ÎNGRIJIREA UNUI

PACIENT CU H.T.A

Student Betea Mihăită Traian

STUDIU DE CAZ
Pacientul G.R. în vârstă de 62 de ani, cu domiciliul în Simeria, este
internat în sectia Cardiologie a Spitalului Judetean Deva .
La internare, bolnavul prezenta cefalee, vertij, dureri precordiale, dispnee,
dureri în hipocondrul drept.

CULEGERE DE DATE

Nume: G.
Prenume: R.
Sex: masculin
Nationalitatea: română
Domiciliul: Simeria, judetul Hunedoara
Vârsta: 65 ani
Pregătirea scolară: Liceul
Data internării: 23 aprilie 2011
Diagnostic clinic: HTA std.II, cardiopatie ischemică

DATE OBIECTIVE:
Facies crispat
Tegumente si mucoase palide
Temperatura: 36,9 grade C
TA: 200/120mmHg; usoară tahicardie
Puls: 110p/min
Respiratia: 29r/min

DATE SUBIECTIVE:
Bolnavul acuză dureri precordiale, dispnee, palpitatii, dureri în hipocondrul
drept.

ANTECEDENTE PERSONALE:
Boli ale copilăriei: rujeola
HTA de 7 ani
D.Z. tip II
Varice membre inferioare operate

ISTORICUL BOLII:
Bolnavul este cunoscut ca hipertensiv de aproximativ 7 ani, cu pusee
repetate de hipertensiune arterială. A mai fost internat in Februarie 2010 pentru
cardiopatie ischemica si a urmat tratamentul cu hipazin si digoxin, cu
întreruperi. Are un nou puseu hipertensiv în august 2010 pentru care a urmat
tratamentul ambulatoriu. În urmă cu două săptămâni se prezintă la policlinica
pentru HTA , cefalee fronto-occipitală, vertij. Medicul îi recomandă internare în
spital pentru investigatii si tratament.

EXAMEN OBIECTIV LA INTERNARE:

Tegumente si mucoase: palide, usoară hiperestezie la atingere.
tesut adipos: normal, repartizat pe membre, abdomen, pliu abdominal 2 cm
Aparat respirator: torace normal comformat; usoară dispnee
Aparat cardio-vascular: TA 200/120, puls 110 cu o usoară tahicardie, soc
apexian coborât în jos si în stânga, hipertrofia ventriculului stâng.
Aparat digestiv: abdomen suplu la palpare, tranzit intestinal prezent, punctul
cistic sensibil, splina nepalpabilă.
Aparat uro-genital: loje renale libere, nedureroase, mictiuni frecvente
În urma anamnezei, a examinării clinice si paraclinice se efectuează bilantul
manifestărilor de independentă – dependentă.
Pacientul are o frecventă respiratorie de de 28 respiratii/minut. Prezintă în
antecedente HTA cu valori maxime de 220/120.
Apetitul bolnavului este bun, nu prezintă greată si vărsături. Masticatia este
bună, iar deglutitia normală.

NEVOI AFECTATE:
1. Nevoia de a avea o bună circulatie
2. Nevoia de a respira
3. Nevoia de a se alimenta si hidrata
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a se misca si a avea o buna apostură
7. Nevoia de a dormi
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a păstra tegumentele si mucoasele integre
9. Nevoia de a comunica

PROBLEME
Pacientul are o circulatie inadecvată, prezintă o usoară dispnee de efort, are
probleme în a respecta dieta, diureza este inadecvată atât calitativ cât si
cantitativ, anxietate, postură inadecvată, insomnie, carente de igienă, precum si
o comunicare ineficace la nivelul senzorial si motor.

MANIFESTĂRI DE DEPENDENTĂ
1. Valori crescute ale TA
2. Oboseală la efort
3. Consum de alimente interzise: mese neechilibrate
4. Edeme, oligurie, tegumente străvezii, lucioase
5. Neliniste, facies crispat, insomnie
6. Dificultate de schimbare a pozitiei
 7. Somn întrerupt, agitat, superficial
8. Dezinteres fată de măsurile de igienă

INTERVENTII
Pacientul a fost asezat în decubit dorsal cu perna sub cap, s-au asigurat
conditiile de mediu: linişte în salon, o temperatură de 18-20 de grade.
Pacientul a fost instruit să reducă consumul de clorură de sodiu si grăsimile
din alimentaţie.
La indicaţia medicului s-au administrat:
Nifedipin 20mg-2tb./zi
Nitropector - 3tb./zi
Tertensiv 1,5mg- 1tb./zi
Metroprolol 50mg-1tb./zi
S-a urmărit zilnic bilanţul hidric ingestie-excreţie, pacientului i s-a asigurat
zilnic un aport lichidian adecvat şi sa asigurat un reguim alimentar bogat in
fibre alimentare ,legume si fructe
S-a asigurat un mediu optim ca pacientul să-şi poată exprima nevoile,
emoţiile.
Igiena pacientului s-a asigurat la pat, cu respectarea intimităţii.
Pacientul a fost educat să-şi menţină poziţia corpului într-o postură comodă
şi să se mobilizeze la intervale regulate pentru a evita escarele.

În opinia VIRGINIEI HENDERSON, nursingul este ,,un ajutor dat

individului pentru a-si câştiga independenţa legată de efectuarea activitătilor
care contribuie la sănătatea şi recuperarea lui.
VIRGINIA HENDERSON a dat nursingului o varietate de definitii în
cadrul cărora funcţia principală o are asistenta. Una dintre acestea, clasică,
este: ,,asistenta face pentru alţii ce ar face aceştia, dacă ar avea puterea, dorinţa
şi cunostintele necesare, asistenta trebuie să-l facă pe pacient să devină
independent de ea cât de repede posibil.