ANATOMIA CLINICA a capului si gatului

Leziunile capului: -figureazaporintre cauzelemajore alemortalitatii si invadilitatii, pt ca sunt insotite de hemoragii,infectii care pot fi superf ,dar pot afecta si osul sau pot afecta tes nervos si meningele:encefalul -simtomul : pierdea cunostintei,simptom major, iar simpt minor: cefaleea care poate aparea in afectiui minore sau majoore(tumorile cerebrale) -unele dureri:nevralgii care sunt durerui cu caracter lancinant(f puternice si bruscc)-apar pe traiectul n , fiind o consecinta a unor leziune nervoase demielinizante.Cele mai frecvente la niv n facial.In gen nevralgia faciala defineste o senzatie dureroasa difuzie.Sunt si dureri precis localizate: la niv urechii-otalgie, la niv diintilor-odontalgie. In afara de traumatisme, cefaliia poate sa apara in afectiuni febrile, in tensiuni ervoase, in oboseala, intr-o tumora cerebrala. Tot cu procnostic grav cefaleea poate insosti o meningita, de aceea pt diagnostic cauzei e necesara cunoasterea anat. -leziuni la niv extrem cefalice sunt frecvente, apar ca rezult al unei societati industrializate si dat stilului de viata actual , in special la tineri, consum de alcool,tigari etc.Aceste lez ale extrem cefalice sunt frecventa cauza a deceselor(in America 10%reprez camjumdin traumatisme),mai frecvente la sexul masc, frecventa fiind pe . LEZIUNEA ARCADELOR SPRANCENARE-prin traumatism direct, sportiv, de societate, si se finaliz cu aparitia unui hematom.Sangele se acumuleaza in cava sup, dar poate cob si in cava inf, dand imaginea de chi in bere neagra.Dispare in jur de 10 zile -apare in fi afectiuni, caracteristic in TBC-roaseata in zona osului zigomatic La niv maxilei ,Le Fort-ginecolog, clasifica fract maxilei in 3 categorii:- fractura oorizont deasupra proc alveolar almaxil, si trecand prin septul nazal si aripile proc pterig. -fract care porneste de fiecare parte a port post lat a proc sinusului maxilar, se indreapta post med, trece prin orific infraorbitar, affecteaza osul lacrimal si se term la radacina nasului. -fract orizontala care incepe in fisura orbit sup, trece oprin osul etmoid-lama papilacee, trece prin oasele nazale,aripa mare a sfenoid, prin sutura fronto-zigomatica si fractureaza arcada zigomatica .Acest tip tip de fract desparte maxila si zigom de restul craniului. La niv mandibulei:fract sunt duble de regula. Sunt mai multe zone ce pot fi interesate.

Mai putin frecv fract proc coronoidian. De reg e fract simpla,in care coronoida e fract ascendent de insertia m temporal. Fract la niv proc condilar la niv maxilei-transversala care frecvent e insotita de luxatia temp-mandibulara la acelasi nivel. Fract oblica care trece pe la niv unghiului mandib si cel mai frecvent trece prin alveolar celui de-al treilea molar. La niv corpului mandibular, fract trece prin alveola canina. Cele mai frecvente fract sunt prin traumatism direct asupra mandib si se obs ca frecvent acetse fract bilaterale,intereseaza de o parte proc condilar, iar de cealalt parte la niv caninului Rezorctia osului mandibular:- ca urmare a extractiei dentare alveola se umple cu tes osos si proc alveolar se rezocta.Aceasta rezorctie se accentueaza la pers in varsta si are consecinta ascensionarea foramneuluimentonier spre marg mandib sau poate sa aj pe marg sup a mandibulei,disparand, prod astfek conpresiuni pe n mentonier, care se fac simtiteprin presiune exercitate de proteza cu o maticatie dureroasa, fie la simpla atingere cu alim etc. Pierderea tuturor dintilor duce la un prognatism mandibular cu aparitia unor pliuri cutanate indaratul comisurilor bucale. Fract la niv boltii craniene:-se prod in urma unor lovit puternice si frecvent se prod la locul de aplicare al loviturii,putand fi fract prin infundare care au pronostic grav cand e lezat meningele si encefalul. -uneori aceste fract pot fi liniare, la niv aplicarii loviturii sau uneori prin iradiere de la locul de aplicare al lovit -fract cominutive-cu fragmente osoase- acestea se petrec in zonele in care impactul intereseaza oase groase.La niv oaselor groase se prod o infundare fara fract. Fract in contralovit sunt acelea care sepord de partea opusa actiunii agentului traumatic. -fract craniene apar frecvent in zonele in care oasele sunt subtiri:solzul osului temporalaceste fract fiind f periculoase deoarece la acest niv este asa numita zona decolabila a lui Gerard-Marche/G-Ferre, adica dura mater nu e aderenta de ossi cumpe fata endocraniana a aosului trece art meningee mijlocie, fract prod lezarea acestei art. Neaderenta durei mat permite form unui hematom cu comprimarea encefaluilui. In celzone cu vase mai putin nu se form hematom,pt ca dura mater e aderenta. Pt aprecierea fract craniene un pct important e pterionul,care se poate depista/localiza , el fiind sit la 2 degete deasupra arcadei zigomatice si un degeet post proc frontal al osului zigomatic.

DEZV CRANIULUI

LA NOU-NASC IN RAPORT CU TALIA INDIVIDULUI,CAPUL ARE DIMENS F MARI.La acesta,neurocran e mai devz decat viscerocran si proprotia e neta in fav viscer(1/8).Aceasta proportia se datoreaza:dimens mici ale maxilei si mandib, sinusurile f putin dezv,cavit nazale care sunt mici,absentei dintilor,se obs sutura inter-maxil si mandib, e absent proc mastoid si stiloid si de aceea n facial e relativ superficial. Oasele neurocran la nou-nasc sunt unite intre ele prin articul fibroase si intre ele se delim spatii acop de membr fibroase-fontanele.Dintre acestea 2 sunt mediane , nepereche,una ant si cealalta post si 2 sunt lat(ant-lat si post-lat). Fonatanla ant- rombica, localiz intre suturile interfrontala ,sagitala si coronara si se num fontanela bregmatica. -are o serie de caract:permite o serie de aprecieri asupra starii de hidratare a nou-nas, pt ca atunci cand este depresibila,concava, ins un semn de deshidratare.Cand este convexa ins hipertensiune intracraniana.Serveste ca reprer de apreciere a frontalului si parietalului. -la niv sau se poate extrage sange sau se admin subst medicamentoase sau alimentare. -ea dispare in jur de 18 luni. Ant se cont cu sutura mediofrontala care dispare la 8 ani si la 8% din indivizi este marcata prin sutura metopica. Fontanela post-triunghiulara,lambdatica,intre occiip si cele 2 parietale -se osisfica dupa un an Font ant lat-sfenoidala si cea post e mastoidiana- ele sunt acop de m temporal si osific lor se face in dif per ale copilariei. Oasele nou-nas prez o elasticitate f mare.La nastere frontalul se aplatizeaza, iar occip se alungeste , cele 2 parietale se pot incaleca partial, ceea ce favorz mecinismul nasterii.Aceste transformari dispar i n cateva zile de la nastere,oasele revenind la normal. Dupa nastere cran creste proportional cu varsta,fiind o crestere a oaselor in primii 2 ani,apoi proportional cu ddezv encefalului pana la 15-16 ani. Mofic ale fetei-ca urmare a dezv mandibulei,osu dinamic al viscerocran, se form simfiza madibulara pe la 2 ai, protuberanta mentonului-la 2 inecpe, de la 6 luni apar primii dinti si aparitia lor cont 5-6 ani aparand dentitia de lapte/temporara, apoi dintii sunt inloc de dintii defintivi,apar lor ducand la marirea viscerocran in sens vertical,marire la care contrib si dezv maxilei si s sinusurilor maxilkare.

Corpul mandib se alungeste post gaurii mentoniere, aceatsa fiind necesara pt a permite dezv dintilor permanenti. La niv neurocraniului-se prod inchiderea sut .Aceasta sinostozare se prod la inceput pe fata interna dupa 30-40 ani si se prod in mod dif in fctie de sutura.Sinostozare externa apare mai tarziu cu 10 ani. Prima care se osifica-sutura pregmatica urmand: sut sagitala,coronara si lambdoida. Modific cran se prod odata cu inaintarea in varsta.Caderea dintilor=> scaderea cran=> oasele mai usoare ca urmare a faptului ca osul spongios e inloc cu o subst gelatinoasa(diploea nu va mai contine maduva osoase0. Sunt situatii in care osificarea sut craniene se prod mai devreme : i cazul craniosinostozei primare, ce duce la malform craniene.Se intalneste 1 caz la 200 de indivizi la americani.Nu se cun cauza. Aceste anomalii de dezv ale cran , mai ales cele care intereseaza baza cran, exercita o tensiune macanica pe dura mater, impiedicand dezv normala a oaselor si infl dezv encefalului. Mai frecvente la sex masc-insostiet de alte anomalii. Inchiderea prematura a sut are ca urm inchederea , cra se lungeste ant-post avand aspect anguular privit ant si se num Scafocefalie.Aceasta nu da tulburari neurologice. Inchdere sut lambdoide prematura- da un crean rasucit,asimetric= plagiocefalie. Coronare-30% din craniul , da un cran alungit vertical=oxicefalie,turicefalie , fiind singura craniosinostoza care e mai frecventa la sexul feminin. Fract de baza cran-sinusul cavernos(sanse de supravietuire minime),pot fi lezati n 4,5,6. Boli interosoase La adult-? ? ? f slaba,de aceeaa la adult in fract cu fragmente osoase se fol inloc oaselor cu materal plastic sau cu placi metalice-in deficinetele osoase=>cap de fier. MASTOIDITA:-infectia cel mastoidiene,care se realiz ca urmare a propagarii infectiei de la niv urechii medii intr-o otita,Urechea medie comunica cu antrumul mastoidian(cea mai mare cel mastoidiana-1cm ),sub el trecand n facial. -f dureroasa, interventie chirurgicala, maifrecvent la copil. - La adult masteidectomie peste 150 lovituri de ciocan.Se mg usor pt ca in aproprierea antrumului e n facial,care daca e lezat => nenorocire : ) ) . Odata aj la antrum se chiureteaza.

PLAGILE FETEI:-o leziune la niv tegum fetei ramane deschisa, buzele fetei se departeaza pt ca fata nu prez fascie profunda si tes subcutanat dintre m este lax.De aceea,daca nu se face o sut corecta,raman cicatrici inestetice.Laxitatea tes subcutanat permite acumularea de exudat si inflamatiile faciale sunt insotite de tumefactii mari.Pielea fetei isis pierde elasticit cu inaintarea in varsta=>pliuri oblice/verticale=riduri,care sunt perpendiculare pe directia m fetei .Atunci cand e nevoie sa se face incizii la niv tegum fetei, se fac pe directia pliurilor(Larger),astfel fiind prod cicatrici minime. In interventii la niv fetei: leziuni ale n facial=>paralizia unor m ai fetei si frecvent n facial e lezat la niv iesirii sale , poate fi si la nou nasc cand se fol forcepsul.La acest niv n poate fi frecvent inflamat,prod o edenatiere si fiind comprimat in canalul n facial. Dispare tonusul m orbicular al ochiului,urmat de eversia a pleoapei inf care pierde contactul cu globul ocular.Corneea nemaifiind bine hidratata devine vulnerabila la ulceratii. Lezarea n facial face ca cel afectat sa nu poata sufla,fluiera si afecteaza masticatia prin afcetarea m buccinator. Este interesata contractia m heterolaterali care duce la caderea comisurii bucale de p paralizata,cu scurgere de saliva,curgere de alim.Aceasta afectare a n poate fi si idiopattica(de cauza necunosc).Poate fi traumatica ca urmare a interventiilor de parotida, efect unor injectii/vaccinuri, in otita,in infectii HIV. Lezarea ramn facial e insotita de abolirea senzatiilor gustative,aderarea secretiilor salivare si lacriamale.Lezarea aproape de orig,porximal de orig n pietros mare prod tulburari ale fctiei motoriisi gustative. Lezarea distala de ggl geniculat,dar ant n corzii timpanuluiproduce aceleasi tulburari dara fara alterarea secretiei lacrimale. Leziunea ramului zigomatic-prod paralizia pleoapei inf Paralizia ram bucal impeidica elim alim prin vestibului bucal .Aceasta paralizie a lui Berr, apare intre 30-50 de ani. N facial e afectat,frecvent, in timpul interventiilor chirurgicale pe parotida. Anestezia n infraorbitar-e necesara pt o anestezie locala a p inf a fetei sau o interventie pe buza sup.Se depisteaza orific infraorbitar si se patrunde cu acul de seringa cu atnetie pt a nu leza vasele de la acest nivel si inainte de a introduce anestezicul de aspira.Pe aceeasi linie se gas orif supraorbitar. Anestezia n alveolar inf-se palpeaza,se cauta spia li Helix. Anestezia n bucal-pt anestezia pielii si mucoasei fetei, se face post molarului al 3lea mandibular. NEVRALGIA N TRIGEMEN:-dureri care apar cand e perturbata radacina senzit, durere intensa , faciala, 15 min ,cedeaza,iar si iar. Cel mai frecvent n maxil, apoi n mandib, si n oftalmin.Nu se stie o cauza gen.

-cauza gen pt cele 3 ram:prezenta unei art aberante care conprima n. -Lezarea toatala,urmata de o anestie intansa ce cupr ant a partii afectate a capului,fata,cornee si conjunctive,mucoasa nazala ,orala a cavit bucale si a p ant a limbii,paralizia m masticatori. -explorarea fctiei senzit:se inteapta/se pune ceva cald/rece ,se intreaba daca a simtit cu precizie durerea.Oblig trebuie sa se faca bilateral. COMPRESIUNEA ARTEREI FACIALE - compresunea si pulsul se iau pe marg ant a maseterului,marg inf a corpului mandibulei. -nu opreste hemoragia faciala. La niv fetei infectiile sunt f frecvente. Vena facaiala prez o serie de conexiuni cu sinusul venos cavernos prin vena oftalmica sup, cu plecul venos pterig prin v oftalmica inf si faciala prof si o infectie la niv facial poate fi urmata de meningita/ encefalita. V faciala nu are valvule si sangele circula in ambele parti.Avand o infectie faciala=> se transmite intracranian=> complicatie majora.=>triunghi periculos al fetei,care e cu vf la niv reg intersprancenare si cu baza la 1 cm de comisurile bucale. Epiteliomul spinocelular al buzei inf-poate fi ca urm a expunerii indelungata a soarelui, etc. -poate fi localiz in port centrala a buzei,se poate extinde pe vf limbii,caz in care procesul tumoral e cel care afecteaza nodulii limfatici submentali.Cand e pe p lat a buzei sunrt afectati nodulii submandibulari. Infectia gl parotide-pe cale sangiuna,virala, care se num si Oreilleion.Se caract printr-o tumefactie a gl parotide si care e dureroasa deoarace parotida se gas in loja parotioda acop de fascia cervic porf care nu se lasa extinsa.Dat rap pe rap pe care le are cu pavilionul urechii , prod dureri in masticatie , vbire, dureri la niv conductului auditiv ext, e inflamat can lui Steon, la deschidea acestuia in can , papila prez o roseata.Infectia are o evolutie epidemica=parotidita epidemica. De reg apare la tineri , dar si la pers adulte. La adulti,la barbati e periculoasa pt ca e insotita de ortita(inflam testicul) si e urm de afect spermatogenei. Sunt sit cand can lui Stenon e obstruatt si saliva nu mai e elim in cavit bucala si se prod o dilatare a glandei. Gl parotide accesorii-pot fi localiz pe fata lat a m maseter ,intre conductul parotidian si arcada zigom.Pot fi 2,3,4 si fiecare sa aiba can sau secretor ce se descjide in can lui stenon.

Leziunile pielii capului-pielea capului bine vasculariz,si intre vase se stab multe anatomoze care sint sit in grosimea tes conj dens.O leziune aici se vindeca usor. Atunci ca se face interv chirurgicala, craniotomii, e nev sa se incizeze pielea capului,incizii ce se fac cu convexit inf,partile de tegum=lambou si includ si un ram din art temporala superf.Craniotomii=craniotomii pediculare. Vasculariz pileii capului-de jos in sus si de aceea atunci cand lamboul are pctul de implantare inf sudarea este rapida. Infectiile la niv pielii capului localiz la niv tes conj lax si sunt periculoase pt ca prin venele emisare.nu se propaga lat,pt ca aici fascia m temporal se unste cu aponevr epicraniana,care impiedica propagarea infectie.Sg cale de propagare: la pleoape si la niv radacinii nasului. Plagile capului-sangerande, nu pun probleme. -profunde-intereseaza aponevr epicran,marg plagii se departeaza. -leziune:face ca art sa se retracte Chistele sebacee-foliculii pediculosi au gl sebacee,ale caror canale se pot obstrura.Ele pot erupe spontan sau prin compresie cu degeteul,dar se refac dupa un anumit timp la niv aceluiasi folicul. Luxatia art temporo-mandibulare: -de regula printr=o deschidere larga a cavit orale se prod iesirea din articul a capului mandib,luxatia fiind antAceasta e ca urmare a contarctie puternic a m pterig lat. -luxatia lat se poate prod priintr-o lovit putenica la niv mentonului.Fract mentonului mandibular-prin luxatie.De reg, se poate reduce manual. Trebuie sa se tina cont de rap cu n auriculo temporal. Artroza articul temp-mandib-ATM- se prod ca urmare a unei tulburari degenerative care poate duce la o inflmaare a artciul.E afacetata ocluzia dentara, Si cand se prod miscari=> trepitatii.Aceasta se datoreaza unei intarzieri a deplasarii ant a discului articular in timpu lmisc de ridicare si cob a mandibulei. Fanta labiala:-despicatura buzei sup, cheiloschizis -localiz :centrala, lat, se trateaza chirurgical, mai frecventa la sexul masc (60-80%)-buze de iepure -uni/bi laterala -poate exista izolat insa poate exista asociata cu o alta afectiune:fanta palatina sau gura de lup(1 la 2500 de cazuri- sex fem)=palatoschizis

-asociate:cheilopalatoschizis. -gura de lup -localiz la niv luetei,aspectul unei cozi de peste. Poate interesa intreg palatul dur si palatul moale=>alim recrueaza din cavit bucala in fosele nazale.Se repara prin interv chirurg. - Se dat unei absente de fuzionare a proc palatine intre ele. La niv buzelor e localiz frecvent: cianoza-buze albastre, care poate fi ca urmare a vasoconstrictiei. Se dat unui deficit in O a sangelui. Frau labial larg-te nasti cu el ,are ca urmare form spatiului intre incisivii centrali. Apare si la adult , are ca urmare o regresie gingivala=> expunere a rad dintelui.Pot fi insotite si de inflam tes de sustinere=>periodontita. Dintele inclus definitiv- erupe nu`si gaseste locul liber si se dezvolta indaratul unui dinte ant si acest dinte se int la cel de al 3-lea molar. La niveul gingiilor se pot intalnii regresii gingival care descopera radacinile si pt a impiedica treb facuta periodic detartrarea. Reflexul de voma-la niveul fetei post sunt terminatiile nervoase ale n 9 si 10. Ambele term nervoase rep calaea aferenta. Paralezia m genioglos-prin paralezia m limba vascul post si produce obstructia caii resp de aceea in anestezia generala se face intubatia Leziunea n hipoglos-se poate produce in traumatisme, fracturi ale mandb, si produce paralizia si atrofia unilat a musculaturii limbii. In contractia m genioglos s prod o deviatie a limbii spre partea afectata in special knd scoateti limba afara. Astfel de paralizie arata ca limb este inconvoiata spre partea paralizata. Rezultia sublinguala a med-in afectiuni se practica fie un spray care se lanseaza pe fata inf a cav bucale, sau un comprimat de nitroglicerina si durerea ii dispare. (se abs intr`un min). Limba este uneori seduiul unui proces canceros. Afecteaza partea post de unde este transmis nodulilor cervicali superiori. In partea ant a limbii sunt afectati nodulii cerv inf dar de la aceste mase medulare cerv inf, sup procesul se trans de`a lungul venei jugulare interne. Limba este legata proin fata inf de planseul gurii prin fraul limbii. Sunt situatii knd fraul limbii este prea mare, sau cand este scurt. Chistele canalului tireoglos- aceste chiste se form pe traiectul canalului si de obicei sunt localizate sub osul hioid. Aceste chiste pot fi sturizate. Au caracter de a recidiva, chiar operat.