COLEGIUL TEHNIC COSTIN D.

NENITESCU

LUCRARE DE PROIECT PENTRU OBTINEREA COMPETENTELOR PROFESIONALE TEMA: TURISMUL ACTIVITATE ECONOMICA SI SOCIALA

INTOCMITA DE ABSOLVENT: TIRIS ION

INDRUMATOR: PROF. ECON. EMIL NICOLITA

CRAIOVA, 2012

CUPRINS

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Argument. Motivatii.. Introducere Conceptele de turism si turist... Repere istorice ale turismului.............................. Conceptul si notiuni fundamentale de turism..... Turismul si dezvoltarea economico-sociala........

7. Conexiuni macroeconomice ale turismului.......... 8. Semnificatii socio-economice ale turismului....... 9. Concluzii.............................................................. 10. Anexe....................................................................

1. Argumente

Turismul reprezinta pentru Romnia unul dintre sectoarele prioritare si care prin resursele sale pe care le antreneaza si prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei nationale, constituie un factor important pentru progresul economic. Turismul este total dependent de mediul nconjurator, el constituind "materia prima" a turismului. Mediul nconjurator constituind obiectul, domeniul de activitate si locul de desfaturare a turismului. Mediul nconjurator constituind obiectul, domeniul de activitate si locul de desfaturare a turismului. De aceea o mare importanta este acordata calitatii mediului, deoarece orice modificare produsa acestuia ducnd la diminuarea, iar uneori chiar anularea resurselor sale. Componentele mediului nconjurator - relieful, padurile, rurile, lacurile, marea, monumentele naturii, aerul sau apele minerale - contrbuie la dezvoltarea si desfaturarea turismului de odihna, recreere sau tratament balnear. Cu ct aceste resurse sunt mai variate, mai complexe si mai nealterate cu att valoarea turistica a zonei este mai mare, gradul de atractivitate al zonei respective fiind mai mare, ducnd astfel la satisfacerea unor foarte variate motivatii turistice .
3

Dependenta evidenta a turismului de calitatea mediului nconjurator, face ca acesta sa fie interesat n toate actiunile de protectie a mediului. Degradarea resurselor turistice are implicatii social-economice dintre cele mai grave. Economic vorbind , degradarea resurselor turistice duce la imposibilitatea valorificarii turistice, la scaderea ncasarilor din turism, constituind astfel o pierdere pentru economie . Turismul si viata sociala se manifesta prin influenta pe care o are turismul asupra modului de viata traditional al locuitorilor unei zone, asupra largirii orizontului lor spiritual si professional. Valorificarea prin turism a patrimoniului natural si cultural a unei zone turistice are att un impact pozitiv, ct si unul negative n plan social impactul pozitiv se manifesta prin: cresterea sansei sociale si profesionale prin realizarea de noi locuri de

munca, n servicii turistice si infrastructura generala: crearea de noi locuri de munca sezoniere, cu precadere pentru tineri

(elevi, studenti, etc) si femei asigurarea si dezvoltarea progresului social, crestere a curateniei si

igienei publice, a confortului general n localitatile turistice scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale din punct

de vedre a veniturilor realizate

dezvoltarea sentimentelor de ntelegere si toleranta deoarece

schimbarile interculturale ntre turisti si populatia gazda faciliteaza disparitia barielelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale.

Pe de o alta parte se realizeaza un impact negative prin: pertubarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional n

cadrul structurilor sociale; social. Deci, turismul contribuie la crearea de noi locuri de munca, la redistribuirea veniturilor si micsorarea gradului de saracie . Pe plan social, turismul asigura accesul oamenilor la tezaurul de civilizatie si frumusete al societatii, faciliteaza schimbul de opinii, idei, gnduri, contribuind n mod egal la formarea intelectuala a indivizilor si la ntelegerea ntre popoare n turism esentiala este comunicarea, realizadu-se astfel inevitabile relatii personale ntre oamenii foarte diferiti si pe cai foarte variate.Turismul alege o destinatie pentru a nlatura monotonia, pentru a schimba mediul si a realiza dimensiunea unor contraste ntre diferite medii socio-economice. Aceste aspecte m-au determinat sa aleg aceasta tema pe care o consider fascinanta din punct de vedere social dar si economic.
5

acceptarea de catre populatia locala a unor influente negative n plan-

2. Introducere

Romnia are o sansa foarte mare de dezvoltare deoarece aceasta dispune de bogate si variate resurse naturale si antropice.Valorificarea lor eficienta si n interesul economiei nationale reprezinta o sansa de dezvoltare a Romniei. Potentialul acestei ramuri este imens, dar prea putin valorificat. Este ramura economica cu avantajul competitive international cel mai mare, cu toate acestea performantele sale economice sunt modeste. Pe plan economic turismul este un factor al progresului economic, cu largi si positive implicatii asupra dezvoltarii ntregii societati, actionnd n directia introducerii n circuitul economic (intern si international) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atractie si a unora din realizarile contemporane n domeniile constructiilor si artei. Din punct de vedere economic, turismul prezinta numeroase avantaje fata de alte domenii de activitate, si anume : valoarea adaugata n turism fata de alte ramuri este superioara, datorita faptului ca importul de materii prime, pentru acest domeniu este nesemnificativ; turismul nu este o ramura energo-intensiva: utilizeaza n mare parte, materii prime autohtone, practice inepuizabile: pemite transferarea n valuta a unor resurse materiale si umane, neexplorabile pe alta cale; cursul de revenire n turism este avantajos comparabil cu alte ramuri, deoarece realizndu-se ca export invizibil (n interiorul tarii) pretul
6

produselor turistice nu mai este ncarcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale ; turismul reprezinta o parte nsemnata a consumului intern antrennd, direct sau indirect, importante cantitati de produse industriale; asigura dezvoltarea echilibrata a tuturor zonelor tarii, inclusive a celor considerate lipsite de oferta turistica atractiva. Turismul actioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea turismului se obtine un semnificativ spor de productie, aportul sau la PIB fiind proportional cu nivelul de dezvoltare al fiecarei tari . Pentru masurarea progresului economic indicele bunastarii economice durabile tine cont de : cheltuieli "de aparare" - cheltuieli ce acopera costurile sociale si legate de mediu; distrugerile cadrului natural pe termen lung; investiile nete; schimbarile n distributia veniturilor; munca n gospodarie . Turismul se manifesta ca un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari, aparnd astfel anumite activitati specifice, precum: industria agrementului, transportul pe cablu, agentiile de voiaj, productia de artizanat, imprimnd noi dimensiuni unora dintre activitatile existente: agricultura , industria alimentara, constructii, transporturi, servicii culturale. Turismul reprezinta o cale de valorificare superioara a tuturor categoriile de resurse. Prin intermediul turismului fiind valorificat n mod eficient elemente cum sunt : frumusetea peisajului, calitatile curative ale apelor minerale sau termale,
7

lacurile terapeutice, namolurile terapeutice, gazele terapeutice, salinele, plantelor medicinale, factorilor climatici de cura aeroionizarea, precum si a evenimentelor cultural-aristice, monumente de arta , vestigii istirice, traditia populara.

Turismul contribuie la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata att pe seama turismului intra ct si a turismului international.

3.Conceptele de turism si turist

Turismul este cltoria realizat n scopul recrerii, odihnei sau pentru afaceri. Organizaia Mondial a Turismului (O.M.T. ) definete turitii ca fiind persoanele ce cltoresc sau locuiesc n locuri din afara zonei lor de reedin permanent pentru o durat de minimum douzeci i patru (24) de ore dar nu mai lung de un an consecutiv, n scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activiti remunerate n localitatea vizatat. Turismul a devenit o activitate de recreere global popular. Turismul este ramura economic cea mai puternic pe plan mondial. n 2004 s-au obinut n acest sector, conform Organizaiei Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. n 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel internaional, cu o cretere de 1,9% fa de anul 2007. ncasrile internaionale din turism au crescut n 2008 la 944 bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o cretere n termeni reali de 1,8%. Cu aproximativ 100 milioane de angajai la nivel mondial, turismul se evideniaz i ca cel mai important angajator. Cltoriile transfrontaliere se ridic la un procent de 25 pn la 30 din comerul mondial n domeniul serviciilor.

Ca rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondial dup anul 2000, cererea turistic internaional a suferit o puternic ncetinire ncepnd cu iunie 2008, ce s-a manifestat printr-o scdere a creterii sosirilor pe plan mondial cu 2% n timpul lunilor de var boreal. Acest trend negativ s-a intensificat n anul 2009, n unele ri exagerat de mult datoritvirusului H1N1, i a dus la un declin mondial de 4% n 2009 cu 880 milioane de sosiri la nivel internaional, i o cdere estimat a ncasrilor din turism de 6%. Turismul este vital pentru foarte multe ri, cum ar fi Egipt, Grecia, Liban, Spania i Tailanda, i pentru unele naiuni-insule (Bahamas, Fiji, Maldive) datorit aportului financiar consistent obinut din afacerile cu bunuri i servicii i oportunitilor de angajare n industria serviciilor asociat turismului. Industria serviciilor include serviciile de transport(transportul aerian, croazierele, taxiurile) i serviciile de ospitabilitate (cazarea, inclusiv hotelurile i staiunile, veniturile din divertisment, cum ar fi parcurile, cazinourile, mallurile, veniturile din muzic i teatrele). Theobald (1994) sugera c din punct de vedere etimologic, cuvntul tur deriv din limba latin (turnare) i din limbagreac (tornos), cu sensul de cerc micarea n jurul unui punct central sau o ax. Preluat n limba englez cuvntultour a cptat semnificaia aciunii de a se mica n cerc. n consecin, un tur/tour reprezint o cltorie dus-ntors i cel care ntreprinde o astfel de cltorie poart numele de turist/tourist.

10

4.Repere istorice ale turismului

Mai nti au existat motivaii practice (locuri bogate n vnat sau adecvate agriculturii, inuturi aflate n imediata apropiere a apelor sau catastrofe naturale) ce i-au determinat pe oameni s se deplaseze, dar acestea s-au schimbat odat cu intervenia sedentarismului n viaa oamenilor. n Egiptul Antic i n alte culturi vechi de pe toate continentele existau, deja, pelerinaje la templele divinitilor (ex: pelerinajul musulmanilor la Mek ka/Mecca numit Hadsch sau ntlnireahinduilor pentru baia ritual n Gange). Alte motive de a cltori au fost comerul extern i meninerea relaiilor politice ieconomice cu coloniile sau cu alte inuturi dependente. nc din vremea romanilor existau localiti celebre, renumite staiuni pentru cei bogai (Baiae). Romanii bogai posedau proprieti n provincii, pe care din timp n timp le vizitau.Nordicii cltoreau n Groenlanda i America, Arabii pe tot cuprinsul Oceanului Indian. Nu rareori, pe atunci, cltoriile erau percepute ca agresiuni de ctre localnici. Europa i-a revenit lent dup invazia barbarilor (motivul cltoriei: condiii mai bune de via) din declinul politic i economic (n timp ce stabilitatea prevala n China i Japonia). Curnd se dezvolt n Europa un bogat turism religios. De-a lungul rutelor de pelerinaj i n localitile favorizate de poziia lor geografic pe aceste trasee (porturi, intersecii de
11

drumuri comerciale) s-au nfiinat pe toate continentele centre comerciale, care i-au readus pe comerciani. Cuvntul turism/tourism este utilizat ncepnd din anul 1811 iar cel de turist/tourist este atestat din 1840. n anul 1936,Liga Naiunilor a definit turistul strin ca fiind cineva care cltorete n strintate pentru o perioad de timp mai lung de 24 de ore. Succesoarea acesteia Naiunile Unite, a completat aceast definiie specificnd durata maxim de 6 luni. Turismul pentru relaxare i odihn Turismul de recreere a fost asociat cu Revoluia Industrial din Marea Britanie prima ar din Europa care a promovat turismul de recreere i odihn pentru lucrtorii din industrie al crui numr era n cretere n acea perioad. Iniial, acesta era destinat deintorilor de mijloace de producie, oligarhiei economice, comercianilor i proprietarilor de fabrici. Acetia reprezentau noua clas de mijloc. Cox&Kings a fost prima companie turistic oficial nfiinat n 1758. Originea britanic a acestei noi industrii este reflectat i de denumirile utilizate. n Nice, Frana, una dintre primele staiuni de pe riviera francez ce s-a impus de-a lungul timpului, promenada poart i astzi numele de Promenada Englezilor, iar n multe alte staiuni istorice din Europa continental, hoteluri vechi, de rezonan, sunt denumite Bristol/Carlton/Majestic. Muli dintre turitii atrai de turismul de odihn cltoreau la tropice, att n perioada de iarn ct i n cea de var. Locurile cele mai vizitate
12

erau : Mexic, Bali n Indonezia, Brazilia, Cuba, Republica Dominican, Malaezia, insulele dinPolinezia, Queensland din Australia, Tailanda, Florida i Hawaii din Statel e Unite ale Americii. Turismul de iarn Staiunile turistice de schi cele mai renumite se afl n ri din Europa (Austria, Bulgaria, Elveia, Frana, Germania,Islanda, Italia, Norv egia, Polonia, Republica Ceh, Romnia, Suedia, Slovacia, Spania), Statele Unite ale Americii, Noua Zeeland, Japonia, Coreea de Sud, Chile i Argentina. Turismul de mas Turismul de mas s-a dezvoltat datorit progreselor tehnologice, permind transportul unui numr mare de persoane ntr-un timp scurt ctre locuri de interes turistic, astfel nct din ce n ce mai muli oameni s-au putut bucura de petrecerea timpului liber n respectivele localiti sau staiuni. n Statele Unite ale Americii, primele staiuni litorale n stil european au fost amenajate n Atlantic City, New Jersey iLong Island, New York. n Europa continental, printre primele staiuni s-au numrat: Ostend, devenit popular datorit locuitorilor orauluiBrussels ; Boulogne-surMer (Pas-de-Calais) and Deauville (Calvados) pentru parizieni; i Heiligendamm, fondat n 1793, ca prim staiune de litoral pe malul Mrii Baltice.

13

Turismul de ni Turismul adjectival se refer la numeroasele forme de turism de ni sau de specialitate care s-au afirmat de-a lungul anilor, fiecare definit fiind de propriul su adjectiv. Multe dintre ele s-au impus datorit industriei turistice i universitilorde profil. Altele avanseaz concepte care pot fi sau nu acceptate de publicul larg. Exemple ale celor mai cunoscute dintre pieele turismului de ni sunt :

Agroturismul Turismul Culinar Turismul Cultural Ecoturismul Turismul Extrem Geoturismul Turism patrimonial sau cultural-patrimonial Turismul destinat persoanelor cu orientri sexuale diferite Turismul Medical Turismul Nautic Turismul Pop Turismul Religios Turismul Spaial Turismul n zone de rzboi Turismul n natur pentru cei interesai de faun i flor

14

5. Conceptul si notiuni fundamentale de turism

15