Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este o boala respiratorie cronica ce afecteaza att bronhiile (bronsita cronica) ct si plamnii (emfizem)

si se manifesta prin ngustarea progresiva si ireversibila a bronhiilor, ceea ce se nsoteste de o scadere progresiva a capacitatii respiratorii.

http://www.desprebpoc.ro

Fumatul este principala cauza a BPOC. Nu toti fumatorii fac BPOC, dar s-a constatat ca o proportie de 10-15% dintre ei, reactioneaza exagerat la fumul de tigara. Riscul creste proportional cu numarul de tigari si cu numarul de ani de fumat.

http://www.desprebpoc.ro

Desfasurarea activitatii in mediu toxic (praf si chimicale) cand expunerea este intens sau prelungita ( fum, pulberi, vapori ). Poluarea atmosferica. Infectii virale, bacteriene, micotice. Hiperreactivitatea cailor respiratorii.

http://www.desprebpoc.ro

BPOC este caracterizata prin inflamatia cronica existenta la nivelul tuturor cailor aeriene mari si mici si a parenchimului si vaselor pulmonare. La nivelul cailor aeriene inflamatia cronica produce leziuni care determina o remodelare structurala a peretelui, cu formarea de tesut cicatricial care se ingusteaza si produce o obstructie fixa a cailor aeriene.

http://www.desprebpoc.ro

 Tuse cronic: minim trei luni pe an, doi ani consecutiv.

Dispnee: progresiv, de obicei agravat de efort, descris de pacient ca un efort crescut de a respira. Expectoratie productiva

Wheezing
Senzatia de apasare sau constrictie toracica

http://www.srp.ro/Bronhopneumopatia-cronica-obstructiva-125.htm

BPOC face ca efortul depus pentru a respira sa fie foarte mare. Cand in palmani ramane prea mult aer de la inspiratia dinainte, nu se mai poate inhala la fel de mult aer proaspat pentru ca in alveole nu mai poate sa intre aer, pentru ca nu a iesit cel dinainte, conductele aeriene mici sunt ingustate si infundate de prea mult mucus.

n BPOC se pot ntlni urmtoarele anomalii: obezitate sau hipoponderalitate; semne de obstrucie: expir prelungit (durata auscultatorie a expirului este egal sau mai lung dect a inspirului), expir cu buzele uguiate; semne de hiperinflaie: torace "n butoi" (diametru anteroposterior mrit) semne de insuficien respiratorie: cianoz central, alterarea strii de constien

http://www.srp.ro/Bronhopneumopatia-cronica-obstructiva-125.htm

Spirografia Testul de reversibilitate bronic apreciaz reversibilitatea obstruciei bronice. Testul de efort - permite evidenierea dereglrilor funcionale respiratorii. Examen radiologic permite evidentierea modificarilor pulmonare organice. Fibrobronhoscopia vizualizarea si aprecierea mucoasei bronhice, biopsia mucoasei bronhice.

http://www.boli.ro/plamani/boala-pulmonara-obstructiva-cronica-bpoc

Spirometria este o metod fiabila n detectarea obstruciei cilor aeriene si trebuie efectuat la toi pacienii suspecti de a avea BPOC. Spirometul este un aparat folosit sa masoare cat de eficient si cat de rapid plamanii pot fi expansionati sau goliti de aer.

STADIU
1. Usor 2. Moderat

DESCRIERE
Tuse si expectoratie cronic Pacienii prezint dispnee care poate interfera cu activitile zilnice Stadiul n care adesea pacientul solicit asisten medical i n care se stabilete diagnosticul. Simptomele de tuse i expectoratie persist, dispneea se agraveaz Unii pacieni nu au simptome pn n acest stadiu i nu solicit asisten medical pn n momentul n care afeciunea nu devine sever Pot aprea i alte simptome, cum ar fi cele de insuficien cardiac dreapt sau scderea ponderal.

3. Sever

4. Foarte sever

http://www.boli.ro/plamani/boala-pulmonara-obstructiva-cronica-bpoc

BPOC Fumator sau fost fumator Simptome inainte de 35 ani Dispnee Episoade de wheezing nocturn Aproape intotdeauna rar

ASTM BRONSIC posibil frecvent

ALTELE Cancer pulmonar

Persistenta si progresiva rar

Intermitenta, episodic Frecvent

Tuse cronica
Expectoratie purulenta

Comuna
Relativ frecventa

Rara
Absenta Bronsiectazii posibile

http://www.dspalba.ro/promovare/bpoc2011/campanie%20bpoc%202011.pdf

Obiective: Ameliorarea simptomelor

Prevenirea progresiei bolii mbuntirea toleranei la efort

mbuntirea strii de sntate

Prevenirea i tratarea complicaiilor Prevenirea i tratarea exacerbrilor Scderea mortalitii

http://www.scribd.com/doc/114377781/kineto-bpoc

Tratament medicamentos: Bronhodilatatoare, corticosteroizi, antibiotice, antitusive

Tratament non-farmacologic: Reabilitare pulmonara Oxigenoterapie Tratament chirurgical sau endoscopic

http://www.scribd.com/doc/114377781/kineto-bpoc

Obiective: dezobstrucia cilor aeriene; reglarea volumelor pulmonare i mbuntirea schimburilor gazoase; tonifierea musculaturii respiratorii, n special al cuplului diafragm - transvers; controlul i coordonarea respiraiei; readaptarea pacientului la efort;

http://www.scribd.com/doc/114377781/kineto-bpoc

Metode folosite: Relaxarea: masaj sedativ, metoda Jacobson Posturarea; Gimnastica respiratorie propriu-zis sau reeducarea respiratorie; Antrenamentul la efort dozat; Educarea tusei

http://www.scribd.com/doc/114377781/kineto-bpoc

Pacieni n insuficien respiratorie cu sau fr hipercapnie, cu dispnee accentuat, de gradele IV sau V, n majoritatea cazurilor cu cord pulmonar (consecin a hipertensiunii arteriale pulmonare). utilizarea posturilor de relaxare a musculaturii abdominotoracice i de facilitare a respiraiei abdominale iniial din decubit, apoi n timp, din aezat i ortostatism; drenaj bronhic din posturi adaptate (decubit lateral), executarea unei tuse controlate, nesolicitante pentru pacient; reeducarea respiratorie n special abdominale; readaptare la efort, respectiv trecerea de la repausul total la pat spre o independen de micare.
http://www.ms.ro/documente/Ghid%207_8292_6000.pdf

Pentru forma medie dispneea nu depete gradul III, insuficiena respiratorie este latent, nu sunt hipercapnici. Pentru forma uoar, dispneea este de grad II sau I. nvarea i utilizarea unor elemente sau metode de relaxare; modaliti de educare a tusei cu aplicaii i n cadrul drenajului bronhic; modaliti de reeducare a respiraiei att de deficitare la pacienii obstructivi; programe de gimnastic medical cu accent pe utilizarea unei respiraii corecte abdomino-toracice; modaliti de cretere a capacitii de efort a pacienilor.

http://www.ms.ro/documente/Ghid%207_8292_6000.pdf

Obiective: 1. S creasc volumele de aer mobilizabile, pentru ntreg plmnul sau numai n anumite regiuni pulmonare; 2. S scad travaliul ventilator prin scderea rezistenelor dinamice la flux, prin creterea complianei toracice sau prin ambele metode; 3. S tonifice musculatura respiratorie; 4. S controleze i s coordoneze ritmul respirator.

a.

Dirijarea aerului la nivelul cilor respiratorii superioare presupune reeducarea inspirului i expirului.

http://www.ms.ro/documente/Ghid%207_8292_6000.pdf

b. Reeducarea respiratiei abdominale.

http://www.ms.ro/documente/Ghid%207_8292_6000.pdf

http://www.ms.ro/documente/Ghid%207_8292_6000.pdf

Nume si prenume: T.V. Sex: feminin Varsta: 58 ani Perioada spitalizarii:8 zile Varsta la internare 58 ani Date subiective:febra,inapetenta,dispnee Date obiective: febra,tuse,stare clinica influentata. Antecedente heredo-colaterale: Mama 80 ani, fumatoare. Tatal are 82 ani,hipertensiv,fost fumator. Antecedente personale fiziologice si patologice: BPOC de 5 ani,HTA. A avut trei internari in ultimii doi ani pentru insufienta respiratorie. Comportament: fumeaza,consuma alcool ocazional.

http://www.ms.ro/documente/Ghid%207_8292_6000.pdf

Istoricul bolii: Se prezinta pentru internare in a 3-a zile de la debutul bolii, cu dispnee, tuse,febra, pentru investigatii si tratament de specialitate. Simptome: Tuse productiv dimineaa. Tusea s-a agravat considerabil cu o sptmn n urm i a devenit persistent. A observat o cretere a produciei de sput, care i-a schimbat culoarea i a devenit purulenta si mai dens. Se simte obosit i n ultima vreme are senzaia c rmne fr aer, asta mai ales dup agravarea tusei. Febr n ultimele 3 zile
http://www.ms.ro/documente/Ghid%207_8292_6000.pdf

1. Relaxare prin respiratie: Pacientul in DD ,capul pe o perna mica , genunchii usor flectati sprijiniti pe un rulou, MS departate de trunchi , palmele pe pat. Timp de 2-4 minute pacientul va respira amplu, concentrandu-se asupra respiratiei. Se va instrui pacientul ca in inspir sa-si imagineze ca devine usor iar cand expira devine greu ca si cum corpul se infunda in pat. Decubit dorsal cu mainile pe abdomen si coatele pe saltea se vor executa expiratie impusa , urmata de inspiratie cu ridicarea abdomenului pe masura ce aerul patrunde, expiratia prin pronuntarea literei S si coborarea abdomenului ( de 8 10 ori ).

2. Posturile relaxante: In pozitia sezand trunchiul este flectat antebratele pe coapse sau sezand pe un scaun in fata unei mese pe care se afla o perna antebratele se sprijina pe acestea iar capul pe antebrate. In ortostatism spatele rezemat de perete , coloana usor cifotica , trunchiul usor flectat , MS atarna in fata corpului, MI usor flectate din genunchi; aceasta pozitie relaxeaza abdomenul permitand o respiratie abdominala mai buna.

http://www.scribd.com/doc/98195131/ProgramFizic-de-Reabilitare-in-BPOC

3. Reeducarea respiratiei:
Inspir pe o nara cealalta fiind presata cu degetul, expir pe gura. Inspiratie intrerupta ca si cum am mirosi o floare expir pe gura. Inspir profund urmat de o scurta apnee, expir pe gura. In mers inspir pe un pas si expir pe 2 pasi , inspir pe un pas si expir pe 3 pasi, inspir pe 2pasi si expir pe 4 pasi.

http://www.scribd.com/doc/98195131/Program-Fizic-deReabilitare-in-BPOC

4. Reeducarea respiratiei diafragmatice:

DL cu o perna sub baza hemitoracelui, MI homolateral semiflectat . se respira abdominal. DL , MI usor flectate pacientul relaxat ,se executa un inspir profund si un expir foarte rapid pronuntand litera f. Se repeta de cateva ori . Se executa un inspir profund urmat de 2 expiruri rapide , primul mai scurt celalalt mai lung.

http://www.scribd.com/doc/98195131/Program-Fizic-deReabilitare-in-BPOC

5. Gimnastica respiratorie: Decubit dorsal , cu genunchii indoiti se executa ducerea bratului stang spre soldul drept , concomitent cu ridicarea capului si a umerilor expiratie; ducerea bratului stang oblic sus , cu rasucirea capului spre stanga inspiratie.

http://www.scribd.com/doc/98195131/Program-Fizic-de-Reabilitare-in-BPOC

Ducerea ambilor genunchi la piept, cu ajutorul bratelor, expiratie, iar la revenire cu inspiratie. Din pozitia pe genunchi cu sprijin pe brate: expiratie activa , tragand abdomenul in sus; inspiratie concomitent cu coborarea abdomenului si ridicarea toracelui si a capului ( de 10 ori ). Stand cu ganterele de 3 kg in maini , abductii ale MS pana la 90 in inspir, revenire lenta cu expir.

http://www.scribd.com/doc/98195131/Program-Fizic-de-Reabilitare-inBPOC

n Romnia, BPOC la pacientul nefumtor rmne subdiagnosticat, mai ales n rndul persoanelor care nu au fumat niciodat.
Scopul studiului: Studiul intenioneaz s realizeze o caracterizare att epidemiologic dar, mai ales funcional respiratorie a populaiei bolnavilor de BPOC nefumtori.

ro/Mincu_Ro.pdf

http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2012/Nr4-

Material si metoda de lucru:

Pentru a alctui profilul funcional respirator al pacientului nefumtor cu BPOC am ales s efectum un studiu descriptiv asupra a 199 de pacieni, foti fumtori sau niciodat fumtori, diagnosticai cu BPOC n ambulatoriul de pneumologie din judeul Vlcea n perioada 2010-2012. Evaluarea funciei pulmonare a pacienilor cu BPOC studiai a fost efectuat cu ajutorul unui spirometru Vitalograph Alpha. Datele au fost colectate la momentul diagnosticarii cu BPOC si se refera la caracteristicile demografice la pacientilor, statutul functional respirator.

ro/Mincu_Ro.pdf

http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2012/Nr4-

70 60 50 40 30 20

Stadiul GOLD II Stadiul Gold III StadiIul GOLD IV

10 0
Nefumatori Fosti fumatori Fumatori pasivi

http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2012/Nr4-ro/Mincu_Ro.pdf

Dintre nefumatorii fr expunere pasiv la fum de igaret, 63.2% (nr =36) se gseau n stadiul II GOLD, 28.1% n stadiul III i 8.8% n stadiul IV. Fotii fumtori i cei cu expunere pasiv la fum de igarete aveau o distribuie asemntoare a cazurilor de BPOC n stadiul II 55.3% respectiv 53.6% i stadiul III 36% respectiv 39%, ns observm un procent semnificativ mai mare al cazurilor n stadiul IV la fotii fumtori fa de fumtorii pasivi (8.8% fa de 3.6%).

80 70 60 50 40 30 20 Barbati Femei

10
0 GOLD II GOLD III GOLD IV
http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2012/Nr4-ro/Mincu_Ro.pdf

Dac analizm numai nefumtorii i fumtorii pasivi, observm o predominan a cazurilor la sexul feminin, acestea reprezentnd 63.5% din totalul cazurilor aprute la nefumtor, reflectnd probabil incidena mai mare a fumatului la brbat, mai ales la vrsta de peste 40 de ani a pacienilor cu BPOC.

Pacientul nefumtor cu BPOC este dificil de diagnosticat din cauza suspiciunii reduse pentru o patologie asociat aproape exclusiv fumtorilor. Atunci cnd acesta se prezint la medic, obstrucia cilor aeriene este moderat sau severa. Astfel, am observat o predominan a pacienilor care se prezint la medic n stadii relativ tardive ale bolii, cu obstrucie bronic moderat sau sever.

http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2012/Nr4-ro/Mincu_Ro.pdf

http://www.desprebpoc.ro http://www.srp.ro/Bronhopneumopatia-cronicaobstructiva-125.htm http://www.dspalba.ro/promovare/bpoc2011/campanie%20 bpoc%202011.pdf http://www.scribd.com/doc/114377781/kineto-bpoc http://www.ms.ro/documente/Ghid%207_8292_6000.pdf http://www.boli.ro/plamani/boala-pulmonara-obstructivacronica-bpoc http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2012/Nr4-ro/Mincu_Ro.pdf http://gymnasium.ub.ro/images/stories/gymnasium1_2011 http://www.scribd.com/doc/113466695/Astm-BpocBronsiectazie-2010 http://www.scribd.com/doc/98195131/Program-Fizic-deReabilitare-in-BPOC

VA MULTUMESC !