Curs 3

Scleroza multipla
Oculomotricitatea
Nervul trigemen
Nervul facial
Plexul brahial
Scleroza multipla
Scleroza multipla
 Scleroza multipla

 Scleroza in placi

 Leuconevraxita
 Definitie

 Scleroza multipla este o boala a

sistemului nervos central (SNC) care

afectează mielina conducând la
apariţia de zone de demielinizare
numite plăci, diseminate în substanţa
albă a parenchimului cerebral.
Epidemiologie
 Mai frecventa la femei
 Specifica zonei temperate
 Debut in general intre 20 – 40 ani
 Cazurile familiare sunt rare
Mecanismul de producere al sclerozei
multiple
 CONSECINŢELE DEMIELINIZĂRII

SCĂDEREA VITEZEI DE CONDUCERE NERVOASĂ ÎN FIBRELE AFECTATE

Demielinizare
a determina
scaderea
conducerii
prin fibrele
nervoase.
 Investigatii

 Rezonanta magnetica nucleara

 Potentialele evocate

 Vizuale
 Auditive
 Somatosenzoriale
 Motorii
 Examenul lcr
 Forme clinice

 Recurent remisivă – prezintă pusee bine

definite şi remisiune completă;

 Secundar progresivă – după o perioadă

de evoluţie tipică în pusee evoluţia devină
progresivă, cu remisiunea incompletă a
puseelor;
 Forme clinice

 Cronic primar progresivă –

progresia lentă a bolii încă de la debut
fără prezenţa puseelor;

 Progresivă cu recurente – progresie

continua cu episoade de acutizare.
 Criterii de diagnostic - clinic
 Semne neurologice de afectare a substantei
albe cerebrale si/sau spinale:
 Sindrom piramidal;
 Sindrom cerebelos;

 Sindrom vestibular;

 Tulburari vizuale;

 Tulburari sfincteriene

 Disfunctii cognitive
Sindromul piramidal

 Sindrom de neuron motor central:

 Parapareza

 Hemipareza

 Tetrapareza
Sindrom cerebelos
 Ataxie cerebeloasa
 Disartrie
 Hipotonie
 Reflexe pendulare
 Nistagmus
Sindrom Vestibular
 Tulburari de echilibru
 Nistagmus
 Romberg pozitiv
Tulburari vizuale

 Nevrita optica

 Diplopie / pareze internucleare

 Modificari de cimp vizual

Tulburari sfincteriene

 Mictiuni imperioase

 Retentie urinara

 Constipatie
Tulburari cognitive
 Depresie
 Euforie
 Tulburari de memorie
Tratament
 In puseu:
 Corticoterapie: Solu-Medrol 500-1000 mg/zi 3-
5 zile.
 Eventual continuat cu tratament oral in doze
reduse progresiv
Tratament care modifica evolutia bolii
 Imunomodulator
 Interferon Beta 1a REBIF (3 inj./saptamana)
 Interferon Beta 1a AVONEX (1
inj./saptamiana)
 Interferon Beta 1b BETAFERON(1 inj. La 2
zile)
 Glatiramer Acetate COPAXONE (1 inj./zi)

 Imunosupresor
 Mitoxantrone NOVANTRONE
Tratament simptomatic

 Depresie

 Spasticitate

 Tulburari sfincteriene

 Durere
Oculomotricitatea
Originea miscarilor lente de
urmarire.
Activarea duce la deviere lenta
a ochilor de aceeasi parte
Calea frontomezencefalica
Calea occipitomezencefalica
(Ambele cai proiecteaza in
nucleii nervilor oculomotori)
Originea miscarilor sacadice
(rapide) voluntare sau reflexe.
Activarea duce la devierea brusca
a ochilor de partea opusa
Nucleul nervului III
Fasciculul longitudinal
median
Formatia
reticulara pontina
paramediana –
centrul privirii
laterale
Oculomotricitatea

Muschi Inervatie Actiune primara Actiune secundara Actiune tertiara

Drept intern N III Adductie -- --

Drept superior N III Elevatie Rotatie interna Adductie

Drept inferior N III Coborare rotatie externa Adductie

Oblic inferior N III Rotatie externa Ridicare Abductie

Oblic superior N IV Rotatie interna Coborare Abductie

Drept lateral N VI Abductie -- --


N. Oculomotor comun
Componenta somatica – inervatia a patru dintre cei 6 muschi extraoculari si ridicatorul
pleoapei
 controlul muschilor globului ocular in timpul miscarilor de urmarire sau de fixare
 Componenta visceromotorie – inervatia parasimpatica a constrictorului pupilei si a muschilor
ciliari
 Implicata in reflexele pupilare de acomodare
N. Oculomotor comun
N. Oculomotor comun
n. Oculomotor extern
N. Oculomotor extern
Paralizia nervului 6
N. Trohlear
Nervul trohlear
 Contractia muschiului oblic superior produce in mod normal coborarea,
rotatia interna si abductia globului ocular
 Lezarea nervului trohlear duce la
 Rotatie externa ca urmare a actiunii nebalansate a oblicului inferior
 Diplopie verticala
 Dificultati la privirea in jos, in special pentru ochiul directionat medial –
dificultati la coborarea scarilor
 Rotatia compensatorie a capului
 Datorita traseului lung in jurul trunchiului cerebral, nervul VI este mai
sensibil la traumatisme craniene
 Trasaturi speciale:
 Unicul nerv cranian care emerge pe fata dorsala a trunchiului
 Toate fibrele provenind de la neuronul motor periferic se incruciseaza
 Are cel mai lung traseu intracranian
 Contine cel mai mic numar de axoni
trohlear
 Actiune
normala

 Paralizia
oblicului
superior
Deviatia conjugata a
globilor oculari
Paralizii
internucleare
Nervul trigemen
Nevralgia de trigemen
 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen
 carbamazepina (Tegretol®), fenitoin (Dilantin®),
oxcarbazepina (Trileptal®), gabapentin
(Neurontin®).
 Fenitoinul a fost introdus in 1942, iar in 1962
carbamazepina a devenit cel mai folosit
medicament.Baclofenul (Lioresal®) poate spori
eficienta acestor medicamente
 Neurontin®, (gabapentin), Lyrica ® (pregabalin)
duc la efecte secundare mai reduse
 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen

Chirurgie de decompresie Radiochirurgie cu

microvasculara Gammaknife –
Diminua compresia vasculara focalizarea radiatiilor in
prin plasarea unor implanturi
aria radacinilor,
inerte acoperite cu Teflon®
intre vasele sanguine care producand o lezare
cauzeaza manifestarile si intarziata a tesutului
radacinile nerului trigemen nervos similara cu cea
produsa prin tehnicile
de rizotomie cutanata.

RIZOTOMII PERCUTANE
Introducerea unui ac in foramen ovale si producerea
unei leziuni controlate a nervului trigemen sau Blocuri periferice,
ganglionului Gasser prin diferite metode:
1) Injectarea de glicerol – lezare chimica a nervului. sectionari si avulsii
2) Rizotomie prin compresiune percutana cu balon
– compresia si lezarea mecanica a tesutului nervos.
3) Rizotomie prin radiofrecventa – leziuni termice.

Rizotomie
microchirurgicala –
expunerea si
sectionarea radacinilor
trigemenului langa
punctul de patrundere
in trunchi
Nervul facial
Branchial motor Supplies the muscles of facial
(special expression; posterior belly
visceral of digastric muscle;
efferent) stylohyoid, and stapedius.

Parasympathetic innervation of
the lcrimal,
Visceral motor
submandibular, and
(general
sublingual glands, as well
visceral
as mucous membranes of
efferent)
nasopharynx, hard and
soft palate.

Special sensory Taste sensation from the

(special anterior 2/3 of tongue;
afferent) hard and soft palates.

General sensory General sensation from the

(general skin of the concha of the
somatic auricle and from a small
afferent) area behind the ear.
Paralizie centrala
vs periferica
Plexul brahial
Plexul brahial
Paralizii de plex brahial
 Paralizii de trunchi primar superior C5, C6
Miscari din articulatia umarului
 Flexia antebratului pe brat
 Paralizie de trunchi primar mijlociu (C7)
 Aspect de paralizie de nerv radial, cu pastrarea corzii
lungului supinator, care primeste fibre din C6
 Paralizia trunchiului primar inferior (C8, D1)
 Aspect de paralizie medio-cubitala
 Asociaza sindrom Claude Bernard-Horner
 Paralizie radiculara totala de plex brahial
 Monoplegie brahiala flasca, areflexie osteotendinoasa,
tulburari trofice