You are on page 1of 37

Nervii

cranieni
Paraliziile de n oculomotori
• Oculomotor comun III

• Trohlear IV

• Abducens VI
Nervul oculomotor comun III
• Componenta motorie somatica: controlul
musculaturii extrinseci a globului ocular:

• Ridicatorul pleoapei superioare,


• Drept intern,
• Drept superior si inferior,
• Oblic inferior.
• Componenta motorie viscerala implicata in
controlul musculaturii pupilare (reflex
fotomotor si de acomodare)

• Inerveaza muschii constrictori ai pupilei si


muschii ciliari.
Traseu intracranian
• Paraseste trunchiul cerebral pe fata
anterioara fiind in strins contact cu stanca
temporala.

• Are un traseu de-a lungul sinusului


cavernos superior de nervul trohlear si
abducens; patrunde in orbita prin partea
superioara a fisurii orbitale.
Clinic
• Ptoza palpebrala
• Strabism divergent
• Limitarea miscarii globului ocular
• Diplopie
• Modificari pupilare: midriaza
Trohlear IV
• Inerveaza muschiul oblic superior.

• Determina rotatia interna si partial


abductia globului ocular.
Clinic
• Rotatia externa a globului ocular.

• Diplopie verticala.

• Dificultate in mentinerea privirii in jos si in


interior (frecvent raportata ca dificultate la
coboritul scarilor).
Nervul abducens VI
• Inerveaza muschiul drept extern al
globului ocular.

• Strabism convergent.

• Diplopie in privirea laterala.


Paraliziile supranucleare
• Sindroamele Foville:
– Leziuni de arie frontala 8;
– Paralizii ale miscarii conjugate orizontale
– Paralizia ipsilaterala a privirii laterale si hemiplegie
controlaterala.

• Sindromul Parinaud
– Leziune mezencefalica
– paralizia conjugata a miscarii pe verticala

• Sindromul Balint:
– Leziune occipito-parietala bilaterala
– Paralixia “psihica” a privirii
Paralizia internucleara
• Paralizia adductiei cu pastrarea reflexului
de convergenta;
• Nistagmus monoculasr controlateral;
• Pozitionarea in abductie a globului ocular
controlateral.

• Poate fi prezenta in scleroza multipla.


Nervul trigemen
• Fibrele senzitive au originea in ganglionul
Gasser.

• Se distribuie sub forma a trei brate:


– Oftalmica
– Maxilara
– Mandibulara.
• Componenta senzitiva asigura inervatia
fetei, mucoasa jugala, limba (termo-
algezic), dintii, pielea scalpului si
meningele in 2/3 anterioare.

• Componenta motorie asigura inervatia


muschilor masticatori, milohioidieni si
burta anterioara a digastricului.
Nevralgia esentiala de trigemen
• Ticul dureros al fetei
• Durere paroxistica, unilaterala, severa, recurenta
care intereseaza de obicei un ram, rareori mai
multe ramuri ale trigemenului.
• Debut brusc; intre crize asimptomatic.
• Durata scurta, repetate de mai multe ori pe zi.
• Zona “trigger” care declanseaza durerea la
stimuli mecanici, termici, etc.
Nevralgia esentiala de trigemen
• Mecanismul inca necunoscut poate fi
datorat prezentei unor sinapse anormale
(efapse), ce determina un scurt circuit
electric, posibil secundar demielinizarii,
sau unor modificari la nivelul vasa
nervorum.
• Tratament: antiepileptice.
– Interventii chirurgicale
Nevralgia secundara de trigemen
• Meningioame, tumori primare sau
metastatice care intereseaza baza
craniului, leziuni ale sinususului cavernos,
schwanoame te nerv trigemen, etc.
• Prezenta de paroxisme dureroase pe un
fond dureros continuu.
• Modificari ale examenului clinic cu
diminuarea reflexului de clipire.
Paralizia de trigemen
• Frecvent unilaterala.

• Hipotonie si atrofie in teritoriul muschilor


maseteri si temporali.

• La inchiderea gurii mandibula deviaza de


partea afectata.
Nervul facial
1. Motor
2. Senzitiv
3. parasimpatic
Paralizia faciala periferica
• Semne statice:
– Paralizia musculaturii la nivelul hemifaciesului
– Comisura bucala mai coborata
– Sant nazo-genian mai sters
– Ochiul pare mai mare (Semnul Negro)

• Semne dinamice:
– Accentuarea asimetriei faciale
– Imposibilitatea ocluziei palpebrale
– Dificultati in pronuntarea consoanelor labiale (“m”, “b”,
“p”)
– Absenta contractiei pielosului gatului.
Etiologia paraliziei faciale periferice
• Traumatisme
• Inflamatorie
• Tumoral
• Metabolic
• Vasculite
• Idiopatic (paralizia Bell)
Complicatiile paraliziei faciale
• Sindromul lacrimilor de crocodil

• Hemispasmul facial
Tratament
• Corticoterapie
• Masaj facial
• Fizioterapie

• In anumite conditii poate necesita


interventii chirurgicale:
– Decompresii
– neurorafie
Paralizia faciala periferica
• Afectarea la nivelul conductului auditiv intern
se asociaza cu hipoacuzie si vertij (afectare
n VIII).
• Leziunea la nivelul ganglionului geniculat:
dureri in teritoriul senzitiv (zona Ramsay-
Hunt).
• Hiperacuzie prin afectarea muschiului
stapedius.
• Afectarea gustului in 2/3 anterior al limbii ( n
coarda timpanului).
SINDROAME DE TRUNCHI
CEREBRAL
Vascularizatia
trunchiului
cerebral
Sindroame bulbare
• Sindromul decusatiei piramidale: hemiplegia
cruciata
• Sindromul decusatiei senzitive:
– hemianestezie ipsilaterala
– Hemiplegie controlaterala (fara afectarea fetei)
• Sindromul interolivar:
– Hemiplegie controlaterala, posibil asociata cu
hemianestezie de tip disociatie tabetica.
– Hemiparalizia limbii ipsilateral
Sindroame bulbare
• Sindromul Wallenberg:
• Ipsilateral:
– paralizie de nervi V, IX, X, XI (tulburari de
deglutitie, fonatie, sughit)
– Sdr. Claude-Bernard-Horner
– Hemiataxie cerebeloasa
• Controlateral:
– Hemianestezie termica si dureroasa
Sindroame bulbare
• Sdr. Avelis:
– IX, X ipsilateral
– Hemiplegie controlateral
• Sdr. Schmidt:
– IX, X, XI ipsilateral
– Hemiplegie controlateral
• Sdr. Jackson:
– IX, X, XI, XII ipsilateral
– Hemiplegie controlateral
Sindroame pontine
• Sdr. Millard-Gubler
– Ipsilateral pareza VI, VII
– Controlateral: hemiplegie/hemipareza
• Sdr. Raymond:
– Ipsilateral pareza VI
– Controlateral: hemiplegie/hemipareza
Sindroame pedunculare
• Sdr. Weber:
– Ipsilateral: pareza completa/partial n III
– Controlateral: hemiplegie
• Sdr. Benedickt:
– Ipsilateral: pareza completa/partial n III
– Controlateral: hiperkinezie (tremor, coree,
atetoza)
• Sdr. Parinaud:
– Paralizia verticala a privirii, paralizia
convergentei si areflexie pupilara.