERMIC RG, ee REGIM TERMIC RTC. | teeth 321h. . bar 64h eQzile ; Kb 0050 jf16 > limH8(RER); x5=1075 Bgl Bec) Bue Blelon Q200-L3-Pass-at ; HaoW@he. Avera C57 SRE Anexa C; ‘minim 16 = 4507 Pug mane a8 | eine Oe pute ela ]&| «| & oe a| dal ela-|alon le Jola le Te [alpelee le lo lale ee Gel Hi bad Pres sel cn |) Cs | aN SHES | es cy ca, FS BA) Tete be te Le [2 beter fe bs Te 1 [re [re riaisis iste taieis be maine ete Tel do ealgorare Coe -PC 1 7 ee a lee es esses eres] esd es 2 [ape pelrye fal |] Hol | faa| e is ecs|isaalee_ lis > [se it) | eel i543] ar [22 [a i398 123 {17/3 1533] 95 |r.) Z| 3 Re I} | -bael |1075| 2551.3] z a [zs |2e2| i6| | es) lisae| 2 |162| 7 ast] 3 | a2 [aloes les] | feast 1593 | 23.6 )240) 3 {4 [246 3 by ler a rea ead Lz lee IF astad a [el 69 |] @ 3 Pace ro] ne red 7 | ‘wold 2 tesla] 3 ale 3] le 7 é 3 2 {a} | 3] 5 2 rgREGIN TERNIC RTC tea tthcaaht thao Anera Cag Bode Bites) ror EG TERME RTE, : Ee pee Brno aly Ase ey Menialo bes buh =3zite Ke 0050 Figs Fm Bein Bitcy — Retas be}Qeie| &] fe | & 21 BG Ot} te) 12] 21 BETON B250-Ly Part Hye 182, Anexa C5 tfefa fe ys sits ies} ss rine Bs many Naar pata fered oleate Lette Peles ATS eae Tel de segura € af faa) fet ele =D] Ey] keto eel] Tapas Tae te]? | bel“ beefs oh it faal how lwelnolse [at rv fins fie! se [xe fe] | [ine] [sefses] oe] | 2} | push gianeloaa{ ee] 83 [aa auz| sx3]ise5| 5 [as rs] | [er ‘aa re}? | "Yus] pel cal vel as] n0 [ixc|soahsules [eo Tite wap tel | fea fesheclew [es Jest weal ns fae $ Ee [wey = Tina] mal” 7] as] | fol [so polars] 206) 1.2 nt 2} | fed vol a7] ne] Tivel de anqui | | [ed fafee] foes sl neal os Lae] sl | fe) or Tel « we ea fee [er pstoe ects fas wa3| [| = rea [nal a [nd BS el [| |e bes hei mH 4 ooo ns lsu | 16.6133) [= “ . ee a ca [seal ac TTI Te ae agwrere 3 ss lus te 60 [73 ee refs we Dafne [ae] lwo ra Sssfa.z| ac [a ws ohne f= snafu [3 pe fal aloe aslasale. ps z}a.9| oe] ss] se 3 155REGIM TERMIC RTC, ty =64h =3zile K,= 0,050 r confi {pentru soluit tiplzate de organiza He atin FEIRCK) Ke =A.005 Jentul Kj pentru sotutit tipizate de org BETON B300-Ly R531 My=ti62 Anexa Cou} | | acta Digaata | Due eS a is inion aaa nepeotejat | protejat te [R lout ec| te] tel tel RR [a] Trerstetmterstmrs ete! | t | swine | 1s 6 ots 2 | autoagtator | 5 20 0280 | 0200 es so] 5a] 521] 45 [3 — 1} S12 |as}60 2a, Fagalsuspsoe] ar foal) CP sctebucezec°lSs Sampara sit scope cy reach J25 Bel [328 316219 [lero] 18? [ua] T Aueisitatorul are gura de alimentare acoperitd cu wt ee a te foxy [8.9 6 [siafisas] St [8 lentot Ai’ pent slut ipzate 6 ouraniare sportulul 1 = SE apse e |e Puneres in ope a blo: | de ane = AMG | 19.8) 2,2] saghisu] es [uc] | we. | mutut in olemental de con- | Fone ge 40" st solutia de izolare termi- la Get. | structie avind dimensiunile olf 261 25,1/32,9[ 1936] 126 |28 caractenstte =) | ——7— |. 7 | Loe ree aa. zea 230] €22| 47 | | a fersleos[isel sul] | + [Pmt cutie | so| ose | ome | on | oom Vivel_de_osigurare 16°C Z| sttpi, ports, erinai |_25| 0.72 | o.ase | o.d02 z le) [asfessius] sof sa] Seales Sei ine | amr | one 6 fea} fio fice! necl os frou ep] — [isalu,sfisea| 7 | Pucica grime |_6| oat | oem | 0.5 3 lac] [2z.cfsyoleoy aol nuia2] feoe|szele wo | oar | 0.352 | 0,392 to] | [2] [aewlascliere| ov fzs[ee] [ana] seeti5aq| 20 {0.72 | 0.462 | 0.302 1] 4 |B efo,of29,]26,6 1241 | 129 |r] 8,4] 6.0 [26,5]28,5] 16 (Sel protiene a bets Snel agteptaeitz a] | fod [mfastosy elnales| postaraled Aptis i die pl tu tn att on te aco th he] [su2|znelress| 203]3.3/32] foselana|ievel pecil'inCinpalageparl cao fie de poisteat ws DMA re] | fra} [ecslsalmsalzesfaoatcs] — [sealars| teal veattee eens ante mina, on se SP 157anexag,, | ] Corelarea temperaturitor (0; — Gee) cx 4 i 8]. (Oy — Ba 51 (8p — Ga) eu (0, ~ Ba) 3 ! FREE 3 . 5 eat g lelezig & (05 — Wax) (61 ~Ve) say — Tae) (*) 3 ele 2 ant pentra K;’ sau K; 8 peel BIS (8: —G5e) | 0,075] 0,100 | 0.130 | 0,200 | 0,250] 0,300] 0,400_| 0,500 e|f © 1a r a ee 2 a fae 9a a 7 Ie 22|22[ 23| 24] 26) 27 3.0) 35, lS IS ear ae = g al tea a EE 5 Sr[cet LI ee 6 3} 8 Fi By Re ale SES fe | Ales Ese| els E REEF cIohldseleldeelaaceee sl & a} FSS e839) aR 8 E 5 fe e | Sls FTE Peo) BEERS : S| LE esis e 3 iy 8 f Ele 3B g a0 ‘ \&9| eels Puke ie a? 27 [Sis g Bi Fa 7 i =D R +o- 8): i | é Oy = (0p Ua) + Ue £2 fbhleble el 158 159ANEXA Cpt FEGIMOL TERNIC LA PREPAPARER BETOVLU! B 200" Po35-31 19T Zz i i Zi = Lee RR TESTO tale [a Wm 10s |e om ae [|e 2"| 2 | 22. | Se | Pe | Se @ | 1 ze] bass] $e i] EE iis 528 > Hae = 3] 2 3 Pes ci Se a re] i ap ge ee er S| bee 7 He] _ bee tee a « fs{__fee cu © bar ite eo Le ce ag a 2 ee] ee fe | | lar } feel cee ee ae esas ae asf : Tarn same ETS aren ba TWRTit Be TORTIE BO TEBE Cay TATE : ANEKA Cha aie TERE Lh PREPORR BPO B SOLS OTST - ATE FEREGATETOR TOT = lee RST RERETT PATER OT Sale tes elo e | Ee eee ae [ee [|e [| [2 | % [Pe | Se [2] 22 [22 ee o — « 35 a a ge] © Lor eo Hee a ae ae [pe | aes a sp aes ee 8 SAT REE PSone Tor REG POTS Cay = Cn Oy EATzor ANEXA C4 RECIMUL TERNS TA BREPREBAER BEFONUT BESO-La- Baa BT 7 r = = 2, Tapwasoas mene areas TH Mea le | =F ele lS ele Sele 2 | 8 | ae |e [| 8 |e] Ae | | Be | oe ao eor F304 8s io] 7 ss] -ons | 240 | 495 170 43s | 495 | 370 | 040 | 905 Gonsimnul_aeacfie fo preporarce tetera Be Georiine 0 PaRiO. Cera Oya r OTE ERT ft ANEXA'C.§ REGIA TEAM TA PREPRRIRER BETONLU) ~BS00-[3- P50 ~37 a DITETPRPET AEGIS TOT = a TE L os | ee rae, z eS =e al Ge Ye [oP te or fs i 20 ap Lar 2 2 26] 79 [as 2] 7° Tie 28 By | bard foe Bs | oe Te was [ass | 305 re am Conaumul Socata Ta prepararee felarahy oe Cetermmnd eureore Cag = Gon O77 Op ERD AITFor Ange yhih BO rawen mf ns 2 Tiles Oe rencve mt sorANEXA D. PROIECTAREA REGIMURILOR TERMICE PENTRU EXECUTAREA LUCRARI: LOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS. Proiectarea regimului termic la maturizarea critic® a betoaulud const ia stabilirea conditiilor de timp si de temperatura necesare pentru atiagerea. kra~ dvlui cribie de maturizare Inainte de coborirea temperaturit acestuia. sub tems peratura de inghf, concomitent cu evidentierea misurilor prin care se asigurd fealizarea acestor’ condiii. 1, Evaluarea parametrilor ce caracterizeaxé. betonul 1.1. Betonul pus ta oper pe timp friguros se caracterizeazi prin: = compotitie: raport A/C; dozaj ciment, C, in Kgim?; — gradul critie de maturizare Mp, fa h°C = modulul intensitapii de degajare a exotermici Byes g, tn Wik, 1.2. Gradul de maturizare critic My. se determind pentru fiecare compozifie de beton in funchie de felul eimentului folost side raportal A/C (Anexa B, pet. Li); pentru cimenturile Pa 35 si P 40 se vor utiliza datele din anexa’ Dy. 1.3, Modulul intensitstii de degajare a exoterimiei cimentului, Prey w, 96 determin penteu fiecare compozitie de betoa, cu relagia: Bq Cag 100 My Paes x ay ‘unde: Bx este nivelul de intirire exprimat in procente din rezistena la 28 zile, Rye, la temperatura normala. 20°C My — gradel de maturirare eritie, i °C; C= dozajut de ciment, in Kgjm*; Fy, ~ exotormia totali a cimentului, la temperstura socmalé 420°C, in Wh/kg (valorile exprimate ia Keal/icg se multiplica eu 1,163 jar cele In KG/ikg cu 0,278) 14, Exempla dé caloal: B 250-Ly-Pa 3531 AIC = 0,57; C= 25 Kel 1280 + 1340 ‘Anexa Dua! My = = 2 1310 nC; 29.8 + 30, 2 30,39 Bre Fay = 65 Whites 30,3 325%69 = 4,886 Win? = wh 166 2, Evaluarea parametrilor ce caracterizeaza elementul de constructie din punct 'de vedere al ‘masivitafii si al nivelulut de protectie fermicd 7 Masivitatea 41 nivelut de protectie al clementului de constructie se eviden- fark prin parametsi = raportul My/ite, in Wim; A, — este modulul de suprafags; in mot; Ry = teristenta termici medic a protectiei, inclusiy ces a Detonului (intre 2ona in care se jaregistreaza temperatura medie 0 $1 tetperatura aeruhai exterior, Jag), in mK; = cocticiental Ky ~ de corclare intre temperatura medie a betoaalut 8, fntr-o secfiune a elementului de construcfie $i temperatura pe suprafafa cea mai fe corelare intre temperatura sursei de etdurt Oy ui inte sect iune (numad in cazul Sncdlzirit betonvh dup punerea in opers). Modutut de supratati 2:1, Modulul de supratapi Af, este raportul intre suprafafa prin care elementul de construcfie face schimb de caldura ctr mediul (aerul) exterior sau cu aediut incdlztor gi volumul stu. Modulii de suprafaga se e/alueara separat pentru fiecare dintre suprafefele ce Iimitaiza elementul de beton, in vederea corelarh lor cu rezistentele termice, cate pot fidiferite. ‘a, Lindu-se in considerare un sistem de trei axe dé-coosdonate, normale Inte cles j=; y= (fig. 21) se seriu telagile . + Si a om Mia an ‘Sh Sf sint supratetete opuse, normale pe directa j si egale tntre ele, fa mt ¥" ~ “= ‘yotumal clementului de constracie, in mr? eet; Simba de curd inte elemestal de constractie sf mein se poate = pe ambele fete Sj: Sj’ normale pe directa j, sezultind dou fuxurl termice Ge seus contra, ny 222, ~ numai pe una din fofe'S, deoarece cealalts se afl in contact eu un orp cu reristenfa termed infiniti cum este consterat teen de fundare dee fhejat) reauhtd ny = Ts " = pe nick una din foe, tn cazul fn care supratefte Sj; Sf" separd 0 pi fiune ain clementat de construfie de restulacestuayavind accedi emperatira recat ny 167Fig. 2.1. Flurusi termice si variafia temperaturti fa sectiunea elementului de eton Ia ‘metoda conservaril edlduril a: Ry < Ri: be Ryuss Ry: © seefiune: d: plan Corespunzitor directiei j, modulul de supratatf este: msi a= 2.2) 7 @2) ny este numarol de suprafefe normale pe directa j, pe care se face schimb de Celdurk, respectiv mumarul de foxeri termice pe divectia Jz (ny = 25 Tsa0 0} Modutul de suprafati total se determing cu expresia: My = EMys = Maz + May + Mee 3) Rezistenfe termice de dazd sl optimizarea lor 2.2, Resistenfa termicd de basi Ry a soluie prin care este protejat betor ul din clementol de construcjie, sa sua de coda, pe suprataa Sy 3¢ evar axa eo telapa? ae 24) fn care: dy este grosimea stratului, Ry tn m; dy coelicientul de conductivitate termic& a materialului din stratul ky tn Wimk; dy — cocficientul de calitate al izolatiel termice din stratul Ay {Yn uncle cazuri in care rezistenfa termici pe o suprafats Sy este variabilt pe portiunile Sy, este necesar si se calculeze o rezistenja termica medie: Esa yee ait 5) um ta care: Fay sint revistentele termice calcolate cu (24) pe portionile de supafete Syp 2.3. Suprafetele Sj; Sj’ ce mArginesc un clement de constructie indeplinesc net i Siem Si Se mate tesa penteamaturerea cite abe {onshol insures evidentieri acestr fonctumi se note (ig. 2.2)" 5S. = suprafejete ce separ elemental de construtie deo sursh de chLiurd ex tetiourd (sek exit, in ms 5, — suprafeele ce separé elemental de constrocte de aerl exterior, tn m# Sy = suprafetete pe care ne oe face schimb de edkdurd, fa mts Sr — soprafeele ce separh sursa de cAldurh (Jack exists) de arul exterior, 169foshine pe dovt fob e+ pervade dh rive temperaturii in seefiunea de beton Ia fncdl- irea dupa tumare. . 2A, Fiecirei supratete de tip Sy... Sy iiorespunde 0 rezistenfa termict care $6 svalueazs ew velajile: Ry = Rat Ri 2.9, Raa Rat Re en wo es Rye Rit Rat Re 29) Ray: Regi Rey Sint rezistentete termice ale protectiel pe suprafefele Sp Su Se Sp definite la. pot. 2.3. In mK/Ws Rig: Rai Ra. stat reristentele termice We baz’ ale protectiei de pe suprafefele Sp, Sy Sy evaluate cu relafia (2.4) sau eventual (2.5), In me/W: Ry resistenfa. la uansfer_termic pe suprafejele: tn contact ew modiul incdlzitor, In m#K/Ws Ry recistenta la transfer termic pe, suprafejele in contact ea aeral exterior, in m'K)W. Reristenfele termice Bay; Ra siatedate in Anexa Dy 2.5, In vederea realivicii wnir rogimuri termice optin bazi Ry trebuie si Indeplineasea condifii diferentiate corel suprafefelor respective $i anume: +: Ri: Re penteu wnele cazuri uzuale rezistenfele de eo functiunile Ray = minim 2.10) Rain Rey $i Rey < Ree ey unde: Rin este valoarea rezistentel termice pentru care sua, costurilor izola- fillor termice gt energiei consumate este minima; Raaz — reristenta termic ce edrespunde consumulai minim de energie. Valoatea Ruin, exprimati ia nPK)W, se evalueazd ou relafitle - iz ce a aa = PF ¢ N= (0-636 2.0) unde: este numirul de reutilietel ale izolatiet termice: fe — costal unitdsii energetice consumate, fn Tei/Wh # —— costal unitar al izolaties termice, fa leifm®; 4 —conficientul de conductivitate al izolafiei termice, ta WimK: © = temperatura betonului, in °C; Ose — temperatura aerului, in °C: f= qurata pe care este mentinutd izlafia termica, a h, 171Valoarea Rar = 1,9 m#K/W corespuncitoare consumului de energie mic nim este constanta si rezulta din conditia ch sporirea,ieolajiel termice este te. semnificativa pentru reducerea consushului de energie. Parametsit Rain $i Ras Fezulth in m*h°C/Kal dack 2 se exprimt in Kealy fmkec. Materialele optime pentru a fi utilizate Ia izolarea termick a elementelor @e constructie se recunose prin valori reduse ale intervalulil Rear — Raise Retistentele termice Rmig ale unor materiale termoizolatoare uzuale, ey valori particulare N= C4 = 250 lei/ Geal gi valor variable ale numae sulot w de folosiri stat date in Anexa Dy Pentru ite materiale caracterizate prin valori variabile ale tuturor para: metrilor pi A: ¢g si d (grosimea stratului) eu excepfia valorii N= 1800 Hi, care rAmine constanta, se poate evalua rezistenta terinicd Rygqy folosind gration din Anexa Diss Re lenfa termed a betonului 2.6. Fluxurile termice ce traverseaz4 un element de constructie intimping sirecistenfa termict a betomului a caret valoare totald, pe o direc}ie j, northala De sopraftele Sj; Sj, cet limiteast, se evalueazt, cu velatia: 4 by 7 Ryo te ea Dong ~ 2088 7 unde: Ryy este revistenta termict totali a unui element de beton, pe directia 4s ~ grosimea elementului de beton pe directia j, in m: dg — LTA mIK/W — conductivitates termick a betonululs 0-12 — cosficient de sporite a conductivitayil termice datorité umidi- ‘ijit marite 3 betoault proaspé, Reristenfele termice totale gi parametrii Ky, My/R, in metoda conservieti caldus 2.7. dn metoda conserviriieAldurit fan nastere pe flecare din direct j ‘xu termiceepae il sens contrat care itimping tm betonseristentetesmios 4 chtor valoare depinde de nivelurle de protect tj = Raj: Rj = Rey do cele doud fete opuse (fig. 2.1). : : o iene: ack se woteark: ety setulta: 2.19 Rij = Roy — Bis 7) 172 i valuatd cu relapia (2.14) ; le: Ryy este reristenfa termic& totald in beton, evaluat onder TU. iy ~ cerntentele termice de tip. Ray (pet. 2A) pe supralefslo pose 5); Sif normale pe diretia dy. mistetote termice totale intimpinate de fluxarle erm care temperatura tn boton ace valoare moi, 0, aera exterior pe cele dowd Sisal ale aureiiel jr siats fntre zona fn Ris (Raj = Rs oe 2.19) (Rai port MGIRy se determink prin “osomares rapoartelor patie sterminate Pentru ficeae Sirefie 1 sens flexeril tenlogie- f° BEE Ble Ga 2.20) - Mis Ri Fal y+ Bt ta care: (i) ste raportal My{Ry pe dicectia j j: (EIR) — rapoariele determinate pentra fccare din cele douk Fee oe eas ee sopuse ale flvxirilor termice pe diretia J. Valor (Mls) sau (My/Rjs (Rf in fonctie de dy gi Rey se pot bjine divect din Anexsle Cy on Cage i 2.9. Concent Ku, sesiae ent evatuuestemperturitbetonull pe supraiafa con mai rece se determin’ separat penta ficearecirecfieg sl por}iune S'Tomentati do constructie pe care dhmenstones teansrorala 8 elementalut dy fete constants, folsind relain: ays 5 In Whim Ryd Ry 220) Ry t Koy fn care: Rij este rezistenta termicd a betonului determinata cu (2.16) pentru fiecare por ~ fue din elemental de coustractie pentru care dimeushunes transver = Sald dy, este constantd. 173Coeficiental Mp este cea mai mici dintre valorile calculate cu (2.21), adick: Ky ‘min Key (222 Vatorile cocticientilor Xyy in funcfie de dimensi . le transversale dyy si reristenfele termice Rj slat date in anexele Dyug: Dap Recistentele termice totale gi parametril Kp My/R, si Ky tm metoda inci. sini dupa turnare __2.10. Patametrii Ky gi MyjRy se determina im acelagi mod ca i penta me- (Sd conserviriicalduri (pet. 2.7; 2.8 412.9) ou sontinnea ed parametsi Ry se stabileso fm modul wrmtor: fa. Daca elemental de construct este Sncalzit pe o Singur parte (fig. 2.2 a 10), de noteaea finind seama de (2-13). . o S Ris = Ras si Rij Rep + Ress 223) Hip Bay + Ray Rj = Ray 229 ‘unde: Sp reprezinté suprafata totald a elementului sau elementelor inctzite dela aceeasi sursi do cildurd, in mt; = suprafafa totals cesepar sursa de chldur8 de aerul exterior. b, Dac elemental de constractie este incilzit pe dou’ fete (tig. 2.2. «, ado: S. = 2.25) as, 2.29) = Bay unde: Sp 91 S, an acooasi semnificatie ca la pet. a, relafile (2.28) sé (2.24). "Zl, Patametral K,, necesar pentry evaluarea puterii gi consumului spe-| cific se evalueaza ca relatia + wa So a Se Kyat YValori Ky in fanchie de (Rig + R62) sh ReSySs s© pot obtine din Anexa 174 cofratl en cotraje tent termica de lat (tabel D,, ‘Finind seams ‘te Pentra eval © portiune de 1 face schimb de cil Vig. 2.3. Diatragma incilsits pe dou fele in cofraje incdlsito Fie ane teats prin tromsonul de 100m} 2 vedere faterald Ry = Rut = Ray +Re= L017 + 0.043, 2.12, Exomple de calcul Element de constructie diatragm& cx grosimea constant dy = 0,15 my Ticaleiteare (fg. 2.3) care hu sint racordate la 0 surs& de el ‘Susd exterioara, continduse numai pe izolarea termicd a lor. ‘Din tabelul D,np pets 10 rezulté peatra protectia sursei de ctldur o rezis= Pela? — 0.857 rek]W. Din aleitsivea cofrajulal rezult& [EELS orotectie gi plinal acestoia, din tabi, este inclus un strat de aer neven~ pet. II 2). Se obtine: rezistent ‘ermich de baz Bia ass [0.100 a de reatile 2.7) 8 2-14) 1,060 m# KW oom nt aw 072 = 0,036 m? KW tarea raportulni M,/Ry se separ In zona central a diafragme t ee narginith pe contur en suprafetele de tip Sp, prin care na se dura (nw existe diferenfa de temperatura), 175‘Fintod seamia de relafiile 2.2) si 2.18). 2 1,00 1,00 1 By 100% 1.0050, 13 * 10604 0,036; 2 (2.20) se determin: = RA Wie Cu relatia (2.21) se determing: ye 2 Loon A F060 + 0,056 2 b. Element de constructic stilp (Fig. 24) ou sectiunea 0,40 x 0,45 m cofrat on panouri din placaj F, iolate termic cu 3em de pisit mineralé tabel D,, pets 7, Ansamblul este acoperit en o prelacd de plaza de 3 mm (tabel Dy, pe 2) ce Snchide Intre ea $i colra} un strat de aer vertical, neventilat, de miaiavam, Sem (fabel Dy, pet. 11,¢), rezultd: Rite = Rite = Rity 0,863; 0,083, 0,906 i KW Pentru evaluarea raportului My/Ry se separd in zona contrald a stilpului ven tronson de 1m fnAljime limitat de suprafete de tip S, prin care nu se face schimb de e&ldurd (decargce nu exist’ diferent de temperatura). Cu relatiile 2.14). 2.17) Rha Rie = Fe O_o tome Ky Peet ian gia 2088 ad : Haare 0.0 Ry = Rig 52S = 2.096 mW 2 Dx 208 Gu relatiite (2.2) gi (2.18) .. (2.20): a ion gyn FAS (0.906 + 0, 108-2) * “0,400,906 + 000670) ~ 787 WI Cu relate (2.21) 7 (2.22) 0.054 0.084 Kee =o = 0.056; Ky = — "9.050 0,906 + 0,054 07906 + 0,088 Ky = 0090 = c. Blement de consteactie: tandatie (tig. 2.3), cofrati en panouri din placa} F, izolate termic cu 3-em de pisld minerala (abel Dp, pet. 7). Acest tip de panouri sint utilizate si pentrn protejarea betonului la partea superioard. Ansam- bial este acaperit eu prelati de 3 mm (tabel Dy, pet. 2) ce inchide intre ea si cofraj un spatin de acr neventilat orizontal de Siem (tabel Da, pet, 12). iat ‘vertical variind intre 5 si 15 cm (tabel Day, pet. Ie), 178 * Sitar Fig, 2.5. Fondelie rlots terme prin meted conserva? edi eave (ately b vadore in plan: €-d-protearea fundhbe! Y " a a ry, Pig. 2.4. Stilp tratat prin metoda conservisti e&ldurit: a — sectiune orizontala }—'seetiune ofizontald prin sllipul izolat termic; ¢— sectlome Gee en ecg ened ag gr gra neared eaRezistentele termice de bari, pe cele trei directii j= x3 97 Rae ~ Row = Raz = 0.653 + 0,030 + 0,160 = 0,843 mt KW. Relatia (2.7) i Rote = Rote = Riny = Roy = Rots Rot = 0.543 + 0,043 = 0,886 meK]W Roig = 09 (teren dezghefat, nu s¢ face schimb de eildurs) Suprafetele cocespunzitoare i volumnl fundatiel: 0,40 mt ‘Normale pe dieectia +: 1.30 x 0,40 = 0,52 mt 150 x 0,40 = 0,72 me 2,30 x 0.40 = 0,92 m* Normale pe directia Normale pe directia 2: 1,30 x 1,00 = 1,30 m* 1,80 x 1,30 — 1,30 x 1,00 = 140 m® 2,30 x 2,00 — 180 x 1,50 = 1.90 mé Vm (13 % 10-4 18 x 1.54 2,3 x 2,090.40 = 3,44 mt In continuate caleulele se organizeaz’ fn tabel. Ring RSs | con. 3] cot. 4] BOY + Beat. | co. 9 fete (ig in Oe constructic diafragmé cofrata cu cofraje tnedlzitoare pe loud fee (fig. 23), dintre care momei win se racordea:i ln oursa de calduee fvind\ca agent Tnctisitor abur (ig. 22- a) Conform datelor de Ia exemplul a: Pe fata neracordatdé Ja sursa de célduri. Ra’ 1,060 m® KW 1,00 1,00 My = BOE 100 0.15 x 1,00 = 6,67 mt (relatia 2.1) Pe fafa incdtzitoare (relatille 2.6; 2.8) Pug = Rag + Ry = 0400 + 0,004 0,004 mt KW Fag = (Re + Tey + Re) = (0,004 + 0,857 + 0,043) = 0,904 100 x 1,00) 05 6,67 mt Se noteaza (conform pet. 2.9, a elafille (2.13) si (2.24) Bim Rag + Ry = 0,004 + 0,904 = 0,908 m® KW RY = Rey = 1,060 m? KW Relajiile (2.14). (2.22) 4 (2.25). io | at ott 1,104 | 0,384 | 0,384 031 to2 | 0,344 | 0,544 O51 162 | 0,688 | 0.688 0.239 1,005 | 0,517 | 0.517 01359 11066 | 0,673 | 0.675, 0479 116 | 0,817 | 0.817 0,573 ; 1,108] — 0383 200] = 1935 |_— = [7.967 [3.025 Rs y= min Kyy = 0,100 178 Ry 8 0072 mt 0 Tare = OM mW 0.072 bos — 0,908 2 OE , OO ON ous ny = 0072 Rh= 0072; Ri =o My = My = 667 = My = 6.67 ao sar 0,908 + 0.07372 * L050 ~ ot Wiis 0.072 310,508 + 0,072 7) = 9-8 0,004 4 0,072 : 2 Kea le ter = 1044 179f, Elementul de constructie de la pet. dy fig. 2.3 avind racordate Ia sursa de caldura cofrajele de pe ambele fete (lig. 2.2 6:74): Myo MY = Map = Ma = 6.67 mo" Thy = RY = Rog + Reg = 0,004 + 0,904 = 0,908 Ry = 0072 mt KW Rea Ry 202 0,016 mt KW My _ 2x 6.67 144 Wim Ry 0,908+0,036: 2 0.036 eo eNO pag 70,908 + 0,036 :2) Ky 0,004 + 0,036 : 2 0,904 = o2 pale 3, Evaluarea nivelului de asigurare si a duratelor critice de maturizare 3.1, Nivelul de asigurare se dotesmin& conform prevederitor din Anexa A. 32. Durata critics de maturlaare fy se evaluear’: fa din graficele, de executie, dack exist In acestea asemenen prevederi, conform Auexa B pet, 14; Anexa Dy. faptul cb, >, fa actiunea de proiectare a regimului termic finfnd seama de faptul fa general, consumurile specifice minime de energie corespund temperaturiior imiaime 0p, la terminarea punerii in opord a betonului, iar acestea duratelor 3.3. Pentru orientare, se pot utiliza la evaluares raturilor @» urmétoarele date ajutatoare: . i cAlducii, graficele — pentn regimul CCy, specific metodet conservarit cAldurit, gra Dp Dra din care recults, pentra tipurile de betoane semnificative ce pot fi {olasie, corelarea temperaturit 0, la terminarea punerii-in oper cu durata fy — penta regimurile specifice foetlzirii dup&. tuenare,.graficele Da. ‘din care resulld: pentra tipurite de betoane ce pot {i folosite, corelarea tempera teri Op — 6, om durata ty, ucatelor ty sia tempe- 180 4, Proiectarea regimurilor termice CCy tn perioada de maturizare critica. ‘Metoda conseredrit-cdlduril. 4.1: Rogimal termlc al betonvlul in carul aplicérit metodet conservirit eulduril este de tipsl CCy (Anexa B, fig. $1). Pentru proiectarea acestuia so Siscretizeaza variajla temperaturlt O, din grad in grad gi se noteash me = (04 10) Kes (0 ~ AG4)2 + 10) Roy an (01 = (0 — One) Ko + 10] Koy (4.2) tn este gradu wnitar de maturizare fa temperstura do }20°C, echivalentgradue Iei‘etetiv de maturzare la temperature medi 8, penta o curd = oth tmi — gral wnitar de matorizar la temperatura de 420% echivalent gradulat Electiv de. maturzare pe soprafefa cs mai ieee avind. fonperatira a (=) etre aorats = 1. Durata tg in care temperatura betomului variaz’ in mod natural in inter= valul (0; 0,5) (0+ 0,3) se talcueaed ct elafia: copa 30 4 3 ms Peox — (8; — Bae) MylRy Ce fn care: 0 po = 700 Whim? este produsyl intre cAldura masic& a betomului proaspt ey 0.28>...0.29 Wh/kg $i densieaten. Ini apatent Pp = 2500. 3400 g/m? ENC — cresterea sau scderea tempernturii. in intervatul (01 = 0,5). (0c + 0.3). Durata are inttdeanna valorl positive asfel tact in relatia (4.3), ine tervalol 80) E140 are somos guntitoralal ee ‘42. Condivite de realizare a gradelst criti de maturizare, in Anesa B, pot, Ilr selatite (.1) gi (ha) se seri pentru duratcle fy calculate ow reaps (35), sub forma . My, = DM, Dash (4.9) ‘Valorile me; mise extrag din anexa D, tabelul Diy pentru Oy = 15. .29,5°C din grad in grad si Ky variabil; pentru alte valari Xp decit cele din ‘abel Se poate interpola sau extrapola linia, Valorile f¢ se determink cu relatia (4.3) incepind de la 0, = 15°C, pentra ‘© gamé mai larga de temperaturi si niveloride asiguraze (Ugg = Qi ~3°;~ 10°C). Caleulele se organtzeaed Intreun tabel (pet. 4) Dee Me (44) 181Semnul + rerultat pentru intervalel 804, astfel tacit vatorile duratelor sh fie Intotdeawna positive (f4> 0), indich: 30 fn perioada f¢ de la (0, — 0,5) (0, + 0.5°C: 136; = — IC; scidevea temperaturit in perioada tj de la (0; + 0,9) - a (Oe — OC. contines pe m valori 0, pind este Indept ‘Regimul fermic se poate incadra in wna din cele tei variante din fig.3.1, Anexa By dupa semmul parametrolul 38, — -£ (°C. In functie de acesta se sta bilese si valorile temperaturilor O,, la tnceputul perioadet f,, valoarea exact fa acestela, ca gi temperatura Oe, la terminarea perioade, Se procedeara astel ‘a, Dacd 8, = +1 renal O,> 01 = 4.6) Se adopta in acest caz % = % (4.7) sso cumulcazhprincle wi valk Mit pentea car este indeptinits condita (4) sioltan eu conditiaprivind darata fe, exprimatS prin telatia bo Buen as) Se cacueaxd pot valoaren: ae 0 1.3%C se obfin regi suri termise cu durate mai mici, dat cx consumari spocifice mai mati. 4. Exempt de cal fa. Se determing datele preliminare: Beton B 250-Ly-Pa 3531 My = G10 WC Peg = 4,886 Wit Myly = 10,1 Wack Ky = 0.059 y= 1076 Bee = 0; 3; = 10°C fy = 160 negli y= Ot bb, Se alektuieste tabelut eu vaiorile auxiliare de caleal gi se proiecteazs regimarile termice astfol fact $8 fie indeplinite simultan condigiile (4.4); (1.8) st 410), 183©. Rezultatele obtinute, comparate ou cele extrase din anexa Cy.g se pre= 184 ROBES RS BSS SS SS AS S| | stot in tatelel urmatee, peste woke lon kee ons 7] B2RRS RRESRSRRSS fa] S88 8888 Soegsag age Durata | iver de | Regim termic proietat | Regim termi cont BSPseess saga g ri eee cont. pet. Dae anes Ce ! anaggeengesnernna ore fete js] PS eeeesaggsesaasa w [a Te tuto tots # | 160 ° as wr] as] 5 | 10 «|B a v -5 10, us} io | 1 | 26 Sle ES SSS SSeS =2 2 Pj | 3 | 8s gigi ee ee ee ° 4 3 |] 2] oe Ele “ 3 0 a} | >| o 3/! Sa kegasecaxgl aa 7 aed ees lle Ely aessaesaanasasl | ———t——~__1__l 1 2 hs fer eeg eer ee etter Se observi ci regimurile termice din anexa C pot fi folosite fn Jocul celor [3 zaaige caleulate mai exact It acest punct. zie “ Tnvunele cazur, cind valorle M,/R, diferé fn misura mai mare, se poate E1z)2] | 31 JnterpolaTinlar sau sf se adopte o soluhe acopertonte (My mal mare) 3(|8 : 4.5. Pentru simplificaren proicctarii regimucilor termice CG, se pot utiliza SSS Se SEE SBS SES TESTE] | coatictc'y: STL"DPS 8 din care restthcovtarentcuperarnhi Gy reotanaae 3]! ie] S BEE ERS SBS BS me SS S| ete i opm cr ae eek lacs empera asigurd reatisarea {si : a)? = = fadului critic de maturiare My pentru valoti variable My/Ryt Ky si Yen 2|7 peso tera aaa estate| {fib ca temperatura betonulul s8"coboare sub -+ °C | 7] FSSPR AS Rega ggzecsl Prin cei doi parametr Gp tty reimol termic CC este determiaatsuti PS ESS aS LSPS TTA Fa] | ciem, itr te doignrie tephichae ee Ce Sie eat eal ci Scr era Desi constraite pears beteneletiptvate fy Anesa C”paficele daw indicatit of 2S FFF aS SF SH FF FS LS | vate pent ails bemanessimiay, antet Ane yess oes ileal REESE SES SESSA TSS SY | Me pone limita a veviliceree celal obtiect aie eects fepimalut ter ia fa 5. ot termice In perioade de maturizare critica. Metoda |_$—_—$—_ | Inchzirt betouutal dup. punerea in oper S2SRSRARARERER RES Heesseagssseseisesg 5.1, Regimul termic al betonului in cazul incdlzieii lui dup& punerea ta + g pert se potccteanh in mai multe variante sinbolizte Ty; Tey (tig. 3.1) 8 Bry; Rep RTCy (hg 32) Anesa By 3 Sega og es ‘Pent temperatara maxima 0, ce caracterizea fecare dia aceste regimuri = SESERSSSSRART ESE S! | se calcuteam: z be ig = (Op + 10) Key (51) & jlaagananaggneeninan eee es, te - eersasaraes unde: m,; m;sint gradele unitare de maturizare similare gradelor my; mis Pa a eee valeate inna penteo temperaturile 8, 185Gradele unitare de maturizare m,; m; sint date in anexa D, tabelul D. 3,1 pentra Oy = I"... 30°C, din grad in grad gi Xp varlabil: pentrn alte valor, Ty decit cele din tabel se interpoleazi sau se extrapoleaza liniar. 5.2. Regimul TT, ca regim de referin{d (fig. 3.2.4 — Anexa B) se proie. teazt fn Yederea reducerii temperaturit Op — Op $i implicit a conswmulut specitis de energie la proparare, Qrp, fafi de regimurile de tip CCy; ia acest sens a) Se calowleaz’: Pee (3) far din tabelul D. 5.1 se extrage o temperaturi @ cdreia ii corespunde cea mai apropiatdvaloare mj co lneplinste condita: imi > mince (34) ¥) Se detinitiveant regimut de releringa TT, caracterizat prin: o=0 ce) My toe 69) nde 5 si mf sat valrile determinate cu conditia (3.4) Reginl tric 17y se ponte bine diet Sin giatiele D. 3.9 din care resulth By'tn fanctis de fp sau din tbelele D. 3.10 3D. 3. €) Se veri pentew Oy = Oy = Oy 0,3 semmmul i maine parametrlui 20; ai seltin (43) pentru ‘ca Ola fnchie de senutatal abkinat penta {Seareavel de srigatare se scpark domaniie de apicare ale rgimurlor Yee GEp i TTy sas Te, pe bas incailor dela pot she 2) Se slope final CC, earacteriat prin eowsum total rian de en aie, penta alvlari de aigutare i valurle yy penta eae ate Indepl- fits Rina in conic (+03): 4> 0 dack 86, 0 = (0) = 0.5): > ty duct 80, +8C on re oa Regiml termic CCy se proisteart ca a pot. 4.3 foosing ati 47) (4.12). " ee el) 2) Regimul P74 sicelderivat dia acesta, TCy se aplic patra nivale de asians valorte Af) pote cares 0 = (0, = 0.5): 0< 4 < fy decd 34, = — 10 69) 5.3. Regimul TCy (tig. 5.2 — Anexa B), ca regim termic destinat af ‘aplicat efectiv, se proiecteart,pentra a se reece consumul specific de euergie pe ‘sAntier Qj, faft de TT, prigMatroducerea nei perioade fq, in care ne se. COD Suma enerigi. In acest'scop, dact este Indeplinits condifia (3.9) 186 respunzitoare temperaturilor 0; = 0, 2) Se cumulearh vatorile 41 oo . Oca) Pentru care: = (GF ~ 0,3) pind a 0 valoare Oy (5.10) entra acceast valor j= mi ty ecltnd 5 ester ty, Afra aeceagi semnfiait gi se determin in oes amen ia 1) se caealazdparametit ff folsin reli i mod McSame a (ny atu corespunzitor valorii 0; = Oy ce ur unde wieste gradu! unitar de matur Siguedvalori 0, = Ov retatiile (4.19), respec ‘Temperatura Qe se determiak cu reafille (4 ‘Agee obhine din cobditia: iy (419) in care 0< Meath te 6.8) smutarea mentionata Ja pet. a se atinge temperatura Op ~ SI Mac PI lepinitacondihia (3-13) 96 foloveyte pentru evaluarea duratet = 15°C, tard a i indeptinita 4 relatia: oY say dar durata ty se obtine din expresis: tens eens Su 6.3) 3. te tot wn regia de gi) termic RT y (ig. 33. a — Avena B) este tt ure seit ciate iver seduce fate rginwce 77s 8 TC ‘etre Poke pegie in prepaareaVetonulah(Q,_prindiminsarca Fear turit Oe in condifiilede la pot. 9.2. d, dack nu exists regi TT Sooper hal seul #7y, respect fcr so RTC Se porneste de la regimul TT; st fn fancfie de cara stile acestuia 187a) Se stabileste valoarea temperaturilor astfel incit s2 condifi te speraturilor Op si 0, astfel incit a8 satistag, t0, procedindurse In fanctie de rezultatul obtinut se adopt regimul RCy sau RTC. 55, Reglmul Ry (ig. 3.30 + Ancxa B) se proiecte veil de la pet. 5. 4e astfel: be ee ae 8) dact este Indptin ith condita (8.7) se procedeact ea la pot. 5.22, eal fnduse 91 SMG pe taza latiel (5.10) 188 se catoulect ou relat at, = Fae= we oe —— (5.22) arate ty se: wt — exe gradulanitar de matorzre i pero fn cre tempertara ot Gola ye Oe eaten 529 TParametrot Alp se determin ou fel (313), lr 6, ex rlaia: t= 0054 SE (528) (5.15) regimmol termic va fide tip RTC. He (5.8) se procedeazi ca gi la by) Dack sint indeptinite condifitle (5.9) sax pet, Sar eu deosebirea ch temperatura Qe va fir Ae (525) Oe = Oe + 05 — = sa) en em esate ok indepth condiia 20) ce 8 er yo et ac eine AC proces 7M ae SS MRS SN Sa aa cee at ae a = 5.6. Regimul termic RTC; (fig. 3.36 — Ancaa B) se aoe in condifiile de ta eet, (ota) dock sint Indeplinite conditile (9.9) sau ( ae mg ret Bc aye oo a) Se imp corespumzitoare (626) jurata fj (relatia, by Se procedeazt ea la pet. (9:38) pentru a determina aurata fs (if mit, astfel incit s& fie indeplinit& con- 5.10) gi valoarea corespunzitoare Jy mit as ditia: he Susans ean 189¢) Se evalueaz’ parametrii: Mim mee (6525 My — Mp Sai — te = et Baie — (329) Come en (3.3 fom tot Mn (331) ‘Temperatura O, se evalueaz’ eu relatie (4.15). 4), Daca prin cumularea mentiona‘a la pet. 2 ce include gi valoarea Oy = = 15 fara afl indeplinite condifiile (5.20) 51 (5.30) se va evalua durata fy cu relafla MDM Te | Ta Durata thtall fy va rezulta in acest eaz prin sumarea duratclor caracteristice: bo thtte (53) ©) Consumul minim de energie se obtine pentra aceeasi durati fy $l aceeasi temperatura 0, peatru varianta in care Suma (p+ f) este rainimae Puterea specified instalata si consumul specific de energie pe santier ¢,_ 57. Puterea specificd instalati_ penieu incilzirea pe santier betonvlul us in operd_ pe timp friguros se evalneaa in fnnctie de puterea specifica necesard Jn cele Gout perioade caracteristice fy $f a) Pentru perioada ty se evaivensd: : a9 30 = 004 = 8) (39 Pas = Poss’ My (5.36) (20% 5 0 rau om Re ‘unde: m, — este gradul unitar de maturizare in perioada de ridicare a tempera- tori, in" ercih Qer — este cantitatea specifick de cAldurd inmagazinata in beton in W/m; ©, — este temperatura medic a betonulai ia perioada t,, in C; Paez y — este puterea specifica furnizat de exotermie in perioada t,, fa Wim K, — cooticientul prin care se ia in considerate transmisia cildurii fntre sursa exterioard gi betoa. ») Pentra perioada se evalueasi: Past = Pres m (5.38) P= (8 Pes) ea t a eee ee ee eee a tempo mds bab apt ie pi 2 Snare emer panne exterioara si beton. nececari pentru evaluarea puterilor specifice se extrag din anexele D, astiel: = covficientul K, tabelul D.2.6 — grndele unitare de maturizare my tabelul DA. = gradele unitare defmaturizare my tabelul DS. = gradele unitare de maturizare mi, tabelele D.5.2 91.5.3. ©) Puterea specifica. tehnici, instalatd pe gantier, Pas reeultA din condipia: < Pa BP (9.40) 5.8. Consumul specific de energie, tehn se evalucazt, cn relagias Pa pe santier, 9, Qos Pers ty h Parte (an) In anexele Cy sint prezeitate pentru accleasitipurt de regimarktermice solufii proicetate pentru a fi utlizate a atare, in masura ia care nw ant difec Fenfe semmificative intre situafile eale st ipoiezele avute In vedere la protec fares lor. Consumol specific exprimat in Koh! se traseforma fa Kelli? pei molepticare en 860 Keal/I 191Cateuicto pentru proicctarea regimucilor termice TT: TC, RT¢; RC, TC, sl peatra evaluate poterilorspecficeiastalate, spectra consenuriog ZQRRASRARSTRERES specifice, tehnice, de energie se organizeari in tabele, asa cum se exemplitica | erasers oseiadsess tn pet. 3.9. 3 a é BRERA SRTRSESETLS es 3 SSR SSSSS ea aag g = = eee ee eee 4) Se determing datele preliminare. 2 | oLar|/ SRR ARRSATESARSES vee Pe a fe pet] S 33383 2328558283 Se adopt acleasi date ca pentru exemplul de la punetul DA E | & | fe 3, Se aetuape tabetat eu valorte ansliae decal acesve a pros | Z| 4 -—] Ssoone tectarea rogimorilor temic prin tucdviren betonui, gz) 3 RSERSETRRARESRAR 6) Se proiecteashregimul termic TT} folosind graticele D.3.9 1 indiatite | 2 : lal ol ol nlicte ee de ta pee, 52; caleulele se organicardtnt-un tabel got} 28 “1 S2eggnegenganee ze th] | | ssssSassbesese Proiectarea regimulul termic Ty 25 = Bs fo ees afm [ozar[ a Regim temic #] | 2 & SF l/RSZSSERESERS SESE 6, [rier es ee EP SSSSLSIR STS 0 03] +05 28 - 24 Tl) ieeanasesexeess fe] s|¢ ei| |Lleaanexreagneseree 24|—= e¢ 7: aSeeseee2eRSagna gS Pd as 2 ssagg a 7 SRASSRTERRRSER z | lessees asdderseges Sey as = B[S88S23 98825882983 8 = @ SReete 4) Se projecteas4 reginal termic TCs conform pct. 5.3; calculele so orga- zg : ERRRRgeesrageena nizeazi ca in tabelul urmitor. a ® Fever teem 0m 1 fear ome RAS ARS ¢) Se proiecteazi regimul termic de referinti RT, conform punctului 5.4; ae eS anavr nor wastage nes caleulul se organizeazt intr-un tabel 192 193PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC TC, Durata fy = 160 h 452 | 145 1148 215 Durata ty = 64h 0 2, 1s in Woo de = (w= 1) pise aplics relagia (5.14) tn loc gs z a al2|fi Reaca an e iE] = & a = alstal b = < celica a f i wr pt Se $ PROIECTAREA REGIMULUI TERMIC RTy Nivel de Durata ty = 160 -35 1] 5 | 1.90 | 699 | 49.0 | uno | 008 <0 1 0.76 |__688 | 53.9 | 1061 | 0,08 Durata ty = 64h -o | 3 zara | iss | ara 16,9 | 065 as 1} | 223 | asa7 | Sts | 22 | Lor Zoot 2is7 | ser | ssa | | iio Pentru nvelul de asiguare Oye = O° Detonsl se pune n oper. 1a Oge= OC astlel inet nid seama de condltia ca Gy > 4 3C reals by = 3C Pentru ceelalte niveluri de astsorare (Bae =~ SCs Bae ~~ 10°C) betonal se pune fn operd la Oye = —3C, reaultind 8 = UC. Se observ ed tn caral duratei fy = 160 sh nivetuloi de asigurare Og = °C rogimal termic este de Uipul CCy (onl. pet. 5.24, teat ia 5.7 shexerpiel de Ta pet. 5.88). . 1 Se proiecteaxa regiml termic RCy conf. pet. 5.3; caleulol se organi seask hte tate PROIECTAREA REGIMULUI RC, Nivel o ae cl] te | te tn) SM les Sais $5) Sy] & o |aful 5) 11,3}19,58119,33) 54,3 [35,7] 1 1at | 4.9} 59.4 [8c |a4s 4 <37 Pentru nivelele de asigurare ge = —5°C $i Bae — — 10°C, dratete ty = = 160 hn giity = GF rezalea cont, pet, 9.9% regimutl RTC, 195me 3 3 Oe es ale 3] 3 2] | 8 5] esle 1 zl alfa] [a] =] a] = gl zg) = eI = a f=|% 1 1 3 Weup &) So 2] iy Ss Sele 3} |. e| = 2| | 5 a = a = Bre ay 1 a Ts 8 Te SS ‘ é i es eee EI EES & iS « |S ie =) a) =) abe 3| al 5 3 2 [8 [als | sl S| 8) #/ al a al 21 8 El os 1 al #| =| '[ al e[ a] “| =] s] als z| += 1 if | Topas fads ifs 1 Ts i sete een ee apa el ee 3 pe sl 2| = [sl el =] el = Bi e i ® i | ! Er g gel lalaesl glalgl gig é Bil iF g] 2 Stel gl gl gl 2] el el 2 eimdopuzu s8ip009 « ST poo aay Lsrre] Jeverfte fover] o's 1 o- » - sex fece Jou fye bora” ear ieee Eee Vee} eis | €'8z| vor |z0' st] Is" ot] a Joe Lures} esfer fa Jab v9 fen] - eva Jest fou fra” “lent pee ee eee ey Ce [THT | eve | c'ce lee‘ Is" zi r | ; eee] Meee slo wo [ver] ~. [was ]ere}ore fine lore loe'eqrrae! “fret etna oT [0 woe] = > > prot joo a eo iw or [we ol =a] = [oaks [eo po boo | ~ asfeole}s le -|-]- us | 196] rerbsre Oot =p eyeancr (zee) i] | (sz"s)] Ey + [ervlerslageloc ww [am [#0 | v9 laze ow [Oz 24 [oy fo SZ Taya Pa [ae : 0 | 0 1h FP) 4 00 /F 8 ‘Ly OUNWAL LAIOWINaN VauvLIaI0N 196Se poate proiccta un regim RTC; si pentru Bye me OC; ty = 64h, dac se adopta o viterd de ridicare a temperatuetit, cupriusd Tatre valorile earacteristice regimuriior RTy yi RC, ‘ Ha 3 _ oy =m = 19 89S 8 Se 22h ) Se proiecteazA regimul te anizeara inten tale! hy Puterite specifi RTC, conform pet. 5.6; calcutul se orga- sat pete si consumerile specitice se evalueasa cont, pet, 5.7 si 5.8; caleulele se onsanizeazt Ingen tabel, in care sau inscris pentru compa, Fafic gi resinwurile terimice CC. 5.10, Pentra simpliticarea departajérit domeniitor de apticare a diferitelor regimuri termice se das In tabelele D.3.10 31 1.3.11 regimarile termice de relerinta 17, si RT, in cazul tipurilor uzualo de betoane tipicate in Anexa C peatru diferite durate fy ei nivcluti de asigurace Oge, impreund cu limitele para: Imetrului M,/2, pentru aplicatea regimoeilor termice CCy gi RCy is condifit de consum misim de energie Desi proiectate pentru tiputite de betoant tipizate ia Anexa C, tabelele D.3.10 $1.D.3.11 daw tndicatit valabite si pentru alte betoane, astiel facie se react virect Ia proiectarea regimlat termic cel mai efic %, Proiertarea regimulul termée in timpul transportulal gf punesti in operd a Delonas Proiectarea segimului teomic ia timput sranspértulat betonulai const (Anexa'B, pot. 4) in precizneca teomperasuri Op, da livrarea betonulat (desedrearea ‘din mijlocut de transport) i temporaturlé Oy la preparare (Jescarcaron din tar favor) cu evidentieren mijloacelor folosite $14 condijilior de protejace termi oor 6.1. Coeliciental wnitar Kj de sctdere a remperaturit betonului in timpol transportolui In obloct depinde de mijiocu foloit, de condifite de protejae ale acestaia de darata transportului, Pentra stwatile usvale vatorile coeficiente: Ini Kj sint date in anexa Djq in care se poate interpola liniar pentru durate ntermetians 6.2. Coeticeatel wnitar A’ de seidere a temperaturi betonalui in timpal transportulai pe obieet si punerti lui in opera depinde de forma si dimensionite ‘lomentulos de construcfie in care se tonrad, de durata procesulu, de solujia {de protejarea benclor In prioada de ajteptare side durata acestela pentru ultima bend. Pentra soluiile uenale valoilecoeficiontului A” siat date ta anexa Dy fn care se poate interpola liniar pentru dugate intermedia. Durata de asteptare, fg, betonslai di ultima bend se determind cu reais (6.1) 198. in care: 10’ reprezint& durata maxim& de punere in opera a betonului dintr-o vena volummel Betonulst tansportat intra cicla; me — Yalu (capacitatea) unei bene. 6.5. Temperaturite caracteristice: Bp, Ia preparare si Op, Ia Livran ctl de temperatura Op, la tevninarea pneri in opera se determin conform staf dinAnexa Hy pet. 4, folosiad relate (1) si (4.2) Th grafcut din anexa Dyn se pot obfine direct valrile (Qa) fn funetie te (Oy Oe) $i Ki, respect (Oe) in fanctie de (0,— Qe) 44 Ki, din care $6 eterna Gp ai repectivOy % - 6.4, Exempla de caleul. a) Coeticientii Ki; Ki, 1m ipotera transportului Detomntui 1a 2,5. km distant cu ‘itera de’ 13 km/h folosind un antoagitator de 3 m* capacitate, ne- settjae (Aneta Dp solutia 2a) di care Vetonul se descarck in bene de T m=, Protelaterconform solufiet¢ (Anexa Dy) sia puneril Ini in opers intro diafragma itd fn funepie de duratele caracteristice astfel {ness Dy safle Ze, Feu as x60 vrata de transport = Durata de transport: 22 w-6 ; 3b = 200 Kj = 0,168°% (0,500 — 0,109 2=S = 0, Durata de punere In operd a Detonulai intro bent: 10 Duate de agetare a utimei bene vol’ 0 (22 — 1) = 40 (ie) so a 282 — w= 0,242 Ki’ = 0.222 + (0.282 ~ 0,823) 2=P 0, 1) Tempersturiecarateristice ssn: = nivetul de asigurace — temperatura Detonulut Ia terminarea punerit in. oper: Op c) Temperaturile 0,5 Op folosind relatiile (4.1) si (4.2) din Anexa B, pets we 240.242 54 FEB 04 5) = Ga S43 Toa Ot 240,200 24 0200 = 3a 19 Foie (EHD = 88 = 5+ 1994) Temperaturite 8); Op, folosind graficul din anexa Dy-y = pentea Kj’ = 0,282; = © = 19°C = B53 18C ~ entra Kj = 0,200; Oy — 0 = 24 , 0) = 4-5 = 9C . 6.5. Diferenta intre temperaturile (Bp — 9) este ou atit mai mare cu cit reste temperatora Oy, ceilalfi parametri K', Ki Bie, imlaind constanti (Anexa rig. 6.1). Din aceeasi figura pezulta e& dilerentele (G54 ~ Opa) sint intordeauna mai mari docit (O>y Opa. ‘Din aceste motive Ineilzirea betonslai dups punerea lui in opera, conduce, pentru randamente rp — rq la consumuri specifice de energie mai redse decit hmetoda conservarii cilduri, 6.6. Regizmul termic la prepararea, transportal si punerea in oper a leto~ -oukui pe timp figuras se ponte determina prin a) alegerea unei solutii tip de organizare a procesului dintre cele prezen= tate in anexa C, pet. 6 $i corelarea temperacurilor 05, Oy st Op pe basa valoriior pizate ale coeticientilor Kj, Ky (tabelele C.6.1, 6.2) ') proiectarea unei solujii specifice de organizare a procesului $i evalarea cocticientilor Xi, Kj’ pe baza prevederilor din aceasta anexa, (Anexele D.6.1, 1.6.2); corelarea temperaturilor Op, 8) $i By se face in acest caz folosin’ graiteul De. 7. Proicetarea regimului termic la prepararea betonului 7.1. Regimul termic la prepararea betonului consti in evidentierea urma ‘oritor parametri ~ nivelul de asigurare Oje, stabilit conform anexei A; = temperatura betonalui la’ desearcarea din malaxor, 0 conform prevederilor din auexa D6 comporitia betonslai: api, Az ciment, C; agregate, Ag, im kgm; tumiditatea agregatelor 8, in procente temperaturile inifiale ale apet Oia; agregatelor Qjag si cimentulai Gy temperaturile finale ale apei, 8a, agrezatelor., yyy $i eimentslat: consumul specific tehnic de energie, Oye, Ia prcpararea betonslis in °C, stabitica 7.2! Teinperaturle initiale ale componentilor se stabilese astfel ‘a. temperatura initials a apei se estimeaz’ Ia valoarca + Ga = 4 10°C, dacs mu exists date reale oy >) temperatura initial a agregatclor Oley se estimeazi pe bra datelor din tabelal D.7-1; im ipsa nor date fective privind caracteral deporitalut $1 Yariafia femperaturil aerului in rilele precedente se adopt relagia Say =e 2 200 ©) temperatura inifialé a cimentulut i % 73) 7.3, In vederea deterininiii tempersturilor finale ale componentilor betonului se adopts urmatoarele ipoteze de Iucru: fa) agregatele se dexgheat {a mod obligatoriv, adica se iuedlaese pind la fo temperatura. minima: Ofay = + °C ay frecarea ce se produce jn timpal ) cimentul au se incklzeste, Insp : sransportului pe snecul dozatorulu, temperatura sa poate creste cu 0 Beastie init rere fe = Bie + BB. * (73) unde: AG, = 0... 10°C ©) apa se fnchlzeste In temperatura necesar’ pentru ca eA rezulte prin ame: tecare beton la temperatura 8), dar nu mai mare decit o valoare maxima Oja specifi fiecArui tip de ciment? 80° pentra Pa 35 70° pentra P40 6) 4) dac& penteu realizarea temperaturii O a betonului rezulti ci apa trebvie incalvita la 0 temperatur® superioari valorii Gjq, se adopt: Oje= Ofe on Sjap>+ 8) 74. Temperatutile finale ale apet si agregatelor se evalueazi folosind grax cele D.7.2..-D.7-4, astiel: 8) Se determin’ valorile auxitiar: Ad = wa, 7.9) pe: in graficul D.7.2 in funcpie de dozajul de ciment; sé intra pe ordonati. cw valeavea ye a, in graficat D.7.3 tn funpfic de parametrit AA si Oya = Oe se intrh re abweis eu'cantitaten totale de ap Az fap, in graficul D.7.4, in functie de parametrii AA $1 Ojay = + 50; se inte re atsciti cu cantitatea totals de agregate uscate, ay: b) Se calewlenzd. : Op = be + Bia + Ging (7.10) 201‘unde Gp este temperatura betonului preparat cu agregate la temperatura yay = 1 SC 94 ap Ia temperatara Bye ~ a ©) Pentru betoanele a etror temperatura Beste ineriara valorl Op adica; : 0 <0 ty se alopta Oey = Open mies = + FC ony si se caleuleach valoatea avsiliard a= Gy ~ Ube ~ Siar (7.13 cu care se determing in grafico! D. = Oyays RECESAES. 3, in funchie de gi Ad, temperatura 0 = 7.5, Consumsl specie tehnic ale energie ta prepararen betonului, se eva- tueatd distinct pentre ticdlzirea apel #1 agregatelor. aaa Commence ponte Ieee ao, Se evaead tn grate! D7. Gin, im funtie de 4; OA $8 8 Ope Olas in fnetie de As A gi 0 = Oe co care se determink Osa = Vin 7 Ore m4) 1) Consul psitie petra Sacra agregatlo. Se evalua in gate Daa'alornies ee ing, fn Setie de dy, Bt 51 Oyay 1+ lag in fanctie de 4y, A Gay > 0 Dact Oey = Oreeultd Qiry = 0. 0.05) Se evalueasd in graficol D.7.5 vatoarea Gray in functic de AA si Oey <0 Dick Bay > 0, rezuts Byay = 0 0.16) Couumut specific tehnie ta fncdtzitea agregatelor este: Qrag ~ Qing ~ Qian + sag am) { Consumul specific tchnic de encrgic la prepararea betonului, Qep este: ep = Qra + Qrag (7.18) 202 7.6. Cousuzul specific tehnic de energie la prepararea betonulul se poate evalua’ gi ex Felayin simplificaté ey = es + 0.770p v.19) ‘unde: Quy este 0 valoare constant& pentru acelast Beton, aceeasi umiditate a agre faletor Mcelagi nivel de asigurave, si aceeagt ipotera organizatorick Oe, — Oye = Bie 5.7. Kegimul termic Ia preparatea betonului pe timp frigures se poate determina prin 'a) alegerea wii regi termic tip dintre cele prezentate in Anexa C, in imdsora in care comporifia vlectiva a betouului sh parametrii ce caracterizea73 Condifiile organiratorice reale sint simiare eu cole avete in voere la protectarca, fegimurilor termice tip din auexa C by, proiectarea pe bava indica regim termie specific compozitiet Parametrul Bye se obtine din for din aceastd anexa fanexa D7) a unui Htomule yi coniiitor organivatorive veal. Anexcle C.7.1.. C75. 7.8, Exemplu de caleul ror parametri Ps 35-31 1854 kel? a) Fate nevesari ennoisterea urmat = Caracteristiile betonului: DB 250— Gompocitiar d= 189 Was? C = 325 kui; Ag ‘Temperatora la descircarea din Detonied: 0, = 12°C = Garacterstcle ompones ior agregate: uiniditate a= 17% Temperatura inijal, misurat8 im deporit Quay = —¥C ciment: ereserea temperaturit in timpul transport re eae a agin ae ps: emperatura infin misraté fa condvet@ — ie = BC emperatera maxim ape (caractristica instalagie) Oya na = OC ice 5c = Nivel de asigurare Deoarece conditiile initiale sint sensibil diferite de celé avute in vedere la fntovmirea Anexei C.7.3 proiectarea regimului termic se face conform punctu- Joi T din Anexa D. ) Se calewleass conf. pet. 7.3 gi 74. (7.9) Aa = 10-Fady = 10-8 1,76 IBSH = 321 (7.3) Oc = Bit MO, = —3 49 = +46 6) Temperaturile componentitor Din graficul Anexa D7.2 pentru 0, = 44°C si C = 325 ky se determina On, = 0,8. 293185.1, Ad Din graficul Anexa D.7.3 pentru 4 32151 0 = Ofemar = WC, se determina Big = IFC. Din graficul Anexa D.7-4, penteu dy = 1854 Kg, Ad = 321, 0 = Ojay men = +5°C, se determin Oiay = C. Conform relatiei (7.10) Goa 4 154 3 | Dearece 0p ='12 < 6) = 184C, penten obtinerea betonalut ta tempe- atu Ope aM Gate salclat sh ae dergete wreentle Ojep = +50) Had fe incalstacd pa ia 0 temperatar oe Se calesleas, ou relafia. (7.13) Og = B= 04 — 3 = 860 Din grafieu! Anexa D.7.3 pentru A = 185 1, Ad = 32.1 $i Oye — 8,6°C, ‘se determin 0 = Ojg = SPC. Deci, temperaturile componentilor Ia amestecare int: 6a = SPC joy = 96 4) Consumurite specitice Pentru ridicarca tomperaturié ape Din graficul Anexa D.7.3 pentew A = 1831, 44 ~ 321510 = Oye = 37 se determinh Qi — 6,6 KWhjm, iar pentru A= 18314 = 32151 0 42°C se determin’ Quy = 2.2 KWhjn®. ‘Conform related (7.14) Que = 6.6 = 22 = 44 KWhia® Pentr vidicarea lemperaturil agregatelor 1854 kg, AM = 32.151 0 ~ Opay = in graficul Anexa D.7.4 pentru dy = 3<0, = 5C se determin Qiag =, 195 KWhin? beton. Deoarece 0 Conform. (7.18) rerslta Qiay = 0. Din graticol Anexa D.7.5 pentru 5 Whjm! beton. Conform relate = =3C se determina 321s 7.17) 4.89 KWhjmt 1195 ~ 0+ 2.9 2 Deci, consumul specific de energie Ja prepararea betonului este conform relafiet (7.18) Quy = 44 $4.85 = 9.25 KWhim? beton 204 Dac evaluarea consumului specific la preparare se face in mod acoperitor din tabelul C.7.5, neluindu-se in considerare conditiile locale, adick pentru 20%, rezults (relatia 7.19): Oey = 4,33 4 0.77 + 2 = 13,6 KWayjnt Comparind cele dowd consumuri, Be constat cf Iuarca conditlilor locale conduce la © economie de energie de: a considerare Q = 9.25 = 13-6 = —4,35 KWhim?, dca 32%, lantul energetic 1, ilanpol energetic const fn snttiarearezlatlor obfinate I pro iectzenditerilor fegimurttermlce (pet, 4 9 3.9, Aa ean D) 9 completers Jor cu proetaen regimuiloetermice ln tana i panere tn oper, respect? pero Pentru proiectarep regimurilor termice la transport $i panere in oper se procedeaza ca la exemplut de la pet. 6.4. adoptind aceeasi ipotezi organizatoric’, (Kj = 0,200; xj’ = 0,242); se stabilese in acest fel valorile 0, si Op din tabel. Pentru proiectarea regimurilor termice la preparare se procedeasi conform indicapiilor de la pet. 7.6 folosind relatia (7.19) gi valorile Qyy din Anexa C.7.3, 8.2, Exempla! din tabelul intitulat ,,Bilant energetic prezint® rezultatele obtinute la exemplele de la pet, 4.4 i 3.9din Anexa D in ipoteza ry = ry = 1, ‘corespunzitoare consumurilor specifice tebnice, Pentru obfinerea consumurilor ‘fective, acestea trebuiesc majorate prin eaportare ta ry, respectiv ry (anexa B, pet. 4.3, relatia 4.3) Consumaile specifice din tabelul ,Bilant energetic” sint in general minime pentru variants R7Cy (san RCy) care necesita insi gi puterea instalats maxims la ridicarea temperaturii (Pry) ‘Se pot reduce puterile specifice prin adoptarea variantelor TCp, caracterizate inst prin consumuri specifice mai ridicate. Acestea din urmé pot fi Inst reduse prin Iuarea in considerare a situafiilor favorabile ce pot si aparé la propararea betonului (exemplal de la pet. 7.8, Anexa D) sau prin imbunitatires ondisiilor de protectie (Anexa C, pet. 9.7). 205BILANT ENER- eae te eee ee Region ti sive ge Resin eerie) —__________ os ae Prepare samsprt rare rm punere in oper | gy Ipoteze (parametei — pot acta) re SPS LS Te Le La | sbise | site | sntite 2 i | ene ta] 60m 250-1, — Tuas — 31 ‘ip 2B : ‘i gto {0 | 16) — | — [amol_— | — = [iat] {vo Baths 4[ 4 [10 | = [ame a2) — 2 3s | 63|_9 a 7 3 — | 80 | 75.2] 612] 426 49 7A 2.7} _3 7 . a7 46] — - | 3.0 -' = inal 23,0 |_29 Mag = 2% J 10}TCe | 4 4 1o{ = | 152.7] 21.8 = 104 7 6.5) 9 bid (¢) Variante optime face) af sf = [ao [ sso] ana] ao | as we | a7[ 5] se he eee te] oh cy || [ias|_— [| - | oso] - . i eS IO Ps OE 0) ofa fe {os [ur [f= [aerfaus[ [oa | ee [use| 2 [oro [oss IRC, 3] 4 | ito} 49 | — | 59,1} 1700 = a pee a Beet ferc, | 3m [u.t| 23 | 39) 8] ame | a3_[ 38 36 | mt |e ce |v} | w2)- [- [eof — — =| 230| 29 | 26.7 | 267 “Sire, [a3]_is [wo] — | 431| 209] — 2 3.5 [180 |_24 | 22.8 | 26.3 RTC, | 1 4 | _an7 {8,7 | 34,3] 21,0] 1187 87 13,3 cee 82 25 |(*) [Tce | 13] 13 | to9] — | 52a]. 119 = 137 7.1 |_18.0 | 24 22.8 29,9 l-iolercy 1] a | an7| 87 | a6] 27] rat ut 3 ] 27] 5] 82 | 23s [9 206 207ANEXA Dy, GRADUL CRITIC DE MATURIZARE M,,, CORELAREA LUI CU NIVELUL CRI. TIC DE INTARIRE Sk §1'VALORILE ENOTERMIEL ANEXA Dest REZISTENTELE TERMICE R, ALE UNOR SOLUTIL RECOMANDATE PENTRU PROTEJAREA SUPRAPETELOR ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN [Fetal cimentaisd] AjO=0A.0,5 | _AiGn0,5.06 | AIO = 06.07 BETON E; Me} Br Mr | Br Mal Be = ac: vc | c | Me] & : tet | wie ae] Be | oe Ae Je’ | oe AE | we] Be Nt] Solutia de protejare m=Ch ‘Domeniul de utilizare “Keal 0.40 sso 18,9} 0,30 | 1100 0.60 | 00 | 319} | j_-_—_________t_ JAN 7 02 S00] 20'3| 0°32 | 1100 oma | tase | 26 | | [or 1 eran ast) 4 as o's] 5s0]217| 0:38 | 1220 Sot | tes | 33:4 ee ee eee 0,66 | 1532 | 34,1 1] Folie de polietilend de | 0,006 0,007 | — Impermeabilizarea la tas ost] 24:1] 0:98 | 10 O68 | 1375 | 348 ten grooime vine a proveeiel tere 0°30 | 100] 25,4] 0:60 | 00 0:70 | 1420 | 336 Ripa 0.40] 730] 19.2| 0,30 | so00 o.00 | 70 | 322 recat ai pint | 0030 | 0.038 | — Inpermesdtiars 0,42) 00} 20°38] 0°32 | 1054 0.62 | 1316 | 33,1 permeabil& de 3 mm ‘vint a pr ro fogs Soo} 20-8] ovsa | tos ost | 1362 | 33:9 Frcsime nike : 9146] 500] 23/4] 0°36 | 1102 06 | 10s | 348 3] rretra ain pines imper- | 0,036 | 0,082 | — texpermesbiticare ia oss] 530] 24.7] 038 | i2te os | 1434 | 336 theabils de'3 min gost vinta protetiet ter 9°50] 1000] 36:0] 9:00 | 20 0,90 | 1300 | 36'3 eee ey criata as a eee ce tt ce (cee PE Le poctlena de 3 en geo 4 Piapoma de potinrtan | 0,608 ] 0,707 | ~ Protest termica a ces Ged cm grovine. inte Sepmaiejlor bee ale CORELAREA DORATELOR DE MATURIZARE ¢, (IN 4) CU DURATELE ss o2 ileal IN ZiLt) = dem eu 4 em poltretan — Protectie termich a Dea clicel ae makes ee supraejeor bere ale al) in ore, pentra betonalturvat fa schimbul ‘etomutat, ieee ut 6 Panouri_de cofraj din | 0,083 0,098 | — Strat de separatic in- i [eee Dome] ee] placa) Fe Wm gro fre medial icdleitor Shieh cen 7 object ane me, neizolate termic, si re (suprafefe, Eotrate) tiptate 1 38 28 —>— | |_| 2] rdem, izotate temic ca | 0,653 | 0,739 | = Proscetie. termict @ a mame ‘Sem pista mineral fefelor cotrate oes) 76 fetes samt Tor 0.08) eo iar Coe ee |g |e oceaeece seats! Ts caja term treet tir fe Te ii ‘si beton (fete cofrate) frac, eae terms ca | 04679 | 0.990 | — Protsie emit a aa iat tes Sania mc ern pala morals fejelor cofrate (*) exclusiv zilele de turnare gi de indepartare a protectiei; per %% punti tere (er)inclostv'darata’ At din fiva'de-turnare’ dia’ montental_termindci aviad 9.5% puntl schimbulat 208, on9| 10| Cofraje metatice sncalst: | 0,857 | 0,997 toare protejate In exte i sere de caldora For ed 6 em ata mine ald de stiela 100 leg sau 8 om pisit minerala 0 14.3% punti termice tif Strat de aer vertical ia fgrosime de a; lem 0,140 | 0,163 | imbunaiatirea caracte- b) 2 eo 0,160 | 0,186 | ristiilor de wolare ter eo: Sem 0,180 | 01209 | mica daca este station 0; 10 em 0,170 | 0.198 | nar (neventilat) vel 1S em 0,160 | 01186 12] Strat de acr orizontal ta fix termic’ de jos in sus grosimea: Imbunatatirea caracte a tem 0,190 | 0,163. | "“risticitor de izolare ter 0; 2 om 0,150 | -0:174 | mica daca este stati Sem 0,160 | 0,186 | nar tneventiat) 1 Strat orizontal ta floxl ‘termic de. sus in jos, grosimeat a tem” | 0,130 | 0,174 x bi 2 em 0,170 | 0,198 | tdem eo: Sem 0.180 | 0.209 |. Rezistenfe ta transfer termic: — Pe suprafata interioar: agent Incdlvitor abur Ry = 0,004 m#icjwW; 0,005 * — agent Ineduitor aer cald Ry = 0,045 m#K/W; 0,030 ™ Kea Pe supralaga extrioard: Ry = 0,019 m*K/W 0,030 210 ANEXA Dag LE TERMOIZOLANTE UZUALE Rezisent 1800 °C si Cy = 250 ei! Geat de ALE UNOR MATERIAL contuctivis ‘ate wicks \cocticie w& parent PENTRU |N’ ai tateria REZISTENTELE TERMICE Ry 1 z= BRR aes Breit aie siete 2 cy a 2 £3 aa 2 ie z3 g oeiea is 5 Begagoa Saee48 S2ieEi 3 gaang23 EEES Sa: Isr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Sess A Ne 21Eveluoreo reas, erm rosin Coespraciooe de arc a 2 6 & z 70 60 50 40 30 20 VALORILE COEFICIENTILOR A) PENTRU Sit& < 3 g g 4 a B lx" 5 + Sie Ae s|é Biz g)2 2/2 g [oorostr fsooctosexr I> ofv'osty 2 occol ono] sez | ocz'o|s0z0| oc1'0 1-0 sea |cz00| a0 or i soz | 42° [orzo] esto oc'o seo | 220°0| 10° |ooet ie s8z°0 6670 | o©20 | ove oo'0 so’ | 620°0| 0200 ove 3 £0¢'0 | 917'0 | 987'0 ‘190°0 | zt0"0 | ze0'0 | 1z0'0 | oor‘t it F200 02° | oe zs0'0 sea] &20°0| eco | ooo avo |steo| seo t20'0 Lreu'0| s20°0| 9200 | one no fro lore 250'0| 96070) ero. |ozo0 | ono taco fous +00'0 | 640° | e20°0| ooo Hiv] 2 +0'0 | 96070] s¢0°0 | o0'0 aro sie 280'0 | 2900 940 | oso aso feuro zsi‘o| cova | 250° 20'0| oo¥'9 sso sie", ser’o ser | ,or0 Mrc05 | oor usa s92'0| co1'0 zocor cara sv'|s0v0| 997'0| si70 $200] zi¢0| cio | $10 oso 010 241'0| sox'0| e'0| ss'0|se'a Prev ofs3e°0] exe [eta | toro | v's aso | zav0| oso | soc‘ | 159°0| oss 0 festa sr¥'0 | veva ror toto oot'o ‘848'0 | £280 | oo8‘0 | 192'0 | 614'0 | £¢9'0 | 19¢'0 | 68¥ 0 | o6e-0 | ée"o | zér‘0| SL0'0 t68'0 | sus'0| eov'0| 20 coxa | ero | Leo | ong'0 caro fairs Fer | oF0'0 jaa fatwa to fe ts te be (s Te Ve vert wo fore bore aT wT Teer Lo [wo [arp [oro | oe [aro Lore sg = fp nua fs : fps far Musanvava aa atioNnd Nyy 8 ‘9 a 3 3 7 7 8 3 $ 3 3 3 3 + 2 = ; + = ; = tn ST 0 G0 70 BO 90 TOOT TAOTIOTEO SOTSOITOTED WOOT || |, wose eo 70 BO 30 100 TOTZOBO TOTSO WHT VeOTIO7OO % 2 hye 129456 7.8 LeGenoa a uC RWS SEE | O4< Oe 8 gee wise =~ 9 8, n 4 SAS ra 4 E S 3 i. SSE 3 3 7 7 é é 5 3 3 3 2 2 ; + 218 218CORELAREA PARAMETRILUR & ty LA MATURIZA OO TORELAREA _PARAMETRILOR ©, t, LA MATURIZAREA => Rea crltich PRIN METODA CONSERVARI cAvouRii |O35] | cAITICA PRIN METODA CONSEAVARII cALDURI! 'B200-L3-Pa35-3}] Spy 35-37 Mic 15880 stg [kp = 9,050, $I LEGENDA 8 — Oye 8 1 oo Ob> ee » 3 7 i 3 z “3 2 t j T—_ tin] { Lan 60 80 85-7085 80 100 Ho T2030 0 150 160 170 180 190200 ‘TSO BO 70 86 90 100 HO 120 190 140 150 180 170 180190 200 seh Me has ash 19879 1192 7 : FH . % Lesa 8 LEGENDA 8 — <8 1 8580 in Poca to == 88 3 e 2 ' 8 3 i \% 2 i 2 ‘ : = 3] ! i | == 7 = | 1 feehee L in a. [esobefeetcl ct iN of G80 HT 1000 HO wo 160 170 THO THO 700 afd 58-80 70°80 95 100110 120130740780 TeOTIO 180190 200 5 Jo Lesenoa ; - — Pack LEOENDA 4 emery 0508 i OB ? i 3 i 3 ; 221CORELAREA PARAMETRILOR Op, LA MATURIZAREA| D: CORELAREA PARAMETRILOR Op, ty LA MATURIZAREA >™ 37 critich PRIN MeTODA conseRVAAll CALDURIT critica Pal MeTODA consenvaril cAtouril [O38 ~Bs fe2s0-[3-P<0-m 300 13 Pe5 at Sh eszergus = He ue taeenee Py = sie2ntc rH SS ku=d.0s0 ibe ose % SS LEGENDA ia} L LéseNoA 0 3 t t AX 8c — 658 8 bot a= a> 8; By" Be BER NNR > : epee sey $ S oe 7 an 2 = SS =E i felt te] 3S == =fpes = = = = beretereatet c = t | 15080 70 80 90 WOOT 120 80 160 50160 170 180790 200 10 90 00 HO 120 150140 150 160 170 180 190700 HEN nieeee. Ey # === 0 LEOENDA ‘9 — 3 Bese 3 5 : a 2 : t ; == BE = tS = — === te ; See == 0 : _ 780-80 1007 iT TaTONT eo TOTTOT HOTT fOT20 TSO 80 180170 160 190700 LEGENDA By< Be Op Be 2232 Corelarea paromeliibr Ge =B cu te la ~~ maturizorea “erilicé a belonulsi in regi 7% bas zl ea TE RC, ANEXA Doty + te | 3 Ee osgee ehelels lel lll? ll elsls Reton B 290—L3—Pa 39-31; My — 1310 b°C ° us 2 o | oos} 1 fr | wol- 5] 4] «ftes] of soa] s © | Oot x10 52 3 6 | oot] ° 1166 ht s79| as. 005] 10 2}o} s6]-5| 5] s fuss} of ‘e] 1] 6 | ws] 532] 0 | 006) 'o =o Bio ‘ Fs| 582 ooo} ° 1040 sos} 61.5 a2} 10 ss] amf—3] 6 | 6 fimo) of co] 1] 7 | dealers) o foul 's =o 1077 4 2a) m0 ois} o| s fos | 857 » 22,5] 03.5 9 a fa] ofS] s fos [tof of So] 1] » | oa) ase) o 6 =o) 5] 9 | ea 4 w | 393] Ses : of o | w | a6 * ne} 312] 1a} 9 sa] al-3 Go| o| 6] ow | tos] 332] 0 | tao} 5 io] | ow | foe 5 15 | mr] 469 ox] 5 ° ass 8 a0] s 6 bs} | 3] a | 2 | ii] of} 6] uf 2 o | 303] 6 io 4 5 an] $ ANEXA Dya REGIMURI TERMICE DE REPERINTA TTy; 87, Blement de consteuctie Ky™=0,08 Ni wT og | on vite] eh Ts Poton B 280—13-P 4 — 31; My = 12 M33 2 usa] 460 ou] 2 1] 7 | 180 ait} o | Sf a] s firs] 24) 0 | ool ’s iso's 3 aie oot 118.1 2 0g | 12 2 |o | 136 sil of 6] 1] 6 o | 009} 's ies 5 oor] 103.4 2 wal 4.3 os] a 3 |s [in slit] of] '¢ | a] 7 | 6) ea] 0 J oul 's ins $ 385 | 25 ois] 4 8 10 20,7] 67.9 0,40) 10 a [4] ss 8 o| ‘| a] 9] so) so] of to) '6 ° 5 1 | 250] 590 ost] § 3 9 u [pa] sa 1] 9 5 [3 }os u of 3] 1] & | 3) sen] o | ost] -s iu 5 155] 3833, ose | 5 8 60| 40 asi] 8 we | 6 [2] as o] Ff a] ae} Sa] Melo | 436] 7 8 : ‘ Aa) 355. iol 62 EST ghe gee gen cae ene ANEXA Dy. = g8s] 2s] 222] sas] ase] 28a GRADE UNITARE DE MATURIZARE m)i mi CORESPUNZATOARE TEM ses] Ses] soe] S33] ¢SS5] 555 PERATURI 6 g els oo. 68 © ap og Palen e “ o = e = a Pee] le | gears earner = I] =| 4 ee ee 3 3 ~| 8 |_| 2 i z Sa fl tic i Hee 2553 | 39.69 S = ea = des [2 @ 8 8 8 8 @ 2755 |4a.es ae 2s'3 | 4720 2 ear ee 2053 | 49.85 229ANEXA Dy GRADE UNITARE DE MATURIZARE m,, mj, CORESPUNZATOARE TEMPE - RATURILOR DE TRATARE TERMICK 0, rag_penr GRADE UNITARE DE MATURIZARE ‘my CORESPUNS TEMPERATURILOR 9) = 1'C ANEXA Dy ZATOARE, %& fs] aoe & [= \-"e = 7 = aoe 5 0s uo} 20 0.05 | 0,10 | 0,30 | 0,05 | 0,10 | 0,30 230 231ANEXA Dy, GRADE DE MATURIZARE m,; m; CORESPUNZATOARE ‘TEMPERATUILOR 8, ac ANEXA Dea COEFICIENTUL Kj PENTRU TRANSPORTUL BETONULUI DE LA STATIE LA “OBIECT Khe) pentew mifiocn! Miflocul de | Distanta | Durata p i transport Km min” [a a neprotejat | protejat geo oe, Tae & fm ~ JP 7 1 | antobascutanta] 0.5 2 9.120 0,05 | 0.10 | 0,30 sau dumpir | |-——"——| nie rPetsVats stats foforn 13 6 = 2 2 | Autoagitator 13 «| ets | at 4 | 824] 8.13] sez] 739] 7.98] 7,72] 6.68 5.76 2 aa e240 3 | 927) 9.14 9.00] 847] 8.97] s.67| 748 6.49 ee ie $ | 1021} 10.05} 9.89] 924] 9,87] 9,54] 8.19] oro} vr eff LL EE 7 | 11.04] 10,85] 10,67] 9.92 10,67| 10:30] 8,821 0:49 (() Pentru durate intermediare se interpoleazd Linar 8 | ange] 1161] 11,39] 10,54] ana2] in02] 0.40] 1123 (0%) Solupit de protejare a mijloculut de transport: 9 | 12.55) 12.31 | 207] anti] 12.12] 11,68, 878 — autobastulanta san dumparol sint acoperite eu prelats 10 | a3.24 snot] 12.98] 12.31 927 avtoazitatorul are gura de alimentare acoperit& eu un capac. 1} son 15] 13.42 | 12.92 om 2, | 14,96] 14,24 13,92 | 12,64] 14.03 13,51 10,19 15 | 15,20] 14.85] 14,50 | 15.12] 14.04] 14,09, to.64 4 15,83] 15.49] 15.08] 15,00) 15.24 | 1466 1108 15. | 16.46] 16,06 | 13,66] 14,05 | 15,54 15.23, 16 | 17.08] 16,65) 16.23] 14,83 | 16.44 15.80 a7} 17,70) 17,23 | 16.80 14.9 | 17,03] 16.36 9 8 | 18,32] 17.84 17,36] 15,44] 17.62 | 16,02 182 19 | 18.93] 18,42 | 1792 15,89] 18.20 | 17.48 20 | 19.35 16,34 | 18,79] 18,04 15,68 21 [20.17 16,80 | 19,39] 18,60, we 22 |20,82 17.28 | 20,00 | 19,19 1457 23 [2148 17.26 | 20,54 | 19,79 15,04 24 [22.07 1827 [2129] 20,41 15,52 25 |22:87 18,78 | 21.96 | 21,04 16.01 26 |23,60 18,32 | 22,65] 24,71 16,52 27 [24,37 19,89 | 23,30] 22,41 17.06 28 [25,18] 24.10] 23,61 | 20.48 | 24.16] 23.14 17963 29 |26,03|25,27 | 24,39} 21.11| 24,97 | 23.91 82 30 | 26,91 | 26,05] 25,19 | 21.76 25,81] 24.71 384 232COEFICIENTUL XY PENTRU TRANSPORTUL BETONULUI PE oBtECT $1 PUNEREA IN OPERA ANEXA Dye CORELAREA OIFERENTELOR DE TEMPERATURA (Gr Bate (64- Bae) ae a (age 53 (eB) pert a beter | |] ) __ has Bee) ct (04~ Bea) ee in functie de solutia de taolare termica @ @e to (6,-6es) Jr. mentul de Denei_de 0,8...1.0 m® (*4) St) cence (Sasol stose erraaaia Slunilecaracs | $i de-durata de aiteptarea timed tone [winaiey teristice (em) to Tso" [oT 50° [wT so] wo | 30 1 | Fumastié ew dimen, Stitpi, pe efi grind xine 3| Piet ew grosimea, .942| 0,222 | 0,542 | 0,182] 0,342 | 0,146 | 0,162 (+) Pentru durate intermediare se interpoleazi tiniar; durata de punere fa opera a betonului dintr-o bend este de maximum 10 (04) Solutii de protejaro'w benelor in timpul astepearit 8) Neprotejatd (in general na se recomanda); b) Acoperita cu folie de polititent sau prelata: ©) Peretii izolati termic cu dona straturi de carton asfaltat; bena este acoperita in timpul asteptarit cu 0 folie de polictileud sau prelate 4) Peretitizolagitermicen 7em vatd minerala, zona de incdtcare acoper itt {gu tn capac seolat termic cu 4 em de vata rninerald; bens cote asoperita fn timpul asteptarii cu o folie de politilens sau prelata 234ANEXA Dy EVALUAREA TEMPERATURILOR INITIALE ALE AGREGATELOR, Sap ree Depozit de agregate. Caracteristict de masi- kvalvaneas lempordtirtlor Oxy hy 92 consume’ specif Osa Anexa 073, Depoait masiv =<- 10 7 Sem 0.3 =3 = ° a Deporit obignait <0 - 0 HT s20m —W.. As o4 Baeeo. = 3 CORELAREA PARAMETRILOR (4: €: Ose Anexae Dy afd 236EVAWAREA TEMPERATURILOR yey; 8} 29 SI-CONSUARIL SPECIFC Quay, PENTRU ie, 0b, Soe Agltg/mbeton] EVALUAREA CONSUMULUE SPECIRE Bang PENTRU Bug 0 eatce SEMNIPICATIA SIMBOLURILOR POLOSITE IN ANEXE 4, Niveluri de iatdrize; grade de maturizare — nivelul de intarire al botonutui, fa procente din reristenta Rey — nivel de latarire critic, fa procente; = rezistenfa 1a compresiune a betonului la un moment dat, in condi tii normale de Inticire, in daNjem®; — reaistenta medie Ia compresiune a betonului Ia 28 zile, in condi rpormale de intirire, fa daNfem®; ~ gradul de maturizare, corespunzitor nivelului de intarice § in h°C; ~ gradul critic de maturizare, ia KC: = gradul de maturizare fa intervalul de medic fa sechiune este Opin IC; ar care temperatura — grande matorzare in interval de tmp fy, evaaat pent tnt perature med 0, pe sepralata en mai rece, In °C: Th taney — gradul unitar de maturizare pe supratata cea mai rece a clemen- flat, fo intervalul de timp f = Ih, corelat eu mg, fn K°C/h: sgradul de macurizare la temperatura normalé de +20°C echivalent Bradulai de maturizare clectiy realizat in pecioada fy, de ridicare 2 tomperaturst, in WC; ~ idem in perioada fy, de tratace izatermé, ia W°C; = idem in perioada fe, de variatie naturalé a temperaturii, in h°C; = gradul unitar de maturizare in intervalul de timp ty 2. Temperaturl; nivelus de asigurare AG, 30, 240 ~ temperatura Hetonult la preparare (descircarea din malaxor) tn °C; — temperatura betonului la lvrare, (desedrcarea din mijlocul de transport, la obiect), in °C; emperatura betonalui Ia terminarea procesnui de punere ia oper. (inceperea maturizaei), in "Cz — temperatura medie a betonulai in secfiunea unui element de com strucfie, inteun interval de timp #, in "Cz = temperatura modie a betoaslui, misurati pe suprafata cea mai rece, in acelasi interval de timp %, fa °C: Aiferenta.intre temperaturile maximé si minims din sectiunea ‘unui element de coastructie la un moment dat, in *C: ~ iiirimea intervatului de temperatura pentru care aceasta are va- Toare medie 6, (sau 8/), fn °C; % Ka ~ temperatura maxim’ a betonulai fa perioada de maturizare (In pertoada de tratare izoterina, la terminarea celei de ridicare a emperatarti, la Inceperea celei de varlatie naturala), in °C — temperatura betonulai la terminarea perioadet de maturizare (in ‘momentul indepartarii protectiel sau decofriri), in “C3, ~ temperatura medic a betonvlui fn perioada de ridicare a temperators in: — vemperatura efectivi scralai exterior in perioada de maturizare (ies ts), In °C — nivelul de asigufare in perioada de maturizare (fy; #9). in °C; — temperatura electivi a aerul extertor tn perioada de preparare, transport gl punere in operd a betonulal (7: f'). tn %C; = nivel de asigorare in periada de preparate, tramport si punere in opert a betomului (07347), ta °C 3. Intervate de timp — durata in care se obfine Ja temperaturd variabil& @ wn grad. dey mmaturizare echivalent graduloi critic Mfy de maturizare la. +206 inh; = durata tn care se obtine la temperatura variabild 0 un nivel de intarire 8, corespunzator gradului de maturizare Mfg, Ja tempera- tira de “20, in hy — durata de transport a Detonului la obiect, fa hs ~ durata de transport @ betonului pe obiect si de punere in oper inh; ~ durata intervatului de timp in care temperatura variazd liniar faja de temperatura medie @ betonului, inh: ‘ ~ durata de ridicare artificial a temperaturii fm timpul maturizarii betonutus, ~ dorata de tratare iotermi a betomului, fa hi — durata de varintie naturali a temperaturil betonlai (riicare sau coborice), ih ~ durata de obtinere a gradului critic de maturizare My, ~ durata de obfinere a gradului de maturizare Mg, tn zile: ile; 4. Coeticienti — coeficient de echivalare a gradului de maturizare Ia 0 temperaturd arecare 0; (0;), cu gradul de maturizare la temperatura. normal de $200; | ‘ 241Ky ~ coeficient pentru evidentierea sclderii temperatorii betonutui pe fSuprafaa cea mai rece (0) in comparafe cw temperatara, medte (0) fn seciune.(erientiasd reaizarea.gradulut de. ratorieare sefesar pe mpatafa cea tal ree) Ky ~ contcontal Ky pe directa j = ovticlet pentra Inaren in considerare a pionerlor de cdldurt Givecte ale susei de cildard; Kj coeficient penten eridentirea scider temperaturit Yetonelai in timp transport (de 1a @y I), in periosda ¢ corficient pentru eridentinea scideritemperatyrit Beton fa timpat transporulat pe obiect st ponerit in opera (te Ia 6 Tt 8) fm peroada fs 5. Tipurt de regimuri termice Cy rogim termic pentru obtinerea gradului dg maturizare My, numai Prin metoda conservaris ealdurit: TT, — — iilem, numai prin mentinerea temperaturit Yetonuln Ia 0 valoare Constantd, Op (inedleire izoterma) ' TC, — idem, partial prin Incklzire izoterma gi restal prin conservarea, caldwell Ry idem, pargial prin ridicarea temperaturii betomulat gi restal_ prin ‘menginerea ei la o valoare constanta 0, (Inedleire izoterms) ; Cy idern, partial prin ridicarea vemperaturil betonslai gi restal pr . conservarea cAlduriis RTCy —~ idem, partial prin ridicarea temperaturii betonslsi, partial prin Incalzire izoterma si resto prin conser area ealdurii ©. Puteri $i consumuri specifice sp ~ consum specific techni de energie, ta prepararea Detonslal (anes B, pets 3}, in Whine; KWhjm® fan Reallnt Qs = consum specific tehnic de energie, pe santier, la iuetziren dups amare (anexa B, pet. 3), in Whim; KWH? sau Keay ryity — ~ randamentele instalaiilor de incdlzire la preparare, respectiv’ pe fantier dupa turnare, Qe = consumul specific total, in Whim?; KWhint san Kealimt; Proce — ~ modolal intensititii de degajare a exoteriiet cimental, ia peri cada de maturizare criti, ia. W)C? Fy = exotermia fotala a cimentolai (28 aile la temperaturd normals de F20°C), im Wh/kg: Pues ~ intern spoviick datorath exotermiei cimentului, in Wim's Paar Pean — poterea spevifich Py In perioadele fy, ty in Wi? 242 — puterea specifick corespunzitoare cantitii de cAldurl primits Ge un element de constructie de la 0 sursi exterioura, in W/m; Pror Put ~ puterea speciticd Pig, in perioadele fy, respectiv %. in W/mt; Pre Pa — puterea specifics corespunzatoare cantitatsi de cildwrd.pierducd Ge elemental de constractie prin suprafetele de tip Sj, in Wim PariPatiPne — puterile specitice Py, in perioadele caracteristice fy; ty; res ‘pectiv fe, in Wim; Pop:Pa — puteri specifice necesare pentry inedlzirea nui clement in perioa ele fy, respectiy fy, in Wim; Py = puterea specified tehnicd, instalatl, pentra inckleirea betonnlat pe santier, dup turnare, in W)m® 7. Catacteristicile elementului de constructie My/Ry — raportolintre module] de suprala-giressteata termicd a trans- Inininealduri prin beson 3 protechia so pentra fncregul element Se contructe, in Wisk; 4) = dimensiones traneversls a unat element de constracte pe directa as 4 ~~ Maxed terme pe direcia j, normal pe suprataya Sf: 4], = Mloxol termic pe divetia j, sormal pe suprafata 5” (Ofy)Ray ~ raportul (M,)Ry) pe divectia j= x:yiz, in Whm'K; (My1Rajs (MGR); — rapoartele (M,[R,) determinate pentra fiecare din cele Goud fessor epnse ne Nasri termice pe diva) th Wie ‘Sj: Sj" — supratefele opus, normale pe directiaj, pe care se face schinb de cities, in ms By aR - retistenfle trmice ale protetiei betonolui pe suprafefele S), $i" in mK /W ” — rezistentele termice totale (protectie + beton) pe directia j Jn cele dowd sensuri ale fluxurilor termice rezistenta termica totalé a betonului in curs de maturizare, pe di (aja (Ra Ryo vo, tectia 7, in mK/W ae jj: Rhy — rezistentele termice intimpinate de luxurite g*; ¢, de sens contra, pe directia j, in m*KJW 7 hy = ‘cocticientul de couduetivitate termick al betonulai intarit, in Wimk; by — coeficient pentra evidentierea sporirii conductivitapié termice a Detonului in curs de maturizare fa}d de cet intirit; M, = modutul de suprafata total al unui element de constructie, in ms My — motlulul de suprafati partial, corespunzBtor supeafefelor normale pe directia j, H 243,MMi: Mij ~ module de supratay partial aferente sopratefelor Sj 57’ v Myla Ss SyyiSusiSyp — supratetete de tip Sy: Sy: Sy 5384385 1~ Sau Soys Shs Sop — tn mt = volumal total al elementului de consteuctie, = volumele parfiale ale unui element de constructie de form’ com: lent (volumele teeptelor unei fundafii, anexa Cy,)i = volumele partiale ale unui element de coastructie, corespunzitoare tunel portiuui pe care dimensiunea transversalé dy este constanta , fanexa Cy, im; — suprafefele pe care clementsl de constructie primeste caldurs de Jao sursi exterioara, in m®; — seprfetle pe care clemeatul de constructs face schimb de cdura = suprafotete prin care elemental de constructie nu face schimd de ceildura, iam; — suprafefele ce separ sursa de cAldurd de acral exterior, ormale pe directia j suprafojele de tip Sy, Sj, Syjsmormale pe irec}ia j in sensul flaxulai termic de sens contrar % ie respectiv gj. fa mt: Rays Beas Rais? Ress Rigjs RoyyiReays Rlgys Res Rlgy — eevistentete ‘ermice ale protectiei pe suprafetele de tip Sys Sy! Sy, in m2K/W; — revistenta termich de bar a protectietelementului de constructie, pe directia J, in meK/W: = grosimea nui strat al protectiei, in m; = ccovticiental de conductiritate termicd a materialului din stratul &y fia Wine: = coeficientul de calitate al izolafict termice dig stratal & = suprafata partialé in portionea fa suprafefel Sy, fam — resistenja termic& de bagi a protectiel elementului de constructie fn portiunes 1 a suprafetel Sy, in m®K/W; Ragin ia — rezistentele termice de bara pe supratefele de tip Sy: Sy: Sy fa mW; — teristenta la transfer termic pe suprafefele fn coutact cu medinl fnedlzitor, in m'K/W; ~ 80) yx Evaluarea, teoperatorilor initiate Oiey Ds Corelarea parametrilor 8; C 34 Oop Pra Rralaares temperatorior Gye si Oya 9a comsumaat specific Qo Dy« Evaluarea tomperaturilor Soa si ‘ 318 consumolu specilic Qvog = ean D;,y, Evaluarea consumulai specific Qray » 233

C 16 - 84 - Timp Friguros

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

C 16 - 84 - Timp Friguros

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like