Curs 3 Cerebel

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE
CAROL DAVILA
BUCURESTI
CURS
DE
NEUROLOGIE
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

CEREBELUL
SEGMENTUL DIN ENCEFAL

SITUAT ÎN FOSA CEREBRALĂ POSTERIOARĂ,
PE PARTEA DORSALĂ A TRUNCHIULUI CEREBRAL
TREI PERECHI DE PEDUNCULI CEREBELOŞI

DESPĂRŢIT DE EMISFERELE CEREBRALE
PRIN CORTUL CEREBELULUI.
EMBRIOLOGIE
FILOGENETIC, APARE LA PEŞTI
DEZVOLTARE MAXIMĂ LA MAMIFERE ŞI ÎN SPECIAL
LA OM ÎN RELAŢIE CU NECESITATEA MENŢINERII
UNOR POSTURI CORESPUNZĂTOARE ÎN TIMPUL
MIŞCĂRILOR.
ONTOGENETIC → METENCEFAL.
ANATOMIE
CONFORMAŢIE EXTERIOARĂ
PORŢIUNE MEDIANĂ
(VERMIS)
SI
DOUĂ PORŢIUNI LATERALE,
(EMISFERELE CEREBELOASE)
ACOPERĂ, ÎN PARTE, VERMISUL.
SUPRAFAŢA ŞANŢURI PROFUNDE
CEREBELULUI (Delimitează
lobi şi lobuli)
ŞANŢURI
SUPERFICIALE
(Delimitează
lamele şi folii)
Filogenetic, anatomo-fiziologic
şi din punct de vedere al patologiei,
în raport cu două şanţuri principale transversale,
şanţul primar şanţul uvulo- nodular

sau antero-superior, sau posterior,
situat pe faţa superioară situat pe faţa inferioară
CEREBELUL SE ÎMPARTE ÎN :
• LOBUL ANTERIOR (paleocerebelul). Anterior fisurii primare,
cuprinde TREI LOBULI: lingula, lobul central şi culmen (separaţi prin 2
şanţuri transversale paralele cu şanţul primar)
• LOBUL MIJLOCIU SAU POSTERIOR, (neocerebelul). Intre fisura

primară şi uvulo-nodulară. Divizat prin şanţurile postero-superior,
orizontal şi secundar în mai multe formaţiuni:
a. la nivelul vermisului → lobulii (decliv, folium, tuber,
piramida şi uvula)
b. la nivelul emisferelor → lobii (ansiform, paramedian
(gracilis), digastric şi amigdalian (tonsilla).
• LOBUL FLOCULO-NODULAR, (arhicerebelul). Format la nivelul
vermisului din nodulus şi floculus în părţile laterale.
STRUCTURA CEREBELULUI
Substanţa albă
-fibre nervoase mielinizate, reprezentând conexiunile
aferente, eferente şi intercerebeloase.
--dispusă la interior sub scoarţa cerebeloasă, dă naştere la
numeroase prelungiri care formează axul fiecărui lobul,
→ se ramifică axe de substanţă albă pentru fiecare lamelă
=> aspect de arbore ramificat, “arborele vieţii”.
Substanţa cenuşie
- dispusă la periferie formând cortexul cerebelos
- în interiorul substanţei albe formând nucleii
intracerebeloşi → patru perechi.

SCOARŢA CEREBELULUI
• STRUCTURĂ UNIFORMĂ
• TREI STRATURI PRINCIPALE DE CELULE:

• STRATUL MOLECULAR LA EXTERIOR: două tipuri de celule:
• Stelate mici, extern, ai căror axoni sunt conectaţi cu dendritele
celulelor Purkinje
• Stelate mari sau celule “în coşuleţ” sau “în paneraş”, intern, a căror
prelungire descendentă formează o reţea bogată în jurul celulelor
Purkinje
• STRATUL MIJLOCIU, CELULE PURKINJE: PURKINJE celule voluminoase cu nucleu

sferic si nucleol. Dendritele se divid dicotomic către stratul molecular iar axonul
→ nucleii cerebelului emiţând şi o colaterală recurentă spre celulele purkinje
adiacente. Axonul celulelor Purkinje reprezintă singura eferenţă a scoarţei
cerebeloase
• STRATUL GRANULAR, situat intern:

• Celule granulare mici a căror dendride prezintă mici ramificaţii în
formă de cârlige, iar axonul lor se bifurcă în ,,T’’ în stratul molecular
anastomozându-se cu dendritele celulelor Purkinje
• Celule granulare mari sau celulele Golgi, care trimit dendritele în
stratul molecular în timp ce axonii rămân pe loc
FIBRELE AFERENTE EXTRACEREBELOASE
SE ÎMPART ÎN:
• FIBRE AGĂŢĂTOARE, CARE SE AŞEAZĂ ÎN JURUL CORPULUI ŞI
DENDRITELOR CELULELOR PURKINJE, FĂCÂND SINAPSĂ CU
ACESTEA.
• FIBRE MUŞCHIOASE, CARE FAC SINAPSĂ CU CELULELE DIN

STRATUL GRANULAR ŞI PRIN ACESTEA ŞI FIBRELE PARALELE ÎN ,,T’’
DESCARCĂ TOT PE CELULELE PURKINJE.
NUCLEII CEREBELOŞI
• PATRU PERECHI
• SITUAŢI ÎN PROFUNZIMEA SUBSTANŢEI ALBE
• NC. FASTIGII – ACOPERIŞULUI - imediat deasupra ventricului IV

• NUCLEII GLOBOSUS – LATERAL DE NUCLEII FASTIGII
• NUCLEII EMBOLIFORMII – LATERAL DE NUCLEII GLOBOSU
• NUCLEII DINŢAŢII – SITUAŢI CEL MAI LATERAL
CONEXIUNILE CEREBELULUI
AFERENTE:
• PROPIOCEPTIVĂ INCONŞTIENTĂ - calea spinocerebeloasă directă
(Flechsig) şi spinocerebeloasă încrucişată (Gowers), → lobul anterior precum
şi în uvulă, piramidă şi simplex
• FASCICULUL CUNEAT EXTERN - de la nucleii Von Monakov din bulb,

unde ajung parţial căiile sensibilităţii profunde conştiente
• AFERENŢELE VESTIBULARE - direct din fibrele nervilor vestibulari în

lobul floculo-nodular homolateral şi indirect din nucleii vestibulari pe foliculi
bilaterali, lingula şi uvula
• EXTRAPIRAMIDALĂ - de la oliva bulbară şi olivele accesorii la lobul

anterior, posterior, floculo-nodular precum şi fibre directe la nucleii cerebeloşi
şi nucleul roşu
• RETICULATE – fibrele reticulo-cerebeloase de la nucleul reticular lateral

bulbar, nucleul paramedian pontin şi nucleul tegmental
• CORTICALE – fibre cortico-ponto-cerebeloase care ajung la scoarţa

cerebelului prin pedunculul cerebelos mijlociu
CONEXIUNILE CEREBELULUI
EFERENTE:
• NUCLEII VESTIBULARI - fibre încrucişate din nucleii acoperişului
(Fasciculul Russel) şi fibre directe din lobul floculo-nodular, lingula şi uvula.
Parte din fibrele plecate din nucleii acoperişului stabilesc legături şi cu
substanţa reticulată
• NUCLEUL ROŞU - fibre din nucleul dinţat spre pedunculul cerebelos

superior la nivelul căruia are loc încrucişarea Werneking. De la nivelul
nucleul roşu, fibrele urmează două căi:
Nucleul roşu talamus, nucleul ventral antero-lateral scoarţa

motorie, câmpurile 4, 6 altă parte din fibre se încrucişează
încrucişarea Forel spre măduva spinării, prin fascicolul rubro-
spinal
• CONEXIUNILE INTERCEREBELOASE - fibrele cerebelo - cerebeloase

care trec prin pedunculii cerebeloşi mijlocii şi piciorul punţii legând
emisferele cerebeloase între ele

FIZIOLOGIA CEREBELULUI
• Cerebelul = formaţiune nervoasă spre care converg

impulsurile proprioceptive (labirintice şi ale sensibilităţii
proprioceptive), cu rol în menţinerea tonusului,
coordonare mişcărilor şi echilibru.
• Rolul in menţinerea tonusului se exercită prin

intermediul substanţei reticulate care acţionează asupra
celulelor gama din cornul anterior.
• Extirparea cerebelului la animale produce hipertonie

musculară cu acţiune antigravitatică. La om => hipotonie.
Se explică prin predominenţa neocerebelului la om şi
paleocerebelului la animale.
• În funcţia de coordonare a mişcărilor, cerebelul are rolul

de a dirija colaborarea dintre diferitele grupe musculare în
scopul desfăşurării unei mişcări.
FUNCŢIONAL
CEREBELUL SE ÎMPARTE ÎN:
- ARHICEREBEL:
ARHICEREBEL cu conexiuni predominent vestibulare, cuprinzând
proiecţile nucleiilor vestibulari în lobul floculo-nodular şi parţial în lingula şi
uvula şi de aici pe nucleii acoperişului.
- PALEOCEREBELUL:
PALEOCEREBELUL cu conexiuni spinale şi cu trunchiul cerebral. Este
format din lobul anterior şi posterior. Aferenţele urcă prin căi spino-
cerebeloase iar eferenţele coboară pe nucleul globos, emboliform şi parţial
dinţat. → pedunculul cerebelos mijlociu → nucleul roşu opus şi coboară pe
calea fasciculului rubro-spinal.
- NEOCEREBELUL: maximum de dezvoltare la om. Aferenţa principală a

neocerebelului este cortico-ponto-cerebeloasă care pleacă din lobul frontal şi
temporal opus iar eferenţa coboară pe nucleul dinţat → nucleul roşu → cortex
ariile 4, 6 prin nucleul ventral anterior al talamusului.
SIMPTOMATOLOGIA GENERALĂ
ESTE ALCĂTUITĂ DIN
• TULBURĂRI DE TONUS MUSCULAR

• TULBURĂRI ÎN MENŢINEREA ECHILIBRULUI
STATIC ŞI DINAMIC
• LIPSĂ DE COORDONARE A MIŞCĂRILOR
FINE ŞI COMPLEXE
ACESTE TULBURĂRI AU FOST SISTEMATIZATE ÎN

URMĂTOARELE SIMPTOME:
• ATAXIA
• TULBURĂRI DE VORBIRE
• NISTAGMUS LA CARE BABINSKI ADAUGĂ
• DISMETRIA
• DISDIADOCOCHINEZIA
• ASINERGIA

ATAXIA
• Examen static - staţiunea verticală (ortostaţiunea):
• Baza de susţinere lărgită
• Braţele în abducţie
• Uneori - oscilaţii ant., post. sau lat. ale trunchiului
• Proba Romberg - negativă. În leziuni cerebeloase grave

ortostaţiunea este imposibilă, fenomen cunoscut ca astazo-abazie
• Examen dinamic - mersul cu baza de susţinere lărgită, ezitant cu paşi

inegali, în zig-zag, ebrios, cu ritm şi cadenţa pierdută
• Examenul extremităţilor prin probele segmentare - elemente de

incoordonare. Mişcările nu sunt gradate, continui ci întrerupte de
tremurături la începutul şi sfârşitul mişcării. Este tremorul intenţional,
de mişcare.
• Scrisul – este afectat în stadiul precoce, literele sunt deformate, mari

inegale - megalografie sau macrografie.

TULBURĂRILE DE VORBIRE:VORBIRE secundare incoordonării mişcărilor. Vorbirea -
încetinită, sacadată, monotonă, nazonată. Bruscheţea ei permite diferenţierea
dizartriei cerebeloase de alte dizartrii.
NISTAGMUSUL – interesarea conexiunilor vestibulo-cerebeloase reciproce. Se

consideră a fi secundar presiunii exercitate de procese expansive asupra bulbului.
El este orizontal sau orizonto-girator.
DISMETRIA – tulburare de apreciere a distanţelor. Se evidenţiază prin: proba de

prehensiune, proba sticlei (Grigorescu), proba indice-nas, călcâi-genunchi.
DIADOCOCHINEZIA – posibilitatea de a efectua mişcări rapide, succesive în

planuri diferite. Poate fi perturbată parţial când se numeşte disdiadoco-chinezie şi
total – adiadocochinezie, în funcţie de mărimea leziunii. Proba marionetelor sau
pronaţie-supinaţie şi proba moriştii.
ASINERGIA – defect de sinergie între grupele musculare din diferite părţi ale
organismului care participă la realizarea unei mişcări. Este o descompunere a
mişcării compuse.
Se poate evidenţia prin mai multe probe: proba aplecării pe spate, a mersului, a
ridicării din poziţia culcat în şezut, a atingerii unui obiect la 60 cm de genunchi şi
de sol cu vârful piciorului.
EXISTĂ ŞI PROBE CE ÎNSUMEAZĂ MAI MULTE SIMPTOME:
• PROBA STEWARD-HOLMES – ASINERGIE ŞI TONUS

• PROBA LOTMAR – TONUS
• PROBA RADEMAKER-GARCIN – ASINERGIE
• PROBA ASIMETRIEI TONICE DINAMICE
(DRĂGĂNESCU-VOICULESCU) - ASINERGIE
• PROBA SOLICITĂRII FUNCŢIEI ANTIGRAVITAŢIONALE –
DIFERENŢIAZĂ TREMURĂTURA CEREBELOASĂ DE CEA
EXTRAPIRAMIDALĂ
TULBURĂRILE DE TONUS
SE TRADUC PRIN EXAGERAREA MIŞCĂRII PASIVE
ŞI REFLEXE OSTEOTENDINOASE PENDULARE.

SINDROAME TOPOGRAFICE CEREBELOASE
Apariţia de simptome cerebeloase indică o leziune a cerebelului sau a

căilor cerebeloase. În funcţie de localizare, la nivelul cerebelului se
descriu trei sindroame cerebeloase:
1. SINDROMUL ARHICEREBELOS – APARE ÎN LEZIUNEA

LOBULUI FLOCULO-NODULAR. SE CARACTERIZEAZĂ PRIN:
• TULBURĂRI DE ECHILIBRU
• MERS CU BAZA DE SUSŢINERE LĂRGITĂ
•OSCILAŢII ÎN SENS ANTERO-POSTERIOR
• PROBELE SEGMENTARE – NORMALE
• TREMORUL LIPSEŞTE.
ESTE CEL MAI FRECVENT DETERMINAT DE UN

MEDULOBLASTOM CEREBELOS
2. SINDROMUL PALEOCEREBELOS
• APARE ÎN LEZIUNII ALE LOBULUI ANTERIOR

= SINDROMUL VERMIAN ANTERIOR
• SE DATOREAZĂ TUMORILOR SAU ATROFIILOR

CEREBELOASE CU PREDOMINENŢĂ VERMIANĂ
• SIMPTOMATOLOGIA ESTE ASEMĂNĂTOARE

CU CEA ANTERIOARĂ.
• TULBURĂRILE PREDOMINĂ LA NIVELUL

MEMBRELOR INFERIOARE.
• MERSUL ESTE EBRIOS CU BAZA DE SUSŢINERE

LĂRGITĂ CU TENDINŢA DE A CĂDEA PE SPATE.
• APARE, ÎN PLUS, DIZARTRIA CU CARACTER CEREBELOS
• PROBELE APENDICULARE SUNT NORMALE

• TONUSUL MUSCULAR ESTE SCĂZUT.
3. SINDROMUL NEOCEREBELOS
• SINDROMUL EMISFERELOR CEREBELOASE
• HIPOTONIE
• TULBURĂRI ALE MOTILITĂŢI DE PRECIZIE
A MEMBRELOR SUPERIOARE
• PROBELE SEGMENTARE - TULBURĂRI CEREBELOASE:
• DISMETRIE
• ASINERGIE
• ADIADOCOCHINEZIE
• TREMURĂTURĂ INTENŢIONALĂ
SIMPTOMELE CEREBELOASE UNILATERALE APAR ŞI ÎN CADRUL

LEZIUNII CĂILOR CEREBELOASE LA NIVELUL TRUNCHIULUI
CEREBRAL, CAZ ÎN CARE SIMPTOMATOLOGIA SE COMPLETEAZĂ CU
SEMNE DE PRINDERE A CĂILOR SENSIBILITĂŢII, SIMPTOME DIN
PARTEA NERVILOR CRANIENI ŞI ALTE MANIFESTĂRI DE
VECINĂTATE.
LEZIUNEA PEDUNCULULUI CEREBELOS INFERIOR:
• hipermetrie,
• asinergie,
• hipotonie homolaterală
• caracteristică leziunililor bulbare
• frecvent - sindromul lateral al bulbului
(Wallenberg).
LEZIUNEA PEDUNCULULUI CEREBELOS MIJLOCIU:
• caracteristică lezării pontine
• lateropulsiune
• asinergie
• hipermetrie
• adiadoco-chinezie.
• se pot asocia:
• semne piramidale
• tulburări de sensibilitate
• paralizii ale mişcărilor conjugate,
• paralizii de nervii VII, VI.
LEZIUNEA PEDUNCULULUI CEREBELOS SUPERIOR:
• caracterizează leziunile pontine superioare, pedunculare şi subtalamice. Astfel
în leziuni deasupra încrucişării Wernekink apar semne cerebeloase încrucişate
care constau în: asinergie, dismetrie, hipotonie şi tremurătură foarte evidentă.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL SINDROMULUI CEREBELOS
• Ataxia din cadrul tulburărilor de sensibilitate profundă:

• reflexe osteotendinoase abolite (prezente în leziunile înalte: cotex,
talamus, lemniscul).
• Romberg pozitiv
• tulburări de sensibilitate profundă: mioartrochinetică, vibratorie,
stereognozică.
• Ataxia frontală - în cadrul leziunilor tumorale:

•tulburări de mers sunt fecvent imposibil de diferenţiat de ataxia
vermiană.
• se produc frecvent căderi pe spate, latero-pulsiuni de partea opusă
tumorii
• frecvent - nistagmus - suferinţa trunchiului cerebral
•Sindromul cerebelos emisferic:

• se deosebeşte net de ataxia frontală care este bilaterală iar semnele
neocerebeloase lipsesc.
• simptomatologia psihică precede instalarea ataxiei în leziunea
frontală, pe când în leziunea fosei posterioare ataxia este precoce.
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
AL SINDROMULUI CEREBELOS
PENTRU DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC SUNT

IMPORTANTE:
• MODUL DE INSTALARE A
SIMPTOMATOLOGIEI CEREBELOASE,
• ANTECEDENTELE FAMILIALE,
• ANTECEDENTELE PERSONALE
• INFECŢIOASE
• TOXICE
• NEOPLAZICE
• ADMINISTRARE DE MEDICAMENTE.
• AFECŢIUNI INFLAMATORII: encefalite virale

primitive (arbovirus), encefalite virale secundare ca
cerebelita din varicelă, rubeolă, scarlatină; leuco-nevraxita,
sifilisul, tifosul exantematic, tuberculomul cerebelos,
abcesul cerebelos.
• AFECŢIUNI TOXICE: intoxicaţia acută cu alcool,

alcoolism cronic, intoxicaţia cronică cu barbiturice,
hidantoină. Toate acestea pot determina atrofii cerebeloase.
• PROCESE TUMORALE: tumorii primitive de tipul

meduloblastom sau astrocitom, metastaze, tumori de
vecinătate – meningioame, neurinom de acustic.
• TRAUMATISME: contuzii, hematoame extradurale,

subdurale, intracerebeloase
• LEZIUNI VASCULARE: hemoragii şi hematoame
intracerebeloase primitive, ramolismente cerebeloase în
teritoriul arterei cerebeloase antero-superioare,
ramolismente de trunchi cerebral.
• DEGENERESCENŢE SPINOCEREBELOASE:
• boala Friedreich (sindrom cerebelos cu tulburări
de sensibilitate profundă, semne piramidale,
nistagmus, picior scobit)
• boala Pierre-Marie
• ataxia vestibulo-cerebeloasă (Farmer)
• distazia areflexică ereditară (Russy-Levy)
• atrofia olivo-ponto-cerebeloasă (Dejerine-Thomas)
• degenerescenţa olivo-cerebeloasă (Holmes)
• atrofia dento-rubrică (Hunt)
• degenerescenţa cerebeloasă parenchimatoasă
(Murri)
• TULBURĂRI DE DEZVOLTARE: atrofia încrucişată a

cerebelului (Hassin), aplazia şi hipoplazia cerebeloasă,
displaziile cerebeloase (microgirie, macrogirie, agirie),
boala Arnold-Chiari, sindromul Dandy-Walker (obstrucţia
orificiului Magendie şi Luschka).
• ALTE AFECŢIUNI: degenerescenţa hepato-lenticulară

mai ales forma Westphal Strumpell, idioţia amaurotică
familială, ataxia teleangiectazică Louis-Bar, corea cronică.
DEOCAMDATA ATAT!
NE REVEDEM LA CURSUL URMATOR:
SINDROAME EXTRAPIRAMIDALE

Curs 3 Cerebel

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs 3 Cerebel

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SEGMENTUL DIN ENCEFAL

TREI PERECHI DE PEDUNCULI CEREBELOŞI

şanţul primar şanţul uvulo- nodular

• LOBUL MIJLOCIU SAU POSTERIOR, (neocerebelul). Intre fisura

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

• TREI STRATURI PRINCIPALE DE CELULE:

• STRATUL MIJLOCIU, CELULE PURKINJE: PURKINJE celule voluminoase cu nucleu

• STRATUL GRANULAR, situat intern:

• FIBRE MUŞCHIOASE, CARE FAC SINAPSĂ CU CELULELE DIN

• NC. FASTIGII – ACOPERIŞULUI - imediat deasupra ventricului IV

• FASCICULUL CUNEAT EXTERN - de la nucleii Von Monakov din bulb,

• AFERENŢELE VESTIBULARE - direct din fibrele nervilor vestibulari în

• EXTRAPIRAMIDALĂ - de la oliva bulbară şi olivele accesorii la lobul

• RETICULATE – fibrele reticulo-cerebeloase de la nucleul reticular lateral

• CORTICALE – fibre cortico-ponto-cerebeloase care ajung la scoarţa

• NUCLEUL ROŞU - fibre din nucleul dinţat spre pedunculul cerebelos

Nucleul roşu talamus, nucleul ventral antero-lateral scoarţa

• CONEXIUNILE INTERCEREBELOASE - fibrele cerebelo - cerebeloase

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

• Cerebelul = formaţiune nervoasă spre care converg

• Rolul in menţinerea tonusului se exercită prin

• Extirparea cerebelului la animale produce hipertonie

• În funcţia de coordonare a mişcărilor, cerebelul are rolul

- NEOCEREBELUL: maximum de dezvoltare la om. Aferenţa principală a

ESTE ALCĂTUITĂ DIN

• TULBURĂRI DE TONUS MUSCULAR

ACESTE TULBURĂRI AU FOST SISTEMATIZATE ÎN

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

• Uneori - oscilaţii ant., post. sau lat. ale trunchiului

• Proba Romberg - negativă. În leziuni cerebeloase grave

• Examen dinamic - mersul cu baza de susţinere lărgită, ezitant cu paşi

• Examenul extremităţilor prin probele segmentare - elemente de

• Scrisul – este afectat în stadiul precoce, literele sunt deformate, mari

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

NISTAGMUSUL – interesarea conexiunilor vestibulo-cerebeloase reciproce. Se

DISMETRIA – tulburare de apreciere a distanţelor. Se evidenţiază prin: proba de

DIADOCOCHINEZIA – posibilitatea de a efectua mişcări rapide, succesive în

• PROBA STEWARD-HOLMES – ASINERGIE ŞI TONUS

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Apariţia de simptome cerebeloase indică o leziune a cerebelului sau a

1. SINDROMUL ARHICEREBELOS – APARE ÎN LEZIUNEA

ESTE CEL MAI FRECVENT DETERMINAT DE UN

• APARE ÎN LEZIUNII ALE LOBULUI ANTERIOR

• SE DATOREAZĂ TUMORILOR SAU ATROFIILOR

• SIMPTOMATOLOGIA ESTE ASEMĂNĂTOARE

• TULBURĂRILE PREDOMINĂ LA NIVELUL

• MERSUL ESTE EBRIOS CU BAZA DE SUSŢINERE

• APARE, ÎN PLUS, DIZARTRIA CU CARACTER CEREBELOS

• PROBELE APENDICULARE SUNT NORMALE

SIMPTOMELE CEREBELOASE UNILATERALE APAR ŞI ÎN CADRUL

• Ataxia din cadrul tulburărilor de sensibilitate profundă:

• Ataxia frontală - în cadrul leziunilor tumorale:

•Sindromul cerebelos emisferic:

PENTRU DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC SUNT

• AFECŢIUNI INFLAMATORII: encefalite virale

• AFECŢIUNI TOXICE: intoxicaţia acută cu alcool,

• PROCESE TUMORALE: tumorii primitive de tipul

• TRAUMATISME: contuzii, hematoame extradurale,

• TULBURĂRI DE DEZVOLTARE: atrofia încrucişată a

• ALTE AFECŢIUNI: degenerescenţa hepato-lenticulară

NE REVEDEM LA CURSUL URMATOR:

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie