Lucrari de laborator la Rezistenta materialelor

- semestrul II -

1. Incercarea de rezistenta la forfecare a sarmelor metalice 2. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvte cu crestaturi in U si V 3. Analixa experimentala a tensiunilor prin metoda fotoelastimetriei. Determinarea coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor 4. Analiza experimentala a starilor de tensiune in elemente de rezistenta utilizand traductori rezistivi

10.03.2003 Lucrarea 1 Incercarea de rezistenta la forfecare a sarmelor metalice

Scopul lucrarii Determinarea rezistentei la forfecare r si a rezistentei la rupere la tractiune r a unor sarme de otel si a unor sarme de aluminiu; prelucrarea statica a valorilor r si r si determinarea raportului valorilor medii ale tensiunilor de rupere K= r/r. Consideratii generale Incercarea se aplica metalelor cu o rezistenta la tractiune r<500 Mpa. Pentru executarea incercarii se foloseste un dispozitiv de forfecare, a carui schema este prezentata in figura.

unde: B1, B2 falci de prindere E epruveta Z falca de taiere d diametrul sarmei

r =
Fmax 2 Fmax = Sf d 2

Epruvetele folosite vor fi bucati de sarma de Al de acelasi diametru d<4 mm si lungime totala Lt~250 mm, taiate din acelasi colac de sarma. La fel sunt si epruvetele din sarma de otel. Materialul epruvetei Al Ol d01 4 4 Diametre [mm] d02 d01 d02 4 4 4 4 4 4 d0 4 4 S0 12,56 12,56 Obs.

Materialul Nr. crt epruvetei 1 2 Al 3 4 5 1 2 Ol 3 4 5

Incercarea la forfecare Fmax ri ri- r (ri- r)2 1000 39.8 3.44 11.83 970 38.6 2.24 5.01 750 29.8 -6.56 43.03 900 35.8 -1.44 2.07 950 37.8 1.44 2.07 9500 378.2 -28.3 80.09 11000 437.9 31.5 992.25 11000 437.9 31.5 992.25 10000 398.1 -8.26 68.22 9550 380.2 -26.2 686.44

Incercarea la tractiune Fmax S0 Rmi 1000 12.56 79.61

7250

12.56

577.22

24.03.2003

Lucrarea 2 Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu crestaturi in U si V

Scopul lucrarii Aprecierea tenacitatii metalelor in conditii de viteza de deformare mare, de temperatura si de stare de tensiuni triaxiala. Aprecierea tenacitatii se face pe baza rezilientei KCU in cazul epruvetei cu crestatura in U, caracteristici mecanice de incovoiere prin soc KV la epruvete cu crestaturi in V. Consideratii generale Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu crestaturi in U si V constituie incercarea cea mai uzuala pentru aprecierea comportarii tenace sau fragila a unui material. Desi printr-o asemenea incercare nu se obtin caracteristici de material, ea continua sa ramana una dintre cele mai raspandite incercari. Incercarea consta in ruperea unei epruvete simplu rezemata printr-o lovitura aplicata pe partea opusa crestaturii. Pentru e evita incovoierea axului de suspensie al pendului cat si vibratiile ciocanului dupa soc este necesar ca punctul de aplicare al socului sa coincida cu centrul de percutie O al pendulului situat la distanta l fata de axa de rotatie. Distanta dintre energiile potentiale ale ciocanului pendul in pozitia initiala si finala, constituie energi consumata pentru ruperea epruvetei.
W = W0 W f = G ( H h) H = l + l sin( 90 ) = l (1 cos ) h = l l cos = l (1 cos ) W = Gl (cos cos ) W = G1l1 (cos cos ) V1 = 2 gH = 2 gW a G

a=10;a1=7.9;b=10;b1=8;F=11

Nr. Tip Material epruvetei crestatura 1 OL V

Sectiunea in planul de simetrie al crestaturii acxb S0 8x10 0.8

Energia consumata la rupere 300110=190

KCU/KV individual 237.5 media 237.5

Aria Aria rupturii rupturii Durata cristaline Nr. Sageata fibrelor Vm soculu epruvetei f i Sd=S0af/bf Sf Sf 1 5.47 22 4.02 0.98 63.2 16.8

Cr 79

Fb 21

b1 8

T 20

7.04.2003 Lucrarea 3 Analiza experimentala a tensiunilor prin metoda fotoelasticimetriei. Determinarea coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor
Scopul lucrarii Determinarea prin fotoelasticimetrie a coeficientului teoretic de concentrare a tensiunilor intr-o epruveta cu concentrator solicitata la inovoiere pura. Consideratii generale Fotoelasticimetria este o metoda optica de analiza experimentala a starii de tensiune din elementele de rezistenta solicitate. Metoda se bazeaza pe proprietatea de birefrigerenta accidentala a unor materiale transparente, omogene si izotrope din punct de vedere optic in stare nesolicitata, care devin birefrigerente cand sunt supuse unei stari de solicitare. Metoda fotoelasticimetriei permite sa se determine experimental atat valorile tensiunilor principale 1 si 2 cat si directiile acestor tensiuni principale.
= max = n
4 3[ a a r r a ] r a a + ( 1)arctg r r

d=5 mm; h=45 mm; m=414 Kg; k=68; d=7 mm; h1=30 mm; m=48 Kg; r=12,5 mm; a=15 mm; k=23 G 120 M=118 G 14160 Wz=dh2/6 1687.5 max=M/Wz 8.391 Ordinul benzii din fibra extrema k 3 Ordinul benzii din fibra extrema k 5 Valoarea benzii 0=max/k 2.797 Coeficientul concentrator de tensiuni = teoretic max/n 0.965

M=118 G

Wz=dh21/6

max=M/Wz

max=k 0 13.98 5

120

14160

1050

13.485

21.04.2003 Lucrarea 4 Analiza experimentala a tensiunilor prin metoda traductorilor rezistivi

Scopul lucrarii Determinarea, prin tensometrie electrica rezistiva, a repartitiei tensiunilor pe sectiunea transversala a unei bare drepte solicitata la intindere excentrica, respectiv in sectiune transversala periculoasa a unei bare curbe si compararea rezultatelor cu cele calculate teoretic. Consideratii generale tensometria electrica rezistiva este o metoda de masurare indirecta a deformatiilor de la suprafata unui corp solicitat, cu ajutorul unui traductor rezistiv care transforma variatia de dimensiune in variatia unei marimi electrice. traductorul rezistiv se compune dintr-un fir metalic foarte subtire lipit sau inglobat intr-un material elecroizolant. Firul este asezat ca in figura, pentru ca la o rezistenta mare, ceea ce necesita evident lungime mare, dimensiunea l0 sa fie cat mai mica. rezistenta electrica a acestor traductoare are de regula valori cuprinse intre 500 si 1000 . Traductorul se lipeste pe suprafata piesei ale carei deformatii sub actiunea incercarilor, dorim sa le masuram. Datorita deformatiei piesei, suprafata libera a acesteia poate suferi lungiri sau scurtari, ceea ce conduce la modificarea lungimii firului si determina variatia rezistentei electrice a traductorului, deoarece R=l/S.

A=428 mm2 C=8.5 mm r i z=96.4 mm2 Nr. Canalul traductor nr. activ 1 1 2 2 2 3 3 3 4 4 4 5 5 Scara de masurare 1000 1000 1000 1000 1000 Diviziunea la instrumentul indicator F0=0 F1=20 KN F2=0 n0 n1 n2 0 950 0 0 500 0 0 250 0 0 0 0 0 -125 0 Alungirea % 950 500 250 0 -125

F 20 20 20 20 20

Traductorul activ nr. abscisa y 1 17 2 2 11.5 3 3 0 4 4 -11.5 5 -17

x 610 500 250 0 -125

x= xE 128.1 105 52.5 0 26.5

x 116.65 94.01 46.68 -0.654 -23.316

' x x 100 x

9.7 11.5 12.5 100 12.5