Anatomia chirurgical a muchilor

feei. Muchii mobilizatori ai

mandibulei. Muchii mimici ai feei.

USMF N. Testemianu,
Profesor: Melnic Iurie
Muchii ridictori ai mandibulei sunt:
Muchii
temporali
Muchii
maseteri
Muchiul
pterigoidia
n intern
Muchiul temporal
Muschiul temporal
participa la:

deplasarea
mandibulei in sus si
posterior;

miscarile de
lateralitate;

retropulsia
mandibulei, avand
rol in miscarile
rapide cu contact
ocluzal si in
masticatia lejera.
MUSCHIUL TEMPORAL este cel mai puternic ridicator
al mandibulei. Are forma unui evantai si se gaseste
in fosa temporala. Se insera pe intreaga suprafata
osoasa a fosei temporale si pe fascia temporala.
Fasciculele musculare converg si se insera pe
procesul coronoidian al mandibulei. Dupa directia
fibrelor dar si dupa inervatie fibrele muschiului
temporal formeaza trei fascicule cu actiuni diferite:
Fasciculul anterior format din fibre aproape
verticale, inervat de nervul temporal anterior este
ridicator al mandibulei.
Fasciculul mijlociu are fibrele putin oblice inspre
posterosuperior. E inervat de nervul temporal, prin
contractie trage mandibula in sus si inapoi
Fasciculul posterior este aproape orizontal,
Este inervat de nervul temporal posterior, prin
contractie trage mandibula inapoi.
origine: fosa temporal ( linia curb temporal
inferioar)
inserii: apofiza coronoid i marginea
anterioar a ramurii ascendente mandibulare
(ramura vertical)
aciune: ridicarea mandibulei( prin contracia
ntregului muchi) i retruzie (prin contracia
fasciculului posterior)
inervaie: nervul trigemen, ramura inferioar
(nervul maxilar inferior)
caracteristici: muchi pereche, aplatizat i lrgit
n evantai, format din fibre cu dispoziie vertical
(fibre anterioare), oblice i orizontale (fibre
posterioare).
 Masa musculara a maseterului
se diferentiaza in trei fascicule:
Muchiul maseter
fasciculul superficial al
maseterului orientat in jos si
posterior;

fasciculul mijlociu al
maseterului cu traiect vertical;

fasciculul profund al
maseterului cu traiect vertical.

Acest aranjament al fibrelor

face ca muschiul maseter sa
aiba cel mai bun avantaj
mecanic (eficienta mecanica)
independent de gradul
protruziei mandibulei. Muschiul
maseter realizeaza miscari
puternice de ridicare, propulsie
si diductie a mandibulei.
origine: marginea inferioar a arcadei
zigomatice
inserii: pe mandibul n jumtatea inferioar
i lateral a ramurii verticale i pe unghiul
mandibular.
aciune: ridicarea mandibulei
inervaie: nervul trigemen, ramura inferioar
(nervul maxilar inferior)
caracteristici: muchi pereche, puternic, de
form rectangular, situat anterior de glanda
parotid; este muchiul masticator plasat cel
mai superficial.
Muchiul pterigoidian intern
Cel mai
putin
voluminos
muschi
masticator
are forma si
directia
fibrelor
musculare
asemanatoa
re cu cea a
muschiului
maseter.
 Raporturi
In fosa infratemporala este in raport medial cu peretele lateral al faringelui iar lateral
este in raport cu muschiul pteriogoidian lateral,de care este separat prin fascia
interpterigoidiana.
Este vascularizat de artera pteriogoidiana mediala,ramura a arterei maxilare si
inervat de nervul pteriogoidian medial,ramura din nervul mandibular.
Actiune
In contractia bilaterala cei 2 muschi pterigoidieni realizeaza ridicarea mandibulei si
propulsia acesteia. In contractia unilaterala,datorita oblicitatii fibrelor in plan frontal
mandibula este ridicata,propulsata si dusa medial.Directia rezultantei actiunii de
ansamblu a muschiul pteriogoidian medial fromeaza impreuna cu linia orbitotragiana un
unghi deschis anterior cu o valoare medie de 95,asemanatoare cu directia rezultantei
muschiului maseter.
Analizand actiunea muschilor pterigoidian si maseter constatam ca au actiuni
sinergice de ridicare si propulsie a mandibulei,dar si actiuni diferite si anume muschiul
maseter de lateropulsie,iar muschiul pterigoidian medial de tractiune inauntru a
mandibulei.Aceste actiuni sunt in echilibru si se neutralizeaza reciproc,astfel incat
gonionul este mentinut intr-o pozitie echilibrata,neutra,limitand tendinta de eversare
provocata de muschiul maseter,respectiv actiunea de inversare a pterigoidianului
medial.
In contractia simultana a muschiului temporal,maseter si pterigoidian medial,
mandibula este ridicata,arcadele dentoalveolare venind in contact cu realizarea ocluziei
concentrice.In acest moment intensitatea fortelor masticatorii este maxima.In urma
determinarii supafetei de sectiunes fiziologica s-a stabilit ca muschiului temporal are o
forta de 80 kg, muschiului maseter de 75 kg,iar muschiului pterigoidian medial de 40 kg.
Muchiul pterigoidian intern (medial)
origine: fosa pterigoidian i suprafaa
medial (intern) a lamei pterigoidiene
laterale a osului sfenoid.
inserii: faa intern i inferioar a ramurii
ascendente mandibulare.
aciune: ridicarea mandibulei
inervaie:nervul trigemen
caracteristici: muchi pereche, de form
rectangular.
Muchii propulsori ai
mandibulei
Muschii propulsori ai mandibulei proiecteaza inainte
osul
mandibular, realizand miscarea de propulsie. In aceasta
categorie de muschi sunt
inclusi:
m. pterigoidian extern, constituit din doua fascicule:
fasciculul superior
orientat usor oblic catre inafara, in jos, inapoi si
fasciculul inferior cu directie
aproape orizontala. Acesta reprezinta principalul muschi
propulsor;
m. maseter, prin fasciculul superficial;
m. pterigoidian intern
Muchiul pterigoidian extern
Este un muschi scurt sub forma
conica,situat in fosa
infratemporala,laterosuperior in
raport cu muschiul pterigoidian
medial.Este format din 2 fascicule
musculare:
-fasciculul superior(sfenoidial) isi are
originea pe fata infratemporala a
aripei mari a osului sphenoid,de unde
fibrele au un traiect oblic descendent
si se insera pe capsula si meniscul
articulatiei temporomandibulare.
-fasciculul inferior(pterigoidian) isi are
originea pe fata laterala a lamei
laterale a procesului pterigoidian,de
unde fibrele au traiect ascendent si
se insera pe suprafata fosetei colului
mandibulei.
Actiune
In contractia bilaterala determina propulsia si
coborarea mandibulei. In contractia
unilaterala realizeaza miscarea de lateralitate
a mandibulei,de partea opusa muschiului
contractat.
In contractia bilaterala determina
propulsia si coborarea mandibulei. In
contractia unilaterala realizeaza miscarea de
lateralitate a mandibulei,de partea opusa
muschiului contractat.
origine: faa extern a aripii mari a
sfenoidului( fasciculul superior) i suprafaa
extern a lamei laterale (extern) a osului sfenoid
(fasciculul inferior)
inserii: fosteta antero-intern a condilului
mandibular.
aciune: iniiaz deschiderea gurii (coborrea
mandibulei), protruzie i respectiv lateralitate (n
contracie unilateral de partea micrii)
inervaie: nervul trigemen
caracteristici: muchi pereche, scurt, de form
triunghiular, aplatizat i plasat aproape orizontal;
este format din fasciculul superior i cel inferior.
Muchii cobortori ai
mandibulei
Muchii cobortori direci
muschiul milohioidian care impreuna cu cel
din partea opusa realizeaza o adevarata
diafragma ce formeaza planseul gurii,
delimitand astfel un etaj supramilohioidian si
unul submilohioidian;
muschiul geniohioidian se prezinta ca un
muschi aplatizat de sus in jos;
muschiul digastric, pantecele anterior.

Acesti muschi coboara mandibula dupa ce osul

hioid a fost fixat de muschii infrahioidieni
(subhioidieni).
Muchiul milohioidian
Este un muschi lat intins
in suprafata care cu cel
de partea opusa
participa la formarea
peretelui inferior al
cavitatii bucale.
Insertii: Originea este dea lungul liniei milohioidiene situata pe
fata mediala a coprului mandibulei de unde fibrele musculare
descind oblic si se insera pe osul hioid,precum si pe linia alba
suprahioidiana ce este dispusa median de osul hioid la
mandibula.
Raporturi. Cei 2 muschi milohioidieni,prin dispozitia si
configuratia lor constituie principala structura din alcatuirea
peretelui inferior al cavitatii bucale.
Superior este in raport cu muschiul geniohioidian si cu glanda
salivara sublinguala.
Inferior este in raport cu pantecele anterior al muschiului
digastric cu glanda salivara submandibulara,cu fascia cervicala
superficiala si cu muschiul platisma.
Inervatia este realizata de nervul milohioidian,ramura a nervului
mandibular.
Actiune. Avand punct fix pe osul hioid este coborator al
mandibulei;in schimb cand are punct fix pe mandibula ridica osul
hioid.
 Muchiul geniohioidian
Este un muschi lung si subtire situat superior de muschiul milohioidian,in cavitatea
bucala.
Insertii. Originea este la nivelul proceselor genii inferioare situate pe corpul
mandibulei.Fibrele sale coboara oblic in sens posteroinferior si se insera pe osul hioid.
Raporturi. Inferior este in raport cu muschiul milohioidian iar superior cu muschiul
genioglos.
Actiune. Avand punct fix pe mandibula ridica osul hioid.Avand punct fix pe osul hioid
este coborator al mandibulei.
Inervatie. O ramura a nervului hipoglos.
Muschii suprahioidieni actioneaza sinergic pentru coborarea mandibulei care se
realizeaza riguros,vertical si simetric.Pentru coborarea mandibulei osul hioid trebuie
fixat,lucru ce se realizeaza riguros,vertical si simetric.Pentru coborarea mandibulei osul
hioid trebuie fixat,lucru ce se realizeaza prin actiunea a 2 chingii superioare si a 4 chingi
inferioare.
Cele 2 chingi superioare sunt dispuse oblic si sunt formate de cele doua pantece
mastoidiana ale celor doi muschi digastrici.Cele 4 chingi inferioare sunt formate de cei
doi muschi tirohioidieni si cei doi muschi omohioidieniPrin fata superficiala este in raport
cu fata profunda a muschiului sternocleidohioidian. Prin fata profunda este in raport cu
traheea cervicala si cu cartilajul tiroid. Cei doi sunt apropiati, unul de celalalt, in
regiunea sternala, indepartandu-se catre inserctia tiroidiana. Se delimiteaza astfel un
spatiu de forma romboidala, care se numeste rombul traheal.
Actiune. Avand punct fix pe stern coboara laringele.
Inervatia. Provine din ansa cervicala.
 Muchiul digastric
Este format din dou pntece (anterior i
posterior) unite prin tendonul intermediar.
Originea: pntecele posterior- incizura
mastoidiana;
Inseria: pntecele anterior- fosa digastric a
mandibulei;
nervaia: pntecele posterior este nervat de
nervul facial (VII), i pntecele anterior de
nervul milohioidian (provenit din nervul
alveolar inferior, ramur a nervului
mandibular, ramur a nervului trigemen (V).
Muchii cobortori indireci
muschii coboratori indirecti ai mandibulei cuprind muschii care
stabilizeaza osul hioid si astfel participa indirect la coborarea
mandibulei. Ei sunt reprezentati de:
- - muschiul digastric, pantecele posterior;
- muschiul stilohioidian, ridica osul hioid iar
odata cu el si scheletul
laringelui, miscare deosebit de importanta pentru deglutitie;
- muschii subhioidieni: m. sternohioidian
(conecteaza sternul, cartilajul
tiroid si osul hioid), m. omohioidian (se insera posterior pe
omoplat), m. sterno-
tiroidian, m. tirohioidian.
- Contractia acestor muschi coboara si
stabilizeaza osul hioid, favorizand actiunea de deschidere a
gurii, a muschilor suprahioidieni.
Muchii retropulsori
Muschii retropulsori sunt reprezentati de m. temporali (prin fasci
culul posterior), m. maseter (prin fasciculul superficial) si m. pterigoidian intern.
Grupele antagoniste ale muschilor mobilizatori ai mandibulei sunt:
a. in sens vertical:
- m. ridicatori: maseter, pterigoidian intern, fasciculul anterior
si
mijlociu al temporalului;
- m. coboratori: geniohioidian, milohioidian, pantecele anterior
al
digastricului, pterigoidian extern;
b. in sens sagital:
- m. propulsori: pterigoidian extern, intern, fasciculul
superficial al
maseterului;
- m. retropulsori: fasciculul posterior al temporalului, fasciculul
pro
fund al maseterului, geniohioidian, pantece posterior al digas-tricului;
c. in plan transversal:
- m. pterigoidian extern, in contractie unilaterala,
Muchii pieloi ai feei
Muschii pielosi ai fetei sunt muschi subtiri,
aplatizati, au una sau ambele insertii mobile la
nivelul tegumentului, prin contractia lor
realizeaza expresivitatea fetei. Muschii pielosi ai
fetei localizati in jurul orificiilor (muschii perio-
rali, ai narinei, ai fantei palpebrale) actioneaza
ca dilatatori sau constrictori ai acestor orificii.
Muschiul orbicularul buzelor are un rol deosebit
in masticatie, in pronuntia consoanelor Iabiale
('b', 'p'), in pronuntia vocalelor 'o', 'u', in scuipat,
suflat, fluierat, sarutat, etc.
 Muchii mimici
(cutanai)
Muchii cutanai
grupeaz n jurul
orificiilor auditive,
orbitale, nazale,
orifi-ciului bucal,
muchiul
buccinator care
formeaz peretele
obrazului; tot
muchi cutanat
este i frontalul
care ncreete
pielea frunii.
 Sunt constrictori i dilatatori, situai n jurul ochilor,
narinelori gurii
Determin uneori linii de ncreire (riduri) perpendicular
pe fibrele musculare
Exist 17muchi:
1.Poriunea frontal a m.occipitofrontal
2.M. Corrugator al sprncenei
3.M. Orbicular al ochiului
4.M. Constrictor al narinei
5.M. Dilatator al narinei
6.M. Procerus
7.M. Depresor al septului
8.M. Nasal
9.M. Buccinator
10.M. Zygomatic mare i mic
11.M.Ridictor al buzei superioare i aripii naului
12.M. Cobortor al unghiului gurii
13.M. Ridictor al unghiului gurii
14.M. Cobortor al buzei inferioare
15.M. Orbicular al gurii
16.M. Risorius
17.M. Mentonier
 M.
Procerusncre
ete
pielea nasului

M. Constrictor
al
nasuluicom
prim
cartilajul
nazal. M. Dilatator al
narinelor-
lateral , pe
aripile
nasului, dilat
narinele
 Muchii circulari:
orbicularul gurii,
Muchiul orbicular al gurii. Acesta nchide
buzele i permite micarea acestor nspre
partea anterioar, ca pentru a fluiera,
comprim buzele i dinii, confer buzelor form
potrivt pentru pronunarea cuvintelor);
orbicularul ochilor.
Muchiul orbicular al ochiului (nchide
pleoapele i permite formarea pliurilor
perioculare)
 Muchii feei pot fi mpriti n patru mari grupe, n funcie de localizarea
lor i, n consecin, de expresiile pe care le controleaz. Cei mai
remarcabili dintre muschii fetei sunt cei care sunt situai n jurul orificiilor
craniului, cum ar fi ochii, gura i nasul, deoarece acetia acioneaz ca nite
sfinctere, ce nchid aceste orificii, sau ca nite dilatatori, care le deschid.
Astfel, muchiul orbicular nchide ochiul, n timp ce muchiul ridictor al
pleoapei superioare l deschide.
Muchii pielii craniului
Muchiul occipitofrontal are particularitatea de a fi format din dou pri:
o parte anterioar care acoper osul frontal,
cu rolul de a trage pielea capului nspre partea anterioar, de a ridica
sprncenele i de a ncrei pielea capului pe orizontal. O parte posterioar
care se sprijin pe osul occipital i care are rolul de a trage pielea craniului
nspre partea posterioar.
Muchii ochiului i ai sprncenei
Muchiul corugator al sprncenei
coboar sprnceana i ncreete pielea frunii pe vertical, ca atunci cnd
ncruntm sprncenele.
Muchiul orbicular al ochiului nchide pleoapele i permite formarea pliuri-
lor perioculare.
Muchiul ndicatoral pleoapei superioare ridic pleoapa superioar.
Muchii gurii
Muchiul zigomatic mic ridic buza superioar i permite expunerea
dinilor maxilarului.
Muchiul zigomatic mare ridic unghiurile gurii i le trage nspre prile
laterale atunci cnd zmbim.
 Muchiul rizorius trage unghiul gurii nspre prile laterale, ca pentru a
mesteca.
Muchiul orbicular al gurii. Acionnd ca un sfincter, acesta nchide buzele
i permite micarea acestora nspre partea anterioar, ca pentru a fluiera,
comprim buzele i dinii, d buzelor
forma potrivit pentru pronunarea cuvintelor.
Muchiul cobortor al buzei inferioare coboar buza inferioar.
Muchiul cobortor al unghiului gurii trage unghiurile gurii nspre prile
laterale i le ridic, ca atunci cnd deschidem gura.
Muchiul mentonier ridic buza inferioar i permite micarea acesteia
nspre partea anterioar, ridic pielea brbiei, ca atunci cnd ne
bosumflm.
Muchii gtului
Muchiul platisma coboar partea exterioar a buzei inferioare i permite
micarea acesteia nspre partea posterioar, coboar mandibula, singurul
os mobil dintre toate oasele feei, pentru a permite deschiderea gurii.
Muchiul corugator al sprncenei (1) pleac de la extremitatea medial a
arcadei sprncenelor osului frontal i se insera la nivelul pielii sprncenei.
Muchiul orbicular al ochiului (2)
pleac de la peretele medial al orbitei i din osul lacrimal i se insera la nive
lul pielii din jurul orbitei i a tarsului (esut conjunctiv dens care ntrete
pleoapele).
Muchiul ridictor al buzei superioare (3) pleac de la maxilar i ajunge la
nivelul pielii n unghiul dintre gur i muchiul orbicular.
Muchiul zigomatic mic (4) este legat la nivelul osului zigomatic i al
buzei superioare.
 Muchiul zigomatic mare (5) pleac de la osul zigomatic i ajunge la
nivelul pielii n unghiul dintre gur i muchiul orbicular.
Muchiul ridictor al pleoapei superioare 5c eac de la partea
superioar a orbitei i se insera la nivelul pielii pleoapei superioare.
Muchiul procerus pleac de la osul nazal (7) i se insera la nivelul
pielii prii superioare a liniei nasului.
Muchiul ridictor al unghiului gurii (8) este legat la nivelul ori-ficiului
infraorbital i la nivelul pielii buzei inferioare i a muchiului orbicular.
Muchiul nazal (9) este legat de maxilar i se insera la nivelul cartila-
giului nazal i al muchiului opus.
Muchiul buccinator (10) este legat, pe de o parte, de maxilar, de
mandibul i de rafeul pterigoman-dibular (lam fibroas ntins a pro
cesului pterigoid al mandibulei), iar pe de alt parte, la nivelul muchiu
lui orbicular al gurii.
Muchiul mentonier (11) este legat de mandibul i de pielea brbiei.
Muchiul cobortor al buzei inferioare (12) se insera, pe de o parte, la
nivelul mandibulei, iar pe de alt parte, la nivelul unghiului gurii.
Muchiul cobortor al unghiului gurii (13) pleac de sub orificiul
infraorbitar i ajunge la nivelul pielii buzei inferioare i a muchiului
orbicular al gurii.
 Aciunea muchilor
- muschii suprahioidieni: digastric, stilohioidian, milohioidian, geniohioi-
dian, care sunt ridicatori ai hioidului cand se contracta simultan si au o insertie
fixa pe mandibula. Contractia simultana a muschilor milohioidieni ridica plan-
seul bucal si secundar aplica limba pe bolta palatina, care apasa, ca un piston,
bolul alimentar spre faringe, deci acesti muschi participa direct la timpul bucal
al deglutitiei. in cazul cand osul hioid este fixat de ceilalti muschi hioidieni, con
tractia simultana a muschilor suprahioidieni (exceptie m. stilohioidian) determina
coborarea mandibulei.
- muschii subhioidieni: sternocleidohioidian, sternotiroidian, tirohioidian,
omohioidian. Toti muschii subhioidieni sunt coboratori ai osului hioid, cand se
contracta simultan si au insertie fixa pe stern si clavicula. M. tirohioidieni ridica
laringele, cand capatul hioidian este fixat pe m. suprahioidieni, avand astfel rol
in timpul faringian al deglutitiei. Prin intermediul muschilor suprahioidieni,
muschii subhioidieni pot deveni coboratori ai mandibulei daca punctul fix al
insertiilor lor il constituie sternul si clavicula. Contractia bilaterala si simultana
a muschilor omohioidieni deplaseaza hioidul inapoi.
Construcia histologic a
muchiului
Fibrele musculare ocupa volumetric in jur de 70 85% din muschi, iar tecile conjunctive
cam 15 30%.
Tendoanele sunt cordoane de tesut conjunctivo fibros, situate la capatul muschiului,
inserandu-se pe os.
Lucrand strict sub control nervos, muschii sunt bogat inervati de fibre motorii,
senzitive si vegetative, metabolismul si functionarea lor depinzand integral de starea
inervatiei.
Fibrele motorii provin din ganglionii spinali, sau din nervii cranieni.
Legatura axon fibra musculara se face printr-o sinapsa modificata, numita placa
motorie.
Executand functii complexe, muschiul striat dezvolta un metabolism activ, ceea ce
necesita o irigare sanguina bogata. Reteaua capilara din jurul fibrelor musculare are o
suprafata de 4 6 ori mai intinsa decat cea tegumentara.
Fibra musculara este o celula alungita, cu fibrile contractile in citoplasma. Ea este
unitatea morfo-functionala a muschiului. Are o forma fusiforma, conica, cvasicilindrica si
dimensiuni de ordinul a 1mm (la muschiul scaritei) 34 cm (la muschiul croitor) lungime si
10 100 microni diametru.
De obicei, fibrele musculare sunt mai groase la barbat decat la femeie si la indivizii
bine intretinuti ativ cu cei mai prost hraniti. Dezvoltarea muschiului se face prin ingrosarea
fibrelor, ca urmare a cresterii catitatii de sarcoplasma si a continutului fibrilar.
Fibrele pot traversa longitudinal intreg muschiul, sau se pot opri undeva in masa
acestuia, efilandu-se. In general, circa 98% din fibre sunt inervate de o singura placa
neuro-musculara, situata la mijocul acestora, dar sunt si cazuri cand o placa neuro-
musculara inerveaza mai multe fibre.
Fibra musculara este alcatuita din: membrana, numita sarcolema, citoplasma
(sarcoplasma), si aparat fibrilar.
Sarcolema este o membrana aproape continua, ce prezinta un orificiu de
intrare a fibrei nervoase. Se constituie dintr-un complex elastic, subtire,
bistratificat; stratul intern, mai subtire (circa 70 ngstromi), se numeste
membrana plasmatica, iar cel extern, mai gros (de circa 300 500 ngstromi),
numit membrana externa, are o elasticitate foarte mare.
Sarcolema se continua cu tesutul conjunctiv dintre fibrele musculare, iar in
interior se conecteaza cu membranele Z ale miofibrilelor. Functional, sarcolema
stabileste legatura dintre interiorul si exteriorul celulei, prin intermediul
sistemului de canalicule T, importanta cale pentru schimburile de substante cu
lichidul intercelular. De asemenea, sistemul T detine rolul primordial de
transmisie a impulsului nervos de la placa neuro-musculara la miofibrile.
Sarcoplasma este citoplasma celulara, formata din miofibrile si citoplasma
necontractila.
Miofibrilele formeaza ionoplasma. Ele ocupa cam 60 80% din masa si
volumul fibrei, prezentandu-se ca filamente de 1 3 micrometri diametru si de
lungime egala cu a fibrei. Miofibrilele nu poseda membrana proprie. Spatiul
dintre ele este ocupat de citoplasma, mitocondrii si reticul endoplasmatic. Intr-o
fibra se gasesc in jur de 1000 1100 de miofibrile, care se dispun paralel pe axul
lung al acesteia. Astfel, fibra capata un aspect striat longitudinal.