rPA?

n4AHCKr4rz IIpOUECC

CONDITIILE DE DECLARARJ, A RECURSULUI TMPOTRIVA DECIZILOR INSTANTEI DE APEL1

VadirnMo,tarschi magistru in drept
vadim-motarschi@mai l.md

x>
)F-

m
R
r()

Existenfa recursului ca o cale de atac impotriva deciziilor instanfei de apel (secliunea u II-a a capitolului XXXWil din Codul de procedurd civild) constituie pentru persoanele fizice gi juridice o garanfie a respectirii drepturilor lor fundamentale gi le oferl posibilitatea de a solicita remedierea eventualelor erori judiciare. InsI, pentru a putea beneficia de aceasti posibilitate este necesar de respectat condifiile de declarare a recursului (de fond Si de formd),stabilite de normele procesual-civile.

E
)u

r. coNDrTrrLE DE FOND
La declararea recursului impotriva deciziilor instanlei de apel pdr,tile tebuie sd indeplineascS" in principiu, aceleaqi condilii de fond ca qi pentru exercitarea acfiuni civile. Condiliile de fond la declararea recursului se referS,

pricinii in fond in instanla de apel. in acest caz, este

necesard incheierea prin care instanla de apel a dispus incetarea procedurii de apel, admildnd astfel retragerea apelului (v ezi art. 37 4 CPC). Decizia instan{ei de apel rlmdne definitivd in momentul pronunlirii, dar nu gi irevocabil d (v ezi art. 25 4 CPC) gi se executd conform prevederilor legislaliei in

in esenfi, la deciziile susceptibile de atac, la p5r{ile care pot exercita recursul, la termenul de recurs gi la taxa de stat.
Deciziile care pot fi atacate cu recurs conform secfiunii a II-a a capitolului XXXVII din Codul de procedurl civili ^t' In conformitate cu art. 429 CPC sunt susceptibile de recurs deciziile pronunlate de curlile de apel in calitate de instanld de apel.

vigoare.

Incheierile date in apel pot fi atacate cu recurs numai o dati cu decizia, cu excepfia cazurilor cdnd, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs gi cdnd, incheierea face imposibil[ desfbgurarea de mai departe a procesului (acestea se contestd potrivit procedurii secliunii I a aceluiagi capitol). Recursul declarat impotriva deciziei se considerd declarat qi impotriva incheierilor, chiar dac6 acestea au fost emise dupd pronunlarea deciziei atacate cu
recurs.

Existi insl gi unele decizii care nu sunt susceptibile de exerciliul cdii de atac a recursului. Din aceasti categorie, potrivit art.429 alin. (4) CPC, fac parte: - deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici unei cii de atac; - hotdrdrile in a cdror privin(d persoanele indrept6fite (art. 430 CPC) nu au folosit calea apelului, din moment ce legea prevede aceastd cale de atac' - hotardiile in privinla cdrora apelantul gi ieprezentantul lui au refias apelul in scris sau oral, in ultimul caz cu consemnare in procesul-verbal, p6nd la dezbaterea

Subiectele recursului este o activitate care implic6, in desfhgurarea sa, mai multe persoane. Toate aceste persoane care - intr-o manierd sau alta - igi aduc contribulia la desfEgurarea procesului civil, pot fi denumite participanli la procesul civil. Participant la procesul civil este acea persoand care contribuie la desfrgurareaprocesului civil, pozifia sa fiind bine precizatd de legile de procedurd prin drepturile gi obligaliile care ii incumbd (ii revinin mod obligatoriu), precum gi prin denumirea specificd ce ii este atribuitS2. Potrivit art. 55 CPC se considerd participanfi la proces: pdr{ile, intervenienfii, procurorul, persoanele care sunt imputernicite sd adreseze in instanli cereri in apdrarea drepturilor, libertdlilor gi intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin in proces pentru a depune concluzii in apdrarea drepturilor unor alte persoane (vezi art. 7 alin. (2), art.73, art.74 CPC), precum gi persoanele interesate in pricinile cu procedur[ speciald. Deciziile curlilor de apel igi produc efectele sale firegti numai intre pirlile care au participat la solulionarea cauzei. Prin urmare, in fala instanfei de recurs pot fi pdrfi doar persoanele intre care s-a legat procesul in fafa instanlei de fond sau de apel. In continuare voi evoca aspectele privitoare la subiectele recursului impotriva deciziilor instanlei de apel.
Procesul

civil

rLa scrierea
2

acestuia articol a fost utilizatl legisla{ia in vigoare la data de 01.06.2006; Pirvn L., PA4ile in procesul civil, Ed. All Beck, Bucuregti, 2002,pag.5;

Ns 6/2006

6H3HEC.IPABO

77

rpArfiIAHCKHrz npOUECC
Instanfa. Activitatea instanlei, in general, cuprinde doud funcfii procesuale, una in continuarea celeilalte gi
anume, cercetarea cauzei Si solulionat"ea ef . Indeplinireaprimei funclii duce la stabilirea, pe bazd de probe, a situaliei de drept. Instan{a competentd si examineze recursul impotriva deciziilor instanfei de apel este Curtea Supremd de Justilie (art. 431 CPC). Deoarece, recursul impotriva deciziilor,instanlei de
.

Conformrart" 430 CPC sunt in drept sd declare recurs:

- pd4ile 9i alli participanfi la proces;

-t-a -, procesuall
confer[. Procun
drept mate

- martorul, expertul, specialistul, interpretul,

gi

apel constituie o cale de atac de reformare gi se adreseazd.unei instanle superioare in scopul exercit6rii controiuluijudiciar gi al casirii deciziei ilegale sau netemeinice, prin urmare, acesta nu determin[ o rejudecare in fond a cauzei: Astfel, p[rfile 9i alli participanli la proces sunt in drept sI declare recurs in cazul in care se invoc6 incilcarea esen{iald sau aplicarea eronatd a normelor de
drept material sau
a

normelor de drept procedural. Deci,

reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor dejudecatS ce li se cuvine. De reguld, inprocesul civil existd un singurrecurent gi un singur intimat. Nu puline sunt, ins[, situaliile cdnd in acelagi proces parlicipd mai mulli recurenfi, mai mulli intimafi sau mai mulli recurengi gi intimali. Asemenea situalii se intdlnesc in,cazul acliunilor derivAnd din sau implicdnd obligalii solidare , in solidum sau conjunctg coproprietatea devilmagd ori pe cote-pdrfi, ac,tiunilor derivdnd din mogtenirea de cdtre mai multe persoane impreuni a unei anumite mase de bunuri (de exemplu la partaj), in cazulunoracliuni de dreptul familiei (de exemplu, acjiunea iri declararea nulit5lii cisitoriei formulati de doui sau mai multe rude care urm[resc inliturarea
concurenlei la mogtenire a sofului supraviefuitor, etc.). In exemplele enunlate este nu numai util, dar uneori chiar necesar, si se recurgd la o forml de participare in proces a mai multor persoane, care sd aibd calitatea de recurent sau intimal Doar astfel se creeaziposibilitatea rezolvirii complete gi corecte a litigiilor in care sunt implicate mai multe persoane, se inldturi riscurile unor sol4ii contradictorii, se asiguri respectarea drepturilor procesuale ale tuturor persoanelor implicate, se eviti pronunlarea unor hotdrdri

procesuale unul saualt

decdtpetl turilor pro

Constitufit
cedurd

cir

Potrivi rorul este civil, avir toate oblil Astfel care ainai
cedurale

in aceasti privin!6 initanla de recurs, la controlul deciziilor instanlei de apel, nu mai are funcfia de cercetare a cauzei gi, prin urnare, nu stabilegte pebazl de probe situalia de fapt, deoiebindu-se prin aceasta
de instanla de fond.

incheiatn

in

afa

118-XVd

rorul,inl
judecitor

In concluzie, lajudecarea recursului pe secliunea a

II-a instanfa este limitatl numai la efectuarea controluluijudiciarin drept, nu qi in fapt, asuprajudec[1ii
efectuate de instanla de apel.

civile

qi

acliunilc

Preve 06.07.19

A doua funclie consti in pronunfarea deciziei, prin aplicarea textului de lege corespunzitor situafiei de drept stabilite, adicd asupra existen{ei sau inexistenfei unor incSlciri esenliale sau a aplicirii eronate a norinelor de drept material sau a normelor de
drept procedural. Spre deosebire de instan{a de recurs, cea de fond in pronunlarea hotirdrii, aplicd textul de lege corespun-

zitor situafiei de fapt stabilite. Interpiet al legii, pe

care trebuie sd o aplice, judecitorul este dator si scoatd din conlinutul textelor motivareajuridicd a hotdr6rii, prin care va rezolva iitigiul dintre pirfi. In fala instan{ei de recurs judecarea recursului impotriva deciziiloi instanlei de apel este guvernatd,ftrd excepfii, de principiul judecdriiiolegiale a pricinii (art.

Codul de proceduri civili al Republicii Moldova reglementeazi institulia coparticipdrii procesuale in art. 62 si 63. Intervenienfii..Recursul impofiva deciziilor instanf ei de apel poate fi'exercitat gi de citre ter{ele persoane intervenite in proces ca intervenienfi principali, sau accesorii (art. 65, 67 CPC). Aceasti afirmafie se bazeazdpe faptul cd potrivit aft.65 alin. (2) CPC intervenientul principal are drepturi 9i obliga{ii de reclamant. La
fel este gi incazul intervenienfului accesoriucare are drcpturile gi obligaliile procedurale ale p54ii cdreia i se aldturi, cu unele exceplii, dar care nu se referi la dreptul folosirii cdilor de atac (vezi art. 68 CPC).

'

ineficiente.

organizi

ticipila.

in

care

condifiile

Din

procuro

spectiv
est pun
Este

instanfe decata t

ticipat la va pute

2l cPc

Plrfile. in fala instanlei

).

de recurs

pirlile poarti

Procurorul. Pozilia gi rolul procurorului in procesul civil au constituit un permanent obiect de preocupare

ins6, ni distincli sd se re
Uberte$ observ6

denumirea de recurent qi de intimat. Recurentul este persoana Oare soliciti exercitarea conFolului judiciar pe calea recursului, iar intimatul este persoana impotriva cdreia se exerciti calea de atac. Oricare dintre pir,ti poate dobdndi calitalea de recurent sau de intimat, indiferent de pozigia procesuald pe care a avut-o in fafa instanlelor de fond: reclamant, pdrAt, apelant, etc.

jurigtilor, subiectul fiind unul dintre cele mai controversate. Degi, in totalitatea lor, juriqtii ii recunosc legitimarea procesuald activ6, unii consideri ci aceasta decurge din calitatea sa de parte (principald sau alitua

In pt

aplicatl

rati), iar allii c[ ar decurge din pozilii exprese ale legii care il impun sau cel pulin ii permit sd participe la probesul civila. Procurorul nu este parte in proces, este un participant cu o pozilie distinctS, al cirui drepturi 9i obligatii

persoan

' pdrfile
5 6

cunde a Chit

3 a

Ciobanu V. M., Tratat teoretic qi practic de procedur6 civil6, vol. I, Editura Nafional, Bucuregti, 1996, pag. 306; Pirvu L., Pd{ile in procesul civil, Ed. All Beck, Bucureqti. 2002,pag.91;

Monitc Monitc

TPoenar

I ibidem

18

6H3HEC-IIPABO

:
Ns 6/2006 Ns 6/20

rpfiIti4AHCKHri IIPOUECC
coincid uneori cu ale p[4ilor gi care are o legitimare procesuali activd totdeauna cdnd un text de lege i-o
confe16.

[rl, gi il{ilor
n

mntpi
Lrd

in

nnulfi lenea
F sau

Procurorul nu are drepturi gi obligafii subiective, de drept material, drepturile qi obligaliile sale fiind strict procesuale. De aceea, el nu poate intra in conflict cu unul sau altul dintre subiec{ii unor raporhri juridice civile decdt pe tdrdmul procedurii civile, al manifestdrii drepturilor procesuale care-i sunt conferite de art. 124 al Constitutiei Republicii Moldova cdt gi de Codul de procedurd

civil[ prin art.71,72.

Bcc.

de-

! imilu la remliide hrea

D.
lE

Potrivit autorului romdn Liviu Narcis Piryu, procurorul este un participant cu regim special in procesul civil, avdnd cvasitotalitatea drepturilor procesuale qi toate obligaliile procesuale ale pi4ilor.

Astfel, potrivit art.72 alin. (1) CPC <<procurorul

care a inaintat o acliune are drepturile gi obligaliile pro-

cedurale de reclamant, cu excepfia drepturilor de a

incheia tranzacfie>. In afard de aceasta, conform art. ll al Legii nr. 1 I 8-XV din 14.03.2U35 cu privire la procuraturl procurorul, in limitele competenlei sale, sesizeazi instanlele judecitoregti in condigiile legii, la examinare acauzelor

nonne de ordine public6. in oricare din aceste situalii, existenla unei hotirdri sau decizii gregite aduce prejudiciu sistemului judiciar gi a bunei administrdri ajustifiei, diminueaz[ increderea in puterea judecitoreascd. Posibilitatea exercitdrii recursului de c6tre procuror este mai pronunfatd in cazurile, in care procurorul a pornit procesul civil sau a participat la solulionarea lui, deoarece, in aceste caz;ttri i se comunicd hotdrdrea gi, desigur, are datoria sd o examineze.Dar,procurorul poate fi sesizat in vederea exercitirii c6ii de atac Ai de persoane care au interes sd fie casati hotlrdrea, dar nu sunt indreptilite si exercite calea de atac, deoarece, nu au figurat ca pdrli in procesul in care s-a pronunlat respectiva hotdrdre. Examindnd sesizarea, procurorul va decide daci este sau nu cazul si exercite calea de atac. Deci, ar fi bine ca procurorul si poat6 exercita ciile de atac impotriva oricdror hotirdri, indiferent daci a participat sau nu la judecarea cauzei in care s-a

bri
in ade
htea

pronunlat hotdrdrea atacatd. Potrivit art. 45 alin. (5) Cod de procedur[ civild al Romdniei <grocurorul poate, in condiliile legii, s6 exercite c5ile de atac impotriva oriciror hotdrdri...>.

timlnor rilor

civile gi a litigiilor economice, in privinfa cirora acliunile au fost intentate de el.

Prevederi asemin[toare sunt gi-n Legea privind organizarea judecitoreascd nr. 514-XIII din 06.07.19956 gi anume, potrivit art. 12 procurorul participi la judecarea cauzelor in materie civild in cazul in care acfiunea este intentatd la cererea sa, in
condiliile legii.

witi
bva
rart.
,

ufei

me 3lu

Din prevederile legale menfionate rezulti ci procurorul ar putea formula o cale de atac Ai, respectiv, un recurs impotriva unei decizii a instan{ei de apel numai daci el a participat la judecata de fond. Eu personal nu-mi pot insuEi acest punct de vedere. Este indiscutabil cd atunci, cdnd procurorul a participat la judecata de fond, in apel, inbazaart. 7l CpC va putea ataca decizia instanfei de apel cu recurs. Insi, nici in celelalte situalii nu trebuie s6 se faci distinc{ie deoarece singurul interes al procurorului este sd se respecte legea, sd nu se incalce drepturile gi
libertAtile cet6{enilor. In practicd sunt suficiente situalii cdnd pi4ile nu observd cd o normd de drept este gregit interpretati gi aplicatd. De asemenea, sunt gi cazuri in care unele persoane poartd in aparenfd un litigiu pentru a se ascunde adevdratele inten{ii de fraudare a unor terfi. Chiar gi dacd solufia procesului este insugitd de pe4ile litigiante, ea poate fi rezultatul incdlc[rii unor
5

Aceasti prevedere este coordonati cu cea cuprinsI in art. 27 lit. f) din Legea RomAniei de organizare judecitoreasci, nr. 921 1992. Astfel, legislatorul romdn ii di un drept larg procurorului de a exercita ciile de atac in procesul civil. Spre deosebire de dreptul de a (<porni> acliunea civili, sever limitat de lege, dreptul de a promova c6ile de atac nu are trasate m[rginiri, dimpotrivd, existd precizarea ci el poate fi exercitat impotriva oric[ror
hotdrAri judecdtoreqtiT
.

talve-

Dreptul larg al procurorului de a exercita cdile de atac se explicd prin faptul c6, in calitate de reprezentant al intereselor generale ale societdlii, de apdrdtor al

;La EP

14
rtuii

cetsu-

lntsc

rta
hr-

ordinii de drept, trebuie si dispund de o modalitate de acfiune prin care si poatd remedia gregelile ce s pot produce in activitatea de distribuire a justitiei. Cum, pe drept cuvdnt, subliniazd profesorul Ioan Leg, <<actuala reglementare privind exercitarea cdilor legale de atac de citre procuror are o justificare temeinicS. Ea consti in necesitatea salvgarddrii ordinii publice qi in consolidarea prestigiului justifiei. O hotirAre judecdtoreascd, prin rezonanlele sale sociale, umane gi etice nu constituie <.o afacere>> exclusivd a p6(ilor. Intreaga societate este interesatd in apdrarea ordinii gi
disciplinei sociale, iar exercitarea c[ilor de atac de c6tre procuror reprezint[ unul din mijloacele eficiente de apd^rare a intereselor generale ale societdlii>s.

Fr
ItF

nFr

judecitoreasc[ este actul final sau epiloguljudecdfii;

In opinia profesorului Ovidiu Ungureanu, <<hot[rdrea

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 73-i5t3Z8 din 18.04.2003; .6Monitorul Oficial al R.Moldovanr.58/641 din 19.10. 1995; 7 Pcrenan: 8., Procu.orul - pafte in procesul civil, Ed. All Beck, Bucuregti, 2003, pag. 216;
8

ibidem;

F
D6

Ns 6/2006

5H3HEC-NPABO

79

rpAlnAAHCKHri flpouEcc
ea reprezinti solu{ia pe care instanfa o pronunt[ cu privire la conflictul de drept dedus judecdlii. Sau, dintr-un alt punct de vedere, hotdrdrea judecdtoreascd este actul prin care instanfa de judecatd igi exercitd puterea de a decide - iuris dictio et intperiunt- fiind r,rn act de judecatl gi de voinli>e. Nu este cazul si dezvoltdm aici importanfa ce o au pentru viala socialS, pentlu ordinea de drept, pentru drepturile gi interesele legitime ale cetdfeniior, faptul cd hotdrdrile ce se dau <<in numele legii> sd fie cu adevdrat gi totdeauna expresii ale apliclrii corecte a legilor in cazurile supuse judecdlilorto. Anume, pentru a implini acest deziderat, procurorul este chemat sd utilizeze ciile de atac, pentru a elimina hotdr6rile pitate de vicii. Se mai poate menliona gi, faptul cd, instan{a judecdtoreascd nu poate declara, din oficiu, nici o cile de atac. Deci, in situaliile in care alli ?ndreptififi nu declard calea de atac, revine procurorului rolul de a fhce acest lucru atunci cdnd este cazul. Procurorul trebuie sd poatd exercita cdile de atac atunci cAnd a luat parte la judecati ca titular al acliunii civile, atunci c6nd a participat lajudecatd pundnd concluzii, dar gi atunci cdnd nu a luat parle la judecata finalizatd prin hotdrdrea pe care o atacd. Profesorul romin Ion Deleanu mentioneazi cd atunci c6nd o hotirdrejurlecdtoreasci este vdiit ilegal6, procurorul <<trebuie si exercite calea de atac>>. Da, aga este, doar cE datoria de a exercita calea de atac fafi de o hotir6re judecdtoreascd decurge din misiunea sa de apdrdtor al ordini de drept, din obligalia de a da viali acestei misiuni, fbrd a fi linut de un text expres al legii. Recursql trebuie sd fie o cale de atac comun6, putdnd fi introdus de pd4ile care au figurat in proces,
se considerd depus in termen. Termenul de 2 luni este termen de decddere gi nu poate fi restabilit. Temrenulpropriu-zis de declararc a recursului irnpotriva deciziilor instanfei de apel este de 15 zile, iar termenul de 2luni nu se referd la exercitiul recursului ca fiind un temen de declarare al acestuia, ci la partea lui formalS, adicd, la declararea repetatd a recursului atunci cind acesta a fost restituit pentru lichidarea neajunsurilor. (C analizd ntai ampld tn privinla termerutlui de

a"

t*

funclione trativ, Col git 9i alte categoriil De ex

de Apel Supreme
eze recur

declarare a recursului impotriva deciziilor instanlei de apel gdsili tn articolul: <<Termenul de declarare a recursului tmpotriva deciziilor instan(ei de apel tn procedura ctittd: I5 zile sau 2 luni?r/luErrnr"Ifpaeo>, nr, 11, 2005, pag. 32).

-nu
-num

curentuh int6, adn

Taxa de stat pentru cererile de recurs

Fdcdnd parte din <<impozitul pe justilie>>tt, taxa de stat constifuie o necesitate publicd gi cdti vreme justilia
este o sarcini a statului, trebuie

- data - den data prol admiterii

in leg

si admitem cd qi statul este in drept a percepe, pentru indeplinirea tuturor func1iilor sale, impozitele sau taxele pe care le considerd necesare. Conform art. 3 al Legii taxei de stat nr. 1216-XII din 03.12.1992, cuantumul taxei de stat pentru cererile de recurs este de 507o dintaxa ce urmeazi a li plltiti la depunerea cererii de chemare in judecati, iar in cazul litigiilor cu caracter patri monial - 50Vo din taxa calculati din suma contestati. (O analizd mai ampld in privinla taxei de stat pentru cererile de recurs gdsili tn articolul: <<Cunr se acltitd corect taxa de stat>// <<Eusnec-flpaeo>>, nr, 1,2006, pag. 80).

este de o

atorii de
instanlei

men!ion

duce la instanlei

es(

ilegalitiit punerile
CAt

temeiuri

cate

se

aceasti 432 Cl
apare
sau apli

ir

dar qi de cdtre procuror.

in principiu, nelimitat.

Agadar, dreptul procurorului de a formula recurs sau oricare altfl cale de atac ar trebui s[ fie,

II. CONDITIILE DE FORMA

Cererca de recurs poate fi fonnulati atdt de reclamant, cdt qi de pdrAt, in situalia, cAnd unul dintre ei este nemulEumit de decizia pronunfatd de instanfa de apel. Codul de procedurd civild al Republicii Moldova cuprinde dispozilii amlnun{ite cu privire la cerinfele de formf, ale recursului impotriva deciziilor instanlei de apel. Aceste cerinte de formd sunt indicate expies in

a norln( alin. (2)

Decr

determi

Termenul de declarare a recursului Codul de procedurd civild reglementeazi in mod amdnunlit conlinutul gi modul de indeplinire a actului de procedurd al recursului, dar el prevede nu numai cum trebuie acesta de fbcut, ci determini gi c6nd trebuie fEcut, adicd stabilegte anumite termene ce se impun$iafirespectate. Potrivit art.434 CPC recursul impotriva deciziilor instanlei de apel se declar[ in termen de 15 zile de la data pronunldrii deciziei, iar in cazul redactirii acesteia, de la data ingtiin{[rii scrise a pir{ilor despre semnarea hotirArii redactate. Recursul declarat in termen de 2 luni de la data pronunldrii sau ingtiin![rii
erJngureanu
ro

art.437 CPC. in conformitate cu art. 437 alin. (1) CpC <<cererea de recurs trebuie sd fie dactilografiati gi trebuie si cuprindi: - denumirea instantei la care se depune recursul; Instanta indicatl in cererea de recurs va fi Curtea Supremd de Justilie. in afard de aceasta se va indica gi colegiul care este competent si examineze recrusul incauzA.

sb fie cr o dezvc ca dine zie care

Rect

de recu
intAmpl

meiuril

se cd at

redacta

pentru

Potrivit art.12 alin. (1) al Legii Republicii Moldova nr. 789 din26.03.96 cu privire la Curtea Supremi

-da

in lui a fc
cesuali

Sen lipsa

o., Nulit[1ile procedurale civile, Ed. All Beck, Bucuregti, r 99g, pag. I l 5; Poenaru E.. op. cit., pag.216; I' Mircea Hdncu. Aspecte teoretice qi practice privitoare la taxele judiciare de timbru //Dr-eptul 4i 103. 2001:

I
Ns 6/2006

PaAer

80

6H3HEC-IIPABO

Ns 6/2t

a$e
0tEr-

TPffIT4AHCKI4IZ NPOUECC

de Justifie, in cadrul Curlii Supreme de Justilie funcfioneazd Colegiul Civil gi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic, Colegiul Penal, colegiul ldrgit gi alte colegii constituite de c6he Plenul Cur{ii dupn
categoriile cauzelor. De exemplu, in cazul atacirii unei decizii a Curlii de Apel Economice, instanla competenti sd examineze recursul va fi Colegiului Economic ldrgit al Cu4ii
Supreme de Justilie.

La cererea de recurs trebuie sd se anexeze dovada de platd a taxei de stat (vezi supra)

Fa hd 4;t

r-

tu
|ci

r
,i

tcl

numele, denumirea, calitatea procesuald a recurentului sau a persoanei ale cirei interese le reprezint5, adresa lor;

t
de Fa

intimatului; pronunlirii deciziei atacate cu recurs; - denumirea instanlei care a emis decizia in apel, data pronunldrii gi dispozitivul deciziei, argumentele
- data

- numele sau denumirea, adresa

Fl or
H-

il pe
ts
irr Ia l

admiterii sau respingerii apelului; In legdturi cu cerinfele viz6nd decizia care se atac6 este de observat ci legea stabilegte ca elemente obligatorii de identificare - data pronunldrii gi denumirea instanfei care a emis-o. In mod firesc aici ar mai trebui menfionat gi numirul deciziei deoarece indicarea lui duce la facilitarea lucrului efectuat de citre aparatul instantei de recurs cdt gi.a celei de apel.

Potrivit art.437 alin. (3) CPC <in cazul c6nd recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexeazi gi documentul,legalizat in modul stabilit, care atestd imputemicirile acestuia daci in dosar lipsegte o astfel de imputemiciren. Prin urmare, dac6 in dosarul cavzei,care va fi interpelat de la instanfa de apel, existd procura care il imputemiceqte pe reprezentant sd reprezinte recurentul gi-n Curtea Supreml de Justilie, atunci, nu este necesar de a o anexa la cererea de fecurs. Daci, insi, recurentul gi-a luat un alt reprezentant in recurs sau dacd acel reprezentant din apel nu are imputernicire pentru a-l reprezenta in instanfa de recurs ori din oricare alte motive imputernicirile reprezentantului nu pot fi dovedite prin materialele existente in dosar, este necesar ca la cererea de recurs si se anexeze un asemenea document. Cererea de recurs impotriva deciziei instanlei de apel poate avea una din urmitoarele structurir2:
1) TNTRODUCERE - SOLTCTTARILE VAREA

MOTr_

- esenfa gi temeiurile recursului, argumentul

ilegalitalii deciziei atacate, solicitirile recurentului, propunerile respective; Cdt privegte cerinla de a ar6ta in cerere esenla pi temeiurile recursului, argumentul ilegalitilii dec iziei atacate se impun a fi fbcute c6teva precizdri. Astfel,
aceastd cerinfi trebuie s[ se supund prevederilor art. 432 CPC. Prin urmare, dreptul de a declara recurs apare in cazul in care se invocd incdlcarea esenliald sau aplicarea eronatd a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural previzute la art. 400 alin. (2) ei (3) CPC. Deci, temeiurile de recurs sunt expres gi limitativ determinate prin lege. Argumentarea acestora trebuie si fie concisd, precisd gi clard. Ea trebuie sd cuprindi o dezvoltare a fiecdrui temei de recurs. Este esenlial, ca din expunerea fbcutd de recurent sd rezulte cu precizie care sunt temeiurile de casare a deciziei atacate. Recursul trebuie sb se motiveze prin. insdgi, cererea de recurs. insi, de exemplu, in practicd, foarte des se intAmpli ca recursul sd se.depund, ftfi, a se indica temeiurile qi argumentul ilegalitifii, in cerere menfion6nduse cd acestea se vor depune dupd comunicarea deciziei redactate. De fapt, aceste cereri de recurs se restituie pentru lichidarea neajunsurilor, conform art. 438 CPC. - data declar[rii recursului gi semndtura recurentului.> Semndtura este gi ea o formalitate imporlantd cdci in lipsa ei nu se poate stabili dacd declararea recursului a fost fbcut6 de persoana care are legitimare procesual6.
r: PaAeHKo

2) TNTRODUCERE - MOTTVAREA _ SOLrC_ ITARILE

Recurentul poate alege oarecare din aceste dou6 structuri la scrierea cererii sale de recurs. in continuare voi ardta ceea ce trebuie si cuprindi fiecare parte a unei cereri de recurs declarati impoG riva unei decizii a instanlei de apel: Introducerea trebuie si cuprindi in primul r6nd denumirea instanlei la care se depune recursul. De exemplu: <<Curtea Supreml de Justifie a Repub-

3t
3t
p,
t

li I
I

hFe
I

Iicii Moldova/ Colegiul Economic ldrgib.

la
te fe
FI

In continuare se va indica numele, denumirea, calitatea procesual5 gi adresa recurentului; numele sau denumirea, adresa intimatului.
Tot aici se va indica denumirea instanlei care a emis decizia in apel, data pronunlirii gi dispozitivul deciziei atacate cu recurs. Se formuleazd obiectul adresdrii - titlul - CER-

I ts
Fa
t.

ERE DE RECURS.

Motivarea consti din doud pdr{i:

obiectului gi esenlei litigiului; - argumentele concrete de incdlcare esenliald sau aplicare eronati a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, conform art.432 CPC, care s-au comis la adoptarea hotirdrii primei instanle
sau a deciziei instanfei de apel.
- caracterizarea scurtd a

I
Its

Fl

I !"
E

Aici se acordd aten{ie speciald asupra faptului c6, deja, in instanla de apel nu se mai pot invoca ca temeiuri de casare a deciziei instanlei de apel cele pre-

M.IO., Ap6urpaxHbre cropbr, I4sI. (KHo pyc>, Mocrra, 2000, pag. 206;

Ns 6/2006

6H3HEC-IIPABO

8l

rpA?r4AHCKHri npouEcc
vdzute de art. 400 alin. (1) CPC, deoarece, instanla de recurs este limitatd numai la efectuarea controlului judiciar in drept asuprajudecelii efectuate de instanfa a cirei decizie,se ataci. . De menlionat, a$ezareainpagini: motivele repreziirti un capitol aparte, decupat de restul textului,
Tot referitor lacondiliile de formd ale unei cereri de recurs s-ar putea menliona cd structura acestui tip de text urmeazi indeaproape modelul acfionirii in judecati. Remarcdm aici construirea mesajului pe axe temporale diferite: . - introducere - indicativ prezent, - motivare - indicativ perfect compus, - solicitdri (incheiere) - indicativ prezent,

exercitat numai pentru motivele previzute limitativ in Codul de procedurd civil6.

t"t"-*

Prin urmare, potrivit.prevederilor at.. 432 CpC dreptul de a declara rectirs apare in,cazul, in care se invoci incilcarea esenlial6 sau aplicarea eronatd a normelor de drept material sau a nornelor de drept procedural prevdzute la art, 400 alin. (2) 9i (3) CpC.
zece motive de casare, dintre care

misedein lor de dr hotirdrii. Aplica posibillnt nu formal

crete ale

In art. 400 alin. (2) 9i (3) CPC'sunt consacrate patru de drept

<

aplicarea
reiegindnt

fapt indreptdfit, deoarece, ceea ce se relateazi in motivarea recursului s-a petrecut intr-un trecut apropiat, evenimentele fiind doar actualizate in text. Textul trebuie redactat obiectiv, fbri urmi de participare afectiv, altfel gi-ar diminua credibilitatea. Un element compozilional nou in structura recursului este detagarea motivelor intocmirii recursului de restul textului. Ni se pare norrnal si fie aga intrucdt scopul recursului este si corecteze o eventuall eroare de apreciere care e posibil si se fi produs la o primd analjz6, a faptelor. De aceea, se impune decuparea lor de text. Solicitdrile (tncheierea). Recurentul poate sd solicite instan[ei inbaza art. 432, 445 CpC: - s5 admiti recursul gi sd caseze integral sau parlial decizia instanlei de apel gi hotdrdrea primei initanle, pronunfend o noutr hotdrare; - sd admit[ recursul gi s6 caseze integral sau patial decizia instanlei de apel gi hotirdrea primei initanle, restituind pricina spre rejudecare in prim[ instanld sau, dupi caz, in instan![de apel, cdnd eroareajudiciard nu poate fi corectati de citre instanfa de recurs; - si admitd recursul gi sd caseze decizia instanlei
de apel gi hotirdreaprimei instanfe, dispundndincetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dac6 ex9i 26T,inlegdtuib cu incblcarea normelor de drept material sau procedural prevdzute la art. 400 alin. (2) 9i (3) CpC.

material gi gase de drept procedural. Astfel, potrivit art. 400 alin. (2) CPC se consideri cd normele de drept material sunt incllcate satr aplicate eronat in cazul in care instanlajudecdtoreascd: - nu a aplicat legea,care trebuia si fie aplicatd; - a aplicat o lege care nu trebuia si fie aplicatd; - a interpretat eronat legea;
- a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptu-

Instan

ale fiecdl carea no consecid dupdcon

lacalific

lui.

Prin
carea de

Potrivit art. 400 alin. (3) CPC se considerd ci normele de drept procedural sunt incdlcate sau aplicate eronat in cazul in care:

s[ fie eP
trebuia

zut de ar

- pricina a fost jiidecati de un judecitor care nu era in drept si participe la examinarea ei; - pricina a fost judecati in'absenla unui,pa.rticipant la proces c5ruia nu i s-a comunicat locul, data'qi ora gedinlei dejudecati; - injudecarea pricinii au fost incilcate regulile cu privire la limbaprocesului; , - instan{a'a solulionat problema drepturilor unor persoane neantrnate in proces; - hotirArea nu este semnat[ de judecitor sau este
de judecdtorul nernenfionat in hot[r6re; - in dosar lipsegte procesul - vertal al gedinlei de judecatd.

Moti'

cinua
Astfe

care trel contrar r

statl c[ unei leg ,declton drept ct:

semnati

contradi adoptati

sep
con!in6

isti temeiurile prevdzute la art. 265

Temeiurile de drept procedural previzute de art. 400 alin. (3) CPC se iau in considerare intotdeauna Ei din oficiu de cltre instanfi, indiferent de faptul, dacl au fost sau nu indicate de recurent in cererea sa de recurs. in continuare, voi analizadistinct motivele de recurs in ordinea in care ele sunt consacrate de art. 400 alin. (2) si (3) CPC. \

inc[,

cl

Daci aplicate

tate cu: situafie

dupd cr 'greqelil

III. MOTIVELE DE RECURS

Instanfa de recurs trebuie

si

criterii, cu ajutorul cirora.sI poat6 controla corectitudinea hotir6rii instanlei ierarhic inferioare. Aceste criterii sunt temeiurile de declarare a recursuluir3, sau cum mai sunt numite in literatura de specialitate motivele de recursra . _ Deci, recursul impotriva deciziilor instanfei de apel,
,

dispund de anumite

incilcarea normelor de drept material

Normele de drept au un caracter general. Ele sunt previzute pentru reglementarea unor situalii tipice gi nu a unor situalii coricrete. in realitate, nu exista iitualii
absolut identice gi de aceea aplicarea normelor de drept

Sep fie aplit mentatl unul dir

fiind o cale de atac, ialificatdcaatarede leje, poaie fi

t3

situalii concrete de fapt ale unei cauzereprezinti un proces destul de greu gi de complicat. Corectitudinea acestui proces condilioneazi corectitudinea concluziilor finale ale instanfei dejudecatd, reflectate inhotdrdre,
?n

t5

Jlecr

pag 16l It Jlect pag.16

'u

rpe)

Jle*raqxaq JI.@.. llepecrraorp peru6nur cyAa B KaccaquogHoM roprAKe, llsa. ,.topuanqecKalt nnreparypa", Mocxsa, 1974, pagl57;' ta Ciobanu V M, Tratat teoretic 9i practic de procedurE civil6; vol. II, Editura Nafional, Bucr.rreq ti, lggT 384;
,pag.

re Jlect pag. l( ?o Deci

't rPel

82

6H3HEC-NPABO

JS 6/2006

Ns 6/2(

TPAi|i.4AHCKHIZ IIPOUECC

=ftativ in Z CPC

referitor la drepturile 9i obligaliile p64ilor. Erorile, admise de instanfa de judecati in procesul aplicirii normelor de drept material duc neapdrat la ilegalitatea
hotdrArii. Aplicarea corectd a normelor de drept material este
de drept, nu formal, dar ludnd in consideralie toate nuanlele concrete ale cazului respectiv. Neadmil6nd formalismul in aplicalea legii, instanla nu este in drept a rezolva litigiul, reiegind numai din necesitate, gi nu din prevederile legiits . Instanfa aplicd normele de dreptunorsitualii de fapt ale fiecirui caz concret. Din acest considerent, aplicarea normelor de drept material trebuie si fie o

care se

rnatd

e drept

posibilInumai ahrnci c6nd instanfa aplicdnorma

CPC.
Eacrate

i drept
nsiderd

h aplinsc6:

ati;
catd;

consecinld a stabilirii situaliei de fapt a cauzei. Doar dup[ concretizarea pdrfii de fapt a cauzei se poate trece la calificarea juridici a relafiilor dintre pdr,ti.

dreptu-

lerd

ci

u apliare nu
icipant

Primul motiv: nu a aplicat legea care trebuia lie aplicattr. Acest prim motiv de casare - prev6zut de art. 400 alin. (2) lit. a) CPC - vizeazd neaplistr carea de citre instanlele ierarhic inferioare a legii care

Al doilea motiv: a aplicat o lege care nu trebuia si fie aplicati. Cel de-al doilea motiv de recurs impotriva deciziilor instanlei de apel constd in aplicarea unei legi care nu trebuia sd fie aplicatd. Aceasta tot este o incdlcare a noffnelor de drept material. Esenfa acestei incSlciri constd in aceea ci instanla la solufionarea cauzei nu aplici nonna care reglementeazd, rela\ia litigioasi, dar aplicd o alti normd care nu se referd la situalia in cauzirs. De exemplu, instanfa aplicd nonnele dreptului civil unor relafii care sunt reglementate de norme de drept comercial, de dreptul muncii, de dreptul familiei, de dreptul funciar sau invers, precum gi-n alte situalii similare. Despre aplicarea unei legi care nu trebuia si fie aplicati se poate vorbi gi in situa{ia in care instanfa nu a aplicat corect acfiunea in timp sau in spafiu a legii. Aici trebuie de menlionat situa{ia cdnd instanla a aplicat o lege abrogatd sau un act subordonat legii, care
contravine normelor organelor superioare sau adoptate

fgi

ora

rlile cu tr unor

lu
B;

este

nlei de

rte
:

de

intot-

iferent

lurent
r

de re-

ffi.400

'l h

sunt

pice qi situalii
e

fie aplicat6 qi atunci cdnd o relalie dintre pdrli este reglementati de mai multe actenormative, iarinstanfa aplicAnd unul dintre aceste acte nu le-a aplicat pe celelaltetT.
rs

trebuia si fie aplicat[. Motivul constl in aceea ci instanfa in afard de faptul aplicat6. cd nu a indicat in hotir6re norna de drept material Practicd judiciarfl: i.tut. <I> a aclionat in instanla care trebuie si fie aplicati, dar gi a examinat cauza de judecatd banca comerciald <N> solicithnd contrar normelor legislaliei in vigoaret6. cleclararea ruilitdlii acordului de fidejusiune incheiat Astfel, potrivit art. 12 alin. (3) CPC daci se con- intre I.M. <I> Si B.C. <N> in baza scrisorii S.A. <rT>, statd ci nonna de drept ce trebuie aplicati contravine prin care aceasta a permis i.M. oI, sd tncheie un conunei legi cu o puterejuridici superioard, instan{ajutracl de fidejusiune cu B.C. <N> privind stingerea decitoreascd emite hotir6rea in temeiul normelor de datoriei acumulate de S.A. <T> cdtre bancd. drept cu putere juridicd superioarb, insd, dacd existd Ulterior S.A. <T>, tn procedura planului, a tnaincontradic{ii intre legi de acelagi nivel, se aplici legea tat Si ea o acliune, solicitdnd declararea nulitdlii adoptatd ulterior. aceluiasi acord de fidejusiune. Se poate intdmpla ca decizia sau hotdrdrea si nu Prin hotdrdrea Judecdtoriei Economice de conlind trimiteri la legisla{ie, insd, aceasta nu inseamnd, Circumscriplie din 17 mai 2003 acliunile au fost inci, ci instan{a nu a linut cont de normele necesare. respinse ca neintemeiate. Dacd, totugi, carrza a fost solulionatd in conformiImpott'iva hotdrdrii Judecdtoriei Economic,e de tate cu normele de drept material care trebuiau sd fie Circumscriplie S.A. <<T>> a declarat apel, solicithnd aplicate, dar instanfa a fbcut gregit trimiterile, in aceasti casarea acesteia. situafie nu se pune problema de casare a deciziei (sau Prin decizia Curlii de Apel Economice din 18 dupd caz, inclusiv gi a hotdririi), ci de corectarea decembrie 2003 apelul a fost admis, hotdrdrea a gregelilor din ea (vezi art.249 CPC). fost casatd Si adoptatd o hotdrdre noud prin care Se pune problema de neaplicare a legii care trebuia sd a fost admisd o"iiur"o f.M. oIr, fiind recunoscut

cu incilcarea competenfei acestorare. In continuare md voi referi la un caz concret in care instanfa de apel a aplicat o lege care nu trebuia si fie

nul acordul de fidejusiune. B. C. <N> a declarat recurs, solicitdnd casarea deciziei Curlii de Apel Economice.

drept

intdun
udinea ncluzi*drAre,

JIecHI'ruKas JI.@.. llepecruorp peruenrs cy.qa B l(accaqrroHHoM EopqAKe,

pag
'6
r?

l6l;

llsl.

"IopnanqecKar nlrreparypa", Mocrsa, 1974,

Tpeyurtrtrxos M. K., fpaxqancxlrl'r npouecc, 3-e uslt., <IOpr.rcnpyaeHrlr,rq), Mocrsa, 2001,pag272; Jlecunqran JI.<D.. llepeqvrorp peurertuq cyAa B KaccaqfioHHoM noprAKe, Hga. "lopuauqecKar nnreparypa',, Mocxsa, 1974,

pag.166;

t- 1974,

Tpeyruntrxog M. K., fpax4aucxttt:i npollecc, 3-e ua4., <tOprrcnpyIeurlr.rr)), Mocxaa, 2001,pag272; Jlecnltqxaq JI.Q.. fiepeclaorp peruerlrrs cyAa B r(accaufior{Hor{ noprrAKe, t4:a. "}OplralrqecKai.nnreparypa", Mocxsa, 1974, pag.164:
re
10

lE

Decizia Colegiului economic al CurJii Suprerne de Justilie din 22.()1.2004,nr. 2rae

3512004:

612006

Ns 6/2006

6H3HEC-NPABO

83

rPA?IT{AHCKHIU IIPOUECC

instanla de apel a ntotivat decizict in baza art. 236 CC (din 1964). Prin urnwre, instanla de recurs a stabilit cd legea materiald din art. 236 CC prevede incetarea executdrii obligaliilor din motiv de imposibilitate de execulqre. Raporturile acestui liligitt nu cad sub incidenla qcestei nornte, ea fiind apticabild la rezilierea contractelor Si nu la declararea nulitdgii tor In contextul celor expuse, Colegiul economic ql Curlii Supreme de Justilie a admis recursul, casfund decizia Curlii de Apel Economice Si menlindnd in vigoare hotdrdrea Judecdtoriei Economice de Circumscriplie.

Analizilnd nnterialele cauzei in raport cu argltnrcntele recttrsului, Colegiul econontic ldrgit al Curyii Sitpreme de Justilie a adnis rectrrsul in tenrciul art. 400 alin. (2) lit. b) CPC - instanla de apel a aplicat o lege care nu trebuia sd fie aplicatd.

Incilcarea normelor de drept procedural

Esenla incdlcdrii normelor de drept procedural se determind in raport cu rolul pe care acestea il au in activitatea instanfclor de judecat6. Norma care reglementeazS activitatea unui organ de stat nicbieri nu este aqa de strdns legati ca intre instanlele de judecatd gi drcptul proccsual. Normele de drept procesual civil care stabilesc o anumitd ordine a activitAfii instanlei de judecatd la solufionarea cauzelor civile, nu sunt simple norme tehnice, ci reprezintd un sistem complex de norne, care asigurd o cercetare completd, a cauzei, ceea ce la rdndu-i reprezintd o premizi necesari solu{iondrii corecte a litigiului. Origicare normd procesuald tontribuie direct sau indirect la solu{ionarea corecti a litigiului. Normele procesuale asigurd sistemului judecitoresc din Republica Moldova posibilitatea realizdrii funcliilor educative care-i revin, ii int6resc autoritatea, dau posjbilitatea participan{ilor la proces s6-gi realizeze drepturile consfinlite prin lege. Prin urmare, nu in zadar se acordd o atentie a$a mare aplicirii normelor de drept procedural. Totugi, reiegind din rolul normelor procesuale la indeplinirea sarcinilor care stau inaintea instanlelor

Probk

miterii ur - de cdt zd

prejurlril
care pro(
corectitu<

nu poate

Prin r care trel

aceloragi

Alin. cdrilor d de decla

Al cir judeciitt aminart lui 9i de t

art.400

Al treilea motiv: a interpretat eronat legea.

Interpretarea eronati a legii ca incdlcare a normei de drept material este atunci c6nd instanla a aplicat legea care trebuia si fie aplicati, dar ca urmare a

solulion

bil.Non

infelegerii (clarificdrii) incorecte a confinutului acesteia a fhcut o concluzie gregitd in decizie despre drepturile qi obligaliile pd4ilor. Norma juridici este generall gi impersonal[, ea formuldnd un caracter general de conduiti. Aceastl lege insd, trebuie apoi sd se aplice unor diverse situa{ii concrete, care ?n ceea ce privegte trdsiturile lor esenliale pot fi <incadrate>) in normi. Caracterul general al legii, pe de o parte, pi marea diversitate de cazuri in care se aplic6, pe de altd parte, fac necesard calificarea exactd a infelesului acesteia2r. in afard de ac.easta trebuie de linut cont gi de caracterul imprecis al unor termeni, de formularea incompletd a trdsiturilor unor fapte prevdzute de lege, de varietatea prea mare de cazuri la care se referd legea, de aparilia unor legi noi care ating sfera de reglemlntare a celor vechi, de conexiune sau intercondilionarea legilor care fac dificiln alegerea regulii ce trebuie aplicatd cazului dat, etc., toate aceste situalii frcdnd foirte necesard interpretarea corectd a legii ce urmeazd a fi aplicatd la examinarea unei cauze.

sistemului judecdtoresc din Republica Moldova, nu inseamni cd orice incdlcare a unei norne procesuale duce automat la casarea hot[rdrii, deoarece nu orice incilcare a normelor de drept procesual se reflectd negativ asupra atingerii scopurilor, care stau fald de acestea. In cazul incilcirii normelor de dr-ept material, hotdrdrea sau decizia in cauz6 nu poate fi ldsatd in aceastd situalie gi de aceea de fiecare datl trebuie supusd modific[rii sau chiar casdrii. Cdt privegte inc6lcarea normelor de drept procesual, in acest caz hotdrdrea sau decizia cu un astfel de neajuns, in unele situalii poate fi lSsati fErd modificdri cu emiterea unei incheieri interlocutorii sau cu intoducerea unei merlliuni despre aceasta in decizia instanlei de recurs. Codul de procedurd civil6 al Republicii Moldova (art. 400 alin. (3)) stabilegte criterii de determinare a incilcdrilor
esenfiale de drept procesual, indicdnd expres abaterile

sunt de < decbtor ei afecte

ziei insti

Aici
dispozil

rivit art
calitate tant, grt '- se

meazd t

- la.

grad inr

inclusil
proces

-jud

grad in<

ori au

<

este juc

menteze raportul litigios, instanfa judecdtoreascd aplicd legea care reglementeazd raporturi similare - analogia legii, iar in lipsa unei astfel de legi, se conduce de orincipiul de drept qi de sensul legislaliei in vigoare - analogia dreptului.
3'

Al patrulea motiv: a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului. potrivit art. lZ alin. (4) CPC in cazul inexistenlei legii care sf, regle-

care servesi drept temei de casare, care au dus sau pot duce la adoptarea unei hotdrdri sau decizii ilegale. Prin urmare, incllcarea de drept procedural trebuie sd ducd neapdrat la casarea deciziei, nu numai atunci c6nd se qtie cu precizie despre aceasta, dar gi atunci cdnd existi dubii in aceastd privinfd. incilc6rile procedurale neesenliale, care nu au influenfat gi nici nu pot influenfa asupra concluziilor finale ale instanlei asupra cauzei,nu duc la casarea deciziei instanlei de apel. in aceste situalii instanla de recurs, fZri a casa decizia instanlei de apel, trebuie sd indice in decizia sa sau printr-o incheiere asupra incdlcdrilor admise (art. 445 alin. (3) CPC).

- Stt

- 9i- int

timp

de

aT'

solu!ior la indoi

Din

persoal cSsdtot
Dac

decitor

r2

vrabie G., Popescu s., Teoria generali

Jlecur

drephllui, Editura ,, $tefan procopiu", Iaqi, 1 993, pag. 65;

pag.

i6!

84

EI43HEC,ilPABO

Ns 6/2006

Ne 6/2(

:=
il
nal
-c.3

rpAffi4AHCKHri IIpOUECC
Problema despre casarea deciziei ca urmare a comiterii unor incdlcf,ri de drept procesual se examineazd de cdtre instanla de recurs findndu-se cont de imprejurbrile concrete ale cauzei. Una gi aceeagi incllcare procedurald, intr-o cauzi poate pune la indoialS corectitudinea deciziei adoptate, pe c6nd intr-o altd,cauzd nu poate avea nici o consecin!6. Prin urmare, problema consecinJelor procedurale care trebuie si survini in legiturd cu incdlcarea aceloragi norrne de procedurd, se pune diferit22. Alin. (3) al art. 400 CPC dA o enumerare a incilcirilor de drept procedural care servesc ca temeiuri de declarare a recursului qi de casare a deciziei:

au

i:
$n

aceleagi temeiuri, recuzarea poate fi inaintati de participanlii la proces sau poate fi examinatd din oficiu
de cdtre instanli. Propunerea de recuzare gi de ab(inere de la judecatl se face oral sau in scris pentru fiecare in parte, trebuie si fie motivatd gi prezentatd pdnd la inceperea dezbaterii pricinii in fond. Cererea de recuzare gi cererea de ablinere de la judecatd pot fi inaintate mai t6rziu doar dacd autorul lor a aflat de existenla temeiului recuzdrii sau ablinerii dupd ce a inceputjudecarea pricinii in fond. Constituie insd un motiv de recurs numai situalia in care partea interesatd a formulat cererea de recuzare in termenul legal, iar instan{a de judecatd a respins-o gi judecdtorul respectiv a participat la solulionare a cauzei. A doua ipotezd, care se integreazl in contextul ac-

e-eleI este
NtA

ESIC

ltii ie
: teL*

,asB

nfui
ra b.

ilser

iF0blrc&

;ilH

Al cincilea motiv: pricina a fost judecati de un judecitor care nu era in drept si participe la examinarea ei. Al cincilea temei de declarare a recursului
gi de casare a deciziei instanlei de apel

$frl. lB

art. 400 alin(3)

T".
[ le
qeltr

Lnr
matc

rice
lct5

solufionarea cauzei a participat un judecdtor incompatibil. Normele procedurale privitoare la incompatibilitate sunt de ordine publici iar solulionareacauzei de un judecitor care nu era in drept si participe la examinarea ei afecteazd valabilitatea hotdrArii sau dupd caz a deciziei instan{ei de apel pronunlate in aceste condilii. Aici se integreazl, in primul rAnd nerespectarea di spoziliilor le gale privitoare la r ecuzar e. Astfel, pot-

-previzut lit. a) CPC -vizeazd situalia in care la

de

estui motiv de recurs se referd la nerespectarea dispoziliilor legale privitoare la inadmisibilitatea participirii repetate a judecitorului la judecarea aceleeagi pricini (arl.49 CPC). Prin urmare, judecdtorutr care a luat parte la judecarea pricinii in prim[ instanld sau ?n instanla de apel nu mai poate participa la judecarea acesteia in instan![ de recurs gi nici la rejudecarea ei in primi instan!6, dupd casare, cu exceplia cazurilor de scoatere a cererii de pe rol sau de incetare a procesului in temeiul art.265lit. a) 9i b) CPC (atunci cAnd
instanla judec6toreasci dispune incetarea procesului in cazul in care: a) pricina nu urmeazd a fi judecati in

Fde lriet tli if,

burc

rivit art. 50 CPC judecitorul care judeci pricina urmeazd a fi recuzat daci: - la judecarea anterioari a pricinii a participat in
calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judec6toresc; - se afld in raporturi de rudenie pdnl la al treilea

ilciic;rz nele

m!
elin

grad inclusiv sau de afinitate pdnd la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre pdrli, cu alli participanli la
proces sau cu reprezentanfii acestora; - judecdtorul, soful sau rudele lor de pdnd la al treilea grad inclusiv au o pricind similard celei care se judecd ori au o judecatd la instanla in care una dintre pdrli
este

Fm. rifcr
erile
' ceu

ildc

proceduri civild; b) intr-un litigiu intre aceleagi pdrfi, cu privire la acelagi obiect qi pe aceleagi temeiuri s-a emis o hotdrdre judecitoreascdrdmasd irevocabilS sau o incheiere de incetare a procesului in legdturd cu renuntarea reclamantului la acliune sau cu confirmareatranzac[iei dintre p6rli) gi nici asupra cazurilor de judecare a pricinii in componenla Plenului Curlii Supreme de Justifie. Nu se consideri participare repetatd a judecdtorului la judecarea aceleiagi pricini la judecarea recursurilor in plin6 componenli de cdtre Colegiul

judecitor;
tutore, curator sau adoptator al uneia dintre pdr{i;

- este

ile
lIN

civil gi de contencios administrativ, Colegiul economic al Curlii Supreme de Justifie, la fel, nici in cazul Plenului Curlii Supreme de Justilie la adoptarea de hotdrdri
explicative.

bule

- gi-a expus opinia asupra pricinii care sejudecd; - intre el qi una din pdrli a fost o judecatd penalS in timp de 5 ani de pAn6la recuzare;

rel I iui

are un interes personat, direct sau indirect, in

In opinia mea, incd o ipotezd care se integreazi in contextul acestui motiv este nerespectarea principiului continuitSlii dezbaterilor gi prin consecin![, pronunfarea

r&
r

de-

rde
sa
EaI-

solulionarea pricinii ori existi alte imprejurdri care pun la indoiali obiectivitatea qi nepdrtinirea lui. Din completul care judecl pricina nu pot face parte persoane care se afld in raporturi de rudenie sau de cdsdtorie. Daci existd unul dintre temeiurile specificate judecdtorul este obligat sd se ablind de la judecatd. In

hotirdrii

sau a deciziei de allijudecStori decdt cei care au luat parte la dezbaterca in fond a pricinii sau respectiv in apel. Astfel, potrivit art.25 alin. (2) CPC dezbaterile judiciare se desfEqoard in fala aceluiagi complet de judecatS. In cazul inlocuirii unui judecitor in timpul ju-

decdrii pricinii, dezbaterile

se

reiau de la inceput.

Jlectllruxaq IL@.. Ilepecnaorp perxeHr.rr cyAa pag.169;

12

KaccaqfioHrroM noprAKe, I4sa. "[OpnanqecKar,rureparypa", Mocrsa, 1974,

- 06 n

Ns 6/2006

EI,I3HEC.IPABO

85

Nerespectarea acestei'exigenle constituie motiv de ilegalitate gi atrage dupd sine casarea deciziei instantei
de apel. In acest caz, nulitatea deciziei vizeazdatdtdispozitivul intocmit cu prilejul pronunlirii, c6t gi hotdrdrea adoptatd ulterior.

=
semndturi pe cotor sau, in cazul absenlei acesteia, se inm6neaziin acelagi mod unui alt angajat, considerdndu-se recepfionatd de organizafie. Daci nu il va gisi pe destinatar la domiciliu sau la locul de munc6, persoana imputerniciti sd inmdneze citalia sau ingtiinfarea o va inm6na unuia dintre membrii adulli ai familiei care locuiegte impreund cu destinatarul gi care gi-a dat acordul sd o primeascd, iar in lipsa acestora, o va remite organizafiei de exploatare a locuinlelor, primiriei satului (comunei) ori administrafiei de la locul lui de muncd. Persoana care a primit citalia sau ingtiinfarea este obligatd sd indicepe cotornumele gi raporturile sale de

Algafl

incilcate
Cel de-al

deciziei ir instanlelu
tal al drreE in afar

Al

Easelea

absenfa unui participant la proces ciruia nu i s-a comunicat locul, data gi ora gedin{ei de judecati. Cel de-al qaselea motiv de declarare a recursului impotriva deciziilor instanlei de apel este prevdzut de lege in scopul respectdrii dreptului la apdrare precum gi a principiului contradictorialitdfii 9i egalitdlii pi4ilor in
drepturile procedurale.

motiv: pricina a fost judecati in

237 alin.
hotiirnrea) la proces

ducltor in
,i

:,timh.utili

participan{ilor la proces gi persoanelor interesate din oficiu prin executorul judecdtoresc din subdiviziunea teritorialS respective' a Departamentului executare a deciziilorjudiciare de pe l6ngd Ministerul Justifiei sau printr-o delegaliejudiciari, iar in cazul in care nu poate fi fdcuti in acest mod, comunicarea se face prin pogtd cu scrisoare recomandatd gi cu aviz de primire sau prin alte mi.jloace care si asigure transmiterea textului conlinut iir'act gi confirmarea primirii lui. in afar[ de aceasta, instanfa ?ngtiinfeazd prin cita,tie participanlii la proces, privitor la locul; data qi ora gedinfei dejudecatl sau la locul, data gi ora efectudrii unor acte de procedure. Citalia se inmdneazl pdrfii cu cel pulin 3 zile inainte

in judecat6 gi actele de proceduri se comunicE

Astfel, potrivit art. 100 CPC cererea de chemare

rudenie cu destinatarul sau funclia sa. Totodati, ea este obligatd sd o inmdneze destinatarului cdt mai curdnd
posibil.

'

,, Al oFl ma drcP
,judecficj
,,ma,drelfr

':.DIOE:GSJ

In cazul absenfei temporare a destinatarului, persoana care unneazd

sa-

,urmetei!

inmAneze citaliasau ingtiinlarea

noteazd pe cotor locul in care'acesta s-a deplasat gi ziua c6nd urmeazd sE revin6. Daci locul de aflare a destinatarului nu este cunoscut, faptul se consemnea-

, Inpo
multeper

zd ?n citalie sau ingtiinlare, precum qi sursa de

informafie, data gi ora. Daci citalia sau ingtiinlarea nu este inrndnati din vina lucritorului pogtal sau a unei alte persoane imputernicite s[ o inmdneze, acestora se aplici o amendd de qAni la 10 unitifi convenlionale. In legdturl cu acest motiv mI voi referi la un caz
concret.

.'unsingrr -,,oduldej

,fitu[ori
,,intents61 . :riva rnai

dac[,obi

,::'ciruzl. At

parepfi
.:

de data.judecdrii. in priiinite ,rrg.nt., acest termen poate fi mai scurt, la discre{ia instanfei. Citalia qi ingtiinlarea se trimit prin scrisoare reco: mandati cu aviz de primire sau prin persoana imputerjudecatii. Data ?nmdnirii citatiei sau inqtiin{Irii se inscrie pe citali sau inqtiinfare in partea care se inm6neazd destinatarului, precum gi pe cotor, care se restituie instanlei. Cu consimldmdntul participantului la
de

niciti

Practied judiciard?3.. S.R.L. <<L> a aclionat tn instanla de judecatd S.A. <E>, solicithnd tncasarea sumei tn baza contractului de transport. Prin holdrdrea Judecdtoriei Economice de Circumscriplie din 26 februarie 2003 acliunea a

trGornuhgl

-obio
- dref

', '
.'

, decurgd

-&F

fost

admisd.

" suttrt,det

proces, judecitorul

ii

poate incredinla citalia sau

ingtiinlarea pentru a o inmdna destinatarului. persoana imputerniciti de judecbtor sd inmdneze citalia sau

ingtiinlarea este obligati si restituie instantei cotorul cu semnitura de primire a destinatarului. Citalia gi ingtiinlarea, actele de procedurd pot fi inmdnate destinatarului gi in incinta instanlei. in-astfel de caitidestitratarii prezenli in instanli sau reprezentanlii lor nu pot si refuze citaliile gi actele de proc-dur6. Dac6 remiterea acestora se face in gedinl6 de judecati, instanla poate acorda, la cererea persoanei interesate, un termen pentru a lua cunogtinld de actele primite.

Citafia sau ingtiinlarea adresatd persoanei fizice se inmdneazi personal contra semndturi pe cotor. Cita{ia sau ingtiinfarea adresati unei organizalii se inmdneazl persoanei cu funclie de rdspundere respective contra
T Decizia Colegiului econornic al Cu4ii Suprerne de Justilie din

La I0 iunie 2AB instanla de apel a respins apelul declarat de S.A. <E>;:Si a menlinut hotdrdrea instanlei de fond. Prin urmare, S.A. <<E>> a declarat recurs Ia Colegiul economic ldrgit al Curlii Supreme de Justilie, solicitdnd casarea deciziei instanlei de apel din motivul: cauza a fost examinatd in lipsa reprezentantului socieldlii, cdruia nu i s-a comunicat locul, data Si ora Sedinlei de judecatd. Astftl, Colegiul economic ldrgit a decis prin decizia din I3 noiemtbrie 2003 a adnite recursul declarat, a casat decizia instanlei de apel Si a remis pricina tn aceeasi instanld pentru reexaminarea cererii de apel tn alt complet de judecatd. In luarea acestei decizii instanla de recurs a linut cont de faptul cd in materialele cauzei lipseSte dovada cd apelantul a fost instiinlat in instanla de apel contra semndturd despre locul, data Si ora Sedinlei de judecatd.

, Fiecl dopen&

l3.l

1.2003, nr.Zrae -3412gq13.

-]:
86

6H3HEC-IPABO

Ns 6/2006

-r\e 6/2{x

rpfinaAHcKHfi npouEcc
eia,

- se derdnsau la
tdneze

Al qaptelea motiv: in judecarea pricinii au fost incilcate regulile cu privire la limba procesului.
Cel de-al gaptelea motiv de recurs urmdre;te casarea deciziei instanlei de apel atunci, cdnd judecdtorii
instanlelor inferioare au nesocotit un drept fundamental al dreptului procesual civil inscris in art. 24 CPC.

Al nouilea motiv: hotirirea (respectiv decizia) nu este semnatl de judectrtor sau este semnat[ de judecitorul nemenfionat in
hotirire (respectiv decizie). Cel de-al nouilea
motiv de recurs impotriva deciziilor instanfei de apel are ca finalitate respectarea normelor procedurale privitoare la hotdrdrea judecltoreascl. Conform art. 238 CPC la deliberarea hotirdrii (respectiv a deciziei) iau parte numai judecitorii in fala cirora a avut locjudecarea cauzei. RezuItatul deliberirii se consemneazdtn decizia integrali sau in dispozitivul ei, semnat de to{i judecitorii care au participat la deliberare, inclusiv de judecitorul care are opinie separat[. Modificlrile operate in cuprinsul deciziei treo-uie s[ se eonsemneze mai sus de semn[turile judecltorilor. Dup[ semnarea deciziei, nici un judecltor nu poate reveni asupra opiniei sale. Al zecelea motiv: in dosar lipseqte procesul verbal al gedinfei de judecati. Acest ultim motiv de casare - previzut de art. 400 alin. (3) lit. 0 CPC - vizeazi nerespectarea dispoziliilor legale
privitoare la obligativitatea incheierii procesului-ver-

memdesti-

iar in
rtare a

fi'afiei
a este ale de
a este

In afar[ de aceasta, reieqind din prevederile art. 237 alin. (2) CPC rezulti c6, dacd decizia (sau hotdrdrea) este expusd intr-o limbi pe care participan{ii la proces nu o cunosc, aceasta trebuie cititi de traducdtor in limba in care s-a desftgurat procesul ori in limba utilizati de ei in proces. Al optulea motiv: instanfa a solufionat problema drepturilor unor persoane neantrenate in proces. Acest motiv de declarare a recursului
urmdregte casarea deciziei instan{ei de apel atunci cdnd

urAnd

, Prtfarea

sat gi
lare a
nnea-

ade
E

din

r imendd

CAZ

rt

in lsar-

zde ?aa
Epe-

judecdtorii instanfelor inferioare au solufionat problema drepturilor unor persoane neantrenate in proces. In proces, de regul6, existi un singur reclamant gi un singur pdrit, un singur apelant gi un singur intimat. Codul de proceduri stabilegte insd posibilitatea ca mai multe persoane s[ fie impreuni reclamante sau pdrdte, daci, obiectul pricinii este un drept sau o obligalie comuni ori daci drepturile sau obligafiile lor au aceeagi cauz6. Astfel, potrivit art. 62 CPC o acliune poate fi intentati in comun de mai mulli reclamanfi sau impotriva mai multor par4i. Prin urmare, avem coparticipare procesuali obligatorie dac6: - obiectul litigiului il constituie drepturile gi obligaliile comune ale mai multor reclamanfi sau pdr6!i; - drepturile gi obligaliile reclamanfilor gi pdrdlilor decurg din aceleagi temeiuri de fapt sau de drept;
- drepturile 9i obligaliile ce formeazd obiectul litigiului sunt de aceeaEi natur6. Fiecare reclamant sau pdr6t participd in proces independent,fa!d de cealaltd parte.

'

irea

bal al qedinlei de judecatl (art. 273 CPC). Astfel, pentru fiecare gedinfl de judecati in primd instan{i pi in instan!6 de apel, se incheie un proces-verbal. In procesul-verbal al gedintei de judecat[ sau al actului de proceduri indeplinit in afara gedinlei de judecati se indici momentele esenfiale ale dezbaterii pricinii sau ale efectudrii actului procedural (vezi art.247 alin. (2) CPC). Procesul,verbal se incheie de grefier in qedinli de judecatd sau la efectuarea actului de procedurd in afara gedinfei. Procesul-verbal se incheie in scris (de mdni sau dactilografiat). Pentru a asigura plenitudinea procesului-verbal, instan{a poate utiliza mijloace de inregistrare audio gi alte mijloace tehnice.

sla
qpel

tde
psa
uni-

rritt
rsul

relar-

Ia
|$te

de

ira

b
)06

Ns 6/2006

6H3HEC-tIPABO

87