Professional Documents
Culture Documents
CONTINUTUL CURSULUI
ORA
1.
2. 3. 4. 5. 6. 7.
TEMA
INTRODUCERE IN MICOLOGIE
LEVURI DERMATOFITII FUNGI FILAMENTOSI FUNGI DIMORFI FUNGI OPORTUNISTI MICOZE SUPERFICIALE SI MICOZE PROFUNDE
MOTIVATII
1.
Cresterea frecventei bolilor micotice . In zona geografica in care ne aflam exista o frecventa mai mare a micozelor superficiale. S-a constatat o crestere in ultimii ani a micozelor sistemice. 2. Acesul rapid si in crestere prin mijloacele moderne de transport inspre si dinspre zonele endemice. 3. Cresterea constientizarii practicienilor.
MOTIVATII
4. Ameliorarea investigatiei micologice
printr-o mai buna pregatire a personalului din laborator si o dotare mai buna. 5. Proceduri mult mai invazive utilizate pe pacienti 6. Utilizarea terapiilor imunodepresive sau imunosupresive si extinderea infectiei cu virusul imunodeficientei umane.
OBIECTIVE
Transmiterea de informatii stiintifice de
INTRODUCERE
CE ESTE MICOLOGIA
Micologia este o ramur a biologiei care studiaz proprietile genetice i biochimice, taxonomia i utilizarea fungilor pentru om ca o surs de medicamente (penicilina, streptomicina), produse alimentare (bere, vin, brnz, ciuperci comestibile), enterogenezele, ca i bolile, cum ar fi otrvirea i infecia. Muli fungi produc toxine, antibiotice i ali metabolii secundari.
A.DEFINITII SI CLASIFICARE
CE SUNT FUNGII?
Celule eucariote-au nucleu Nu contin clorofila
Produc spori
CELULA EUCARIOTA
LEGENDA
Nucleol 2. Nucleu 3. Reticul endoplasmic 4. Ribozomi
1.
SPECII DE FUNGI
100.000 200.000 specii Cam 400 specii cu importanta
medicala
(Fungi Imperfecti)
REGN
CARACTERISTICI
EXEMPLE
REGNUL
CARACTERISTICI
EXEMPLE
Monera
Bacterii Actinomicete
Protista
Fungi Plants Animals
Protozoare
Fungi Plante Muschi Artropode Mamifere
Om
Actinomicetele =bacterii
Infectii clinice ce amintesc de micoze Actinomicetele cresc pe medii pentru
ciuperci Actinomicetele cresc incet (24-48 h) Colonii mari asemanatoare cu coloniile fungice (rugoase, scurte filamente aeriene) Micelii asemanatoare microscopic, cu ramuri miceliene in tesuturi si pe frotiuri.
HIPERSENSIBILIZARE
FARMERS LUNG Fan mucegait MALT WORKERS DISEASE Orz mucegait
FUNGI PATOGENI
GAZDA NORMALA
Patogeni sistemici Patogeni cutanati Patogeni subcutanati - 25 species - 33 species - 10 species
GAZDA IMUNOCOMPROMISA
Fungi oportunisti - 300 species
STATUSUL PARAZITAR
Cresterea statusului metabolic 2. Modificarea cailor metabolice 3. Modificarea structurii peretelui celular Continutul de carbohidrati Structura lipidica Agregatele de ARN
1.
B.MORFOLOGIE
MORFOLOGIE
Din punct de vedere morfologic, microscopic, diferentiem 3 categorii: Levuri-celule ovale sau sferice inmugurite Fungi filamentosi (mucegaiuri)-formeaza hife: Ramificate, Septate Neseptate (coenocite)
MORFOLOGIE
Hifele formeaza micelii: -miceliu vegetativ -miceliu aerian Fungi dimorfi Levuri (in tesuturile gazdei sau in culturi la 37C=faza tisulara sau parazitara) Miceliu (in culturi la 22-30C=forma saprofita)
MORFOLOGIE
Aspectul coloniilor: Levurile formeaza colonii rotunde, bombate, lucioase, cremoase; Mucegaiurile formeaza colonii mari, pufoase, lanoase sau prafoase
MORFOLOGIE
Dupa aspectul microscopic al hifelor distingem 3 categorii de fungi: Fungi cu hife hialine, neseptate, groase, rasucite: zigomicetele. Fungi cu hife hialine septate si nepigmentate. Fungi dematiacei cu hife septate si pigmentate in brun.
FUNGI DIMORFI
Forma levurica
Forma miceliana
SPORII
SEXUALI
ASEXUALI Artrospori Blastospori Chamydospori Conidia
Microconidia Macroconidia
C. EPIDEMIOLOGY
ASOCIATIE ECOLOGICA
PATOGEN OM SOL _________________________________________ Blastomyces dermatitidis 1898 1964 Cryptococcus neoformans 1894 1951 Coccidioides immitis 1900 1932 Histoplasma capsulatum 1934 1949
1.
Marimea inoculului
2. Rezistenta gazdei
POARTA DE INTRARE
TRACT RESPIRATOR
CAVITATE BUCALA OCHI
TRACT URINAR
TRACT UROGENITAL T
COLONIZARE
TRACT RESPIRATOR
CAVITATE BUCALA OCHI
PIELE
INFECTIE
TRACT RESPIRATOR
CAVITATE BUCALA OCHI
PIELE
TRACT UROGENITAL
DISTRIBUTIA GEOGRAFICA
Romania este situata intr-o zona in care
micozele predominante erau dermatofitiile si candidozele superficiale, dar patologia infectioasa actuala ne confrunta tot mai frecvent cu micoze profunde si sistemice.
MICOZE ENDEMICE
Infectiile fungice limitate la o anumita arie geografica. Sunt determinate de fungi dimorfi.
ISTORICUL PACIENTULUI
MEDICALA
CALATORII
OCUPATIE
D.DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC
1. Preparat umed 2. Teste cutanate 3. Serologie 4. Anticorpi fluorescenti 5. Biopsie si histopatologie 6. Cultura 7. Probe ADN
Diagnostic 1. Preparat umed 2. Teste cutanate 3. Serologie 4. Anticorpi fluorescenti 5. Biopsie and histopatologie 6. Cultura 7. Probe ADN
Utilizare limitata:
Pentru determinarea mecanismelor de
Diagnostic
1. Preparat umed 2. Teste cutanate 3. Serologie 4. Anticorpi florescenti 5. Biopsie and histopatologie 6. Cultura 7. Probe ADN
SEROLOGIE FUNGICA-ANTICORPI
Latex aglutinare Imunodifuzie Fixarea complementului
Majoritatea testelor serologice pentru fungi determina anticorpii. Au inceput sa apara si teste care sa determine antigenele fungice. Antigenele care se pot determina in prezent se refera la: Cryptococcosis Histoplasmosis Aspergillosis
Diagnostic
1. Preparat umed 2. Teste cutanate 3. Serologie 4. Imunofluorescenta 5. Biopsie and examen histopatologic 6. Cultura 7. Probe ADN
Diagnostic 1. Preparat umed 2. Teste cutanate 3. Serologie 4. Imunofluorescenta 5. Biopsie si examen histopatologic 6. Cultura 7. Probe ADN
REACTIA INFLAMATORIE
Gazda sanatoasa
Piogenic Granulomatos
Gazda imunocompromisa
Necroza
Gazda imunocompromisa
Necroza
Celule gigante
Diagnostic 1. Preparat umed 2. Teste cutanate 3. Serologie 4. Imunofluorescenta 5. Biopsie and examen histopatologic 6. Cultura 7. Probe ADN
MEDII DE IZOLARE
SABOURAUD DEXTROSE AGAR (pH ~ 5.6) Simplu Cu antibiotice Cu cicloheximide
Diagnostic 1. Preparat umed 2. Teste cutanate 3. Serologie 4. Imunofluorescenta 5. Biopsie si examen histopatologic 6. Culture 7.Probe ADN
PROBE ADN
Rapide (1-2 Hours) Specificitate de specie Scumpe
E.TRATAMENT
TERAPIE
Pentru ca sunt eucariote, fungii se aseamana din punct
de vedere biochimic cu gazda umana. Din aceasta cauza este dificil de realizat agenti terapeutici care sa distruga fungul invadant fara a leza pacientul.