Cuprins:

• Definitia timpului;
• Istoria masurarii timpului;
• Tipurile de calendare;
• Instrumente de masurare a timpului;
 Timpul
• Timpul este unul din conceptele fundamentale ale fizicii și filosofiei.
Este o măsură a duratei evenimentelor și are diferite înțelesuri în
funcție de contextul în care este definit. În fizică, timpul este o
dimensiune a naturii și poate fi văzută ca o măsură a schimbării. În
accepția fizicii clasice, timpul este un continuu. Fizica modernă
sugereaza că ar exista doar continuu spațiu-timp. Este deci un
continuu în care evenimentele se succed de la trecut, prin prezent
spre viitor și în cadrul căruia se desfășoară toate procesele din
natură. Definirea cu exactitate a timpului este o sarcină dificilă, atât
în filozofie cât și în știință.
Istoria masurarii timpului

• Istoria măsurării timpului se referă la evoluția dispozitivelor de

măsurat timpul: clepsidre, ceasuri, cronometre. Încă din perioada celor mai
vechi civilizații, omul a fost preocupat de măsurarea timpului și aceasta
pentru a-și putea organiza viața socială, religioasă, economică. La început,
ca referință i-au servit fenomene ciclice ca anotimpurile, ciclul lunar,
deplasarea aparentă a planetelor.
In Orient

• Încă de acum patru milenii, babilonienii, prezentau un model

de calendar alcătuit din 12 luni de câte 30 de zile. Acest mod de măsurare a
timpului corespundea sistemului lor de numărare sexagesimal, care ulterior se
transformă în cel duodecimal. De asemenea, prin 3000 î.Hr., sumerienii iau ca
reper perioadele de repetiție a fluxurilor și refluxurilor. Aceștia introduc și
calendarul lunar cam prin 2000 î.Hr. Începând cu 700 î.Hr., asirienii încep să
utilizeze calendarul lunar.
• Definirea calendarului nu rezolvă în totalitate problema măsurării timpului. Primii
care au împărțit ziua în unități mai mici au fost egiptenii. Având la bază rațiuni
religioase, în jurul anului 2100 î.Hr. au împărțit noaptea în 12 părți studiind
mișcarea aparentă a stelelor care în mare parte erau asociate diverselor
divinități.
Civilizația greco-romană

• Grecii încep calendarul determinat de Jocurile Olimpice pe 8 iulie 776

î.Hr.
• În Grecia antică, clepsidrele erau utilizate încă din 500 î.Hr., lucru atestat
de Platon, căruia i se atribuie confecționarea unui astfel de ceas
deșteptător, realizat cam prin 380 î.Hr..Niște bile de plumb care pluteau
într-un vas cilindric, după golirea uniormă a acestuia în timpul nopții,
cădeau pe un platou de cupru, iar zgomotul rezultat trezea dimineața
discipolii Academiei platonice. Un alt deșteptător mai evoluat avea
mecanismul acționat de curgerea apei care în final producea intrarea sub
presiune a aerului într-un fluier. Tot în această
perioadă, Aristotel utilizează astrolabul pentru măsurarea timpului.
Tipurile de calendare

• CALENDARUL LUNAR
• CALENDARUL SOLAR EGIPTEAN
• CALENDARUL LUNI-SOLAR CHINEZ
• CALENDARUL LUNI-SOLAR EVREIESC
• CALENDARUL GREC
• CALENDARUL ROMAN
• CALENDARUL IULIAN
• CALENDARUL CONTEMPORAN (GREGORIAN)
• CALENDARUL MAYA
 1. CALENDARUL LUNAR e unul dintre primele sisteme de măsurare a timpului. Aceste
tipuri de calendare au fost utilizate întâi de către vechii chinezi şi babilonieni, iar mai târziu de către
popoarele de origine arabă. Durata unei perioade după care Luna revine la aceeaşi fază era calculată
la 29,5 zile, iar a anului lunar, care cuprindea 12 luni la 354 de zile.

2. CALENDARUL SOLAR EGIPTEAN Intervalul de timp dintre două răsărituri

heliace ale stelei Sirius s-a numit an solar; de aici şi denumirea de calendar solar. Mai târziu, pe
baza observaţiilor astronomice s-a determinat lungimea anului solar de 365 de zile. Anul solar
egiptean era împărţit în 12 luni de câte 30 de zile plus 5 zile suplimentare care erau adăugate la
sfârşitul anului. Calendarul solar egiptean are o vechime de peste 6.000 de ani.
 3. CALENDARUL LUNI-SOLAR CHINEZ
Data când a fost întocmit primul calendar Luni-solar nu este bine stabilită, însă
este sigur mai veche de 4.000 de ani.
Anul chinez era împărţit în 12 luni; din timp în timp, se introduce a 13-a lună în
scopul de a se stabili concordanţă dintre mişcarea Soarelui şi fazele Lunii.

4. CALENDARUL LUNI-SOLAR EVREIESC

Anul calendaristic evreiesc, ca şi cel musulman, fiind împărţit în 12 luni de câte 29 şi 30 de

zile fiecare, începutul anului se deplasa în fiecare lună a anului.
De aceea, adeseori sărbătorile de vară aveau loc iarna. Pentru a evita această deplasare şi
pentru a menţine începutul anului şi sărbătorile în acelaşi sezon al anului calendarul luni-solar
evreiesc a intercalat o lună suplimentară de 30 de zile.

5. CALENDARUL GREC
În Grecia antică se foloseau anii de 354 de zile iar mai târziu de 360 de zile, ajungându-se, cu
timpul, datorită lunii suplimetare, la lungimea anului de 365 de zile. În calendarul grec anul era
împărţit în 12 luni de câte 29 şi 30 de zile fiecare. Pentru a aduce în concordanţă începutul anului cu
fazele Lunii, în calendarul grec se folosea o lună suplimentară care nu avea însă număr de ordine.
 6. CALENDARUL ROMAN
În timpurile cele mai vechi, romanii calculau timpul în funcţie de ciclul lucrărilor agricole,
folosind aşa numitul an agrar.

7. CALENDARUL IULIAN
Iuliu Cezar, cu ajutorul astronomului egiptean Sosigene, a introdus în calendar anul de 365 ¼ zile.
Pentru ca anul să nu înceapă la diferite ore ale zilei, Iuliu Cezar a hotărât ca trei ani consecutivi să
aibă câte 365 de zile, iar al patrulea 366 de zile, completându-se astfel decalujul ce câte un sfert
de zi pe an.
În calendarul iulian sunt bisecţi numai acei ani al căror număr este divizibil prin patru.
Deoarece anul calendarului iulian era mai lung cu 11 minute şi 14 secunde decât anul tropic,
momentul echinocţiului se deplasa cu o zi la 128 de ani şi cu 10 zile la 1280 de ani.

8. CALENDARUL CONTEMPORAN (GREGORIAN)

Lungimea medie anului în calendarul gregorian este de 365,2425 zile este cu 26 de secunde mai
mare decât lungimea anului tropic. În timp de 3.300 de ani această diferenţă va face ca momentul
echinocţiului să fie indicat mai repede cu o zi faţă de momentul real, astronomic.

9. CALENDARUL MAYA Conceptul de calendar maya în sine este unul complex, asta
deoarece nu exista doar unul, ci trei astfel de calendare. Acest calendar era folosit pentru a prezice
influente care puteau schimba destinul, preziceri personale sau evenimente apropiate. Însa nici
unul dintre ele nu contine teribila sentinţă care da naştere unor dezbateri din ce în ce mai aprinse,
pe masură ce momentul se apropie. Toate acestea sunt prevăzute de un al treilea sistem, cel numit
"Calendarul cel lung."
Instrumente de masurare a timpului