Recuperarea medicala in

patologia neurologica,
posttraumatica,
reumatologica si
Gilda Mologhianu
cardiovasculara si
respiratorie

Recuperarea in afectiunile
neurologice

Premisele recuperarii
functionale in afectiunile
Aspecte
fiziopatologice:
neurologice

Fenomene dureroase;
Tulburari de sensibilitate tactila, termica,
proprioceptiva superficiala, profunda, mixte;
Tulburari motorii cu deficit de FM ( forta
musculara): pareza, paralizie;
Tulburari de echilibru si coordonare;
Tulburari sfincteriene;
Tulburari vegetative;
Tulburari de ROT;
Tulburari de vorbire;
Tulburari de constienta.

Evaluarea

Sindromului algic: Scale ( SVA), algometru;

Evaluarea sensibilitatii tactile, termice, proprioceptive superficiale si

profunde;

Evaluarea fortei musculare : ex: scala MRC (Medical Research Council),

scor ASIA (American Spinal Injury Association ) motor si senzitiv in TVM;

Evaluarea echilibrului si coordonarii: teste si scale;

Evaluarea mersului;

Evaluarea starii de constienta : ex: scala Glasgow, scala Oxbury;

Evaluarea spasticitatii in SNMC : ex: scala Ashworth;

Evaluarea ADL: ex: scorul FIM, scala Rankin, index Barthel;

Evaluarea capacitatii de efort;

Evaluarea calitatii vietii.

Evaluarea fortei musculare

(MRC-Medical Research Council
)

Forta 5(normala):muschiul poate executa miscarea pe toata amplitudinea

contra unei forte exterioare (rezistenta opusa de testator), egala cu valoarea
fortei normale. Aceasta,,normalitate" este apreciata prin comparatie cu
segmentul opus, sanatos, sau, daca si acesta este afectat, pe baza
experientei testatorului, care va tine seama de virsta, sex, masa musculara,
gradul de antrenare fizica a pacientului etc. De obicei testatorul nu opune
rezistenta pe toata amplitudinea de miscare, ci la punctul cursei maxime.
Forta 4 (buna): reprezinta capacitatea muschiului de a deplasa
antigravitational, complet,segmentul contra unei rezistente medii. Se
procedeaza la fel ca in cazul testarii fortei 5, dar cu aplicarca unei rezistente
mai mici din partea testatorului.
Forta 3 (acceptabila): este forta unui muschi de a mobiliza complet
segmentul contra gravitatiei (fara alta contrarezistenta). Pe acest concept al
luptei muschiului contra gravitatiei se cladeste de fapt intreg sistemul de
apreciere afortei musculare, deoarece se bazeaza pe relatia dintre forta de
presiune a gravitatiei sigreutatea segmentului respectiv. Valoarea fortei 3
reprezinta un adevarat prag functional muscular, care ar indica minima
capacitate functionala pentru o munca minima ce ar cere mobilizarea, in
toate directiile, a segmentelor. Aceasta este reala pentru membrele
superioare, dar nu si pentrucele inferioare, care suporta si greutatea
corpului.

Evaluarea fortei musculare

(MRC)

Forta 2(mediocra): permite muschiului sa mobilizeze segmentul, dar cu

eliminarea gravitatiei. Testarea manuala a fortei 2 cere testatorului sa stie
precis cum trebuie pozitionat pacientul si segmentul respectiv pentru a pune in
evidenta forta ,,mediocra". In general se utilizeaza planuri de alunecare, placi
de plastic, melacart, lemn talcat etc., pe care segmentul respectiv aluneca
usor, mobilizat de forta 2.In practica clinica exista unele situatii de granita intre
gradele de forta 3 si 2.
Forta 1(schitata): reprezinta sesizarea contractiei muschiului prin palparea lui
sau atendonului sau observarea unei usoare tremuraturi a acestuia. Oricum,
forta 1 a unui muschi este incapabila sa mobiiizeze segmentul. Evident, nu
poate fi sesizata decit contractia muschilor superficiali, care pot fi palpati.
Forta 0 (zero): muschiul nu realizeaza nici un fel de contractie. Pentru muschii
profunzi nu se poate face diferentierea intre fortele 1 si 0. Aplicarea testingului
muscular pe aceasta scara este posibila doar pentru unii muschi, in special
pentru muschii principali ai membrelor si trunchiului. De asemenea trebuie
amintitca,executindun bilant pentru un anumit muschi,obtinemde
faptrezultatul activitatii unui grup de muschi, din care este testat cel principal.

SCALE DE APRECIERE A
INDEPENDENTEI

(FIM = FUNCTIONAL INDEPENDENCE

MEASURE)
I unui pacient de a se descurca independent.
Msoar
abilitatea
Este folosit mai ales n serviciile de reabilitare (la 72 h de la
internare,
cu 72 h nainte de externare, la 3 si 6 luni de la prima evaluare).
Scorurile variaz de la 1 (total dependent) la 7 (complet
independent):
1 = total dependent; pacientul particip cu mai puin de 25% din
efortul necesar efecturii unei activitti.
2 = necesit asisten maxim; pacientul particip cu mai puin
de 50%, dar mai mult de 25% din efortul necesar efecturii unei
activitti.
3 = asisten medie; pacientul particip cu 50-75% din energia
necesar desfsurrii unei activitti si necesit doar ajutor sau
sustinere.
4 = asistent minim; pacientul particip cu peste 75% din
energia necesar efecturii unei activitti si nu necesit ajutor, ci
doar sustinere.

SCALE DE APRECIERE A
INDEPENDENTEI
(FIM = FUNCTIONAL INDEPENDENCE
MEASURE) II

5 = supraveghere; pacientul necesit doar

prezenta unei persoane alturi pentru sfaturi, fr
contact fizic, pentru a desfsura activitatea.
6 = autonomie diminuat; pacientul nu necesit
ajutor, dar are nevoie de sfaturi si dispozitive
speciale; pacientul nu necesit ajutor, dar are
nevoie de mai mult timp pentru efectuarea unei
activitti, sau o desfsoar n conditii nesigure.
7 = total independent; pacientul nu necesit
ajutor si desfsoar activitatea n sigurant, ntrun timp rezonabil, fr sfaturi, ajutor sau
dispozitive speciale.

SCALE DE APRECIERE A
INDEPENDENTEI
(FIM = FUNCTIONAL INDEPENDENCE
Autongrijire
MEASURE)
III
A. Alimentaie

B. Pieptnat

C. Baie

D. mbrcare partea superioar a corpului

E. mbrcare partea inferioar a corpului

F. Toalet
Control sfincterian

G. Vezica urinar

H. Tranzitul intestinal
Transfer

I. Pat, scaun, crucior rulant

J. Toalet

K. Dus, cad
Locomoie

L. Merge/crucior rulant

M. Trepte
SCORUL MOTOR total

Scala Rankin modificata

Asimptomatic=Fr dizabiliti semnificative, n

ciuda simptomatologiei: capabil s-i ndeplineasc
toate activitile i sarcinile uzuale
Dizabilitate uoar: incapabil s desfoare toate
toate activitile efectuate anterior mbolnvirii, dar
capabil s-i poarte singur de grij, fr a necesita
asisten
Dizabilitate moderat: necesit oarecare
asisten/sprijin, dar capabil s mearg fr ajutor
Dizabilitate moderat sever: incapabil s mearg
fr ajutor i s se autoserveasc
Dizabilitate sever: imobilizat la pat, incontinent,
necesit ngrijiri i atenie permanente

Scor Asia (motor si senzitiv)

Scor motor:
Membrele superioare:
Muschii de testat: St.Dr. -C5-Biceps brahial; C6-Extensorul
radial al carpului; C7- Triceps; C8- Flexorul profund al
degetelor;
T1- Abductorul degetelui mic.
Scor maxim pt.membrele superioare=50

Membrele inferioare:

Muschii de testat: St.Dr. - L2-Iliopsoas; L3- cvadriceps; L4Tibial anterior; L5- Extensorul lung al halucelui; S1Triceps sural
Scor maxim pt.membrele inferioare=50
Total scor maxim ASIA (mbr.sup+mbr.inf)=100

SCALE DE APRECIERE A
INDEPENDENTEI
(FIM = FUNCTIONAL INDEPENDENCE
MEASURE)
IV
Comunicare

N. ntelegere
O. Exprimare
Integrarea social
P. Interactiuni sociale
Q. Rezolvarea problemelor
R. Memorie
SCOR COGNITIV
SCOR TOTAL FIM

Obiectivele programelor de
recuperare

Combaterea durerii;
Prevenirea dezvoltarii sechelelor functionale
neurologice;
Combaterea modificarilor somatice secundare:
deformari, deviatii, redori, degenerescenta si fibroza
mm, escare de decubit;
Se urmareste: mentinerea aliniamentului fiziologic,
combaterea pozitiilor vicioase, intretinerea mobilitatii
articulare, tonusului , fortei si rezistentei mm,
corectarea tb de coordonare, ameliorarea controlului
motor voluntar.

Mijloace de realizare a obiectivelor

programelor de recuperare

Programe
de
terapie
fizicala
( termoterapie, electroterapie, masaj) cu
efect antialgic, miorelaxant, vasculotrop,
excitomotor, simpaticolitic, etc;
Program de kinetoterapie specifica;
Ortezare statica si dinamica;
Terapie ocupationala;
Psihoterapie, logopedie.

Sindromul de neuron motor

Sindromul de neuron motor

periferic

Afectare de pericarion in: poliomielite, SLA,

Afectare radiculara in diverse afectiuni: DVC, DVL,
traumatice, tumorale, infectioase;
afectare de trunchi nervos: neuropatii tronculare,
leziuni traumatice, tumori, afectuni virale,
metabolice, ischemice, neuropatii de incarcerare;
afectare de plexuri nervoase: plex brahial, afectare
de coada de cal;
leziuni complexe : poliradiculonevrite,
polineuropatii de diverse etiologii: toxice,
metabolice, infectioase.

Sindromul de neuron motor

periferic
Exemple de afectari:
Sindromul de tunel carpian: leziunea
nervului median;
leziuni de nervi periferici: radial, ulnar,
sciatic, femural, paralizia faciala, etc;
Paralizia de plex brahial;
Sindromul de coada de cal;

Neuropatii periferice
Bilant clinico-functional
Durerea neuropata;
tulburari de sensibilitate: parestezii,
disetezii, hipoestezii, anestezii, hiperestezii;
sindrom motor: deficit motor apreciat
dupa scala MRC,
modificari de ROT,
tulburari vegetative,
tulburari trofice,
sindrom psihoafectiv.

Sindromul de neuron motor

central,
sindroame extrapiramidale

TCC;
TVM;
AVC;
Boli neurodegenerative: leuconevraxite;
Parkinson;
Alte sindroame extrapiramidale;
Paralizii congenitale (IMC);
Tumori cerebrale, medulare.

Sindromul de neuron motor

central

Deficitul motor: pareza, paralizie: hemi, para,

tetra, di, mono;
Modificari de ROT;
Spasticitatea;
Tulburari de sensibilitate superficiala si profunda;
Tulburari de coordonare si echilibru;
Tulburari sfincteriene si de dinamica sexuala;
Tulburari de deglutitie;
Tulburari de respiratie;
Tulburari de vorbire: afazie, disfazie;
Tulburari de constienta.
Sindrom de imobilizare prelungita;

Recuperarea in afectiunile
posttraumatice

Tipuri de sechele
posttraumatice

Traumatisme cutanate: cicatrici cheloide,

atrofice, hipertrofice, ulcerate;
Traumatisme articulare: deschise /inchise; ex:
plagi articulare/ entorse, luxatii, fracturi
articulare inchise, leziuni de fibrocartilaj sau
cartilaj articular; sechele: durere, redori,
tumefactie, laxitate, hipotrofii/hipotonii mm,
limitare de AM;
Traumatisme musculare: rupturi de fibre, corp
mm, tendoane, hematom, ischemie, atrofie
( de denervare/imobilizare), contractura mm
algica, antalgica si analgica (miostatica);

Tipuri de sechele
posttraumatice

Sechele osoase- fracturi: pseudartroza, calus

vicios, osificarea subperiostala, osteoporoza
de imobilizare, necroza aseptica ischemica;
Sechele ale nervilor periferici: (neurotmezis,
axonotmezis, neurapraxie), clinic: deficit
motor, deficit de ROT, tb de sensibilitate, tb
vegetative, vasculare, trofice;
Sechele generale posttraumatice: tulburari
psihice, metabolice, fizice- sindromul de
imobilizare prelungita;
Algoneurodistrofia/ SDRC tip I;
TC, TCC , TV si TVM.

Examenul clinic la sechelarul

posttraumatic

Anamneza;
Inspectia;
Palparea;
Masuratori: goniometrie, testare
musculara;
Evaluarea staticii si mersului;
Evaluarea abilitatii.

Obiectivele programului de
recuperare

Indoloritatea;
Ameliorarea tulburarilor de statica si
aliniament;
Cresterea mobilitatii articulare;
Cresterea fortei si rezistentei musculare;
Imbunatatirea echilibrului si coordonarii;
Reeducarea sensibilitatii;
Refacerea capacitatii de efort.

Mijloace de realizare a
obiectivelor programelor de
recuperare
Programe
de
terapie
fizicala

( termoterapie, electroterapie, masaj) cu

efect antialgic, miorelaxant, vasculotrop,
excitomotor, simpaticolitic, etc;
Program de kinetoterapie specifica;
Ortezare statica si dinamica;
Terapie ocupationala;
Psihoterapie.

Recuperarea in
reumatologie

Premisele recuperarii
functionale in afectiunile
Durere articulara/periarticulara+
reumatologice
inflamatie
Atitudine antalgica
Pozitii vicioase
Hipotonie/hipotrofie/contracturi/retracturi
Deformari/deviatii
Reducerea nivelului functional

Afectiuni reumatologice

Inflamatorii: PR, SA, artrita psoriazica, alte

SASN, altele;
Afectiuni metabolice: guta si pseudoguta,
osteoporoza;
Reumatisme degenerative: poliartroze,
gonartroze, coxartroze, discopatia
vertebrala, spondiloza;
Afectiuni periarticulare: periatrite ( tendinite,
tenosinovite, bursite, capsulite), epicondilite,
entezite, fibromialgia, sindroame miofasciale .

Evaluarea in reumatologie

Evaluarea durerii +/- inflamatiei;

Evaluarea staticii si aliniamentului;
Evaluarea mobilitatii articulare;
Evaluarea fortei si rezistentei musculare;
Evaluarea echilibrului si coordonarii;
Evaluarea abilitatii si mersului;
Evaluarea capacitatii de efort;
Evaluarea functionala specifica ( clasificari ,
ex: Steinbroker in PR, indicele functional
Lequesne, scorul Womac);
Evaluarea calitatii vietii.

Obiectivele programelor de
recuperare in reumatologie

Controlul durerii si inflamatiei;

Prevenirea deviatiilor si deformarilor articulare;
Mentinerea mobilitatii articulare in limite
functionale;
Cresterea fortei si rezistentei mm;
Cresterea capacitatii de efort;
Imbunatatirea echilibrului si coordonarii;
Adaptarea psihoemotionala a pacientului la
stilul nou de viata;
Educarea pacientului si a familiei.

Mijloace de realizare a
obiectivelor programelor de
recuperare
Programe
de
terapie
fizicala

( termoterapie, electroterapie, masaj) cu

efect antialgic, miorelaxant, vasculotrop,
excitomotor, simpaticolitic, etc;
Program de kinetoterapie specifica;
Ortezare statica si dinamica;
Terapie ocupationala;
Psihoterapie.

Recuperarea medicala in
patologia respiratorie si
cardiovasculara

Patologia respiratorie
Categorii de patologie beneficiare:
sindroame obstructive, restrictive sau
mixte: BPOC, Astm bronsic, sindroame
postpleurezii, pneumoconioze,
mucoviscidoza cu I Resp Cr;
tulburari de mecanica ventilatorie
secundare ( tb de statica vertebrala
severe, SA).

Obiective de recuperare

Ameliorarea fenomenelor dureroase;

Obtinerea unei mecanici ventilatorii satisfacatoare;
Relaxarea in hiperreactivitate si contracturi mm;
Cresterea flexibilitatii articulatiilor implicate in mecanica
ventilatorie;
Corectarea pozitiilor sau tulburarilor statice si dinamice
toracale, vertebrale si condrosternale;
Reeducarea mm respiratorii;
Permeabilizarea cailor aeriene;
Umidifierea cailor resp si suprimarea infectiei;
Reglarea unei ventilatii dirijate sau asistate;
Realizarea unei adaptari satisfacatoare a respiratiei la
efort;
Prevenirea complicatiilor respiratorii.

Mijloace

Electroterapie antilagica si de stimulare

mm;
Hidroterapie sub forma de aerosoli sau
generala;
Kinetoterapie respiratorie: cu
obiectivele: relaxarea, asuplizarea,
asigurarea unui drenaj respirator,
asigurarea sinergismului respirator,
imbunatatirea mecanicii ventilatorii.

Patologia cardiovasculara
Afectiuni ce pot beneficia:
Boli vasculare periferice: arteriopatia
obliteranta std 1 si 2 Fontaine;
Insuficienta venolimfatica cronica;
HTA;
Boala coronariana: sechelele post IM,
recuperaea dupa revascularizare;
tulburari de ritm;
cardiopatii congenitale;
Valvulopatii.

Testarea la efort a pacinetului

cardiac

Clasa I ( testul de efort trebuie indicat)

diagnosticul cardiopatiei ischemice (CI) la barbai cu

simptome;
evaluarea capacitii funcionale i prognosticului CI certe;
evaluarea capacitii funcionale i prognosticului dup
revascularizarea miocardic;
evaluarea capacitii funcionale i prognosticului dup
IMA ( Infarct miocardic acut);
evaluarea bolnavilor cu simptome sugestive de tulburri
de ritm induse de efort;
evaluarea capacitii funcionale n unele cardiopatii
congenitale;
evaluarea bolnavilor purttori de peace-mackere.

Testarea la efort a pacientului

cardiac

Clasa II ( testul de efort poate fi indicat )

evaluarea barbailor asimptomatici cu vrste de peste 40 de ani;
evaluarea brbailor sedentari peste 40 de ani care doresc s
presteze efort fizic;
diagnosticul CI la femei cu dureri tipice sau atipice;
diagnosticul CI la pacieni cu tulburri de conducere sau sub
tratament digitalic;
evaluarea bolnavilor cu angor vasospastic;
evaluarea bolnavilor din clasa I care au modificri EKG de repaus;
urmrirea anual a celor cu CI cert;
evaluarea bolnavilor cu IMA complicat, ulterior stabilizat;
evaluarea capacitaii funcionale in unele valvulopatii;
evaluarea rspunsului presional la hipertensivi tratai ce doresc s
presteze efort fizic viguros;
evaluarea unor cazuri selectate de pacieni cu valvulopatii
congenitale.

Obiective
In functie de afectiune:
scaderea durerii, ameliorarea perimetrului de mers,
formarea circulatiei colaterale, in arterioapatii;
Ameliorarea intoarcerii venolimfatice in afectiuni cu
insuficienta vl;
Antrenarea la efort in afectiunile cardiace:

Cresterea debitului sanguin muscular se realizeaza prin:

scaderea rezistentei vasculare periferice(RVP)

cresterea debitului cardiac(DC)
redistributia debitului sangvin local (DS).
O mai buna extractie a oxigenului din sange.

Mijloace de realizare a
obiectivelor programelor de
recuperare
Programe de terapie fizicala ( termoterapie,

electroterapie, masaj, presoterapie) cu efect

antialgic,
miorelaxant,
vasculotrop,
excitomotor, simpaticolitic, etc;
Program
de
kinetoterapie
specificagimnastica Burger in arteriopatii si alte
programe de kinetoterapie, antrenamentul
la efort in HTA si afectiuni cardiace;
Terapie ocupationala;
Psihoterapie.