Anatomia clinic a

membrului superior
ROTARU MARINA
Regiunile membrului superior
Regiunea umarului: infraclavicular,
scapular, deltoidian, axilar.
Regiunea braului: anterioar,
posterioar.
Regiunea cubital: anterioar,
posterioar.
Regiunea antebraului: anterioar,
posterioar.
Mna: ( anterioar, posterioar)
carpian, metacarpian, falangele.
Anatomia membrului toracic
I Regiunea umrului

Grays Basic Anatomy with STUDENT CONSULT Online Access

Clinical Gate. Copyright 2016. All rights reserved.
Regiunea infraclavicular
Limitele: superioar-clavicul, inferioar-linia orizontal care trece prin coasta a treia, medial-de
marginea sternului, lateral-de marginea anterioar a muchiului deltoid.
Stratigrafia: Pielea cu esut subcutanat, fascia superficial m.platisma.
Fascia pectoral, m.pectoral mare, trounghiul deltopectoral( v.cephalica )fascia profunda
toracic m.pectoral mic, a.v.toracoacromial, n. Pectorali medial i lateral
Regiunea scapular
Ocupa partea posterioara a umarului , cuprinzand totalitatea
partilor moi situate pe fata dorsala a scapulei dubland peretele
posterior al axilei.

Limitele regiunii sunt:

-proximala: marginea superioara a scapulei;

-distal: marginea inferioara a muschiului rotund mare;

-medial: marginea mediala a scapulei ;

-lateral: linia ce uneste acromionul cu tuberozitatea deltoidiana.

Planurile regiunii:
1.tegumentul;
2.planul subcutanat format din tesut celular in cantitate mai redusa ;
3.fascia superficiala ce se continua cu cea a regiunii vecine , elementele vasculo-nervoase superficiale sunt comune cu ale regiunii deltoidiene ;
4.planul profund cuprinde elemente dispuse in cele 2 fose : supraspinoasa si subspinoasa
I) fosa supraspinoasa cuprinde 2 straturi musculare asezate in 2 planuri:
in planul superficial se afla muschiul trapez acoperit de fascia sa;
in planul profund se afla muschiul supraspinos acoperit de fascia proprie;
II) fosa infraspinoasa cuprinde 2 straturi musculare asezate in 2 planuri:
planul superficial : fasciculul inferior al muschiului trapez in partea superomediala , muschiul mare dorsal in partea inferioara si fasciculul
posterior la muschiului deltoid in partea superolaterala , acesti muschi prezinta fiecare cate o fascie proprie ce se continua una cu cealalta;
planul profund :muschii infraspinos, rotund mic, rotund mare, intre cei 2 muschi rotunzi se delimiteaza un spatiu triunghiular cu baza la
humerus numit triunghiul dirondohumeral prin care aluneca capul lung al tricepsului brahial ce imparte acest spatiu in 2 portiuni :
a) patrulaterul birondohumerotricipital situat lateral;prin acest patrulater trece artera circumflexa humerala
posterioara si nervul axilar ;
b) triunghiul omotricipital situate medial prin care trece artera circumflexa a scapulei.
Elementele vasculo-nervoase profunde sunt: artera suprascapulara , ram din artera axilara, artera transversa a
gatului ram din subclaviculara , artera circumflexa a scapulei, ram din axilara , aceste 3 artere se anastomozeaza
intre teritoriul axilarei si cel al subclavicularei , venele omonime arterei se varsa in vena subclaviculara si in vena
axilara , limfaticele se indreapta spre nodulii axilari , subscapulari si o parte spre cei supraclaviculari.
Ramurile nervoase destinate muschilor provin din nervul suprascapular si din nervul axilar.
Cele 2 loje supra si subspinoasa sunt despul de bine inchise , totusi se realizeaza comunicarea cu regiunea
invecinata:
din fosa infraspinoasa o colectie poate fuza in loja supraclaviculara de-a lungul pachetului vasculo-nervos
suprascapular sau poate fuza in regiunea infraspinoasa de-a lungul fasciilor musculare.
loja infraspinoasa comunica cu regiunea axilara prin spatial humerotricipital sau poate comunica cu spatial
subdeltoidian .
Regiunea deltoidian
Corespunde in general muschiului deltoidian avand o forma triunghiulara cu baza in sus si varful
in jos, se prezinta de obicei ca o proeminenta rotunjita , avand urmatoarele limite:
-proximal : clavicula si acromionul;
-distal: un plan ce trece inferior insertiei muschiului mare pectoral
-anterior si posterior : marginile corespunzatoare ale muschiului deltoid , anterior corespunzand
de fapt santul delto-pectoral.
Stratigrafie
1.tegumentul care este mobil;
2.tesutul subcutanat ce cuprinde un tesut adipos in care se afla vase si nervi superficiali: ramuri ale
arterei circumflexe humerale si ale arterei toracoacromiene , vene superficiale tributare venei cefalice
, limfatice care dreneaza limfa spre nodulii axiali si filete nervoase ce provin din nervii supraclaviculari
si nervul cutanat brahial lateral ram al nervului axilar;
3.fascia deltoidiana sub care se afla
4.stratul profund reprezentat de muschiul deltoid si tesutul celular subdeltoidian ce confera
muschiului mobilitate pe planul osos in cursul miscarii in articulatia scapulo-humerala . in acest tesut
se afla o bursa seroasa subdeltoidiana , cele 2 artere circumflexe humerale anterioara si
posterioara insotite de venele omonime , limfatice profunde si nervul axilar ce inerveaza muschiul
deltoid , el ajungand la acest muschi prin patrulaterul humero-tricipital impreuna cu artera
circumflexa humerala posterioara.
5.plan articular reprezentat de fata anterolaterala a articulatiei scapulo-humerale si a
articulatiei acromio-claviculare.
Importana regiunii
-fracturile colului chirurgical al humerusului si in luxatii scapulo-humerale , ambele ducand la
deformari ale regiunii deltoidiene cu aparitia umarului in epolet
- de asemenea poate sa apara o paralizie de nerv axilar cu atrofia muschiului deltoid si impotenta
functionala.
-Pentru punctia articulatiei scapulo-humerale: pozitia decubit dorsal cu bratul in abductie si cotul
flectat la 90 grade sprijinit pe abdomen sau sezand cu cotul flectat si sprijinit de cealalta mana.
1. Punctia articulatiei scapulo-humerale:
- se face pe fata dorsala a articulatiei (capsula articulara este mai usor abordabila si nu prezinta
formatiuni anatomice care pot fi lezate la punctionare);
- se repereaza marginea posterioara a deltoidului si baza acromionului (bratul este in usoara
abductie);
- acul patrunde la acest nivel cu directia spre apofiza coracoida.
Regiunea axilar
Reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre articulatia scapulo-humerala , fata laterala a toracelui si scapula.
E o regiune de mare importanta pentru ca aici se afla grupa ganglionilor axilari.
Are in ansamblu forma unei piramide patrunghiulare cu 4 pereti, o baza si un varf.
Peretele anterior
Prezinta urmatoarele limite :
-superior: clavicula ;
-medial: o verticala coborata la unirea a 2/3 laterale cu 1/3 mediale a claviculei
-inferior: marginea inferioara a muschiului pectoral mare
-lateral: santul delto-pectoral.
Acest perete prezinta importanta datorita posibilitatii comprimarii arterei axilare pentru hemostaza provizorie sau
abordul in cazul de ligatura a arterei axilare.
Planurile :
tegumentul
tesutul subcutanat care cuprinde un strat superficial cu aspect areolar si un strat profund lamelar
intre care se afla filete din muschiul platisma , vase superficiale , ramuri cutanate din plexul brahial;
planul profound cuprinde 2 straturi:
a) musculo-facial superficial reprezentat de muschiul mare pectoral acoperit de fascia sa, fascie ce
adera pe stern si clavicula si care inferior se inflecteaza la nivelul bazei axilei continuandu-se cu fascia
axilara.
b) musculo-facial profund care e format din muschiul subclavicular si mic pectoral impreuna cu
fasciile ce-I acopera , de pe ele desprinzandu-se fascia clavi-pectorala care se dedubleaza formand
teaca muschiului mic pectoral. La marginea inferioara , cele 2 foite se unesc si se continua cu
ligamentul suspensor al axilei ce se insera pe fascia axilara . Intre cele 2 straturi se creeaza spatiul
interpectoral traversat de ramuri ale arterei toracoacromiale , de nervul pectoral mare si mic si de
vase limfatice.
Peretele posterior
E format in cea mai mare parte de fata costala a scapulei sau fosa subscapulara si muschiul subscapular care o acopera.In
partea inferioara participa 2 muschi: rotund mare si dorsal mare.
Peretele medial
E format de peretele lateral al toracelui alcatuit din coaste , muschi intercostali acoperiti de muschiul dintat mare.
Peretele lateral
E format din fata mediala a articulatiei scapulo-humerale si fata anteromediala a humerusului , acoperite de tendoanele
bicepsului brahial si coracobrahial.
Baza
E superficiala , avand in pozitie de semiabductie forma unei bolti concave numita fosa axilara, cand bratul e in adductie
se transforma in sant sagital.
Pozitia operatorie e pozitia de abductie fortata in care baza axilei ia forma unui sant vertical in fundul careia se observa
pulsatiile arterei axilare.
Limitele superficiale:
anterior: marginea inferioara a marelui pectoral;
posterior : marginea inferioara a muschiului mare dorsal si rotund mare
medial si lateral: cate o linie conventionala ce uneste marginile inferioare ale muschiului pectoral mare cu dorsalul mare..
Prezinta urmatoarele straturi:
tegumentul prevazut cu numeroase glande sebacee si sudoripare ;
planul subcutanat dispus sub forma de trabecule umplute cu grasime;
planul fascial reprezentat de fascia axilara pe care se insera ligamentul suspensor al axilei si care-i mentine forma caracteristica .
Varful
Este orificiul prin care comunica cu regiunea supraclaviculara.
Limitela orificiului:
:anterior:clavicula si muschiul subclavicular
posterior: marginea superioara a scapulei si baza procesului coracoidian.
medial: prima coasta.
Prin acest orificiu trece pachetul vasculo-nervos format din artera subclaviculara , vena omonima , plexul brahial si trunchiul limfatic
subclavicular.
Cavitatea axilara contine o cantitate mare de tesut celulo-adipos in care se gaseste manunchiul vasculo-nervos al
axilei format din: artera axilara care este elementul central , vena axilara situata medial fata de artera ,
trunchiurile plexului brahial care la marginea inferioara a muschiului mic pectoral se desfac in ramurile terminale
ale plexului brahial , precum si nodulii limfatici axilari si vasele limfatice aferente .
Nodulii axilari sunt in numar de circa 20-30 , fiind dispusi in grupuri:
1)grupul brahial;
2) subscapular;
3)pectoral:
4) delto-pectoral;
5) interpectoral;
6)central;
7)apical.
Importanta regiunii:
-in metastazele canceroase la nivelul nodulilor axilari ;
-pot fi prinsi in procesele inflamatorii =limfadenite;
-pot fi sediul unor furuncule sau abcese =hidrosadenite
-flegmoanele dezvoltate in regiunea axilara pot fuza in regiunile vecine sau la acest nivel se pot
realiza anastomoze in cazul obstruarii sau ligaturii arterei axilare.
II Regiunea braului
Este segmentul cuprins intre umar si cot .
Prezinta la inspectie 2 santuri bicipitale : medial si lateral si de asemenea se observa prin
transpareta tegumentului reteaua venoasa subcutanata.
Limitele :
proximal: o linie circulara ce trece prin marginea inferioara a tendonului muschiului
mare pectoral.
distal:un plan ce trece la 2 latimi de deget deasupra epicondililor humerali.
Se imparte in 2 regiuni : anterior si posterior printr-un plan frontal dus prin cei 2 epicondili si
prin marginea diafizei humerale.
 Regiunea anterioar
Cuprinde urmatoarele planuri:

tegumentul care este mobil pe planurile subiacente;

tesutul subcutanat care contine tesut adipos si o serie de elemente vasculo-nervoase :

-vena cefalica situata in santul bicipital lateral ce urca spre santul delto pectoral;

-vena bazilica situata in santul bicipital medial;

-vasele limfatice superficiale;

-nevul cutanat medial al bratului , nervul cutanat medial al antebratului;

fascia brahiala de pe care se desprind cele 2 septuri musculare ce separa lojile musculare corespunzatoare celor 2 regiuni

planul profund e format din 2 straturi musculare:

-superficial: muschii deltoid, biceps brahial;

-profund alcatuit din coracobrahial si brahioradial.

Elementele vasculo-nervoase profunde : artera brahiala si cele 2 vene omonime , mervul median situat initial lateral fata de artera , o incrucuseaza anterior in 1/3 mijlocii ale
bratului, plasandu-se apoi in partea mediala a arterei.

Alaturi de acest pachet vasculo-nervos in regiunea anterioara, se afla nervul ulnar pana la nivelul distale a bratului , nervul musculocutan si nervul radial in 1/3 proximala a
bratului.
Importanta
-este important in special pentru ca aici se masoara tensiunea arteriala prin comprimarea
arterei brahiale pe planul osos reprezentata de humerus cu ajutorul tensiometrului.
Regiunea posterioar
Este alcatuita din planurile:
tegument mai gros ca in regiunea anterioara;
tesut subcutanat mai bogat in tesut adipos, prezinta urmatoarele elemente superficiale:
-nerv cutanat brahial lateral superior, cutanat brahial lateral inferior, cutanat brahial
posterior;
-venele formeaza o retea anastomotica intre vena cefalica si bazilica;
planul fascial e format din foita posterioara a fasciei brahiale
planul profund e format dintr-un sigur muschi care este tricepsul brachial cu cele 3 capete : 1)
lung, 2) lateral, 3) medial; elemente vasculo-nervoase profunde : nervul radial situat intre capul
lateral si medial , artera brahiala profunda insotita de 2 vene omonime care in 1/3 inferioara
emite colateralele mediala si radiala ce vor participa la reteaua arteriala a cotului.
III Regiunea cubital
E segmentul cuprins intre brat si antebrat.
Limite:
proximal: un plan ce trece la 2 latimi de deget deasupra epicondililor laterali
distal: un plan ce trece la 2 latimi de deget sub cei 2 epicondili humerali.
Prezinta 2 regiuni separate printr-un plan frontal ce trece prin epicondilii humerali, si anume
anterioara si posterioara.
Regiunea anterioar
Este regiunea plicii cotului avand in extensie forma unui sant vertical.

Planurile :

tegumentul;

tesutul subcutanat in care se evidentiaza venele superficiale : cefalica, bazilica, mediana(intermediara) , filete nervoase superficiale ce vin din nervul cutanat lateral al
antebratului si noduli limfatici.

plan fascial reprezentat de fascia cotului intarita de aponevroza bicipitala.

planul prfund format din 3 grupe musculare:

1) grupul mijlociu cuprinde portiunea distala a bicepsului , muschiul brachial

2) grupul medial al flexorilor reprezentat de muschii epicondilieni mediali , rotund pronator, flexor radial , palmar lung, flexor ulnar al carpului , flexor superficial al degetelor
si profund flexor al degetelor:

3) grupul lateral reprezentat de muschii epicondilieni laterali ; extensorul degetelor, brahioradial, lung extensor radial al carpului , scurt extensor radial al carpului , supinator.

Vasele si nervii profunzi sunt: artera brahiala care la acest nivel se imparte in cele 2 ramuri terminale : nervul median care traverseaza plica cotului spre antebrat si nervul
radial care coboara intre muschii extensori ai carpului impartindu-se in cele 2 ramuri ale sale: anterior sau cutanat si posterior sau muscular.

Importanta regiunii:

-datorita prezentei venelor cefalica, bazilica si mediana care este locul de electie al injectiilor intravenoase sau punctii venoase pentru recoltarea probelor.
 Regiunea posterioar
Se numeste regiunea olecraniana .

Prezinta 3 proeminenta osoase: in mijloc olecraniul si pe lateral cei 2 epicondili humerali.

Planurile :

tegumentul este gros si mobil;

subcutanat este lipsit de grasime , prezinta o bursa seroasa subcutanata importanta in cazul traumatismelor si elemente vasculo-nervoase superficiale : ramuri din vena
radiala ,nervii musculocutan si cutanat medial al antebratului

fascia regiunii adera pe proeminentele osoase ;

stratul profund e format ca la regiunea anterioara din 3 grupe musculare :

1) grupul medial reprezentat de insertia distala a tricepsului ;

2) grupul lateral al extensorilor : extensorul degetelor , extensorul degtului mic, ulnar al carpului si anconeu , in stratul profund se afla supinatorul.

3) grupul medial: cuprinde capul ulnar al flexorului ulnar al carpului

Ca elemente profunde : nervul ulnar care poate fi comprimat traumatic si reteaua arteriala a cotului formata prin anastomoza colateralelor medie si radiala cu recurentele
radiala si ulnara.

Importanata :

-este sediul fracturilor ce intereseaza nervul ulnar sau se pot produce luxatii ale articulatiei cotului.
Punctia articulatiei cotului:
- se face pe fata dorsala a articulatiei (antebratul este in semiflexie);
- acul patrunde intre marginea laterala a olecranului si capul radiusului cu directia spre
epitrohlee.
IV Regiunea antebraului
Limitele :
proximal: un plan transvers dus la 2 latimi de degete sub condilii humerali;
distal : un plan transvers dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian al ulnei;
Regiunea anterioar
tegumentul care este subtire si fin;

subcutanat in care se afla urmatoarele elemente vasculo-nervoase: vena cefalica , vena bazilica, vena mediana(intermediara) , ramuri anterioare din nervul musculocutan in partea laterala si nevul cutanat medial antebrahial in partea
mediala.

fascia antebrahiala de pe a carei fete profunde pleaca 2 septuri intermusculare ce delimiteaza cele 2 loje

planul profund reprezentat de planul muscular ce cuprinde 2 grupuri:

1)lateral ce cuprinde muschii: brahioradial, lung si scurt extensor radial al carpului

2)anterior propriu-zis cu muschi dispusi in 4 straturi:

a) stratul format din muschii: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului,

b) stratul format din muschiul flexor superficial al degetelor;

c) stratul format din muschii: flexor profund al degetelor, propriu al policelui;

d) patrat pronator.

Elementele vasculo-nervoase formeaza in aceasta regiune 4 manunchiuri :

1) median format de nervul median si artera interosoasa anterioara ;

2) radial format de ramura senzitiva a nervului radial , artera radiala si 2 vene satellite;

3) ulnar format de nervul ulnar , artera ulnara si 2 vene satelite.

4) Interosos anterior format din nervul interosos ram din nervul median si artera interosoasa anterioara impreuna cu 2 vene satelite.
Regiunea posterioar
Cuprinde planurile:
tegumentul care este mai gros si mai putin mobil ;
subcutanat care cuprinde o cantitate mare de grasime in care se afla elemente vasculo-nervoase superficiale :
venele superficiale formeaza o retea anastomotica intre vena cefalica si bazilica , nervii superficiali sunt ramuri
din nervul cutanat lateral al antebratului , cutanat posterior al antebratului si cutanat medial al antebratului.
planul fascial
planul profund muscular format din muschi dispusi pe 2 planuri:
1)superficial : extensorul degetelor , extensorul degetului mic, ulnar al carpului
2)profund: lung adductor si scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui si extensorul indexului.
Intre cele 2 planuri musculare se afla ramura profunda a nervului radial si anume ramura musculara ce inerveaza
toti muschii din regiunea posterioara a antebratului impreuna cu nervul interosos posterior care coboara insotit
de vasele omonime pe membrana interosoasa.
Mna
5. GATUL MAINII

Este un segment scurt de legatura intre antebrat si mana.

Limite:

- proximal: un plan transvers dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian al ulnei

- distal: un plan dus sub osul pisiform si si tuberculul scafoidului.

Prezinta 2 regiuni anterioara si posterioara delimitate printr-un plan frontal ce trece prin extremitatile distale ale oaselor antebratului.

Regiunea anterioara

Planuri:

- tegument: permite prin transparenta vizualizarea retelei venoase subcutanate

- tesut subcutanat: in care se afla reteaua venoasa superficiala reprezentata de anastomoze intre venele mainii si venele antebratului, se afla si ramuri nervoase cutanate din nervul median pentru regiunea laterala si din nervul ulnar pentru regiunea mediana

- fascial: reprezentat de retinaculul flexorilor ce da trecere tendoanelor muschilor antebratului si pachetului vasculo-nervos ulnar

- musculo-tendinos: alcatuit din 4 straturi:

- primul strat: se afla tendoanele brahioradialului, flexor radial carp, flexor ulnar carp

- al II-lea strat: reprezentat de tendonul flexorului superficial al degetelor

- al III-lea strat: tendonul flexorului profound al degetelor, tendonul flexorului lung al policelui, intre aceste tendoane trecand nervul median

- al IV-lea strat: reprezentat de fibre din muschiul patrat pronator.

Vasele si nervii profunzi sunt reprezentati de artera radiala care inconjoara procesul stiloidian al radiusului pentru a trece spre regiunea posterioara.

Reteaua arteriala palmara a carpului este formata din anastomoza ramurilor palmare carpiene, din radiala si din ulanra.
Regiunea posterioara
Planuri:
- tegumentul: mai gros decat in regiunea anterioara
- subcutanat: exista ramuri superficiale ale nervului radial in partea laterala si ramura dorsala a nervului ulnar in
partea mediala
- fascial: reprezentat de retinaculul extensorilor ce va da trecere tendoalelor extensorilor
-tendinos: format din tendoanele urmatorilor muschi dispusi dinspre lateral spre medial:
-lung abductor -scut extensor policelui -lung si scurt extensor radial al carpului -lung extensor police
-extensorul indexului -extensorul degetelor -extensorul degetului mic -extensorul ulnar al carpului
In aceasta regiune se formeaza tabachera anatomica intre tendoanele lung extensor police, lung abductor sis curt
extensor police. Tabachera este traversata de tendoanele extensorilor radiali ai carpului si de artera radiala.
Este ultimul segment al membrului superior avand ca limita proximala un plan dus imediat sub pisiform si tuberculul scafoidului.

Prezinta 2 regiuni: o regiune palmara si o regiune dorsala.

Regiunea palmara

Are forma concave prezentand 3 depresiuni:

- centrala/mediana

- laterala corespunzatoare policelui reprezentand regiunea tenara

- mediala corespunzatoare degetului mic care este regiunea hipotenara

Planuri:

- tegument: gros si putin mobil

- subcutanat: in care se afla muschiul palmar scurt la nivelul eminentei hipotenre, este un muschi cutanat, exista reteaua superficiala si ramuri cutanate ale nervului median in regiunea tenara si ramuri palmare ale nervului ulnar pentru tegumentul eminentei hipotenare

- fascial: reprezentat de fascia palmara superficiala mai groasa in portiunea mijlocie formand la acest nivel aponevroza palmara

- profound: 1) musculo-fascial: dispus in 3 loje:

a) Loja tenara: corespunde policelui ce are 2 muschi dispusi pe 3 straturi:

- superficial: scurtul abductor al policelui

- mijlociu: opzantul policelui si scurtul flexor al policelui

- profund: adductorul policelui

Intre aceste structuri exista ramuri profunde si musculare ale nervului median cu exceptia adductorului ce primeste o ramura din ulnar.
b) Loja mediala/hipotenara: cuprinde 2 straturi musculare:

- superficial: tendonul flexorului superficial al degetelor

- profound: flexorul profound al degetelor

Intre care se afla muschii lombricali.

Tot aici exista si arcada arteriala palmara superficiala formata prin anastomoza ramului terminal al arterei ulnare cu ramura palmara superficiala din radiala. Din
convexitatea arcadei pornesc artere digitale palmare commune din care se vor desprinde artere digitale proprii.

Profund fata de artere se afla ramurile nervoase ce formeaza nervii digitali palmari comuni primii 3 fiind ramuri din median si ultimii 2 fiind ramuri din ulnar.

2) muscular interosos: format de muschii interososi si arcada arteriala palmara profunda formata din anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramura
palmara profunda a ulnarei. Din convexitatea arcadei pornesc artere metacarpiene palmare din care se vor desprinde ramuri perforante ce se vor anastomoza cu artere
metacarpiene dorsale.

Intreososii palmari sunt in numar de 3 asezati in spatiile intermetacarpiene iar cei dorsali sunt in numar de 4 dispusi la nivelul spatiilor dintre metacarpiene.

Regiunea hipotenara: cuprinde cei 3 muchi ai degetului mic asezati in 2 straturi:

-superficial: abductorul degetului mic si scurt flexor

-profund: opozantul degetului mic

Printre acestia exista ramuri musculare ale nervului ulnar.

Proiectii si descoperiri la nivelul membrului superior

Artera AXILARA continua artera subclaviculara la mijlocul claviculei, traverseaza fosa axilara si tine pana la
marginea inferioara a muschiului mare pectoral unde se continua cu artera brahiala.
In raport cu muschiul mic pectoral prezinta 3 portiuni:
- suprapectorala;
- retropectorala;
- infrapectorala.
Descoperirea arterei axilare se face cu bratul in abductie realizandu-se o incizie cam de 3-4 cm din varful axilei pana in
apropierea fetei mediale a bratului.
Se incizeaza fibrele muschiului mare pectoral, se descopera muschiul coracobrahial, se incizeaza de-a lungul sau, se trage
muschiul coracobrahial in afara si imediat dedesupt se descopera pachetul vasculo-nervos axilar, primul element care se
recunoaste fiind nervul median intins ca o coarda situate anterior arterei. Medial fata de artera axilara se descopera vena
axilara.
Artera BRAHIALA are un traiect ce tine de la fosa axilara pana la mijlocul bicicotului nivel la care se ramifica in artera radiala si ulnara.

Descoperirea brahialei se face cu bratul in abductie patrunzandu-se in jgheabul axilar delimitat lateral de biceps si posteromedial de coracobrahial si brachial.

Se incizeaza de-a lungul marginii mediale a bicepsului care se slabeste prin flexia antebratului iar in fundul plagii si observa artera brahiala si nervul median.

Artera brahiala profunda este cel mai important sic el mai voluminous ram colateral.

Se descopera cu bratul in abductie, antebratul flectat pe brat, punandu-se astfel in evidenta capul lung al tricepsului brahial in superioara a fetei posterioare a bratului.

Se face o incizie patrunzand in interstitial dintre capul lateral si capul medial al tricepsului descoperindu-se la acest nivel artera brahiala profunda si nervul radial.

Artera RADIALA este ramul lateral de bifurcatie al brahialei, situata in partea laterala a fetei anterioare a antebratului pana la nivelului procesului stiloidian al radiusului pe care
il inconjoara pentru a se plasa in regiunea dorsala a mainii strabatand tabachera anatomica si ajungand in primul spatiu interosos pe care il traverseaza ajungand in regiunea
palmara profunda si terminandu-se prin arcada palmara profunda.

Avand traiect lung descoperirea se face in mai multe puncte.

In 1/3 superioara a antebratului se recunoaste jgheabul arterei radiale dat de linia ce uneste marginea interna a tendonului bicepsului cu mijlocul santului pulsului deasupra
procesului stiloidian. Incizia se realizeaza de-a lungul marginii mediale a flexorului radial al carpului.

In 1/3 inferioara a antebratului artera este subaponevrotica incizia facandu-se intre tendoanele muschiului palmar lung si flexor radial al carpului.

Se mai poate descoperii in tabachera anatomica. Se face o incizie cam de 2 cm de la apofiza stiloida spre varful unghiului tabacherei anatomice. Imediat sub tegument apare
vena cefalica a policelui si ramuri din nervul radial.
ARCADA PALMARA SUPERFICIALA se descopera prin recunoasterea pisiformului si facandu-se o incizie la 1 cm el
spre capul celui de-al II-lea metacarpian. Se recunoaste aponevroza palmara si sub ea se afla arcada superficiala.
ARCADA PALMARA PROFUNDA se descopera facandu-se o incizie cam la 4 cm sub pisiform, incizandu-se pana
la capulprimului metacarpian in abductie fortata sau se poate face o incizie putin inafara pliului de opozitie
patrunzandu-se pana la nivelul aponevrozei palmare superficiale care se incizeaza patrunzandu-se spre spatiul
dintre metacarpiene si observandu-se arcada palmara profunda.
Artera ULNARA este ramul medial de bifurcatie al brahialei intinzandu-se de la plica cotului pana in regiunea
palmara unde se termina prin arcada palmara superficiala.
Se descopera in 1/3 superioara a antebratului pe partea laterala a proeminentei muschiului rotund pronator
facandu-se o incizie de 3-4 cm in jos si lateral, se pune bratul in usoara flexie si pronatie, se recunoaste tendonul
bicepsului si alaturi de el exista artera ulnara cu trunchiul interosoaselor alaturi de nervul median.
In 1/3 mijlocie a antebratului se descopera sub muschiul flexor superficial unde patrunde prin interstitiul dintre
flexorul ulnar al carpului si flexorul superficial.
Nervul MUSCULOCUTAN se descopera la fel ca artera axilara pentru ca la origine se afla lateral si putin inafara
arterei axilare.
Nervul AXILAR se descopera pe marginea posterioara a axilei cu bratul in abductie, se recunoaste initial tendonul
muschiului mare dorsal si in interstitiul ce il separa de subscapular se afla artera circumflexa si nervul axilar.
Nervul MEDIAN de la origine traverseaza fosa axilara fiind situat initial anterior arterei axilare si indreptandu-se
spre partea antero-laterala a bratului. Astfel in axila se descopera la fel ca artera axilara, la brat se descopera la fel
ca artera brahiala.
La pielea cotului ajunge in axul vertical coborand spre antebrat unde se plaseaza intre flexorul superficial si
flexorul profound al degetelor pana la retinaculul flexorilor astfel in 1/3 superioara a antebretului se descopera in
interstitial dintre flexorul radial al carpului si palmar lung, se pune in evidenta flexorul superficial al degetelor care
este disecat si prin indepartarea buzelor plagii se evidentiaza nervul median impreuna cu artera nervului median
ram din interosoasa anterioara.
In 1/3 inferioara a antebratului se incizeaza mai aproape de marginea laterala a tendonului palmarului lung, se
descopera tendoanele flexorului superficial si al flexorului profound intre ele aflandu-se nervul median de culoare
mai galbuie.
Nervul ULNAR in axila este situate medial fata de artera axilara astfel incat descoperirea este
aceiasi cu artera axilara. Coboara spre regiunea brahiala anterioara plasandu-se medial si
coborand pana la 1/3 inferioara a bratului unde perforeaza septul intermuscular si se plaseaza
posterior. Traverseaza santul epitrohleo-olecranian, inconjoara epifiza proximala a ulnei
ajungand la antebrat in regiunea anterioara si mediala avand ca muschi satelit flexorul ulnar al
carpului.
La brat se descopera la fel ca artera brahiala.
In 1/3 inferioara a bratului se descopera pe partea posterioara dupa o linie ce uneste marginea
inferioara a marelui pectoral cu varful epitrohleei.
Se mai poate descoperii in santul epitrohleo-olecranian prin reperarea proeminentelor osoase
sau la antebrat la fel ca artera
Nervul RADIAL este situate in axila posterior fata de artera axilara, se orienteaza oblic inferior spre regiunea posterioara a bratului, se
laseaza in santul nervului radial ajungand in santul bicipital lateral unde se imparte in cele 2 ramuri terminale.
Ramul anterior/senzitiv va cobor pe partea laterala a regiunii anterioare a natebratului in timp ce ramul posterior/motor se va plasa in
regiunea posterioara a antebratului intre cele 2 planuri musculare.
Descoperirea in axila este la fel ca artera axilara. In regiunea posterioara a bratului se descopera in santul nervului radial la fel ca artera
brahiala profunda. La antebrat se descopera in 1/3 inferioara prin reperarea planului osos al radiusului incizandu-se deasupra apofizei
stiloide de-a lungul tendonului flexorului radial al carpului.
Venele superficiala sunt reprezentate de vena bzilica, vena cefalica si vena mediana.
Vena CEFALICA se descopera in santul deltopectoral pe marginea muschiului deltoid recunoscandu-se cu usurinta vena prin transparenta
aponevrozei.
Vena BAZILICA se incizeaza tegumentul de-a lungul marginei mediale a muschiului biceps brachial.
Vena MEDIANA este situate in partea anterioara a antebratului la nivelul plicii cotului bifurcandu-se in vena
mediocefalica si mediobazilica ce vor forma impreuna cu vena cefalica si basilica M-ul venos al lui Poirier
Malformaiile membrului superior
n a 25-26 a zi de via intrauterin -faza de embrion- mugurii care vor forma membrele sunt ca
nite palete alipii de pereii laterali ai trunchiului embrionar. n a 60 a zi, cnd embrionul a
atins 30 de mm, membrele sunt formate -cele superioare devansndu-le pe cele inferioare.
Malformaii congenitale ale membrelor (dismelii) Absena membrelor sau absena unor
segmente a)Amelia lipsa extremitii libere a membelor (oasele centurilor sunt prezente, dar
au caractere regresive). b)Focomelia se caracterizeaz prin absena braului, antebraului,
minile fiind nserate n regiunea umrului.(La membrele inferioare lipsesc coapsa i gamba, iar
picioarele sunt fixate n regiunile oldului.) c)Acheiria absena minii. d)Apodia absena
piciorului. e)Adactilia absena degetelor.
Ectromeliile membrelor superioare intereseaz cel mai frecvent partea radial a scheletului,
respectiv radiusul, policele i uneori cu participarea humerusului. Hipoplazia sau aplazia
radiusului este nsoit de o uln cvazinormal.
Creterea n exces sau hiperplazia a) Polimelia membre supranumerare. b) Polidactilia degete
supranumerare. c) Polifalangia falange supranumerare cu macrodactilie (de ex. trifalangia
policelui)
I. Aplazia longitudinal
a.) Aplazia regiunii externe 1. absena parial lateral a radiusului; 2. aplazia poriunii radiale
genereaz o mn strmb radial.
b.) Aplazia regiunii interne 1. Aplazia cubitusului: cubitus scurt; 2. Absena poriunii cubitale cu
o mn strmb cubital.
c.) Aplazia central a minii - mn n furc; - mn n clete de rac.
d.)Aplazia sau hipoplazia policelui ;
e.) Polidactilie. II. Aplazia transversal Amelie absena total a unuia sau mai multor membre;
Focomelie mn ntreag sau nu implantat direct la umr.
Mna strmb radial(1) Este cea mai frecvent din minile strmbe generate de malformaii
osoase i se ntlnete la genul masculin. Absena radiusului poate fi parial sau total iar
mna pate fi complet. Poate lipsi prima regiune cu absena scafoidului, trapezului, a primului
metacarpian, a policelui. Radiografia permite localizarea precis i importana malformaiai
osoase, apreciind forma i ntinderea hipoplaziei. Bilaul kinetoterapeutului Inspecia: mna este
n flexie palmar, n hiperpronaie i n nclinare radial mai mult sau mai puin evident; mna
atinge uneori marginea extern a antebraului. Degetele stau flectate - policele exist sau este
absent - gesturile spontane ale copilului agraveaz deformaia n unele cazuri
Palparea deceleaz nc de la natere retracii musculare la nivelul pumnului. Moblizarea pasiv
realiniaz mna pe antebra, dar flexia dorsal este imposibil. Degetele nu sunt fixate n flexie
la natere. Testarea muscular permite: Notarea activitilor muchilor Constatarea absenei
sau anomaliilor anumitor muchi antrenate de agenezia radiusului ; scurtul extensor i lungul
abductor al policelui, radialii
Mna strmb cubital(1) Este ntlnit mai rar dect mna strmb radial. Absena cubitusului
poate s fie parial cu sinostoz radio-cubital sau total. Mna poate fi normal sau cu
poriunea extern amputat: piramidal, pisiform, al patrulea i al cincilea deget. Cotul poate fi i
el sediul unei subluxaii sau luxaii dar cel mai adesea exist o sinostoz humero-radial.
Radiografia permite localizarea exact i aprecierea importanei malformaiei osoase, formei i
ntinderea hipoplaziei.
Bilanul kinetoterapeutului Inspecia: mna este n flexie palamar, nclinat nuntru dar nu
este o deformaie extern. Ultimele dou degete pot lipsi uneori. La palpare manevra de
corecie permite reaezarea minii pe antebra. Testarea muscular va decela cotaia muscular,
absena muchilor inserai pe cubitus.
Aplazia policelui (1) Aparine grupului de patologie: aplazii longitudinale, iar mna are aspectul
de mn cu patru degete. Hipoplazia policelui genereaz un police flotant, ca un rest, fr
metacarpian i fr musculatur intirinsec combinat cu aplazia longitudinal extern a
antebraului. Dincolo de aspectul estetic, funcional lipsete opoziia, ceea ce arat c este
necesar de urgen tratamentul chirurgical. Tratamentul este de la nceput chirurgical i se
petrece dup 8 luni; este o policizare a indexului.
Malformaiile degetelor CLINODACTILIILE Este o deformare a degetului n nclinare lateral
permanent, bilateral cel mai adesea i care jeneaz funcionalitatea minii. Cauza poate fi la:
1)Nivel empifizar: oscio falangian supranumeral a doua falang anormal 2)Nivel diafizar unde
exist o deformare cu originea unei falange delta n form de col care genereaz deviaia
restului degetului. Radiografia precizeaz caracterul, aspectul, originea malformaiei.
Tratamentul este variabil pentru c acest gen de malformaie este bine tolerat, iar cnd este
intolerabil, osteotomia difizar de reaxare a falangei fixate o lun printr-o bro
CAMPTODACTILIE Este deformarea n flexie permanent a unuia sau a mai multor degete,
localizat la nivelul articulaiei interfalangiene proximale i nu poate fi redus. Ipoteze asupra
etiologiei sunt mai multe, dar practic local exist: Un dezechilibru ntre flexorii i extensorii
degetelor sau o retracie iniial a structurilor palmare, piele, flexori superficiali, retracie
capsular. Anomalie a inseriei interosoilor palmari. Bilanul kinetoterapeutului Inspecia feei
dorsale arat degete n grif - articulaia interfalangian proximal este proeminent. Faa
palamar a minii arat o mn scobit, fr relief muscular, rigid. La palpare nu se poate
realiza alungirea degetelor. Pielea i sistemul aponevrotic digital sunt ntinse, genernd o
membran care unete/lipete degetele, sub care proemin tendoanele flexorilor superficiali.