You are on page 1of 16

Anat clinica a capului si gatului

Excizia gl submandibulare -existenta unui pe can excretor al gl necesita extirparea acestuia sau a intregii gl. Extirparea-I caz de tumora canceroasa printr-o incizie la 2,5 cm sub unghiul mandib pt a evita ramul cervic si mandibb ale n facial. -traumatismele la niv facial afecteaza frecvent nasul putand sa prod fracture nazale care in afara de accidente de masina,pot fi si consecinta unor altercatii in special lovit de pumn/cot. -cand lovit este aplikta lateral se prod si o defornare a piramidei nazale insotita de hemoragie nazala,EPICSTACSIS, iar printr-o lovit directa se poate prod fractura lamei verticale a etmoidului putandu-se afecta si lama ciuruita a acestuia cu o conoplicatie grava, ruptura meningelui -in urma traumatismelor se poate prod si deviatia septului nazal, si in timpul nasterii,sptul putand fi deviat pana sa vina in contact cu peretele lat al foselor nazale=>obstruarea cailor respirat=> interventie chirurgicala -deviatiile de sept este detectabila tarziu Rinoreea cu LCR: -in traumartisnele cefalice poate fi afectata lama ciuruita a etmoidului cu lezarea meningelui si atunci se prod o rinoreeeliberarea LCR din spatial subarahnoidian,scurgere care poate dura 48 ore=>prod unei meningite Rinita: -congestionarea si inflamarea mucoasei nazale in urma unei infectii sau de natura alergica. -in astefl de sit congestia apare f rar, dat bogatei vascularize la acest nivel.Infectia se poate propaga in fosa ant a in lama ciuruita, prin trompa lui Eustachius si in tes moi

retrofaringiene,in urechea medie si la niv sinusurilor paranazale si la niv conjunctivei ocular.

Epicstacsis: -pata vasculara a lui Kisselbach.Hemoragiile nazale se pot produce si in hipertensiune arterial Sinuzita:-sinususrile comunica prin orificii -inflamatiile muc nazale => sinuzita(inflamatia mucoasei sinusala. Poate fi actata un sg sinus(sinus maxilar) sau mai multe sinusuri=>pansinuzita Variatiile sinsusului frontal: -sinusul front poate fi f mic, mai rar cele 2 sin front pot avea dimensiuni egale, frecvent septul ce le desparte fiind medial spre dr sau stg. -cand este f mica tinge cam 5 mm , insa sunt situatii cand poate fi f mare intinzandu-se in port orbitara a osului frontal, rara cele 2 portiui vertic si orizon fiind egale,in gen cea orbitara-mai mica -sunt situatii cand se poate extinde si in aripa mare a sfenoidului.Rar se int sinusuri frontale multiple,fiecare sinus avand orif sau de comunic cu orf nazal Infectiile etmoidale: -o infundare a per medial al orbitei poate alterac cel etmoidale post si infectarea acestora se poate transmite n optic si art oftalmice putand duce pana la cecitatea,orbita. -in cazuri mai usoare=>prod o nevrita. Infectia sinusului maxilar-cel mai frecvent infectat, vindecarea sa mai dificila pt ca orif sau de comuinc cu fosele naz sit in per med si evacuarea sinusului nu se pooate face decat atunci cand colectia atinge p sup a sinusului.

-o pers ce are sinuzita maxil bilat, in timpul noptii se suceste pt a facilita evacuarea colectiei -necesita uneori golirea prin punctie care se face endonazal,pe per medial cand se fol o canula prin care se poate introd si o sol de antibiotic. -sin maxil are probl si dat raport pe care le are cu dintii sup,in special cu molarul,de aceea atunci cand se practica o extractive dentara sup si se rupe una din radacini,daca nu este extirpata correct chirurgical se poate infunda in sinus si asftel o infectie la niv cavit orale se poate transmite sinusului. Sinuzita maxilara poate interesa si n alveolari sup care inerv in acelasi timp molarii dar si sinusul maxilar.Se poate complica si cu o nevralgie de n infraorbitar deoarece uneori per sup al sinusului poate fi dehiscent si asftel mucoala inflamata a sinusului vine in rap cu n infraorbitar. Explorarea clinica a sin-prin transiluminare Explor sin maxilar- prin proiectarea unui fascicul luminous intr-o camera obscura spre partea lat a palatului indivisului si in mod normal da o imag de seminula,sub orbita imag fiind rosietica.Cand exista o sinuzita aceasta imag este stearsa.Tot prin transiluminare se explor si sin frontal proiectand fasc luminous catre unghiul intern al orbitei spre coada sprancenei si se form o imag luminoasa deasupra sprancenei,tot roseate.Prin transilum nu se pot explora cel etmoidale si sin sfenoidal. Lezarea urechii externe.Traumatism care duce la form unui hematom auricular cu colectia de sange intre pericondru si cartilajele pavil urechii.Cand e mare necesita o aspiratie si e bine sa se faca cat mai precoce pt ca intarzierea aspiratiei duce la form de tes fibros care se dezv in tes cutanat,avand preturnare aparitia unor cicatrici vicioase9cicatrice sub forma de Barza) Exam notoscopic-se explor cond auditiv ext si membr timpanului pe fata sa ext. deoarece port cartilaginoasa descrie

o curba a meatului,trebuie tractionat pavilionul tragand de helix sup post si lat reducandu-se astfel curbura partii cartilagin a meatului ceea ce facility introd notoscopului.La nou nasc meatul fiind scurt se trage pavilionul post-inf . Cu otoscopul se poate aprecia cul mebr timp(gri stralucitor si translucid)-permitand vizualizarea in aproprierea centrului embr timpanice a n ciocanului.De asemenea in p post-inf se delimiteaza un triunghi luminos a lui Polizer care reprez partea de cliva a urechii medii,aici facandu-se inciziile in caz de otita purulenta medie neexistand lperic nezarii n coarda timp sau a oscioarelor urechii. Otita medie-infecttia urechii medii care se poate transmite in cazul unei infectii la nicv rinofaringelui si poate afceta prin aditusul adanttrum cel mastoidiene si antrumul mastoidian complicandu-se. La copil infectia se poate transmite sis pre fosa cran mij prin fisura pietro-scuamoasa complicandu-se cu o osteomielita a tegmentului timpanic. Obstructia tubei auditive a lui Eustachio-face leg dintre rinofaringe si urechea medie,in urechea medie gas aer la pres atmosferica sip t o auditie fiziologica aerul trb mentinut la presiunea atmosferica.Atunci cand trompa e obstruata,aerul din urechea medeia e absorbit la nic oaselor=>tulburari de auditie. Semnul de redcurece a presiunii retractiia membr timp spre urechea med,astfel membr timpanului nu mai poate raspunde corespunzattor dif intensitati ale sunetelor inconjuratoare.

CLINICA REGIUNII CERVICALE: Durerea cervicala

-poate avea mai multe cauza:o inflame a nod limfatici, o contracture musculara, o protruzie a discului intervertebral(hernie de dis ) sau hipertrofia nod limfatici ca urmare a unui proc canceros localiz la niv reg cefalice,dar si la niv reg toracice si abdomen,. De ex cancerul bronhopulmonar metastazeaza la nic oaselor cutiei craniene.Durerile cervic apar si in perturbari la niv scheletului, in artroze precum si in traumatisme.Aceste dureri se exacerbeaza in misc capului si gatului,in tuse,stranut, chiar si in efor de defecatie. Propagarea infectiilor la niv gatului: -influentata de prezenta fasciilor cervicale.Fascia cervic superf contrib la limitarea propagarii infectiilor,in special in cazul absceselor.un proc infectios intre fascia cerciv super si mij nu se propaga mai jos de manubrului sternal.Daca infectia se dezv intre stratul musc si visceral al lamei pretralheala,infectia se poate transmite in cavit toracica ,ant pericardului. Atunci cand exista puroi post fasciei prof se poate transmite in p lat a gatului prod o tumefactie pe fata prof a SCM.I?nfectia poate sa perforeze lama prevertebr sis a se form o colectie retrofaringiana , prod o tumefactie ce bombeaza in faringe=>abces retrofaringian care prez 2 simptome : disfagia(deglutitie greoare si dureroasa) si dizartria(tulb in vbire).Infectia se poate propaga si post esofagului d eunde aj in mediastinul post, poate sa se localiz at traheei si in torace se poate propaga in mediastinul ant.Se pot intmapla si propagari din torace la gat: arul prin rupture traheeai, unei bronhii,chair a esofagului poate urca la niv cervical. Paralizia m platisma: -urmata de slabirea pileii gatului=>aparitia ridurilor care sunt mobilizate o dat cu misc pileii gatului si atunci cand se incearca reducerea acestor riduri,o atentie trb acordata ram n facial,prin ramul sau cervical.O leziune la niv pielii gatului trb cusuta cu mare atentie,pt ca marg plagii sunt trase in toate directiile prin contractia fibrelor m platisma.

Torticolis: -poate fi de 2 feluri: congenital si spasmodic -T congenital :cel mai frecvent se dat existentei unoi tumori beningne a tes fibros la niv m SCM,adica fibromatoza cervicala si se traduce prin rotatia capului de p opusa.Se poate prod si in timpul unei nasteri dificile,cand tractiunea exercitata de fat prod rupture ale fibbr musc =>T muscular prin form unui hematom care se trans f intr-o masa fibrotic ace poate sa prinda un ram din n 11,ceea ce av afecta contractia m SCM.Netratat duce la o deformare a gatului in flectie cu redoare cervicala,aceasta va necesita fie eliberarea insertiilor inf a SCM, fie sectionarea sa transversala sub n 11. T.spasmodic:- consta intr-o toonicitate anormala:distonie cervicala si poate aparea la orice varsta:20-60 ani.Consta in afectarea m gatului,in special trapezul,dar mai frecvent SCM si consta in deformarea prelungita a gatului in rotatie,inclinare lat si flexie/extensie.Umarul de aceeasi p spre care e inclinat capul e deplasat ant.E insoti de dureri cervicale.

Cateterismul venei subclavic: -se face pe cale intraclaviculara printr-o incizie la niv furculitei sternale si se patrunde cu cateterul de la niv mij claviculei spre incizura jugulara a sternului,existand pericolul lezarii venei cu formarea unui hemotorax.Daca se mg prea post se poate leza art subclavic. -serveste prt administer de lichide nutritive,asa numita alimentatie parenterala, de medicam precum si masurarea presiunii centrale. -se prefer cateterismul venei subclav drepte. Cateterismul venei jug int: -se prefer vena jug int dr care e mai rectilinie.

-practicata in explorarea cordului drept -se practica in p lat a carotidei comune,sub un unghi de 30 de grade,indeptandu-se acul de punctie catre unghiul dintre cele 2 portiuni ale SCM:sternala si claviculara. -la ea se poate lua pusul care da inform despre contractile ventric drept.Acesta se ia deasupra mij clavic cu capul inclinat de aceeasi p la 10-25 de grade. Sectionarea venei jug ext: -se face pe marg post a SCM si dk e sectionata vena ramane deschisa pt ca este sit intr-o dedubblare a fasciei cervic super ramanand deschisa favoriz aspiratia aerului si prod unei emboli gazoase, de aceea in caz de sectiune trb sa se exercite presiune pe vena imediat. Vena jug ext proeminenta-in port sa terminal,deasupra clavicluei,ea e proeminenta fiziologic,insa ea poate fi proemin pe tot traiectul su in cazul unei decompensari cardiac, motiv pt care vena jug int e socotita ca barometru int. -poate fi proemin si la cei care iau sunete inalte-cantaretii. Intreruperea n frenic: -are ca urmare paralizia jum corespunzatoare a diafragmului. -n frenic e cuprins si in anestezie,dar e vba de o paralizie diafrag temporara Ligatura art carotid ext: -diminua fluxul sanguine dar nu ili intrerupe complet dat anatomozelor existente intre cele 2 art carotid ,ceea ce permite refacerea sanguine,vasculara in terit supraligatural. -cea mai puternica anastomza este cea dintre art occipit-ramul descend al acesteia cu art vertebrala si cervicala profunda. Endarterioctemia arterial:

-pe per intern la nic carotidei se form placi de ateromaterosclerozaAspecte puse in evidenta f usor prin ecografia Doppler.Prezenta placilor de aterom duce la diminuarea calbrului prod o ocluzie partial ce are ca urmare un accident ischemic tranzitoriu,care consta in pierderea brutala,focalizata a functiei neurologice.Primele simptome:dezorietare a individului,24 ore,apoi pot disparea. Pot produce de asemenea AVasc minore,abolirea musculat de o p a corupului,care dureaza in jur de 24 de ore apoi dispare. In cazuri mai grave simptomele dispar in 3 sapt sau se poate muri.De multw ori necesita deschiderea arterial si eliminarea placii ateromatoase. Frecvent se localiz in p initiala a art , deasupra orig art carotid int. elim chirugicala a placii de aterom necesita ultewrior administer de anticooag. In interv chirurgicala pe careotida trb sa se tina cont ca se pot le n 9,19,11,12 si simpaticul cervical,iar din 10 poate fi lezat laringeul. Pulsul la carotida: -se ia la niv santului dintre trahee si m infrahioidieni,pe marg SCm,plasandu-se degetele pt palparea pusului la niv marg sup a cartilajului tiroid. -palparea art carotid trb facuta cu precizie si cu grija ,pt ca la niv bifurcarii carotidei commune in p sup a lui C4,prez o dilatatie-sinusul carotidan, acre prez baro si presoreceptori. Pe fata post se gas glomusul carotidian-zona hipersensibila si comprimare aacestuia=>hipotensiune,ischemie cardia,mg pana la sincepoa din cauza scaderii perforartiei cerebrale si de aceea palparea puslui la carotida e contraindicate la cardiaci. Glomusul carotidia-nsensibuil la variatiile scaderii concentratiei O insangele art , dar mai ales la crestere concentr CO2.Calea aferenta a cestui reflez-e reprez de n 9 si 10.

Cresterea concert CO2 duce la .,cresterea pulsului si a tensiunii arteriale. LEZAREA SIMPATICULUI CERVICAL: -prod sindromul Claude Bernard-horner si acesta consta in : mioza-micsorarea fantei palpebrale, ptoza palpebrala-caderea pleoapei sup, enoftalmie-glob ocular infundat in orbita si roseata la niv pometului obrazului ca urm a vasodilatatiei si absenta transpratiei , fenom care se pot extinde si la niv cervicala. La niv cervical pe linia mediana a gatului-ant traheei poate exista o art tiroidiana accesorie-tiroid inna a lui Neubauer in proportie de 10-15% , art ce isi poate ave orig in arcul aortic,in carotida comuna,in trunchiul brahiocefalic sau in art vertebrala.Existenta sa pericliteaza interventiile la niv cervical. Atunci cand sunt gl tiroide ectopice sunt sit in planul medial al gatului,ceea ce serveste ca punct de diagnostic diferential cu chisturile tiroidiene.Poate exista si tes glandular tiroidian accesor care poate fi sit in timus , pe p lat ale cartilajului tiroid,la supr m tirohioidian. Acets tes prez o secrettie insufiecieta. Cresterea de vol a gl tiroide:-hipertrofie inflamatori si neoplazica. Hipertrof tir poate fi si fiziologica-in timpul sarcinii si In ciclul menstrual. Hipertofia:-cu hipersecretie-se dat cresterii tes secretor glandular -cu hiposecretie: se dat cresterii tesc conjunctiv.Se form asa numita gusa care e mai frecventa in reg sarace in Iod.Marirea de vol a gl tir comprima traheea,esofagul, n laringeu. De regula marirea de vol se poate face lat,post ant cel mai frecvent, inf dar sup nu se face!!! Interventia:tireodoctemie.

In interventiile pe gl tiroida trb sa se tina cont de preez paratiroidelor,care daca sunt extirpate necesita trat hormonal indelungat de substiruire, de prez n laringeu si recurent. Lezarea n recurent -frecvent,mai ales cad se intervine pe polul inf al gl tiroide. Laringeul dr are rap stranse art tiroid inf si ligature acestei art trb sa se faca la disttanta de gl tiroida pt a nu prinde si n laringeu. -uramata de raguseala,spasm laringian. Gl paratiroide pot fi sediul cancerului sau a tumorilor benigne, adenoma paratiroidian urmat de hiperparatiroidie. Fracturile -urmare a unor traumatisme directe ale reg cervic si sunt urmate de hemaotm submucos,edem laringian cu obstructia cailor respiratorii,cu raguseala,tulburari de vorbire etc. Laringele se studiaza la int cu ajut laringoscopului, metoda:laringoscopia care poate fi indirecta cand se face cu ajut unei oglinzi laringiene, iar cea directa cu laringoscopul cu sursa luminoasa. Lobul lui Lalouette-tiroida. Lob pyramidal al tiroidei-exista in 50% din cazuri sic el mai frcevent se desprinde sdin p lat stg a istmului tiroidian.Cand istmul lipseste se desprinde de pe lobul stg a gl tiroide. Inhalarea corpilor straini- in vestibului laringian.care se constracta spasmodic si aerul nu va mai putea patrunde in caile respiratorii spre trahee. De regula: o tuse violenta=>elimina in afara corpul strain. Cand prin t use nu poate fi elim corpul strain se recurge lamanevra Heimlich,care consta in exercitarea unei presiuni la niv per abdominal,sub proc xifoidian ce are ca urmare elim aerului pulmonary. Uneori daca nus e reuseste elim, se poate intros un ac : cricotireotomie cu ac sau se poate introd o comera,

Ancerul laringian-debuteaza cu o raguseala, otalgie,odispagie, afceteaza nod limf pre si paratraheali care se hipertrofiaza. Se practica oblig lringectomia,iar dupa interventia treb repracticata reeducarea vocala cu ajut unei proteze. In insuf respirat: traheotomia-sectionarea inelelor traheale 1-2 sau 3-4,apoi se introd o canula traheala care permite misc respiratorii. Traheotomia trb sa stina cont de prez n recurenti , a unei art tiroidiene accesorii sau la copil de extinderea cervic a timusului. Se pot intakni copri straini la niv laringofaringelui care se localiz in proc piriform, frevente fiind oasele de peste sau pui. Recesul piriform poate fi legat cu gl tiroida prin tractul sinusal al recesului piriform si acesta se poate infecta dand si tiroidita ce va necesita o tireoidectomie . Tonsilectomia: -cea mai frecventa extirapre :tonsil palatine,a carei infectie se num amigdalita iar extirpare:amidalectomia. Duce la obstructia cailor resp superioare si atunci indiv respire pe gura. Se poate infecta tonsil faringiana , infectia putandu`se transmite la tonsila tubara si de aici se poate transmite la nivel de ureche medie complicandu`se cu o otita. Fistule traheo-esofagiene sunt anomalii congenitale asocitate cu o atrezie ( dezv incomplete a esofagului). In 90% din cazuri se tranduc prin terminarea portiunii proximale a esofagului ca un buzunar si partea inf a acestuia comunica cu traheea. A doua varianta in ordinea frecventa: partea proximala a traheei comunica cu esofagul iar cea inf a traheei comunica cu stomacul, esofagul se term in buzunar. In cea de a 3a varianta nu e vorba de o atrezie a esofagului si de o histula traheoesofagiana, esofag complet se continua cu stomacul iar in partea sup comunica cu traheea inf putand exista si o comunicare traheo-esofagiana. Modificarile laringelui cu varsta- prez o crestere regulate, progresiva pana pa varsta de 3 ani dupa care cresterea e slaba

pana la 12 ani. La pubertate se obs creste si modif accentuate, la sex masc, aceste trnas se fac sub influenta testosteronului. Cartilajele laringelui se osifica dupa anumite varste, intai tiroidul, cricoidul sip e locul 3 cea mai mare parte din artenoid. Osificarea cartilaj tiroid incepe de la 25 de ani si este progresiva si se term la 60 de ani cand poate fi vizualizat radiologica un os tiroidian. Cancerul esofagian- primul sintom este disfagia ( deglutitie mai greoaie), durerile mari apar knd lumenul esofagian se reduce de la 30 la 50% din normal. Se studiaza endoesofagioan si atunci knd durerile de glutitie sunt intense inseamna ca procesul canceros tumoral sa extins si la tesuturile periesofagiene. Se hipertrofiaza nodulii cervicali se se produce si o compresie a n laringeu recurent. Lezarea esofagului mai rar intalnita. Se produce prin ingestie de subt caustic sau complicatie post chirurgicala in interventiile pe caile respiratorii. Numai in accidente sau leziuni intinse ale cailor resp poate fi afectat si esofagul care necesita interventie chirurgicala rapida in caz contrar putandu`se produce decesul individului.

Anatomia clinica a sistemul cardio-vascular

Mediastinoscopia-se face cu ajutorul mediastinoscopului introdus printr`o incizie deasupra manubriului in aprop incizurii jug a manubriului si prin introducerea med, se pot studia nodulii limfatici mediastinali precum si partea ant a coastelor si cartilajele costale putandu`se si preleva fragmente din acestea. Sunt situatii knd mediastinul este largit , aceste situatii patologigce in caz de hemoragii intramediastinal, hipertrofie cardiaca cu decompresare.

Seminficatie chirurgicala a sinusul transv pericardic- exploraREA SE FACE cu douadegete. Se exploreaza sinusul transvers atunci knd este nevoie sa se faca derivarea circs g in vasele mari sau knd este nevoie sa se plaseze o ligature pt introducerea tuburilor uni ap de derivatie. In continuarea chirurgia cardiac se exectuta prin circulatie. Accesul pe vena cava sup: pentru a accepe pe vena cava inf treb sectionat pericard. Cea cava sup are o sectiue extrapericardica. Pericardita- este o inflamatie a pericardului si care poate fi insotita de asa numitul epansament cardiac, trecerea lichiudului di cap pericardicice in cav pericardica. Acest epasament impiedica cordului se a se umple complet si dilata complet. O inflamatie este urm de ingrosarea foitelor pericardice si aparitia care compromit functia pericardului. Sunt situatii knd se produce aparitia unor rugozitati si atunci in timpul miscarilor caridiace apare frecatua pericardica care se poate asculta stetoscopic si se seaman ca freacarea a doua bucati de matase. Decompesare cardiaca- cordul nu expluseaza sg in ritmul pe care`l primeste, fiind dereglata circ normal a sg cu aparittia epansamentului ce limiteaza fluxul sangui in ventricul dand nasterea asa numitei tamponate cardiac care poate fi mortal. Intre cele doua foite pericard se poate acumula sis sg. In toate aceste compresiuni cardiac prin comprimarea cordului sg nu este primit in ventricule si in timpul sistolei atriale reflueaza in vena cava inf si produce stagnarea sg la niv venelor gatului si fetei. Paracenteza pericardului-punctia pericardica- se face prin punctie la niveului trigonului pericardic in spatile 4-5 langa marg sternului pe marg sup a coastei subiacente . se poate face si la niv unghiului intrasternal prin procedeul lui MARFAN cu acul de punctie patruzand Anomalii de pozitie a inimii- inimia in partea dreapta- tulburi anormale care poate fi insotita si de o inv in oglinda a pozitie

vaselor mari si arcului aortic. Atunci cand destrocardia este ilozata prognosticul este insotita de malformatii cardiac grave. Dextrocardia poate fi insotita si de inversarea pozitie viscerotoracice si abdominale. Percurtia cord-inf asupra densit si dimensiunilor cord facandu`se la niv spatiilor 3, 4, 5 intre linii axiale ant incepand de la stanga-dreapta. Rezonanta obtinuta prin percurtia se reduce si atinge machitatea pe marg , in pareta stanga la 6 cm de marg sternului. Anomalii ale septului interatrial- inchiderea incomplete a foramenului oval intalnita in 15-25% din cazuri, ca urmare a unei fuzionari incomplete. Cand este mica aceasta comunica repercusiunile sunt reduse, cand este mai mare com perm trecerea sg din atriul stang in atriului drept ce are consecinta cresterea in vol a atriului cu o dilatare a artere pulmonare. Anomalii septului interventricular afecteaz aportiunea intermembranoasa si comunicarea este prez in 25% din bolile cardiac. Marimea aceste comunica variabila de la 1-25 mm si este urm din sg patruns in v drept cu dependesare cardiaca. Comunicarile interventriculare mai putin fregvente si se inched in tumpul copilariei. Stenoza poate fi la nivelul infundibului sau prin fuzionarea bazei valvulelor component si au ca urmare reducerea debitului sanguine a ventricului drept si o hipertrofie ventriculara dreapta. Insuficienta valvulara- valvulele au marg libere, subtiri. Ele se pot ingrosa si aparitia nodulilor este urmata de o inghidere incomplete valvulara si atunci sg refuleaza sub presiune in ventriculul drept ce produce acusti cu suflu cardiac. Accident cardio-vascular- in atriul stang se poate form un thrombus( cheag sanguine) care se poate fragmenta su fragmentele rezultate trc in circ generala( mare) si produc obtructia arterelor periferice care frecvent obtrueaza arterele cerebrale producand accident vascular cerevral( avc). Are

drept urmare o paralizie de partea opusa a corpului in raport cu vasul lezat. Insuficienta valvulara este cea mai frecventa intalnita la niv valvulei nitrale, da nastere la supluri cardiac character, consta in aparitia de noduli de valvule ce se prez ca niste neregularitati ce determina tulburente in fluxul sanguine , cuspitele se pot retracta pri cicatriz Insuficienta aorta- produce un suplus I un puls care urmare a unei bruste despresii a presiunii in diastole si a unei cresteri intense in sistola. Obtructia sg sanguin- produce vartejuri care au ca urmare vibratii auzibile. Senzatia vibratorie se poate simti superficial la palpare, cunoscut sub numele de frenismen sau trib. Stenoza aortica congenital- se poate localiza la niv valvulei , deasupra acesteia sau dedesubt si este umr de hipertrofie ventriculara stanga. Anevrism de aorta asccendenta- la niv portiunii ascente isi schimba directia. Nu se intervine cand creste, se rupe anevrismul si se moare. Anevrism de aorta se produce la niv continuarii arcului aortic. Variatii ale arterelor coronare- ssunt 2: dreapta si stanga( arterele coronare ) pot exista 3 artere in unele situatii. Una poate fi mijlocie si este ventricular ant dreapta iar a doua situatie circumflexa( pe stanga). In ceeea ce priveste vasc cordului exista uneori o proportionalitate intre teritoriul art coronare drepte si stangi. Sunt situatii knd predomina vasc art coronare dreapta sau stangi. Sunt situatii knd interventricul dreapta nu se mai term pe fata post a cordului. Sunt situatii kdn artera circumflexa se term ca interventriculara in post.

Arteroscleroza coronariana- duce la diminuarea lumenului coronarian, fluxului sanguine miocardic si de regulua este produsa de placi de ateron( acumulari de lichide). Intre arterele coronare exista anastomze si instalarea progresiva a insuficiente coronariene duce la dilatarea si intrarea in fuctie a acestor anastomose. Instalarea brusca a obstructiei dule la blocarea circulatie in seg subiacent cu lipsa de vascularizatie sub blozaj si necroza teritoriului miocardic deservit.