Anatomia clinic a

membrului
superior
ROTARU MARINA

Regiunile membrului superior

Regiunea umarului: infraclavicular,
scapular, deltoidian, axilar.
Regiunea braului: anterioar,
posterioar.
Regiunea cubital: anterioar,
posterioar.
Regiunea antebraului: anterioar,
posterioar.
Mna: ( anterioar, posterioar)
carpian, metacarpian, falangele.

Anatomia membrului toracic

I Regiunea umrului

Grays Basic Anatomy with STUDENT CONSULT Online Access

Clinical Gate. Copyright 2016. All rights reserved.

Regiunea infraclavicular
Limitele: superioar-clavicul, inferioar-linia orizontal care trece prin coasta
a treia, medial-de marginea sternului, lateral-de marginea anterioar a
muchiului deltoid.
Stratigrafia: Pielea cu esut subcutanat, fascia superficial m.platisma.
Fascia pectoral, m.pectoral mare, trounghiul deltopectoral( v.cephalica )
fascia profunda toracic m.pectoral mic, a.v.toracoacromial, n. Pectorali
medial i lateral

Regiunea scapular
Ocupa partea posterioara a umarului , cuprinzand
totalitatea partilor moi situate pe fata dorsala a scapulei
dubland peretele posterior al axilei.
Limitele regiunii sunt:
-proximala: marginea superioara a scapulei;
-distal: marginea inferioara a muschiului rotund mare;
-medial: marginea mediala a scapulei ;
-lateral: linia ce uneste acromionul cu tuberozitatea
deltoidiana.

Planurile regiunii:
1.tegumentul;
2.planul subcutanat format din tesut celular in cantitate mai redusa ;
3.fascia superficiala ce se continua cu cea a regiunii vecine , elementele vasculo-nervoase superficiale sunt
comunecu ale regiunii deltoidiene ;
4.planul profund cuprinde elemente dispuse in cele 2 fose :supraspinoasasisubspinoasa
I) fosa supraspinoasacuprinde 2 straturi musculare asezate in 2 planuri:
in planul superficial se afla muschiul trapez acoperit de fascia sa;
in planul profund se afla muschiul supraspinos acoperit de fascia proprie;
II) fosa infraspinoasacuprinde 2 straturi musculare asezate in 2 planuri:
planul superficial : fasciculul inferior al muschiului trapez in partea superomediala , muschiul mare dorsal in
partea inferioarasi fasciculul posterior la muschiului deltoid in partea superolaterala , acesti muschi prezinta fiecare
cate o fascie proprie ce se continua una cu cealalta;
planul profund :muschii infraspinos, rotund mic, rotund mare, intre cei 2 muschi rotunzi se delimiteaza un
spatiu triunghiular cu baza la humerus numit triunghiul dirondohumeral prin care aluneca capul lung al tricepsului
brahial ce imparte acest spatiu in 2 portiuni :

a)patrulaterul birondohumerotricipital situat lateral;prin acest patrulater trece artera circumflexa

humerala posterioara si nervul axilar ;
b)triunghiul omotricipital situate medial prin care trece artera circumflexa a scapulei.
Elementele vasculo-nervoase profunde sunt: artera suprascapulara , ram din artera axilara, artera
transversa a gatuluiram din subclaviculara , artera circumflexa a scapulei, ram din axilara , aceste 3
artere se anastomozeaza intre teritoriul axilarei si cel al subclavicularei , venele omonime arterei se
varsa in vena subclaviculara si in vena axilara , limfaticele se indreapta spre nodulii axilari ,
subscapulari si o parte spre cei supraclaviculari.
Ramurile nervoase destinate muschilor provin din nervul suprascapular si din nervul axilar.
Cele 2 loje supra si subspinoasa sunt despul de bine inchise , totusi se realizeaza comunicarea
cu regiunea invecinata:
din fosa infraspinoasa o colectie poate fuza in loja supraclaviculara de-a lungul pachetului vasculonervos suprascapular sau poate fuza in regiunea infraspinoasa de-a lungul fasciilor musculare.
loja infraspinoasa comunica cu regiunea axilara prin spatial humerotricipital sau poate comunica cu
spatial subdeltoidian .

Regiunea deltoidian
Corespunde in general muschiului deltoidian avand o forma triunghiulara cu
baza in sus si varful in jos, se prezinta de obicei ca o proeminenta rotunjita ,
avand urmatoarele limite:
-proximal : clavicula si acromionul;
-distal: un plan ce trece inferior insertiei muschiului mare pectoral
-anterior si posterior : marginile corespunzatoare ale muschiului deltoid ,
anterior corespunzand de fapt santul delto-pectoral.

Stratigrafie
1.tegumentul care este mobil;
2.tesutul subcutanat cecuprindeun tesut adipos in care se afla vase si nervi superficiali: ramuri
ale arterei circumflexe humerale si ale arterei toracoacromiene , vene superficiale tributare venei
cefalice , limfatice care dreneaza limfa spre nodulii axiali si filete nervoase ce provin din nervii
supraclaviculari si nervul cutanat brahial lateralram al nervului axilar;
3.fascia deltoidiana sub care se afla
4.stratul profund reprezentat de muschiul deltoid si tesutul celular subdeltoidian ce confera
muschiului mobilitate pe planul osos in cursul miscarii in articulatia scapulo-humerala . in acest
tesut se afla o bursa seroasa subdeltoidiana , cele 2 artere circumflexe humerale anterioara si
posterioarainsotite de venele omonime , limfatice profunde si nervul axilar ce inerveaza
muschiul deltoid , el ajungand la acest muschi prin patrulaterul humero-tricipital impreuna cu
artera circumflexa humerala posterioara.
5.plan articular reprezentat de fata anterolaterala a articulatiei scapulo-humerale si a
articulatieiacromio-claviculare.

Importana regiunii
-fracturile colului chirurgical al humerusului si in luxatii scapulo-humerale, ambele ducand la
deformari ale regiunii deltoidiene cu aparitia umarului in epolet
- de asemenea poate sa apara o paralizie de nerv axilar cu atrofia muschiului deltoid si impotenta
functionala.
-Pentru punctia articulatieiscapulo-humerale: pozitia decubit dorsal cu bratul in abductie si cotul
flectat la 90 grade sprijinit pe abdomen sau sezand cu cotul flectat si sprijinit de cealalta mana.
1.Punctia articulatiei scapulo-humerale:
- se face pe fata dorsala a articulatiei (capsula articulara este mai usor abordabila si nu prezinta
formatiuni anatomice care pot fi lezate la punctionare);
- se repereaza marginea posterioara a deltoidului si baza acromionului (bratul este in usoara
abductie);
- acul patrunde la acest nivel cu directia spre apofiza coracoida.

Regiunea axilar
Reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre articulatia scapulo-humerala , fata laterala a
toracelui si scapula.
E o regiune de mare importanta pentru ca aici se afla grupa ganglionilor axilari.
Are in ansamblu forma unei piramide patrunghiulare cu 4 pereti, o baza si un varf.
Peretele anterior
Prezinta urmatoarele limite :
-superior: clavicula ;
-medial: o verticala coborata la unirea a 2/3 laterale cu 1/3 mediale a claviculei
-inferior: marginea inferioara a muschiului pectoral mare
-lateral: santul delto-pectoral.
Acest perete prezinta importanta datorita posibilitatii comprimarii arterei axilare pentru
hemostaza provizorie sau abordul in cazul de ligatura a arterei axilare.

Planurile :
tegumentul
tesutul subcutanat care cuprinde un strat superficial cu aspect areolar si un strat profund
lamelar intre care se afla filete din muschiul platisma , vase superficiale , ramuri cutanate din
plexul brahial;
planul profound cuprinde 2 straturi:
a)musculo-facial superficial reprezentat de muschiul mare pectoral acoperit de fascia sa,
fascie ce adera pe stern si clavicula si care inferior se inflecteaza la nivelul bazei axilei
continuandu-secu fascia axilara.
b)musculo-facial profundcare e format din muschiul subclavicular si mic pectoral impreuna cu
fasciile ce-I acopera , de pe ele desprinzandu-se fascia clavi-pectorala care se dedubleaza
formand teaca muschiului mic pectoral. La marginea inferioara , cele 2 foite se unesc si se
continua cu ligamentul suspensor al axilei ce se insera pe fascia axilara . Intre cele 2 straturi se
creeaza spatiul interpectoral traversat de ramuri ale arterei toracoacromiale , de nervul pectoral
mare si mic si de vase limfatice.

Peretele posterior
E format in cea mai mare parte de fata costala a scapulei sau fosa subscapulara si muschiul
subscapular care o acopera.In partea inferioara participa 2 muschi: rotund mare si dorsal mare.
Peretele medial
E format de peretele lateral al toraceluialcatuit din coaste , muschi intercostali acoperiti de muschiul
dintat mare.
Peretele lateral
E format din fata mediala a articulatiei scapulo-humerale si fata anteromediala a humerusului ,
acoperite de tendoanele bicepsului brahial si coracobrahial.
Baza
E superficiala , avand in pozitie de semiabductie forma uneibolti concave numita fosa axilara, cand
bratul e in adductie se transforma in sant sagital.
Pozitia operatorie e pozitia de abductie fortata in care baza axilei ia forma unui sant vertical in fundul
careia se observa pulsatiile arterei axilare.

Limitele superficiale:
anterior: marginea inferioara a marelui pectoral;
posterior : marginea inferioara a muschiului mare dorsal si rotund mare
medial si lateral: cate o linie conventionala ce uneste marginile inferioare ale muschiului
pectoral mare cu dorsalul mare..
Prezinta urmatoarele straturi:
tegumentul prevazut cu numeroase glande sebacee si sudoripare ;
planul subcutanat dispus sub forma de trabecule umplute cu grasime;
planul fascial reprezentat de fascia axilara pe care se insera ligamentul suspensor al axilei si care-i
mentine forma caracteristica .
Varful
Este orificiul prin care comunica cu regiunea supraclaviculara.
Limitela orificiului:
:anterior:clavicula si muschiul subclavicular
posterior: marginea superioara a scapulei si baza procesului coracoidian.
medial: prima coasta.
Prin acest orificiu trece pachetul vasculo-nervos format din artera subclaviculara , vena omonima , plexul
brahialsi trunchiul limfatic subclavicular.

Cavitatea axilara contine o cantitate mare de tesut celulo-adipos in care se gaseste manunchiul
vasculo-nervos al axilei format din: artera axilara care este elementul central , vena axilara
situata medial fata de artera , trunchiurile plexului brahial care la marginea inferioara a
muschiului mic pectoral se desfac in ramurile terminale ale plexului brahial , precum si nodulii
limfatici axilari si vasele limfatice aferente .
Noduliiaxilari sunt in numar de circa 20-30 , fiind dispusi in grupuri:
1)grupul brahial;
2) subscapular;
3)pectoral:
4) delto-pectoral;
5) interpectoral;
6)central;
7)apical.

Importanta regiunii:
-in metastazele canceroase la nivelul nodulilor axilari ;
-pot fi prinsi in procesele inflamatorii =limfadenite;
-pot fi sediul unor furuncule sau abcese =hidrosadenite
-flegmoanele dezvoltate in regiunea axilara pot fuza in regiunile vecine sau la
acest nivel se pot realiza anastomoze in cazul obstruarii sau ligaturii arterei
axilare.

II Regiunea braului
Este segmentul cuprinsintre umar si cot .
Prezinta la inspectie 2 santuri bicipitale : medial si lateral si de asemenea se
observa prin transpareta tegumentului reteaua venoasa subcutanata.
Limitele :
proximal: o linie circulara ce trece prin marginea inferioara a
tendonului muschiului marepectoral.
distal:un plan ce trece la 2 latimi de deget deasupra epicondililor
humerali.
Se imparte in 2 regiuni : anterior si posterior printr-un plan frontal dus prin cei
2 epicondili si prin marginea diafizei humerale.

Regiunea anterioar
Cuprinde urmatoarele planuri:
tegumentul care este mobil pe planurile subiacente;
tesutul subcutanat care contine tesut adipos si o serie de elemente vasculo-nervoase :
-vena cefalica situata in santul bicipital lateral ce urca spre santul delto pectoral;
-vena bazilica situata in santul bicipital medial;
-vasele limfatice superficiale;
-nevul cutanat medial al bratului , nervul cutanat medial al antebratului;
fascia brahiala de pe care se desprind cele 2 septuri musculare ce separa lojile musculare corespunzatoare celor 2 regiuni
planul profund e format din 2 straturi musculare:
-superficial: muschii deltoid, biceps brahial;
-profund alcatuit din coracobrahial si brahioradial.
Elementele vasculo-nervoase profunde : artera brahiala si cele 2 vene omonime , mervul median situat initial lateral fata de
artera , o incrucuseaza anterior in 1/3 mijlocii ale bratului, plasandu-se apoi in partea mediala a arterei.
Alaturi de acest pachet vasculo-nervos in regiunea anterioara, se afla nervul ulnar pana la nivelul distale a bratului ,
nervul musculocutan si nervul radial in 1/3 proximala a bratului.

Importanta
-este important in special pentru ca aici semasoara tensiunea arteriala prin
comprimarea arterei brahiale pe planul osos reprezentata de humerus cu
ajutorul tensiometrului.

Regiunea posterioar
Este alcatuita din planurile:
tegument mai gros ca in regiunea anterioara;
tesut subcutanat mai bogat in tesut adipos, prezinta urmatoarele elemente superficiale:
-nerv cutanat brahial lateral superior, cutanat brahial lateral inferior, cutanat
brahial posterior;
-venele formeazao retea anastomotica intre vena cefalica si bazilica;
planul fascial e format din foita posterioara a fasciei brahiale
planul profund e format dintr-un sigur muschi care este tricepsul brachial cu cele 3
capete : 1) lung, 2) lateral, 3) medial; elemente vasculo-nervoase profunde : nervul radial
situat intre capul lateral si medial , artera brahiala profunda insotita de 2 vene omonime
care in 1/3 inferioara emite colateralele mediala si radiala ce vor participa la reteaua
arteriala a cotului.

III Regiunea cubital

E segmentul cuprinsintre brat si antebrat.
Limite:
proximal: un plan ce trece la 2 latimi de deget deasupra
epicondililor laterali
distal: un plan ce trece la 2 latimi de deget sub cei 2 epicondili
humerali.
Prezinta 2 regiuni separate printr-un plan frontal ce trece prin epicondilii
humerali, si anume anterioara si posterioara.

Regiunea anterioar
Este regiunea plicii cotului avand in extensie forma unui sant vertical.
Planurile :
tegumentul;
tesutul subcutanat in care se evidentiaza venele superficiale : cefalica, bazilica, mediana(intermediara) , filete nervoase superficiale
ce vin din nervul cutanat lateral al antebratului si noduli limfatici.
plan fascial reprezentat de fascia cotului intarita de aponevroza bicipitala.
planul prfund format din 3 grupe musculare:
1)grupul mijlociu cuprinde portiunea distala a bicepsului , muschiul brachial
2)grupul medial al flexorilor reprezentat de muschii epicondilieni mediali , rotund pronator, flexor radial , palmar lung, flexor ulnar
al carpului , flexor superficial al degetelor si profund flexor al degetelor:
3)grupul lateral reprezentat de muschii epicondilieni laterali ; extensorul degetelor, brahioradial, lung extensor radial al carpului ,
scurt extensor radial al carpului , supinator.
Vasele si nervii profunzi sunt: artera brahiala care la acest nivel se imparte in cele 2 ramuri terminale : nervul median care
traverseaza plica cotului spre antebrat sinervul radial care coboara intre muschii extensori ai carpuluiimpartindu-se in cele 2 ramuri
ale sale: anterior sau cutanat si posterior sau muscular.
Importanta regiunii:
-datorita prezentei venelor cefalica, bazilica si mediana care este locul de electie al injectiilor intravenoase sau punctii venoase pentru
recoltarea probelor.

Regiunea posterioar
Se numeste regiunea olecraniana .
Prezinta 3 proeminenta osoase: in mijloc olecraniul si pe lateral cei 2 epicondili humerali.
Planurile :
tegumentul este gros si mobil;
subcutanat este lipsit de grasime , prezinta o bursa seroasa subcutanata importanta in cazul traumatismelor si elemente
vasculo-nervoase superficiale : ramuri din vena radiala ,nervii musculocutansi cutanat medial al antebratului
fascia regiunii adera pe proeminentele osoase ;
stratul profund e format ca la regiunea anterioara din 3 grupe musculare :
1)grupul medial reprezentat de insertia distala a tricepsului ;
2)grupul lateral al extensorilor : extensorul degetelor , extensorul degtului mic, ulnar al carpului si anconeu , in stratul
profund se afla supinatorul.
3)grupul medial: cuprinde capul ulnar al flexorului ulnar al carpului
Ca elemente profunde : nervul ulnar care poate fi comprimat traumatic si reteaua arteriala a cotului formata prin
anastomoza colateralelor medie si radiala cu recurentele radiala si ulnara.
Importanata :
-este sediul fracturilor ce intereseaza nervul ulnar sau se pot produce luxatii ale articulatiei cotului.

Punctia articulatiei cotului:

- se face pe fata dorsala a articulatiei (antebratul este in semiflexie);
- acul patrunde intre marginea laterala a olecranului si capul radiusului cu
directia spre epitrohlee.

IV Regiunea antebraului
Limitele :
proximal: un plan transvers dus la 2 latimi de degete sub condilii
humerali;
distal : un plan transvers dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian
al ulnei;

Regiunea anterioar
tegumentul care este subtire si fin;
subcutanat in care se afla urmatoarele elemente vasculo-nervoase: vena cefalica , vena bazilica, vena mediana(intermediara) ,
ramuri anterioare din nervul musculocutan in partea laterala si nevul cutanat medial antebrahial in partea mediala.
fascia antebrahiala de pe a carei fete profunde pleaca 2 septuri intermusculare ce delimiteaza cele 2 loje
planul profund reprezentat de planul muscular ce cuprinde 2 grupuri:
1)lateral ce cuprinde muschii: brahioradial, lung si scurt extensor radial al carpului
2)anterior propriu-zis cu muschi dispusi in 4 straturi:
a) stratul format din muschii: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului,
b) stratul format din muschiul flexor superficial al degetelor;
c) stratul format din muschii: flexor profund al degetelor, propriu al policelui;
d) patrat pronator.
Elementele vasculo-nervoaseformeaza in aceasta regiune 4 manunchiuri :
1)median format de nervul median si artera interosoasa anterioara ;
2)radial format de ramura senzitiva a nervului radial , artera radiala si 2 vene satellite;
3)ulnar format de nervul ulnar , artera ulnara si 2 vene satelite.
4)Interosos anterior format din nervul interosos ram din nervul median si artera interosoasa anterioara impreuna cu 2 vene satelite.

Regiunea posterioar
Cuprinde planurile:
tegumentul care este mai gros si mai putin mobil ;
subcutanat care cuprinde o cantitate mare de grasime in care se aflaelemente vasculonervoase superficiale : venele superficiale formeazao retea anastomotica intre vena cefalica si
bazilica , nervii superficiali sunt ramuri din nervul cutanat lateral al antebratului , cutanat posterior
al antebratului si cutanat medial al antebratului.
planul fascial
planul profund muscular format din muschi dispusi pe 2 planuri:
1)superficial : extensorul degetelor , extensorul degetului mic, ulnar al carpului
2)profund: lung adductor si scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui si
extensorul indexului.
Intre cele 2 planuri musculare se afla ramura profundaa nervului radial si anume ramura
musculara ce inerveaza toti muschii din regiunea posterioara a antebratuluiimpreuna cu nervul
interosos posterior care coboara insotit de vasele omonime pe membrana interosoasa.

Mna
5. GATUL MAINII
Este un segment scurt de legatura intre antebrat si mana.
Limite:
- proximal: un plan transvers dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian al ulnei
- distal: un plan dus sub osul pisiform si si tuberculul scafoidului.
Prezinta 2 regiuni anterioara si posterioara delimitate printr-un plan frontal ce trece prin extremitatile distale ale oaselor antebratului.
Regiunea anterioara
Planuri:
- tegument:permite prin transparenta vizualizarea retelei venoase subcutanate
- tesut subcutanat:in care se afla reteaua venoasa superficiala reprezentata de anastomoze intre venele mainii si venele antebratului, se afla si ramuri
nervoase cutanate din nervul median pentru regiunea laterala si din nervul ulnar pentru regiunea mediana
- fascial:reprezentat de retinaculul flexorilor ce da trecere tendoanelor muschilor antebratului si pachetului vasculo-nervos ulnar
- musculo-tendinos:alcatuit din 4 straturi:
- primul strat: se afla tendoanele brahioradialului, flexor radial carp, flexor ulnar carp
- al II-lea strat: reprezentat de tendonul flexorului superficial al degetelor
- al III-lea strat: tendonul flexorului profound al degetelor, tendonul flexorului lung al policelui, intre aceste tendoane trecand nervul median
- al IV-lea strat: reprezentat de fibre din muschiul patrat pronator.
Vasele si nervii profunzi sunt reprezentati de artera radiala care inconjoara procesul stiloidian al radiusului pentru a trece spre regiunea posterioara.
Reteaua arteriala palmara a carpului este formata din anastomoza ramurilor palmare carpiene, din radiala si din ulanra.

Regiunea posterioara
Planuri:
- tegumentul:mai gros decat in regiunea anterioara
- subcutanat:exista ramuri superficiale ale nervului radial in partea laterala si ramura dorsala a
nervului ulnar in partea mediala
- fascial:reprezentat de retinaculul extensorilor ce va da trecere tendoalelor extensorilor
-tendinos:format din tendoanele urmatorilor muschi dispusi dinspre lateral spre medial:
-lung abductor-scut extensor policelui -lung si scurt extensor radial al carpului-lung
extensor police
-extensorul indexului-extensorul degetelor-extensorul degetului mic -extensorul ulnar al carpului
In aceasta regiune se formeaza tabachera anatomica intre tendoanele lung extensor police, lung
abductor sis curt extensor police. Tabachera este traversata de tendoanele extensorilor radiali ai
carpului si de artera radiala.

Este ultimul segment al membrului superior avand calimitaproximala un plan dus imediat sub pisiform si tuberculul scafoidului.
Prezinta 2 regiuni: o regiune palmara si o regiune dorsala.
Regiunea palmara
Are forma concave prezentand 3 depresiuni:
- centrala/mediana
- laterala corespunzatoare policelui reprezentand regiunea tenara
- mediala corespunzatoare degetului mic care este regiunea hipotenara
Planuri:
- tegument:gros si putin mobil
- subcutanat:in care se afla muschiul palmar scurt la nivelul eminentei hipotenre, este un muschi cutanat, exista reteaua superficiala si ramuri
cutanate ale nervului median in regiunea tenara si ramuri palmare ale nervului ulnar pentru tegumentul eminentei hipotenare
- fascial:reprezentat de fascia palmara superficiala mai groasa in portiunea mijlocie formand la acest nivel aponevroza palmara
- profound: 1) musculo-fascial:dispus in 3 loje:
a) Loja tenara: corespunde policelui ce are 2 muschi dispusi pe 3 straturi:
- superficial: scurtul abductor al policelui
- mijlociu: opzantul policelui si scurtul flexor al policelui
- profund: adductorul policelui
Intre aceste structuri exista ramuri profunde si musculare ale nervului median cu exceptia adductorului ce primeste o ramura din ulnar.

b) Loja mediala/hipotenara: cuprinde 2 straturi musculare:

- superficial: tendonul flexorului superficial al degetelor
- profound: flexorul profound al degetelor
Intre care se afla muschii lombricali.
Tot aici exista si arcada arteriala palmara superficiala formata prin anastomoza ramului terminal al arterei ulnare cu ramura
palmara superficialadin radiala. Din convexitatea arcadei pornesc artere digitale palmare commune din care se vor desprinde artere
digitale proprii.
Profund fata de artere se afla ramurile nervoase ce formeaza nervii digitali palmari comuni primii 3 fiind ramuri din median si
ultimii 2 fiind ramuri din ulnar.
2)muscular interosos:format de muschii interososi si arcada arteriala palmara profunda formata din anastomoza ramului
terminal al arterei radiale cu ramura palmara profunda a ulnarei. Din convexitatea arcadei pornesc artere metacarpiene palmare din
care se vor desprinde ramuri perforante ce se vor anastomoza cu artere metacarpiene dorsale.
Intreososii palmari sunt in numar de 3 asezati in spatiile intermetacarpiene iar cei dorsali sunt in numar de 4 dispusi la nivelul
spatiilor dintre metacarpiene.
Regiunea hipotenara:cuprinde cei 3 muchi ai degetului mic asezati in 2 straturi:
-superficial: abductorul degetului mic si scurt flexor
-profund: opozantul degetului mic
Printre acestia exista ramuri musculare ale nervului ulnar.

Proiectii si descoperiri la nivelul membrului superior

Artera AXILARAcontinua artera subclaviculara la mijlocul claviculei, traverseaza fosa axilara

si tine pana la marginea inferioara a muschiului mare pectoral unde se continua cu artera brahiala.
In raport cu muschiul mic pectoral prezinta 3 portiuni:
-suprapectorala;
-retropectorala;
-infrapectorala.
Descoperirea arterei axilarese face cu bratul in abductie realizandu-se o incizie cam de 3-4 cm din
varful axilei pana in apropierea fetei mediale a bratului.
Se incizeaza fibrele muschiului mare pectoral, se descopera muschiul coracobrahial, se incizeaza de-a
lungul sau, se trage muschiul coracobrahial in afara si imediat dedesupt se descopera pachetul
vasculo-nervos axilar, primul element care se recunoaste fiind nervul median intins ca o coarda situate
anterior arterei. Medial fata de artera axilara se descopera vena axilara.

Artera BRAHIALAare un traiect ce tine de la fosa axilara pana la mijloculbicicotuluinivel la care se ramifica in artera radiala si ulnara.
Descoperirea brahialeise face cu bratul in abductie patrunzandu-se in jgheabulaxilardelimitat lateral de biceps si posteromedial de
coracobrahial si brachial.
Se incizeaza de-a lungul marginii mediale a bicepsului care se slabeste prin flexia antebratului iar in fundul plagii si observa artera brahiala si
nervul median.
Artera brahiala profundaeste cel mai important sic el mai voluminous ram colateral.
Se descoperacu bratul in abductie, antebratul flectat pe brat, punandu-se astfel in evidenta capul lung al tricepsului brahial in superioara a
fetei posterioare a bratului.
Se face o incizie patrunzand in interstitial dintre capul lateral si capul medial al tricepsului descoperindu-se la acest nivel artera brahiala profunda
si nervul radial.
Artera RADIALAeste ramul lateral de bifurcatie al brahialei, situata in partea laterala a fetei anterioare a antebratului pana la nivelului
procesului stiloidian al radiusului pe care il inconjoara pentru a se plasa in regiunea dorsala a mainii strabatand tabachera anatomica si ajungand
in primul spatiu interosos pe care il traverseaza ajungand in regiunea palmara profunda si terminandu-se prin arcada palmara profunda.
Avand traiect lungdescoperirease face in mai multe puncte.
In 1/3 superioara a antebratului se recunoaste jgheabul artereiradialedat de linia ce uneste marginea interna a tendonului bicepsului cu mijlocul
santului pulsului deasupra procesului stiloidian. Incizia se realizeaza de-a lungul marginiimedialea flexorului radial al carpului.
In 1/3 inferioara a antebratului artera este subaponevrotica incizia facandu-se intre tendoanele muschiului palmar lung si flexor radial al carpului.
Se mai poate descoperii in tabachera anatomica. Se face o incizie cam de 2 cm de la apofiza stiloidasprevarful unghiului tabacherei anatomice.
Imediat sub tegument apare vena cefalica a policelui si ramuri din nervul radial.

ARCADA PALMARA SUPERFICIALAsedescoperaprin recunoasterea pisiformului si facandu-se o

incizie la 1 cm el sprecapul celui de-al II-lea metacarpian. Se recunoaste aponevroza palmara si sub
ea se afla arcada superficiala.
ARCADA PALMARA PROFUNDAsedescoperafacandu-se o incizie cam la 4 cm sub pisiform,
incizandu-se pana lacapulprimului metacarpian in abductie fortata sau se poate face o incizie putin
inafara pliului de opozitie patrunzandu-se pana la nivelul aponevrozei palmare superficiale care se
incizeaza patrunzandu-se spre spatiul dintre metacarpiene si observandu-se arcada palmara
profunda.
Artera ULNARAeste ramul medial de bifurcatie al brahialei intinzandu-se de la plica cotului pana in
regiunea palmara unde se termina prin arcada palmara superficiala.
Sedescoperain 1/3 superioara a antebratului pe partea laterala a proeminentei muschiului rotund
pronator facandu-se o incizie de 3-4 cm in jos si lateral, se punebratulin usoara flexie si pronatie, se
recunoaste tendonul bicepsuluisi alaturi de el exista artera ulnara cu trunchiul interosoaselor
alaturi de nervul median.
In 1/3 mijlocie a antebratului se descopera sub muschiul flexor superficial unde patrunde prin
interstitiul dintre flexorul ulnar al carpului si flexorul superficial.

Nervul MUSCULOCUTANsedescoperala fel ca artera axilara pentru ca la origine se afla lateral si

putin inafara arterei axilare.
Nervul AXILARsedescoperape marginea posterioara a axilei cu bratul in abductie, se recunoaste
initial tendonul muschiului mare dorsal si in interstitiul ce il separa de subscapular se afla artera
circumflexa si nervul axilar.
Nervul MEDIANde la origine traverseaza fosa axilara fiind situat initial anterior arterei axilare si
indreptandu-se spre partea antero-laterala a bratului. Astfel in axila sedescoperala fel ca artera
axilara, la brat sedescoperala fel ca artera brahiala.
La pielea cotului ajunge in axul vertical coborand spre antebrat unde se plaseaza intre flexorul
superficial si flexorul profound al degetelor pana la retinaculul flexorilor astfel in 1/3 superioara a
antebretului sedescoperain interstitial dintre flexorul radial al carpului si palmar lung, se pune in
evidenta flexorul superficial al degetelor care este disecat si prin indepartarea buzelor plagii se
evidentiaza nervul median impreuna cu artera nervului median ram din interosoasa anterioara.
In 1/3 inferioara a antebratului se incizeaza mai aproape de marginea laterala a tendonului
palmarului lung, se descopera tendoanele flexorului superficial si al flexorului profound intre ele
aflandu-se nervul median de culoare mai galbuie.

Nervul ULNARin axila este situate medial fata de artera axilara astfel incat
descoperirea este aceiasi cu artera axilara. Coboara spre regiunea brahiala
anterioara plasandu-se medial si coborand pana la 1/3 inferioara a bratului
unde perforeaza septul intermuscular si se plaseaza posterior. Traverseaza
santul epitrohleo-olecranian, inconjoara epifiza proximala a ulnei ajungand la
antebrat in regiunea anterioara si mediala avand ca muschi satelit flexorul
ulnar al carpului.
La brat sedescoperala fel ca artera brahiala.
In 1/3 inferioara a bratului se descopera pe partea posterioara dupa o linie ce
uneste marginea inferioara a marelui pectoral cu varful epitrohleei.
Se mai poatedescoperiiin santul epitrohleo-olecranian prin reperarea
proeminentelor osoase sau la antebrat la fel ca artera

Nervul RADIALeste situate in axila posterior fata de artera axilara, se orienteaza oblic inferior spre regiunea
posterioara a bratului, se laseaza in santul nervului radial ajungand in santul bicipital lateral unde se imparte in
cele 2 ramuri terminale.
Ramul anterior/senzitivva cobor pe partea laterala a regiunii anterioare a natebratului in timp ceramul
posterior/motorse va plasa in regiunea posterioara a antebratului intre cele 2 planuri musculare.
Descoperireain axila este la fel ca artera axilara. In regiunea posterioara a bratului se descopera in santul
nervului radial la fel ca artera brahiala profunda. La antebrat se descopera in 1/3 inferioara prin reperarea planului
osos al radiusului incizandu-se deasupra apofizei stiloide de-a lungul tendonului flexorului radial al carpului.
Venele superficiala sunt reprezentate de vena bzilica, vena cefalica si vena mediana.
Vena CEFALICAsedescoperain santul deltopectoral pe marginea muschiului deltoid recunoscandu-se cu
usurinta vena prin transparenta aponevrozei.
Vena BAZILICAse incizeaza tegumentul de-a lungul marginei mediale a muschiului biceps brachial.
Vena MEDIANAeste situate in partea anterioara a antebratului la nivelul plicii cotului bifurcandu-se invena
mediocefalicasimediobazilicace vor forma impreuna cu vena cefalica si basilica M-ul venos al lui Poirier

Malformaiile membrului
superior
n a 25-26 a zi de via intrauterin -faza de embrion- mugurii care vor
forma membrele sunt ca nite palete alipii de pereii laterali ai trunchiului
embrionar. n a 60 a zi, cnd embrionul a atins 30 de mm, membrele sunt
formate -cele superioare devansndu-le pe cele inferioare.

Malformaii congenitale ale membrelor (dismelii) Absena membrelor sau

absena unor segmente a)Amelia lipsa extremitii libere a membelor
(oasele centurilor sunt prezente, dar au caractere regresive). b)Focomelia se
caracterizeaz prin absena braului, antebraului, minile fiind nserate n
regiunea umrului.(La membrele inferioare lipsesc coapsa i gamba, iar
picioarele sunt fixate n regiunile oldului.) c)Acheiria absena minii.
d)Apodia absena piciorului. e)Adactilia absena degetelor.

Ectromeliile membrelor superioare intereseaz cel mai frecvent partea

radial a scheletului, respectiv radiusul, policele i uneori cu participarea
humerusului. Hipoplazia sau aplazia radiusului este nsoit de o uln
cvazinormal.

Creterea n exces sau hiperplazia a) Polimelia membre supranumerare. b)

Polidactilia degete supranumerare. c) Polifalangia falange supranumerare
cu macrodactilie (de ex. trifalangia policelui)

I. Aplazia longitudinal
a.) Aplazia regiunii externe 1. absena parial lateral a radiusului; 2. aplazia
poriunii radiale genereaz o mn strmb radial.
b.) Aplazia regiunii interne 1. Aplazia cubitusului: cubitus scurt; 2. Absena
poriunii cubitale cu o mn strmb cubital.
c.) Aplazia central a minii - mn n furc; - mn n clete de rac.
d.)Aplazia sau hipoplazia policelui ;
e.) Polidactilie. II. Aplazia transversal Amelie absena total a unuia sau
mai multor membre; Focomelie mn ntreag sau nu implantat direct la
umr.

Mna strmb radial(1) Este cea mai frecvent din minile strmbe generate
de malformaii osoase i se ntlnete la genul masculin. Absena radiusului
poate fi parial sau total iar mna pate fi complet. Poate lipsi prima
regiune cu absena scafoidului, trapezului, a primului metacarpian, a
policelui. Radiografia permite localizarea precis i importana malformaiai
osoase, apreciind forma i ntinderea hipoplaziei. Bilaul kinetoterapeutului
Inspecia: mna este n flexie palmar, n hiperpronaie i n nclinare radial
mai mult sau mai puin evident; mna atinge uneori marginea extern a
antebraului. Degetele stau flectate - policele exist sau este absent gesturile spontane ale copilului agraveaz deformaia n unele cazuri

Palparea deceleaz nc de la natere retracii musculare la nivelul pumnului.

Moblizarea pasiv realiniaz mna pe antebra, dar flexia dorsal este
imposibil. Degetele nu sunt fixate n flexie la natere. Testarea muscular
permite: Notarea activitilor muchilor Constatarea absenei sau
anomaliilor anumitor muchi antrenate de agenezia radiusului ; scurtul
extensor i lungul abductor al policelui, radialii

Mna strmb cubital(1) Este ntlnit mai rar dect mna strmb radial.
Absena cubitusului poate s fie parial cu sinostoz radio-cubital sau
total. Mna poate fi normal sau cu poriunea extern amputat: piramidal,
pisiform, al patrulea i al cincilea deget. Cotul poate fi i el sediul unei
subluxaii sau luxaii dar cel mai adesea exist o sinostoz humero-radial.
Radiografia permite localizarea exact i aprecierea importanei malformaiei
osoase, formei i ntinderea hipoplaziei.
Bilanul kinetoterapeutului Inspecia: mna este n flexie palamar,
nclinat nuntru dar nu este o deformaie extern. Ultimele dou degete pot
lipsi uneori. La palpare manevra de corecie permite reaezarea minii pe
antebra. Testarea muscular va decela cotaia muscular, absena muchilor
inserai pe cubitus.

Aplazia policelui (1) Aparine grupului de patologie: aplazii longitudinale, iar

mna are aspectul de mn cu patru degete. Hipoplazia policelui genereaz
un police flotant, ca un rest, fr metacarpian i fr musculatur intirinsec
combinat cu aplazia longitudinal extern a antebraului. Dincolo de
aspectul estetic, funcional lipsete opoziia, ceea ce arat c este necesar
de urgen tratamentul chirurgical. Tratamentul este de la nceput chirurgical
i se petrece dup 8 luni; este o policizare a indexului.

Malformaiile degetelor CLINODACTILIILE Este o deformare a degetului n

nclinare lateral permanent, bilateral cel mai adesea i care jeneaz
funcionalitatea minii. Cauza poate fi la: 1)Nivel empifizar: oscio falangian
supranumeral a doua falang anormal 2)Nivel diafizar unde exist o
deformare cu originea unei falange delta n form de col care genereaz
deviaia restului degetului. Radiografia precizeaz caracterul, aspectul,
originea malformaiei. Tratamentul este variabil pentru c acest gen de
malformaie este bine tolerat, iar cnd este intolerabil, osteotomia difizar de
reaxare a falangei fixate o lun printr-o bro

CAMPTODACTILIE Este deformarea n flexie permanent a unuia sau a mai

multor degete, localizat la nivelul articulaiei interfalangiene proximale i nu
poate fi redus. Ipoteze asupra etiologiei sunt mai multe, dar practic local
exist: Un dezechilibru ntre flexorii i extensorii degetelor sau o retracie
iniial a structurilor palmare, piele, flexori superficiali, retracie capsular.
Anomalie a inseriei interosoilor palmari. Bilanul kinetoterapeutului
Inspecia feei dorsale arat degete n grif - articulaia interfalangian
proximal este proeminent. Faa palamar a minii arat o mn scobit,
fr relief muscular, rigid. La palpare nu se poate realiza alungirea
degetelor. Pielea i sistemul aponevrotic digital sunt ntinse, genernd o
membran care unete/lipete degetele, sub care proemin tendoanele
flexorilor superficiali.