INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE AER

ContinutuI instaIatiiIor de ventiIare si cIimatizare

nstalatiile de ventilare si climatizare au rolul de a mentine starea aerului din ncperi ,
respectiv temperatura, umiditatea, viteza si puritatea, n anumite limite dinainte stabilite, n
tot timpul anului, indeferent de variatia factorilor meteorologici, a degajrilor si consumurilor
de de cldur interioar.
Limitele parametrilor microclimatului interior depind de, la rndul lor, de destinatia
ncperilor, de natura activittii desfsurate, de procesele tehnologice.
Calitatea mediului n care oamenii si desfsoar activitatea are o influient complex
asupra acestora, att din punct de vedere igienico sanitare ct si al randamentului
activittii.
Calitatea mediului se apreciaz att dup valoarea parametrilor principali ai confortului ct
si prin intermediul altor factori secundari cum ar fi puritatea aerului, gradul de ionizare,
calitatea iluminatului, nivelul de zgomot si altele.
n sezonul rece instalatiile de nclzire pot asigura n ncperi mentinerea temperaturii
aerului la o valoare dat si la unele cldiri, prin msuri suplimentare (n general,
constructive), se pot mentine n limitele acceptabile si alti parametri (temperatura medie de
radiatie, umiditatea relativ).
n ceea ce priveste puritatea aerului, n multe cazuri, aceasta este obtinut prin ventilare
natural. Pentru alte categorii de ncperi, n care se produc degajri importante de cldur
si umiditate, precum si alte degajri nocive (sli cu aglomerare de persoane, ncperi de
productie, laboratoare, piscine, hale pentru cresterea industrializat a animalelor si
psrilor), calitatea aerului nu se mai poate realiza numai printr-o instalatie de nclzire.
Pentru ndeprtarea cldurii si umidittii n exces, a gazelor, a prafului, mirosurilor apare
necesitatea introducerii controlate aunui anumit debit de aer care, dup caz, trebuie
nclzit, rcit, uscat sau umidificat.
Acest lucru poate fi realizat, dup caz, cu ajutorul unei instalatii de ventilare de climatizare
partial sau de climatizare total. Natura si cantitatea noxelor n exces , modul lor de
propagare, dimensiunile si sistemul constructiv al ncperilor, limitele parametrilor
confortului termic, limitele admisibile la care trebuiesc reduse concentratiile diverselor
noxe, la care se adaug de cele mai multe ori, cu o pondere important, considerente
economice, au condus la utilizarea n practic a unei game mari si variate de instalatii de
ventilare si climatizare.
n cazul unor ncperi industriale n care au loc, preponderent degajri de umiditate (vapori
de ap) si cldur, este suficient pentru ndeprtarea acestora s se realizeze o ventilare
natural organizat prin practicarea unor deschideri, d eo anumit dimensiune, amplasate
la prtile inferioare si superioare ale peretilor exteriori.
n cazul ncperilor aglomerate ns, datorit degajrilor importante de cldur si umiditate
precum si a valorilor stricte la care trebuie mentinuti parametrii confortului termic, sunt
necesare nclzirea si umidificarea aerului iarna, rcirea si uscarea aerului vara, procese
ce pot fi realizate numai cu instalatiile de climatizare. Unele procese tehnologice (din
industria textil, hrtiei, tutunului, optic, prelucrri mecanice de precizie, laboratoare
metrologice, etc) impun cerinte si mai stricte n cazul unuia sau mai multor parametri de
confort termic, ceea ce influienteaz nu numai complexitatea instalatiei de climatizare ci
nsusi sistemul constructiv al ncperilor sau chiar al constructiei n ansamblu.



SISTEME DE VENTILARE CLIMATIZARE; CLDIRI CIVILE

Sistemele de ventilare /climatizare mbrac o mare diversitate att sub aspectul alctuirii,
al modului de echipare a instalatiilor, al tipului elementelor componente, al dimensiunii
instalatiilor dup mrimea debitului de aer vehiculat, al puterii termice (de nclzire, rcire)
si al presiunilor generate ct si dup modul de realizare a schimburilor de aer al
ncperilor, al nivelurilor de temperatur, presiune si umiditate realizate n ncperi. Tipul
cldirii creia i este destinat o instalatie de ventilare sau climatizare si pune amprenta
specific asupra instalatiei, n special prin solutia adoptat, modul de realizare tehnic
(aspect, trasee, etanseitate, asigurare parametri, nivel de zgomot, automatizare,
exploatare si ntretinere, etc).

SISTEME DE VENTILARE

VENTILARE NATURALA

Ventilare natural neorganizat

nlocuirea aerului dintr-o ncpere de un numr de ori, n timp de o or, ca urmare a actiunii
independente sau simultane a factorilor naturali (presiunea termic si presiunea vntului)
poart denumirea de ventilare natural.
Dac schimbul de aer al unei ncperi se realizeaz prin neetanseittile acesteia (rosturile
din jurul ferestrelor si usilor, porii materialelor) putem vorbi de o ventilare natural,
neorganizat.Valoarea schimbului de aer n acest caz este mic, are valori de 0,5.....1,5
sch/h, n medie 1sch/h. Valori mai mari se obtin atunci cnd diferentele de temperatur
dintre interior si exterior sunt mai mari sau cnd vntul sufl cu vitez mare.

Ventilare natural organizat

Dac schimbul de aer al unei ncperi se realizeaz prin deschideri avnd suprafete date,
iar acestea sunt amplasate la diverse nltimi n peretii exteriori, nlocuirea aerului se
numeste ventilare natural organizat.Numrul orar de schimburi de aer este n functie de,
si n acest caz, de diferenta de temperatur dintre interior si exterior , de viteza (respectiv
presiunea) vntului dar si de distanta ntre axele deschiderilor prin care aerul ptrunde n
ncpere, respectiv, iese din ncpere. Valorile medii ale acestor schimburi de aer, n
perioada de var ( acre este situatia cea mai defavorabil, datorit diferentelor mici de
temperatur dintre interior si exterior si de viteze mici ale vntului) sunt de ordinul
de 3..5 sch/h, valoarea mic este pentru ncperi normale, cea mare pentru ncperi
nalte. Rezult clar c schimbul pe or este variabil n timp, deci necontrolabil, este n
raport direct cu mrimea diferentelor d etemperatur si presiune.
Se stie c temperatura aerului exterior si viteza vntului sunt tot timpul variabile, rezult c
si schimbul de aer al ncperilor este tot timpul variabil.
Sistemul de ventilare natural organizat se utilizeaz cu precdere la ncperile n care
exist permanent o diferent de temperatur important ntre interior si exterior, n tot
timpul anului.
n cazul ncperilor prevzute cu instalatii mecanice de ventilare, sistemul de ventilare
natural (organizat) reprezint sistemul de rezerv,n cazul ventilrii naturale nu se poate
recupera cldura din aerul evacuat.

Schimbul de aer al unei ncperi este cauzat de existenta diferentei de presiune dintre
interiorul si exteriorul acesteia. Aceste diferente de presiune sunt create, fie din diferente
de temperatur ale aerului interior si exterior, fie din actiunea vntului, fie din actiunea
combinat a celor dou.
Cnd temperaturile aerului sunt diferite n interiorul si exteriorul unei ncperi, atunci si
densittile acestuia sunt diferite, astfel aceste coloane de aer creeaz, pe suprafata
interioar si exterioar ale unei ferestre/gol (deschidere), presiuni proportionale cu
densitatea si acceleratia gravitatiei, respectiv o diferent de presiune.
Presiunea vntului se refer la presiunile ce apar pe suprafetele exterioare ale elementelor
de constructie la actiunea vntului asupra acestora. Cldirea constituie un obstacol n
calea vntului, acesta si schimb directia., att n plan orizontal ct si vertical, ocazie cnd
o parte din energia cinetic a vntului se transform n energie potential rezultnd un
cmp de presiune pe ntregul contur al cldirii, cmp care est functie de configuratia cldirii
si de dimensiunile relative ale acesteia. Pe fata btut de vnt a cldirii apar suprapresiuni,
iar pe cea nebtut subpresiuni, iar pe muchiile constructiilor s eproduc desprinderi ale
curentului de aer, ce genereaz zone de circulatie invers, cu o turbulent crescut.
Dsipozitivele de ventilare natural sunt diferentiate dup tipul cldirilor la care se
monteaz, au fost concepute pentru introducerea si evacuarea lesnicioas a aerului,
pentru reglarea debitului de aer introdus ( n special, n perioada rece a anului), pentru
dirijarea acestuia spre anumite zone ale ncperii, pentru nclzirea lui pe timp de iarn,
pentru mrirea debitului de aer evacuat sau pentru realizarea unui schimb minim de aer.
Dispozitivele de ventilare natural se grupeaz n urmtoarele tipuri constructive:
ferestre, cosuri de ventilare, deflectoare si luminatoare. La cldirile civile se folosesc n
mod special primele dou tipuri.

VENTILARE MECANICA

Reprezint sistemul la care schimbul de aer al unei ncperi si vehicularea aerului prin
canale si elementele instalatiei se face cu ajutorul ventilatoarelor. Se pot asigura debite,
constante n timp, n ncperile supuse ventilrii, ceea ce permite diluarea permanent a
noxelor.
Aerul poate fi filtrat, si dup caz nclzit, rcit, umidificat sau uscat..
Miscarea aerului ncperile ventilate poate fi dirijat si controlat ca sens de deplasare. n
ncperi dup necesitate, poate fi creat o depresiune sau o suprapresiune. O parte din
aerul evacuat din ncperi poate fi recirculat, constituind o surs de economisire a energiei
termice. Se poate recupera cldura si din aerul evacuat n exterior.
Cea mai simpl instalatie de ventilare mecanic este compus din filtru, baterie de
nclzire aer,ventilator, tubulatur, guri de introducere si evacuare aer, priz aer.
Cnd instalatia deserveste ncperi cu nivel de zgomot limitat, se intercaleaz att pe
partea de refulare ct si pe cea de evacuare atenuatoare de zgomot care pot fi montate n
centrala de ventilare sau pe reteaua de canale.
Cnd este cazul se amplaseaz si un recuperator de cldur, ce poate fi amplasat n
centrala de ventilare, pe acoperis, sau pe traseul canalului prizei de aer si respectiv gurii
de evacuare a aerului viciat n exterior. nstalatia de recuperare de cldur poate fi
echipat si cu un atenuator de zgomot.
Centrala de ventilare, ncperea n care se monteaz echipamentul necesar ventilrii, se
poate amplasa la subsolul cldirilor, la nivelurile intermediare sau pe acoperis. Amplasarea
se face astfel ca aceasta s fie ct mai aproape de ncperile deservite, pentru a realiza
trasee de canale ct mai scurte si pentru a diminua rcirea aerului n reteaua de canale.

Sisteme de ventilare mecanic:
prin refulare, cu filtrarea aerului si nclzirea acestuia iarna, se utilizeaz la ncperi
cu viciere redus a aerului: magazine, expozitii, sli de sport, ateliere mecanice.
prin evacuare, este un sistem ce se foloseste n ncperi cu viciere puternic a
aerului (prin gaze, vapori, mirosuri putenice sau temperatur mare) pentru a
mpiedica mprstierea noxelor n ncperile adiacente. Se prevede la : buctrii,
garderobe, laboratoare, WC-uri, posturi de transformare, camere obscure, ncperi
pentru acumulatoare, garaje, etc.
Este un sistem simplu, eficient si ieftin iar compensarea aerului evacuat se face
dup caz, din ncperile alturate, din exterior sau, n mod organizat prin
prevederea unor instalatii de nclzire. Uneori aceast instalatie se reduce la
montarea unui ventilator de evacuare aer cu noxe n peretele exterior, acoperis sau
fereastr.
prin refulare si evacuare, sistem ce se prevede la ncperi mari de tip
cinematograf, restaurant, magazin, etc.
Cu umidificarea aerului, sistem ce se prevede la ncperile n care se prescrie o
umiditate minim n tot timpul anului. arna aerul exterior are un continut de
umiditate redus. Prin nclzire umiditatea relativ scade conducnd la uscarea
aerului interior. De aceea este nevoie de cresterea continutului de umiditate a
aerului exterior de la 1..3 la 7..10 gr.vapori/kg.aer uscat. Umidificarea se poate face
pe cale adiabatic, prin pulverizare de ap n circuit nchis sau pe cale izotermic
prin injectare de abur viu n curentul de aer. njectarea aburului se poate face ntr-o
acmer de umidificare dar si pe canal, sau cu unele precautii chiar n ncperea
deservit.
Cu rcirea/uscarea aerului, vara, ce se realiteaz n dou feluri: rcirea aerului se
poate realiza cu o baterie de rcire (cu ap rcit avnd temperatura initial de 5...8
grd,C) sau cu o baterie de detent direct (cu freon, avnd temperatura de
vaporizare de 2...7 grd.C). Cum temperatura initial a aerului este mai mic dect
temperatura punctului de rou corespunztoare strii initiale a aerului supus rcirii,
are loc concomitent si o uscare a acestuia. Al doilea procedeu de rcire este cel cu
pulverizare de ap rece n cutrent de aer, utiznd o camer de pulverizare. O
conditie ca s se obtin acelasi proces de rcire/uscare, este aceea ca temperatura
apei pulverizate s fie egal cu temperatura superficial exterioar a bateriei de
rcire.
Cu uscarea aerului folosind substante desicante: sistem ce se utilizeaz mai rar.
Uscarea aerului se realizeaz folosind substante absorbante solide (silicagel,
alumogel) sau lichide (clorur de magneziu, clorur de calciu). O substant
absorbant poate retine pe suprafata ei o cantitate de vapori de ap egal pn la
15% din greutatea proprie. Dup saturare materialul trebuie regenerat, operatie ce
se realizeaz prin nclzire. Vaporii de ap retiniti condenseaz cednd cldura
latent de vaporizare si ducnd la nclzirea materialului, concomitent cu uscarea lui
(proces de uscare adiabatic).







SISTEME DE CLIMATIZARE

GeneraIitti
nstalatiile de climatizare denumite si de conditionare a aerului sunt acele instalatii care
trebuie s asigure mentinerea parametrilor aerului, din ncperea deservit, n limite
dinainte prescrise, n tot timpul anului, indiferent de varaitia factorilor meteorologici, de
gradul de ocupare al ncperilor, altfel spus, indiferent de modificarea sarcinilor termice (de
nclzire, rcire) si de umiditate.
Aceste instalatii au rolul s asigure conditiile de confort termic n cldirile social-culturale,
administrative, de locuit, etc, sau de a asigura parametrii necesari ai aerului interior
(temperatur, umiditate relativ) n cazul instalatiilor de climatizare tehnologic. n acelasi
timp trebuie s se asigure introducerea de aer proaspt necesar dilurii de CO2 degajat de
ocupanti (functiunea de ventilare). Deoarece sarcinile termice si de umiditate ale
ncperilor se modific permanent si n limite largi, iar parametrii microclimatului trebuie
mentinuti constanti, rezult c aerul tratat, introdus n ncperi trebuie s aib permanent
(n tot timpul anului) parametri variabili.
Ca urmare este necesar ca aerul s fie tratat ntr-un aparat (agregat) unde sufer o suit
de 4 procese termodinamice simple (nclzire, rcire, uscare, umidificare), ntr-o anumit
ordine.Pentru realizarea acestei tratri este necesar si o instalatie de reglare automat,
aferent, care s mentin temperatura si umiditatea relativ la valorile prestabilite.
Concomitent instalatiei de climatizare i se atribuie si functiunea de economisire a energiei,
motiv pentru care, adesea, se intercaleaz un recuperator de cldur.
nstalatiile ale cror agregate de tratare a aerului sufer numai dou sau trei procese de
tratare termodinamice simple, poart denumirea de instalatii de climatizare partial. Foarte
adesea aceste instalatii sunt desemnate de ctre (comercianti) drept instalatii de
climatizare, ceea ce nu este corect.
nstalatiile de climatizare sunt folosite la cldiri civile si industriale. Astfel:
- Instalatiile de climatizare de confort sunt destinate asigurrii microclimatului pentru
mentinerea snttii si desfsurrii muncii optime n toate catgoriile de cldiri civile (birouri,
spitale, teatre, magazine, sli de auditie si concerte, etc) pe parcursul ntregului an.
- Instalatiile de climatizare tehnologic au functiunea de a asigura acei parametri ai
ncperilor care convin procesului de productie, pentru a preveni rebutarea produselor.