You are on page 1of 8

Controlul se clasifica din mai multe puncte de vedere.

Din punct de vedere temporal, controlul poate fi a priori, inainte de intrarea in vigoare (a actului normativ) si a posteriori, dupa promulgarea/intrarea in vigoare a actului respectiv. Din punct de vedere al modalitatii de realizare, poate fi control pe calea actiunii si control pe cale de exceptie. Actiunea este o cale ofensiva: se ataca direct actul respectiv fara a se astepta producerea efectelor. Controlul pe cale de exceptie este un control defensiv: se asteapta producerea efectelor actului respectiv si abia dupa aceea se ridica o exceptie (se controleaza o exceptie de neconstitutionalitate). Unde se formuleaza aceste exceptii? In fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial. Controlul pe cale de exceptie este intotdeauna un control a posteriori. Numai dupa intrarea in vigoare a actului pot sa exercit control pe cale de exceptie. Astept sa se produca efectele, ma consider lezat (pentru ca altfel nu am drept sa actionez), deci, sunt lezat de un anumit act, si atunci ma adresez instantei de judecata ordinara pentru ami repara prejudiciul. Cu alte cuvinte, atunci cand mi se opune un text de lege, eu, cel care ma consider prejudiciat, in cazul in care consider ca acel act este un element neconstitutional, formulez o exceptie de neconstitutionalitate, instanta trimite dosarul la Curtea Constitutionala si Curtea Constitutionala devine competenta sa se pronunte cu privire la constitutionalitatea dispozitiei. Sa luam un exemplu ca sa intelegem ce inseamna pe cale de exceptie. De ce? Pentru ca aceasta decizie (60/1993) este o exceptie si veti avea la examen si o chestiune procedurala din aceasta decizie. Exemplu: cetateanul X are un vecin, cetateanul Y. Cetateanul Y si-a ridicat o casa. Cetateanul X apreciaza ca acea casa este mult prea aproape de hotar si formuleaza o actiune in instanta: "Onorata instanta, va rog sa-l obligati pe vecinul meu, Nea Costica, sa-si mute casa un metru mai incolo, pentru ca legea z ca nu poate construi mai aproape de 2 metri de hotar". Cetateanul Y citeste legea si spune: "Da, asa scrie in lege, dar mie aceasta lege imi incalca dreptul de proprietate" . Foarte important pentru ca trebuie sa invoce un text constitutional care urma sa fie nesocotit de actul in vigoare. "Acest text de lege, spune cetateanul Y, care ma obliga sa construiesc la 2 metri de hotar, este un text neconstitutional. Motiv pentru care formulez exceptie de neconstitutionalitate imptriva articolului n din legea z, care ma obliga sa construiesc in acest mod casa". Ce urmeaza? Instanta suspenda cauza (in actuala reglementare, instanta poate suspenda sau nu, dupa caz, judecarea cauzei) si trimite dosarul la Curtea Constitutionala. Si din acest moment Curtea Constitutionala devine deschisa cu solutionarea cauzei si se pronunta pe fond cu privire la

exceptia invocata. Acestea lucruri sunt spuse cu privire la controlul pe cale de exceptie care este intotdeauna a posteriori. Mai exista un control a posteriori, care poate fi exercitat intr-o singura situatie pe cale de actiune. Dupa cum stim, calea de actiune este ofensiv si ataca direct actul fara a mai fi nevoie de concursul instantei de judecata. Pentru ca cererea se adreseaza direct Curtii Constitutionale si se critica direct actul. Aceasta este posibila inainte de promulgare, cand controlul este intotdeauna pe cale de actiune. Cine sunt titularii dreptului de a sesiza a priori? Organele statului, care este alcatuit din executiv, legislativ si puterea judecatoreasca. Din executiv. In Romania acesta este bicefal. Exista state cu executiv monocefal, cum ar fi SUAconsilierii presedintelui sunt un fel de ministrii, dar toata puterea este concentrata in mainile presedintelui. Din executiv, sesizeaza Curtea Constitutionala presedintele si Guvernul. Din Legislativ. Grupurile parlamentare ar putea sa sesizeze si ele dar grupurile parlamentare sesizeaza pe regulamente, nu pe legi. Pe legi fac sesizari presedintii camerelor. De regula, acestia sunt reprezentantii majoritatii. Si pentru echilibru, cineva din opozitie, pentru ca aceasta institutie, controlul de constitutionalitate, reprezinta o forma de exprimare a opozitiei. De regula, opozitia nu prea are la indemana foarte multe modalitati juridice de a actiona. Rolul opozitiei, in regimurile democratice este sa stea in expectativa si sa critice. Se manifesta faptic, juridic mai putin, pentru ca opozitie inseamna, de regula, un numar mai mic de parlamentari decat majoritatea parlamentara. sesizarea pe obiectie este o arma pusa la indemana opozitiei care are ca rol sa echilibreze oarecum balanta. Si un numar de deputati si senatori pot formula asemenea sesizari, respectiv 50 de deputati si 25 de senatori. Puterea judecatoreasca a primit si ea dreptul. Dupa revizuire, are dreptul sa actioneze prin (nu poate fi curtea constitutionala pentru ca acesta este un organ in afara puterii judecatoresti) prin inalta curte de casatie si justitie. Si cetatenii, care actioneaza prin avocatul poporului (acesta este singurul organ care poate exercita atat control a priori, cat si control a posteriori). Ce constatam la decizia 60? Este o decizie pronuntata in solutionarea unei exceptii, control a posteriori, dar care are o specificitate. Se exercita un control a posteriori cu privire la un act anterior intrarii in vigoare a constitutiei din 1991. E vorba de un decret 360/1976, si de aici vine specificitatea acestei decizii, care spre deosebire de altele pune in discutie competenta curtii constitutionale de a solutiona exceptii, de a se pronunta cu privire la unele acte anterioare constitutiei. De ce are trebuie sa se pronunte Curtea constitutionala asupra legilor? CC este garantul suprematiei constitutiei si niciun act cu forta juridica inferioara, indiferent cand a fost adoptat, nu trebuie sa contravina constitutiei. Dar, problema se pune,

poate CC, care nici macar nu exista la momentul la care a fost adoptat actul, sa verifice constitutionalitatea unui act in raport de unele dispozitii care nu existau la momentul cand acesta a fost adoptat? Este acel act neconstitutional in raport cu o constitutie ulterioara? Ei, bine, constitutia a prevazut si aceste aspecte. Si si-a zis, "intr-adevar, actele anterioare nu sunt adoptate sub imperiul consitutiei, dar ceva trebuie sa se intample cu ele. Trebuie sa fac ceva ca sa asigur suprematia constitutiei in raport cu toata legislatia, nu doar cu cea ulterioara. Nu pot lasa in vigoare acte anterioare care sa-mi contravina actualului cadru constitutional. Si atunci, a fost introdus un articol, actualul 154 aliniatul 1: "Legile si toate celelalte acte normative ramn n vigoare, n masura n care ele nu contravin prezentei Constitutii." Deci, prin acest articol acel act intra sub incidenta constitutiei. Problema insa e cine anume verifica ce act mai este in vigoare? Pentru ca la aliniatul doi din acelasi articol se precizeaza:"Consiliul Legislativ, n termen de 12 luni de la data intrarii n vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare." Consiliul legislativ nu identificase ca acest decret ar contravenii constitutiei si nici nu facuse propunerile corespunzatoare. Si atunci, problema se punea, cine anume va constata ca acest act este sau nu mai este in vigoare, avand in vedere ca in articolul 146 care reglementeaza competenta curtii constitutionale, nu se mentioneaza niciunde ca instanta de control constitutional ar avea aceasta competenta. Mai mult decat atat, articolul 147 vorbeste despre dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare. Prin urmare, daca decretul respectiv a iesit din vigoare la aparitia constitutiei, adica in 1991, in 1993, cand CC era chemata sa se pronunte el nu mai era in vigoare, deci teoretic nu ar mai fi avut competente sa se pronunte CC, ci aveau competenta ssa se pronunte instantele de judecata poate, care ar fi trebuit sa elimine de la aplicarea acestui text litigiul respectiv si sa spuna: "intr-adevar, decretul a fost scos din vigoare odata cu aparitia constitutiei, motiv pentru care nu se mai aplica in cauza, deci nu mai aveti pe ce sa formulati exceptie de neconstitutionalitate, fiind un text scos din vigoare". De aici provine si contradictia care face aceasta decizie speciala. CC a hotart ca sta in competenta sa se pronunte. De ce? Pentru ca atata timp cat instantele nu s-au pronuntat si au apreciat ca este apanajul curtii constitutionale sa faca o asemenea verificare atunci CC este chemata sa aplice articolul 154 din constitutie. Mai mult de atat: instantele se pronunta de la caz la caz si ar fi fost un pericol real ca anumiti cetateni sa fie prejudiciati de o pronuntare a unei instante in sens contrar, care ar fi considerat ca textul respectiv este iin vigoare si ca ar trebui sa fie in continuare aplicat. Si sa fi exclus, in cazul nostru concret,de la caile de atac pe reclamantul

din prezenta decizie. Si pentru ca, instanta de control constitutional este garantul constitutiei (instantele nu s-au considerat competente), CC apreciza ca este de competenta sa verifice daca un act anterior constitutiei a ramas in vigoare sau nu. Atentie, nu constata ca este constitutional sau nu, pentru ca numai actele ulterioare constitutiei sunt constatate a fi constitutionale/neconstitutionale, ci verifica daca articolul 154, fostul 150, este incident, adica daca a fost scos din vigoare de textul constitutiei din 1991. A doua chestiune: solutionarea pe fond a cauzei. Cele doua chestiuni pe care le a avut de solutionat. Mai intai: daca existenta unui consiliu de disciplina, care avea natura unui organ administrativ jurisdictional, este constitutionala si in ce masura acest organ este constitutional. care era speta? reclamantul, angajat al cailor ferate, considerat ca facand parte din personalul care concura la siguranta pe caile ferate, fusese concediat. El se adresase acestui consiliu de disciplina, pierduse, se adresase primei instante, pierduse, si a exercitat recurs impotriva hotarari primei instante. In acest recurs a sustinut ca, pe de o parte, consiliul de disciplina este neconstitutional, si, ca pe de alta parte, faptul ca el nu are acces la toate caile de atac asa cum au colegii sai care nu concura la siguranta pe caile ferate, este de asemenea neconstitutional. Cu privire la prima chestiune, la existenta acestui consiliu de disciplina, ce a spus curtea? A spus ca este constitutional. Dispozitiile care reglementau functionarea si organizarea acestui consiliu de disciplina nu au oesit din vigoare odata cu aparitia constitutiei din 1991. Acest consiliu, spune CC, reprezinta o garantie, forma suplimentara de protectie a dreptului reclamantului. Acest consiliu de disciplina reprezinta o jurisdictie administrativa suplimentara. Ce inseamna organ administrativ-jurisdictional? El nu se poate pronunta asupra niciunei cauze, definitiv si irevocabil. Dar dece este el administrativ si jurisdictional? Ce inseamna adminsitrativ? Organ care face parte din administratie, un organ executiv care functioneaza pe principiul subordonarii ierarhice. Dar care este diferenta dintre un organ puradminsitrativ (ex: primarul) si unul administrativ-jurisdictional? Organul administrativjurisdictional are o procedura contradictorie, are jurisdictie de judecata (judeca de fapt, are parti care se judeca in contradictoriu). Un exemplu: comisia judeteana de fond funciar. Si acum, care este de fapt diferenta dintre organul administrativ jurisdictional si instanta? care ar fi conditia ca organul administrativ jursdictional sa fie constitutional? Cand o lege care instituie un organ administrativ jurisdictional ar fi constitutionala? Organul

administrativ-jurisdictional functioneaza pe principul subordonarii ierarhice. diferenta fata de instanta provine din natura componentei. Instanta este propusa exclusiv din judecatori care se bucura de independenta, impartialitate si inamovibilitate, in timp ce organele administrativ jurisdictionale funtioneaza pe principiul subordonarii ierarhice. Deci, cand anume un organ administrativ-jurisdictional este constitutional? Cand hotararile acelui organ pot fi atacate intotdeauna in fata unei instante de judecata, care se constituie pe acest principiu: independenta, impartialitate inamovibilitate. Niciodata un organ administrativ jurisdictional nu poate da o hotarare definitiva si irevocabila. Instantele de judecata, asa cum ne spune articolul 126: "Justi?ia se realizeaz? prin nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie ?i prin celelalte instan?e judec?tore?ti stabilite de lege." Justitia ca putere constituita in stat se realizeaza numai prin instantele de judecata. Atentie, procurorii nu fac parte din puterea judecatoreasca. Sunt magistrati in sensul larg al cuvantului, dar nu sunt judecatori, magistrati independenti in sensul acesta de putere judecatoreasca. pentru a face parte din puterea judecatoreasca un organ, o instanta trebuie sa fie independenta, nu are voie sa functioneze pe principiul subordonarii ierarhice. Judecatorul nu este subordonat presedintelui instantei. Judecatorul se supune numai legii. Procurorii functioneaza pe principiul subordonarii ierarhice, seful ierarhic superior poate sa infirme solutile, mai mult de atat, procuror genral al parchetului de pe langa inalta curte de casatie si justitie este numit de presedinte la propunerea ministrului de justitie. Procurorii sunt si ei indepndenti in cauza si nu pot primii instructiuni de la procurorul general. Sa revenim la consiliul de disciplina din speta noastra. Consiliul de disciplina este constitutional, pentru ca este un organ administrativ jurisdictional care reprezinta o garantie suplimentara acordata pentru o categorie de personal care se afla intr-o situatie defavorizata fata de celelalte categorii de angajati ai cailor ferate, motiv pentru care este un lucru pozitiv. Se economisesc bani si se decongestioneaza actul justitional in cazul in care partile sunt de acord cu decizia organului adminstrativ-jurisdictional. Atentie, Jurisdictile administrative sunt facultative si gratuite. cetatenii se pot adresa acestor organe daca doresc, in masura in care apreciaza ca este necesar, daca nu se adreseaza direct instantelor de judecata. Aceste organe administrativ-jurisdictionale sunt constitutionale numai in masura in care hotararile lor pot fi atacate la instantele de judecata. Deci toate aceste organe se afla sub control judecatoresc. Este constitutional pentru ca reprezinta o garantie in plus, o forma de decongestionare a instantelor pe anumite litigii, de economisire a unor resurse bugetare.

Urmatoarea chestiune pe care curtea a solutionata si singura pe care a considerat-o neconstitutionala, a fost accesul la caile de atac. Si cum anume se reflecta accesul la cail de atac in accesul la justitie. Intrebarea este: oare trebuie sa am acces la toate gradele de jurisdictie (adica la fond, apel, recurs) pentru a se considera ca am acces la justitie sau este suficient sa am acces la o singura instanta? Si cand este necesar sa am acces la mai multe grade de justitie, adica sa pot exercita si cai de atac impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta? Deci, care era in speta noastra situatia reclamantului? El trebuia sa se adreseze consiliului de disciplina, dupa care se adresa judecatoriei si hotararea judecatoriei, primei instante era definitiva si executorie, adica nu mai putea fi atacata cu o alta cale de atac. In timp ce, pentru colegi sai, care nu concurau la siguranta pe caile ferate, nu exista aceasta limitare, motiv pentru care CC o apreciaza ca fiind neconstitutionala. Dar atentie la solutie. Ce solutie pronunta curtea in aceasta chestiune? Articolul respectiv este neconstitutional si este abrogat. Majoritatea covarsitoare a decizilor CC au dispozitivul in felul urmator: ca si hotararile judecatoresti au trei parti. Partea de inceput, care se numeste practicaua hotararii/sentintei unde spune ce s-a intmplat, dupa aceea, partea a doua, motivarea sau considerentele, si partea finala, dispozitivul hotararii, adica ce dispune instanta. Hoatararile judecatoresti sunt de trei tipuri: incheieri, sentinte, decizii. Incheieri: cele prin care se rezolva chestiuni incidente din timpul procesului, cum sunt incheierile de sesizare a curtii constitutionale. Sentintele Care este diferenta dintre sentinte si decizii? Sentinta este hotararea primei instante si decizia este hotararea unei instante de control judiciar. prin urmare sentintina poate fi intotdeauna atacata. Exista si exceptiii cand ramane irevocabila in prima instanta. Decizia este hotararea pronuntata in caile de atac. O particularitate o reprezinta deciziile CC. Dar CC nu face parte din puterea judecatoreasca, este separata. CC este un organ de control politico jurisdictional. Politic pentru ca este numit de organele alese, de organele politice. 3 sunt numiti de presedinte, 3 de camere si 3 de senat. Si jurisdictional pentru ca judeca in contradictoriu, aplica o procedura jurisdictionala si are cam aceeasi procedura ca instantele de judecata, cu mici exceptii. Dar, prin modalitatea sa de constituire, CC are o natura politica. Sa ne intoarcem la speta noastra. Cetateanul respectiv trebuia sa se judece doar in prima instanta si sentinta primei instante, teoretic, ar fi trebuit sa ramana irevocabila. Reclamantul a considerat ca este neconstitutional pentru ca ii incalca accesul la justitie,

egalitate, articolul 16: "Cet??enii sunt egali n fa?a legii ?i a autorit??ilor publice, f?r? privilegii ?i f?r? discrimin?ri."(articole mari din constitutie care trebuiesc neaparat stiute: 16egalitatea in drepturi, 21-accesul la justitie, 126 si 129). Si acum ajungem la articolul pe care l-a interpretat curtea si la cum anume la interpretat CC (e vorba de articolul 129 - folosirea cailor de atac). Acesta spune: "mpotriva hot?rrilor judec?tore?ti, p?r?ile interesate ?i Ministerul Public pot exercita c?ile de atac, n condi?iile legii." Asta inseamna, teoretic, ca toate hotararile judecatoresti ar trebui sa fie atacate cel putin pe o cale de atac. E adevarat, se adauga sintagma "in conditiile legii". Dar oare o lege poate sa excluda anumite litigii de la exercitarea anumitor cai de atac? Sau poate sa excluda toate caile de atac impotriva unei hotarari judecatoresti? Intr-adevar, legiuitorul poate sa excluda uneori de la verificarea hotararii primei instante, anumite litigii. Adica, hotararea primei instante ramane irevocabila si nu se mai exercita nicio cale de atac. Si acest lucru este constitutional (exemplu: la inceputul anului trecut, s-a modificat legea si acum toate procesele verbale de contraventie se ataca la judecatorie si hotararea judecatoriei ramane irevocabila, nu se mai ataca cu recurs, asa cum era in vechea reglementare - si acest lucru este considerat constitutional. La fel, toate constestatile formulate in materie electorala sunt irevocabile in prima instanta, nu se judeca cu nici o cale de atac). De plano, nu este neconstitutional sa exclud de la controlul judecatoresti o hotarare. De ce? pentru ca eu am acces la o instanta, la un grad de jurisdictie (3 grade: prima instanta, apel, recurs). De fapt, nu aceasta era problema in speta noastra, pentru ca uneori, in anumite situatii, pot fi excluse anumite hotarari de la controlul instantei superioare. Dar problema din speeta noastra care era? atunci cand institui un anumit numar de grade de jurisdictie, atunci cand dau anumite cai de atac pentru anumite persoane, eu trebuie sa respect intotdeauna principiul egalitatii. Adica, pentru situatii identice, sa am un regim juridic identic. Si corolarul, pentru situatii diferite este obligatoriu sa instituiun regim juridic diferit. diferentiat. Pentru ca in situatia reclamantului nostru, acesta era intr-o pozitie diferita fata de personalul celalalt, adica era cumva intr-o alta situatie - era din personalul care concura la siguranta pe caile ferate si, spre deosebire de ceilalti, el se afla intr-o situatie diferita. Da, numai ca in situatia aceasta el este defavorizat, deci trebuie sa i se asigure minimum cat se asigura colegilor sai, care nu se afla intr-o situatie mai dificila, intr-o situatie mai delicata. El trebuie sa aiba un minim cel putin cat au ceilalti. Pentru situatiel in care este defavorizat i se pot acorda anumite bonusuri, anumite sporuri de protectie. pentru ca el se afla intr-o situatie defavorizata, pentru ca el facea parte dintr-o categorie mai speciala care avea o misiune mai importanta. Daca doua trenuir se ciocnesc avem de a face cu o situatie

dezastroasa, si atunci, personalul care concura la siguranta pe caile ferate se afla intr-o situatie oarecum diferita de ceilalti angajati, dar pentru asta ar fi trebuit sa fie favorizat, iar nu discriminat. Adica nu trebuie sa i se ia din drepturi, ci ar tebui sa i se mai dea niste drepturi in cazul in care este defavorizat. Caz exemplu: minoritatile. La facultate, de ex., minoritatea roma are anumite locuri asigurate gratuit. Dar celelalte minoritati, cand a aparut legea s-au revoltat si s-au adresat diferitelor organisme, simtindu-se discriminate. Dar s-a considerat ca se respecta principiul egalitatii, pentru ca, din punct de vedere al educatiei, de protectie sporita avea nevoie doar aceasta minoritate si doar ea are acordat o dispozitie favoare. Prin urmare, ori de cate ori o categorie este defavorizata se poate acorda un spor de protectie. Nu se poate ca, pentru ca o persoana este defavorizata, sa-i mai iau niste drepturi, asa cum era cazul personalului care concura la siguranta pe caile ferate din speta noastra. Deci, personalul respectiv trebuia sa beneficieze de minimum aceleasi drepturi cate aveau colegii care nu concurau la siguranta pe caile ferate. De aceea, in concluzie, decizia ne spune ca exista o inclacare a liberului acces la justitie in masura in care o categorie este exclusa de la exercitarea unor cai de atac, dar numai prin prisma principiului egalitatii . Pentru ca, o alta categorie care se afla in aceeasi situatie cu cei care concura la siguranta pe caile ferate, adica nu erau mai dezavantajati, avea acces la un numar de grade de jurisdictie mai mare. Din aceasta cauza era neconstitutionala excluderea de la caile de atac pentru anumita categorie de personal. Se incalca accesul la justitie. S-ar fi putut spune ca personalul acesta care concura la siguranta avea acces la consiliul disciplinar si la instanta de fond, deci la doua grade. Dar, cum am spus ma sus, consiliul de disciplina nu este instanta, nu infaptuieste justitia. Este un organ administrativ jurisdictional, separat de puterea judecatoreasca. Prin urmare, la justitie nu avea acces decat la un singur grad de jurisdictie. De aceea toate articolele enumerate devin incidente in cauza noastra.

You might also like